PLANUL NAȚIONAL din 5 octombrie 2016de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 831 bis din 20 octombrie 2016
Notă
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 739 din 5 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 831 din 20 octombrie 2016. + Cuprins Capitolul 1: Introducere Capitolul 2: Planul de acțiune - Definiții și principii Capitolul 3: Aranjamente instituționale pentru implementare3.1. Energie3.2. Transport3.3. Industrie3.4. Agricultură și dezvoltare rurală3.5. Dezvoltare urbană3.6. Gestionarea deșeurilor3.7. Apă3.8. Silvicultura Capitolul 4: Adaptarea la schimbările climatice: Acțiuni4.1. Agricultură și dezvoltare rurală4.2. Apă potabilă și resursele de apă4.3. Mediul uman, infrastructuri și urbanism4.4. Transport4.5. Industria4.6. Energie4.7. Turism și activități recreative4.8. Silvicultura4.9. Biodiversitate4.10. Sănătate publică și servicii de răspuns în situații de urgență4.11. Educarea și conștientizarea publicului4.12. Asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climaticeANEXA I: Glosar de definiții ANEXA II: Etape în elaborarea Planului de acțiune Alegerea sectoarelor Sfera acțiunilor Pre-screening Selecția finală Monitorizare și raportare + Lista figurilor Figura 1: Etape în elaborarea Planului național de acțiune pentru schimbări climatice + Lista tabelelor Tabelul 1: Exemplu de clasificare și de estimare a costurilor și beneficiilor acțiunilor Tabelul 2: Exemplu de tabel pentru prezentarea sintetică a selecției: Sectorul energie Tabelul 3: Exemple de indicatori pentru obiectivele de reducere a emisiilor de GES și adaptare la schimbările climatice + Lista acronimelor ADR - Agricultura și dezvoltarea rurală AFIR - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale AFM - Administrația Fondului de Mediu AM PNDR - Autoritatea de Management pentru Programul Național Dezvoltare Rurală ANIF - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei ANT - Autoritatea Națională pentru Turism AP - Axă Prioritară APIA - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură APM - Agenția de Protecție a Mediului ASC - Adaptare la schimbările climatice AT - Asistență Tehnică BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare CCS - Captarea și stocarea carbonului CE - Comisia Europeană CFM - Cadrul Financiar Multianual CNSC - Comisia Națională privind Schimbările ClimaticeCO_2 - Dioxid de carbon DCA - Directiva Cadru privind Apa DSU - Departamentul pentru Situații de Urgență EE - Eficiență Energetică FC - Fondul de Coeziune FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională FESI - Fonduri Europene Structurale și de Investiții FSE - Fondul Social European GES - Gaze cu efect de seră GDP - Gestionarea durabilă a pădurilor GR - Guvernul României HG - Hotărârea Guvernului IGSU - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii INCDT - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism MAC - Curba costurilor marginale MADR - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MAI - Ministerul Afacerilor Interne MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MECRMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri MENCS - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice MFP - Ministerul Finanțelor Publice MICE - Întâlniri, stimulente, convenții și expoziții - Meetings, Incentives, Conventions and Exhibitions MMAP - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor MPGT - Master Planul General de Transport MS - Ministerul Sănătății MT - Ministerul Transporturilor OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ONG - Organizație neguvernamentală OS - Obiectiv specific PA - Plan de acțiune PNDR - Programul Național de Dezvoltare Rurală PO - Programe Operaționale POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă POCU - Programul Operațional Capital Uman POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare POR - Programul Operațional Regional ROR - Clasificarea riscurilor și oportunităților ROS - Spectrul de oportunități de recreere SC - Schimbări climatice UE - Uniunea Europeană UK - Marea Britanie UNFCCC - Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice + Capitolul 1 Introducere Planul de acțiune este destinat implementării Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon, actualizată în cadrul programului "România: Programul privind schimbările climatice și creștere economică cu emisii reduse de carbon" pe baza strategiei adoptate în iulie 2013, Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013-2020. Obiectivul global este de a sprijini Guvernul României în pregătirea acțiunilor legate de schimbările climatice atât pentru politicile de reducere a emisiilor de GES, cât și pentru cele de adaptare din cadrul Programelor Operaționale pentru ciclul financiar 2014-2020. În secțiunea a doua, documentul prezintă definițiile și principiile planului de acțiune privind schimbările climatice. În secțiunea a treia se discută metodologia planului de acțiune pentru schimbările climatice și se prezintă un format preliminar pentru abordarea selectării acțiunilor; secțiunea include etapele din procesul de screening, selectarea, implementarea și monitorizarea și evaluarea măsurilor, programelor și proiectelor prioritare. Acesta se bazează pe ghidurile privind politicile în domeniul schimbărilor climatice și exemplele de bune practici din țările UE. Secțiunea a patra prezintă acordurile instituționale pentru dezvoltarea generală și implementarea planului național de acțiune. Secțiunile cinci și șase stabilesc formatul de raportare pentru acțiunile prioritare selectate la nivel sectorial pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru adaptarea la schimbările climatice. Acțiunile propuse pentru reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice sunt asociate obiectivelor sectoriale strategice principale propuse în cadrul strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon. Planul de acțiune include în acest sens liste ale acțiunilor sectoriale și indicatori de rezultat ai măsurilor propuse. În anexa nr. 1 sunt prezentate detalii suplimentare privind ghiduri de bune practici ale UE pentru planurile de acțiune privind schimbările climatice. În anexa nr. 2 sunt prezentate detalii privind obiectivele strategice sectoriale și măsurile existente pentru Planul de acțiune. În anexa nr. 3 este disponibil un rezumat al priorităților și obiectivelor de investiții pentru sectoarele mediu și energie incluse în Programul Operațional Infrastructură Mare. + Capitolul 2 Planul de acțiune - Definiții și principii Obiectivul major al Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale 2016-2020 privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 este de a elabora măsuri concrete pentru aplicarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pornind de la prioritățile menționate în aceste documente. În acest scop, este necesar să fie precizate cu mai multă exactitate activitățile necesare pentru abordarea priorităților pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice și să fie stabilite etape pentru dezvoltarea și implementarea lor. Principiile recomandate de orientare pentru un plan de acțiune privind schimbările climatice sunt stabilite într-o serie de ghiduri și documente naționale care sunt prezentate în detaliu în anexa nr. 1. Aceste documente vizează procesul general al strategiilor de dezvoltare, al planurilor de acțiune și al planurilor/programelor sectoriale, însă principiile fundamentale ale acestora prezintă relevanță pentru fiecare etapă a procesului. Raportul elaborat de Prutsch et al. în 2010 evidențiază principiile planurilor de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice din Regatul Unit, Guvernul Marii Britanii, 2010 și din Germania, BMUB, 2011 ca fiind baza pentru bune practici. Aceste rapoarte privind bunele practici în planificarea acțiunilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră furnizează, de asemenea, orientări privind principiile care trebuie urmate: WRI, 2001; Wang et al., 2013; OCDE, 2009. Următoarea prezentare sintetică a aspectelor vizate de aceste principii se bazează pe evaluarea care a fost realizată cu privire la ghidurile disponibile pentru adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor de GES:a) Durabilitate. Deciziile și acțiunile ar trebui să țină cont de impactul fenomenului schimbărilor climatice în ansamblu și de modurile în care acestea pot limita sau afecta răspunsurile la reducerea emisiilor de GES și adaptare la schimbările climatice în alte sectoare, între regiuni și în cadrul societății civile.b) Participare. Consultarea principalelor părți interesate pe parcursul procesului de elaborare a planului de acțiune permite ca planul să beneficieze de cunoștințele, sprijinul și experiența acestora în evaluarea opțiunilor, promovând transparența și o mai mare asumare a măsurilor și acțiunilor incluse în plan.c) Integrare. Toate exemplele de strategii privind schimbările climatice din UE și planurile de acțiune asociate acestora au fost dezvoltate având o orientare sectorială care, alături de deciziile din cadrul grupurilor de lucru interguvernamentale, să ofere direcția privind implementarea. Această abordare intersectorială integrată va reduce conflictele și va stimula sinergiile cu alte obiective de politică și procese strategice. Prin urmare, planul de acțiune ar trebui să țină cont de interconexiunile dintre acțiunile din cadrul sectoarelor și dintre acestea, întrucât implementarea unei acțiuni poate afecta implementarea sau efectele unei alte acțiuni. De asemenea, această abordare va promova integrarea necesităților politicii privind schimbările climatice în programele și politicile naționale existente: PNDR, PMBH, Master Planul General pentru Transport, strategia în domeniul energiei.d) Flexibilitate. Planurile de acțiune ar trebui să țină cont de principiul preventiv, și anume, acționarea în condițiile de incertitudine cu privire la schimbările climatice viitoare, însă ar trebui, de asemenea, să fie documente cu o evoluție continuă, care să încorporeze flexibilitatea de adaptare la evoluțiile viitoare ale cunoștințelor în domeniul schimbărilor climatice, eficacității răspunsurilor politice și al noilor cerințe de acțiune. Acest lucru subliniază importanța monitorizării și evaluării acțiunilor implementate.e) Decizii bazate pe dovezi. Acțiunile ar trebui să utilizeze la maximum cele mai noi cercetări și experiențe practice astfel încât luarea deciziilor să se bazeze pe cunoaștere și să fie pragmatică.f) Stabilirea priorităților. Acțiunile ar trebui să vizeze maximizarea beneficiilor economice și sociale ale acțiunii climei. Astfel, acestea ar trebui să fie eficace în reducerea riscurilor determinate de schimbările climatice, fie prin reducerea emisiilor de GES, fie prin adaptarea la efectele reziduale; eficiente, beneficiile pe termen lung ar trebui să fie mai mari decât costurile și echitabile, ar trebui să țină cont de efectele acțiunilor asupra diferitelor grupuri sociale și scăderea costurilor.g) Responsabilități și ținte internaționale. Acestea vor include evaluarea modului în care planul de acțiune va contribui la atingerea angajamentelor și țintelor internaționale, cum ar fi obiectivul UE 2020 de reducere cu 20% a gazelor cu efect de seră până în 2020 în raport cu nivelul anului 1990, și prevederea faptului că, în perioada 2014-2020, cheltuielile legate de climă vor reprezenta cel puțin 20% din fondurile ESI ale UE.h) Comunicare și conștientizare. Comunicarea eficientă cu privire la strategie și planul de acțiune climatic către un număr mare de părți interesate promovează acțiunile de implementare ale strategiei. Prin urmare, activitățile de comunicare sunt parte integrantă din planurile naționale de acțiune existente la nivelul UE.i) Definirea responsabilităților: Acțiunile prioritare prezentate în plan ar trebui să precizeze clar instituțiile: ministere, departamente și alte părți interesate, responsabile pentru întreprinderea acțiunilor, dar să specifice și sursele de finanțare. Guidelines on Developing Adaptation Strategies, Ghidurile pentru elaborarea strategiilor de adaptare la schimbările climatice - CE, 2013 au identificat aceasta ca fiind un domeniu vulnerabil în multe planuri naționale. Planul de acțiune german include conceptul de subsidiaritate în baza căruia ar trebui adoptate și implementate acțiuni la cel mai adecvat nivel de luare a deciziei pentru acest scop, BMUB, 2011. + Capitolul 3Abrogat. (la 07-12-2023, Capitolul 3 a fost abrogat de Articolul 2 din HOTĂRÂREA nr. 1.215 din 29 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1103 din 7 decembrie 2023 ) + Capitolul 4 Adaptarea la schimbările climatice: AcțiuniAceastă secțiune detaliază obiectivele strategice principale pentru adaptarea la schimbările climatice pe baza strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon. Acestea sunt prezentate pentru fiecare sector prioritar prin tabelele redate mai jos. Acțiunile propuse în sprijinul fiecărui obiectiv sunt prezentate în funcție de tipul acțiunii: politică, investiție, consolidarea capacității urmate de tabelele de selecție. Planul final privind schimbările climatice va include selecția finală a acestor acțiuni pentru fiecare sector și obiectiv, care au fost examinate astfel cum a fost descris mai sus împreună cu evaluările complete ale filtrării într-o anexă, cu detalii complete privind termenele asociate, organismele responsabile, sursele de finanțare, valorile finanțărilor și indicatorii.4.1. Agricultură și dezvoltare ruralăAdaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă o prioritate deosebită pentru sectorul agricol - acolo unde se produc schimbări climatice treptate cu efecte semnificative asupra sectorului agricol. Sectorul trebuie să înceapă să răspundă mai rapid, să se pregătească pentru efectele viitoare, fiind necesară atât consolidarea capacității de reziliență, cât și a celei de adaptare la schimbările climatice. Practicile agricole vor trebui să țină cont de modificarea riscului de inundații, intensitatea și frecvența secetelor și de creștere a riscului de eroziune a solului și de deșertificare. Promovarea unor măsuri care să protejeze ecosistemele și să prevină deteriorarea acestora va contribui, de asemenea, la creșterea productivității și a durabilității agriculturii. Aceasta implică, printre altele, reabilitarea și gestionarea durabilă a serviciilor de irigații, reutilizarea apei în irigații și dezvoltarea unor planuri de gestionare a terenurilor în special pentru zonele cele mai vulnerabile la pierderea și degradarea solului. Obiectivul va fi măsurat folosind indicatori specifici privind eficiența apei în agricultură, cotele de eroziune și cotele de implementare efectivă a planurilor de gestionare a terenurilor.Schimbările climatice au efecte semnificative asupra pădurilor din România. O altă amenințare majoră constă în incendiile de pădure, care produc daune semnificative. În toate aceste cazuri, adaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă o problemă de siguranță națională. Un obiectiv principal este acela de perfecționare a cunoștințelor privind efectul schimbărilor climatice asupra pădurilor, inclusiv cu privire la evenimentele extreme, și evaluarea daunelor potențiale. O astfel de evaluare va necesita informații științifice, tehnice și capacități de monitorizare care, în prezent, sunt limitate în România. O altă măsură de adaptare la schimbările climatice ar consta în intensificarea reîmpăduririlor în zonele în care acestea ar ajuta la menținerea ecosistemelor silvice, oferind în același timp beneficii colaterale, cum ar fi reducerea eroziunii solului, prevenirea alunecărilor de teren și reducerea inundațiilor. O a treia măsură este introducerea practicilor de management care includ arderea controlată, reducerea încărcăturilor de materii combustibile din pădure și pregătirea pentru condiții meteorologice extreme. Aceasta din urmă este posibil să necesite plantarea unor specii mai viguroase sau reducerea stresului hidric. De asemenea, practicile de management, cum ar fi tăierea sau rărirea excesului de arboret, pot crește rezistența pădurilor. Succesul în atingerea acestor obiective va fi monitorizat prin intermediul unei serii de indicatori care să urmărească a) perfecționarea bazei de cunoștințe privind pădurile și schimbările climatice, b) sănătatea ecosistemelor silvice în raport cu un sistem de referință asupra căruia nu se intervine și schimbările climatice, c) pierderile forestiere ca urmare a incendiilor și evenimentelor extreme în raport cu un sistem de referință asupra căruia nu se intervine și schimbările climatice.Multe exploatații de mici dimensiuni sunt amplasate în zonele muntoase și de deal unde sunt esențiale pentru menținerea practicilor agricole tradiționale-păstorit-datorită abundenței de pășuni cu "înaltă valoare naturală", HNV, caracteristice pentru România. Fără menținerea acestor pășuni și fânețe HNV, s-ar pierde multe dintre habitatele și speciile sălbatice de importanță internațională. Se preconizează că schimbările climatice vor crește presiunea asupra acestor pășuni prin inundații și instabilitatea solului. Va fi important sprijinul acordat pentru ca aceste pășuni să facă față condițiilor schimbărilor climatice. Acesta poate include stimulente pentru îmbunătățirea gestionării terenurilor, o mai bună informare privind condițiile meteorologice astfel încât pășunile să fie utilizate mai durabil, programe de formare și de conștientizare. Succesul va fi măsurat în raport cu un sistem de referință caracterizat prin pășuni asupra cărora nu se intervine și în raport cu schimbările climatice.
Acțiuni propuse
Alte măsuri din PNDR 2014-2020 care se preconizează că vor contribui indirect la reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice în sectorul agricol includ:a) Măsura 4 - Investiții în active fizice - Submăsurile 4.1 și 4.2 - sprijină investițiile pentru crearea, modernizarea și extinderea exploataților agricole și a unităților de procesare. Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în cadrul exploatațiilor și unităților de prelucrare, destinată consumului propriu, precum și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor reprezintă investiții eligibile în cadrul acestor măsuri cât timp acestea sunt componente ale unui proiect de investiții mai larg.b) Măsura 6 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor - Submăsurile 6.1 și 6.3 - sprijină investițiile în exploatații realizate de către fermierii tineri și micii fermieri, sprijinind în același timp crearea sistemelor de depozitare a gunoiului de grajd în exploatații și a altor investiții și practici ecologice. În cazul fermelor de creștere a animalelor, investițiile asociate depozitării gunoiului de grajd rezultat din exploatație sunt obligatorii.c) De asemenea, sprijinirea infrastructurii pentru apă/ape uzate în cadrul Măsurii 7 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale - Submăsura 7.2 - ar putea să aducă beneficii importante pentru mediu întrucât aceste investiții ar putea duce la economii importante de apă și la reducerea poluării.d) Măsura 16 - Cooperare-Submăsurile 16.1 și 16.2 - facilitează crearea de grupuri operaționale pe baza unei propuneri de proiecte inovative. Prin urmare, intervențiile sprijinite ar putea include varietăți rezistente la secetă, practici agricole prietenoase cu resursele de sol și apă și altele asemenea. În plus, crearea lanțurilor de aprovizionare scurte și a piețelor locale, sprijinite în cadrul Submăsurii 16.4 ar putea genera beneficii pentru climă și mediu.e) Intervențiile finanțate în cadrul Dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, DLRC/abordarea LEADER - Măsura 19 ar putea, de asemenea, să vizeze acțiuni privind schimbările climatice dacă acestea sunt identificate la nivel local și sunt incluse în strategiile de dezvoltare locală. Investițiile în eficiența energetică și economia de apă, producția și utilizarea energiei din surse regenerabile, crearea sau dezvoltarea sistemelor de producție și distribuție a biogazului, sunt investiții eligibile care ar putea contribui în mare măsură la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.4.2. Apa potabilă și resursele de apă
Acțiuni propuse
Notă:Până la finalizarea evaluării naționale a riscurilor, se vor putea finanța proiecte pentru acele riscuri pentru care există o analiză detaliată prealabilă, respectiv prevenirea inundațiilor pe baza hărților de hazard elaborate și încetinirea eroziunii costiere pe baza măsurilor prevăzute în Mașter Planul de Gestionarea a Eroziunii Costiere.Proiectele pentru prevenirea inundațiilor vor fi dezvoltate pe baza unei metodologii aprobate prin ordinul ministrului fondurilor europene ca parte a ghidului solicitantului, proiectele de tip ”no-regret” fiind neeligibile.4.3. Mediul uman, infrastructuri și urbanism
Acțiuni propuse
4.4. Transport
Acțiuni propuse
4.5. Industria
Acțiuni propuse
4.6. Energie
Acțiuni propuse
4.7. Turism și activități recreative
Acțiuni propuse
*) Stațiuni/destinații montane verzi este un concept ce se poate aplica oricărui tip de destinație montană ce adoptă o politică de dezvoltare durabilă prin turism, implementează o politică publică specială pentru accesul către și în interiorul destinației cu transportul public și/sau nemotorizat și pune accent pe utilizarea rațională a energiei și a resurselor naturale ce sunt adaptate la schimbările climatice.
4.8. Silvicultura
Acțiuni propuse
*23) Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.*24) Programele Uniunii Europene de cercetare dezvoltare și inovare - e.g. Orizont 2020, Life Climate Action.*25) Programul național de cercetare - dezvoltare: ex. Programul nucleu, Programe competitive.
*26) Prin Programul Nucleu și competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.
*27) Programele Uniunii Europene de cercetare dezvoltare și inovare - de ex. Orizont 2020, Life Climate Action.*28) Prin competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.*29) Fonduri proprii ale administratorilor pădurilor, ex. Regia Națională a Pădurilor.*30) Programele Uniunii Europene de cercetare dezvoltare și inovare - de ex. Orizont 2020, Life Climate Action.*31) Programele Uniunii Europene de cercetare dezvoltare și inovare - e.g. Orizont 2020, Life Climate Action.4.9. Biodiversitate
Acțiuni propuse
4.10. Sănătate publică și servicii de răspuns în situații de urgență
Acțiuni propuse
*) Ministerele de resort sunt cele prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgen a, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și care stabilește lista ministerelor și instituțiilor publice în cadrul cărora se constituie și funcționează centre operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă:1. Ministerul Afacerilor Interne2. Ministerul Afacerilor Externe3. Ministerul Apărării4. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice5. Ministerul Sănătății6. Ministerul Transporturilor7. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale9. Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului10. Ministerul pentru Societatea Informațională11. Serviciul Român de Informații12. Serviciul de Telecomunicații Speciale13. Serviciul de Protecție și Pază14. Secretariatul General al Guvernului15. Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare16. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor17. Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive18. Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriatul Public-Privat19. Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri - MEIMMMA4.11. Educarea și conștientizarea publicului
Acțiuni propuse
4.12. Asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climatice
Acțiuni propuse
+
Anexa I
Glosar de definiții + AAdaptare la schimbările climatice - Termenul este folosit pentru a descrie răspunsurile la efectele schimbărilor climatice. Grupul interguvemamental de experți privind schimbările climatice, IPCC, definește procesul de adaptare ca reprezentând "modificările suferite de sistemele naturale sau umane, ca răspuns la stimulii climatici reali sau previzionați sau la efectele acestora, prin care se moderează impactul negativ sau se stimulează impactul benefic pe care stimulii sau efectele le-ar putea avea asupra acestor sisteme." Adaptarea poate fi, de asemenea, concepută ca fiind o metodă de aliniere la schimbările climatice.Atenuare - schimbări climatice - termen folosit pentru a descrie procesul de reducere a emisiilor cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice. Acest termen face referire și la strategiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la sporirea instrumentelor de absorbție a gazelor cu efect de seră.Acțiuni de prevenire - Măsuri la care se recurge pentru a preîntâmpina producerea unui anumit eveniment.Asistența tehnică - Activități de pregătire, management, monitorizare, evaluare, informare și control și activități de întărire a capacității administrative.Autoritate competentă - autoritatea sau autoritățile naționale sau orice alt organism sau organisme competente desemnate de către Statele Membre + BBazin hidrografic - Suprafață totală de teren de pe care își colectează apele - se drenează un curs de apă și afluenții săi.Bazine de sechestrare - Absorbție - orice proces, orice activitate sau orice mecanism natural sau artificial care conduce la dispariția din atmosferă a unui GES sau unui precursor de GES.Biomasa înseamnă partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane.În contextul energetic, biomasa este un produs compus parțial sau în totalitate dintr-o materie vegetală agricolă ori forestieră, ce poate fi utilizată drept combustibil cu scopul recuperării conținutului energetic, precum și următoarele deșeuri utilizate drept combustibil: deșeuri vegetale, agricole sau forestiere, deșeuri vegetale din sectorul industrial de prelucrare a produselor alimentare, dacă energia termică rezultată din procesul de ardere este valorificată, deșeuri vegetale fibroase din producția de paste celulozice naturale și din producția de hârtie fabricată din pastă celulozică, dacă acestea sunt incinerate la locul de fabricație și dacă energia produsă de instalația de incinerare este valorificată, deșeuri de plută, deșeuri de lemn, cu excepția celor care pot conține compuși organici halogenați sau metale grele.Bunele practici agricole în materie de utilizare a pesticidelor reprezintă modalitățile de utilizare a produselor omologate, cu drept de punere pe piață, oficial recomandate sau autorizate de autoritățile naționale competente în scopul combaterii eficiente și sigure pentru om și mediu a agenților de dăunare. Bunele practici agricole trebuie să includă mai multe nivele de utilizare a pesticidelor, care nu trebuie să depășească dozele cele mai ridicate autorizate sau care trebuie să fie aplicate în așa fel încât să lase un reziduu cât mai mic cu putință. + CCapacitate de adaptare*32) - Capacitatea unui sistem de a se adapta la schimbările climatice, incluzând aici variația climatului și extremele de nivel moderat, de a beneficia de oportunități și de a face față consecințelor.*32) Glosar: CLIMATE-ADAPT.Certificat de emisii de gaze cu efect de seră înseamnă titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită.Combustibili fosili înseamnă hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămășițele fosilizate ale plantelor și animalelor moarte.Cogenerare de înaltă eficiență - cogenerarea care îndeplinește următoarele criterii, conform Hotărârea Guvernului nr. 219/2007, cu modificările și completările ulterioare: - producția de cogenerare trebuie să asigure realizarea unor economii de energie primară, de cel puțin 10% față de valorile de referință ale producției separate de energie electrica și energie termică; producția din unități de cogenerare de mică putere-unitatea de cogenerare cu o capacitate electrica instalata mai mică de 1 MWe - sau din unități de microcogenerare -capacitate electrică instalată mai mică de 50 kWe -, care asigură realizarea unor economii de energie primară față de valorile de referință ale eficienței producerii separate de energie electrică și energie termică se consideră ca provenind din cogenerarea de eficiență înaltă. + DDate climatice - elemente de bază ale climei, care sunt prezentate în tabele, pe hărți, diagrame și în diferite rezumate statistice rezultând din observații pe o perioadă îndelungată.Decizie de împărțire a efortului - O decizie care stabilește obiectivele anuale de emisii de gaze cu efect de seră cu caracter obligatoriu pentru statele membre pentru perioada 2013-2020. Aceste emisii obiective se referă la sectoarele care nu sunt incluse în EU-ETS - cum ar fi de exemplu, transporturile, construcțiile, agricultura și deșeurile. Această decizie face parte dintr-un pachet de politici și măsuri legate de schimbările climatice și energie, care contribuie la transformarea Europei într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și îmbunătățesc nivelul de securitate energetică.Deșeuri înseamnă orice substanță sau obiect așa cum este definit în Art. 1 a) al Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deșeurile;Deșeuri municipale sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor menajere și similare acestora generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale și de la operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri din construcții și demolări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operații și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare. + EEcosistem este o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză.Emisii de GES - eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră sau de precursori ai unor asemenea gaze, dintr-o anumită zonă și în cursul unei perioade date.Efect de seră - acțiunea de protecție a atmosferei în procesul schimbului radiativ de căldură al Pământului cu spațiul interplanetar. Ca și geamurile unei sere, atmosfera lasă să treacă destul de ușor radiația solară, absorbind radiația de undă lungă emanată de suprafața terestră.FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională, unul dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții. Principalul obiectiv al acestui fond este de a promova coeziunea economică și socială la nivelul Uniunii Europene prin reducerea dezechilibrelor dintre regiuni sau grupuri sociale.FSE - Fondul Social European, unul dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții ce are ca scop îndeplinirea obiectivelor strategice ale politicii de ocupare a forței de muncă la nivelul Uniunii Europene.EU-ETS - Schema de Comercializare a Emisiilor la nivelul Uniunii Europene, The European Union Emission Trading SystemEchivalent CO_2 - Măsură metrică folosită pentru a compara emisiile de gaze cu efect de seră pe baza potențialului de încălzire globală, GWP. Echivalentele emisiilor de dioxid de carbon se exprimă de obicei în "milioane de tone metrice de echivalenți de dioxid de carbon - MMTCDE".Efecte directe - Efecte asupra mediului cauzate în mod direct de punerea în aplicare a unui plan/program.Efecte indirecte - Efecte care apar departe de locul sau momentul imediat, cauzate de implementarea unui plan sau program, de exemplu, carierele de agregate transportate în alte locații, ca urmare a punerii în aplicare a unor noi propuneri de drum incluse în plan sau program -a se vedea, de asemenea, efectele secundare.Energie electrică produsă din surse regenerabile de energie - energia electrică produsă de centrale care utilizează numai surse regenerabile de energie, precum și proporția de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie în centrale hibride care utilizează și surse convenționale de energie, incluzând energia electrică consumată de sistemele de stocare a purtătorilor de energie convențională și excluzând energia electrică obținută din aceste sisteme, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 134/2012. + FFondul de Coeziune - este un fond special al comunității europene destinat statelor membre al căror venit național brut, VNB, pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităților economice și sociale și promovarea dezvoltării durabile.Fondurile Structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale, Regulamentul (CE) 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999. + GGaze cu efect de seră - constituenți gazoși ai atmosferei, atât naturali cât și antropici, care absorb și remit radiația infraroșie. Principalele GES sunt dioxidul de carbon, CO_2; metanul, CH_4; protoxidul de azot, N_2O; hidrofluorocarburile, HFC; perfluorocarburile, PFC și hexafluorura de sulf, SF_6. + H + IInstalație este definită conform prevederilor Regulamentului E-PRTR, ca fiind o unitate tehnică staționară în care se efectuează una sau mai multe activități enumerate în Anexa I, precum și orice alte activități direct asociate care au o legătura tehnică cu activitățile desfășurate în acel amplasament respectiv și care ar putea avea un efect asupra emisiilor și poluării.Instalație de incinerare înseamnă orice instalație tehnică fixă sau mobilă și echipamentul destinat tratamentului termic al deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deșeurilor, precum și piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasmă, în măsura în care produsele rezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Acest termen are o definiție juridică în Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor. + L + M + N + O + PPericole - sunt riscuri ce amenință viața, sănătatea și siguranța, mediul, situația economică, bunăstarea și alte valori.Pesticidele sunt mijloace chimice de protecția plantelor obținute prin formularea și condiționarea unui/unor ingredient/e biologic active. Ingredientele biologic active ale pesticidelor sunt toxice, impunând existența unui cod de bune practici de distribuție și utilizare a pesticidelor, cod care este elaborat inclusiv la nivel internațional de către FAO. În categoria pesticidelor sunt incluse și alte categorii de substanțe, cum sunt: regulatorii de creștere, defolianții, desicanții, activatorii rezistenței manifestate sistemic, substanțele de curățire ale legumelor și fructelor, substanțele aplicate pentru a preveni căderea fructelor, ca și substanțele aplicate înainte și după recoltare pentru combaterea dăunătorilor care acționează în timpul depozitării și transportării recoltei.Program Operațional - documentul de programare elaborat de România și adoptat de Comisia Europeană, prin care este stabilită o strategie de dezvoltare printr-un set de priorități coerente pentru a căror realizare se face apel la un fond sau, în cazul obiectivului de convergență, la Fondul de Coeziune și la Fondul European de Dezvoltare Regională + RReciclare - Proces ce asigură păstrarea rezervelor naturale, economisirea materiei prime și a energiilor. Reciclarea presupune implementarea strategiei celor "4 R-uri", privind valorificarea deșeurilor și a reziduurilor de diverse feluri, care constă în următoarele operațiuni: Recuperare; Refolosirea ca atare; Recondiționarea, inclusiv repararea sau regenerarea în vederea refolosirii și Reciclarea tehnologică, dacă deșeurile nu mai pot fi folosite ca atare sau prin recondiționare, reparare sau regenerare. Reciclarea poate fi directă sau indirectă. Reciclarea directă: 1. presupune reintroducerea deșeurilor în procesul propriu de fabricație; 2. recircularea, care poate fi exemplificată prin recircularea apei. Reciclarea indirectă: presupune colectarea deșeurilor către întreprinderile specializate, sortarea și prepararea/pregătirea primară, în vederea reprocesării acestora pentru a fi folosite în diferitele domenii de activitate, ca înlocuitor a materialelor primare. Strategia în domeniul reciclării inserează următoarele obiective principale: 1. prevenirea formării deșeurilor prin promovarea tehnologiilor curate și a eco-produselor; 2. valorificarea deșeurilor prin sistemul de optimizare a colectării și prelucrării primare; 3. eliminarea finală a deșeurilor pentru care nu a fost găsită o soluție de valorificare; 4. depozitarea acestora din urmă în gropi ecologice, amplasate în zone în care nu pot duce la poluarea mediului înconjurător, de exemplu: soluri impermeabile necirculabile și altele asemenea.Resurse/surse regenerabile de energie - surse regenerabile de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz, HG nr. 443/2003.Rezervor de carbon*33) - Absorbant de carbon, de obicei sub formă de CO_2. Rezervoarele natural de carbon include pădurile și alte ecosisteme care absorb carbonul, eliminându-l astfel din atmosferă și producând emisii CO_2.*33) Definiție adaptată conform Glosarului Spațiului Economic European.Risc climatic/Hazard - este definit ca un eveniment amenințător sau posibilitatea de apariție într-o regiune și într-o perioadă dată a unui fenomen natural cu potențial distructiv. Totodată, riscul este definit prin numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite, pagube produse asupra proprietăților și întreruperii de activități economice în timpul unei perioade de referință și într-o regiune dată pentru un fenomen particular. + SSchimbări climatice - schimbări de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activități omenești care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se adaugă variabilității naturale a climei observate pe o perioada de timp comparabilă;Secetă - perioadă îndelungată de primăvară sau vară cu precipitații mult sub valoarea normală, în condiții de temperatură ridicată a aerului. în aceste condiții rezervele de apă din sol se micșorează mult, ceea ce crează premize nefavorabile dezvoltării normale a plantelor.Se deosebesc: seceta atmosferică - cu precipitații foarte reduse, temperaturi ridicate și umezeală a aerului scăzută și secetă pedologică - când rezervele de apă din sol sunt epuizate. Seceta pedologică depinde în mare măsură de structura solului.Servicii ecosistem - beneficiile pe care oamenii le primesc de la ecosisteme.Sistem climatic - un ansamblu care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera și geosfera, precum și interacțiunile lor;Situații de urgență - evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.Sursă - orice proces sau activitate care eliberează în atmosferă un GES sau un precursor de GES. + VVulnerabilitate*34) - Nivelul în care un sistem este vulnerabil sau nu poate face față efectelor adverse ale schimbărilor climatice, incluzând aici variabilitatea climatică și extremele. Vulnerabilitatea se reprezintă în funcție de natura, magnitudinea și dimensiunea schimbării climatice și variației la care este expus un sistem, sensibilitatea acestuia și capacitatea de adaptare a acestuia.*34) Glosar: CLIMATE-ADAPT + Anexa II
Etape în elaborarea Planului de acțiuneAceastă secțiune evidențiază procesul și metodologia pentru identificarea și prioritizarea măsurilor de reducere a emisiilor și adaptare privind schimbările climatice în funcție de sector și de evoluția Planului național de acțiune.Sursele principale care oferă recomandări generale privind etapele practice necesare în elaborarea Planurilor de acțiune pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice au fost revizuite - pentru detalii suplimentare a se vedea anexa nr. 1 - în scopul stabilirii unui proces bazat pe bunele practici pentru Planul de acțiune românesc. Au fost utilizate cu precădere următoarele surse:a) Platforma europeană pentru adaptarea la schimbările climatice, Climate-Adapt: Aceasta include detalii privind strategiile de adaptare și planurile de acțiune aferente statelor membre și un instrument pentru susținerea adaptării*35) împreună cu Guidelines on Developing Adaptation Strategies, CE, 2013 care definește strategiile ca un termen acoperitor pentru politicile de adaptare la schimbările climatice, incluzând strategii, plan național de acțiune și planuri de acțiune sectoriale.*35) http://climate-adapt.eea.europa.eu/b) Principiile directoare pentru adaptarea la schimbările climatice în Europa, Guiding principles for adaptation to climate change in Europe elaborate de Prutsch et al, 2010 pentru Centrul tematic european pentru aer și schimbări climatice, ETC/ACC. Acest document oferă recomandări privind procesul politicii de adaptare prin intermediul celor zece etape ale procesului. Aceste etape sunt preluate și în raportul Platformei europene pentru adaptarea la schimbările climatice, CE, 2013 ca reprezentând o bază solidă pentru elaborarea strategiei și a planurilor de acțiune.c) Programul Regatului Unit al Marii Britanii privind efectele schimbărilor climatice UK Climate Impacts Programme - UKCIP. Acesta oferă informații esențiale pentru a ajuta factorii de decizie din sectorul public în planificarea răspunsului la efectele schimbărilor climatice. UKCIP Adaptation Wizard, Expertul UKCIP pentru adaptare*36) UKCIP, 2013 oferă un cadru care ajută la comunicarea unei strategii de adaptare la schimbările climatice, inclusiv dezvoltarea unor politici și acțiuni rezistente la schimbările climatice.*36) http://www.ukcip.org.uk/wizard/adaptation-options/d) Proiectul GRaBS*37): Ghidul privind planurile de acțiune pentru adaptare, GRaBS, 2010 se concentrează asupra modalității de elaborare a unui plan de acțiune și stabilește un proces în șase etape pentru elaborarea strategiilor și a planurilor de acțiune climatice.*37) http://www.grabs-eu.org/e) Agenția pentru protecția mediului din SUA*38) oferă orientări pentru elaborarea unui Plan de acțiune pentru schimbările climatice la nivel de stat. Etapele incluse stabilesc criterii pentru evaluarea opțiunilor de reducere a emisiilor de GES, identificare opțiunilor, evaluarea și selectarea opțiunilor și stabilirea procesului administrativ pentru implementare, evaluare și măsurare.*38) http://www.epa.gov/statelocalclimate/local/implementation/f) Raportul Institutului Mondial pentru Resurse, WRI, 2001 axat pe Europa Centrală și de Est stabilește șase criterii pentru evaluarea bunelor practici în politicile și măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.Fiecare dintre ghidurile de mai sus indică faptul că nu există un format unic și obligatoriu care să fie urmat în procesul de elaborare a strategiei și planurilor de acțiune climatică, precum și că etapele ar trebui adaptate cât mai adecvat cerințelor fiecărei țări în parte și condițiilor locale. Totuși, în etapele recomandate în diferitele cadre există un grad mare de consecvență în ceea ce privește trecerea de la evaluarea vulnerabilităților și riscurilor la stabilirea priorităților strategice, stabilirea și implementarea de acțiuni prioritare și monitorizarea și evaluarea acestor acțiuni. În același timp, urmărind o ordine logică, aceste etape ale procesului ar trebui considerate ca faze iterative și strâns interconectate.Deși ghidurile descriu ce anume ar trebui inclus într-o strategie și un plan de acțiune și enumeră criteriile generale pentru evaluarea opțiunilor, acestea nu oferă o metodologie complet detaliată și un model pentru această evaluare, cum ar fi modul de examinare al gamei de opțiuni care corespund unei serii de criterii. Prin urmare, în acest raport și astfel cum reiese din etapele generale din ghidurile de mai sus, detaliile metodologice sunt influențate și de informațiile disponibile privind practicile naționale specifice.Pașii principali recomandați sunt explicați mai jos, împreună cu recomandări privind metodele și practicile, acest lucru este sintetizat în figura 3.1. Aici, se pune accent pe etapele specifice pentru pregătirea planului de acțiune care se bazează pe prioritățile strategice evidențiate în Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon și pe evaluarea rapidă a rapoartelor sectoriale furnizate în cadrul programului "România: Programul privind Schimbările Climatice și o creștere economică cu emisii reduse de carbon", derulat în perioada 2013 - 2015 de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu asistența tehnică a Băncii Mondiale.Figura 1: Etape în elaborarea Planului de acțiune privind schimbările climatice
+
Alegerea sectoarelorStructura evaluării și prezentării acțiunilor prioritare este în concordanță cu Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013-2020 adoptată în iulie 2013 și cu Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, în ceea ce privește sectoarele prioritare pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice. Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 identifică sectoarele principale pentru acțiuni prioritare privind reducerea emisiilor de GES, cum ar fi energia, transportul, procese industriale, agricultura și dezvoltarea rurală, dezvoltarea urbană, gestionarea deșeurilor, apă, silvicultura. Pentru adaptarea la schimbările climatice, ASC sectoarele principale care au fost avute în vedere în procesul de analiză, identificate de MMAP și rețeaua ASC, sunt: agricultura și dezvoltare rurală, apa, mediul uman - infrastructuri și urbanism -, transport, industrie, energie, turismul și activități recreative, silvicultura, biodiversitatea, sănătatea publică servicii de răspuns în situații de urgență, educarea și conștientizarea publicului, asigurările ca instrument de adaptare.De asemenea, este evidențiat faptul că pe lângă evaluarea fiecărui sector, este importantă o abordare intersectorială integrată "care să garanteze că adaptarea la schimbările climatice nu este înțeleasă în exclusivitate în raport cu domeniile de acțiune sau sectoarele individuale", Banca Mondială, 2014. Aceasta permite să se țină cont de interacțiunile posibile între măsurile de adaptare la schimbările climatice fie prin sinergiile pozitive, fie prin conflictele și compromisurile între utilizarea resurselor și obiective.
+
Sfera acțiunilorAcțiunile pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice pot varia de la consolidarea capacității instituționale, de exemplu, schimbul de informații, stabilirea cadrului instituțional până la măsuri concrete, de exemplu, investiții în proiecte, instrumente economice, instrumente juridice și altele asemenea. Categoriile de acțiuni sunt sintetizate în tabelul 1 pe baza propunerilor din documentul "Analiza riscurilor și metode de evaluare a opțiunilor de reducere a emisiilor de GES și adaptare la schimbările climatice", Banca Mondială, 2014.Este important să se asigure că acțiunile incluse în plan sunt în concordanță cu definiția "cheltuielilor legate de schimbările climatice" întrucât în cadrul financiar multianual al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2020, CFM se propune ca cel puțin 20% din fondurile UE structurale și de investiții, FESI să fie legate de schimbările climatice. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei stabilește regulile pentru furnizarea mecanismelor de finanțare ale UE: FEDR, FSE, FC, FEADR și altele asemenea în ceea ce privește "metodologiile privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbările climatice, stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor în cadrul de performanță și nomenclatura categoriilor de intervenție pentru fondurile europene structurale și de investiții".În programele UE utilizate pentru măsurarea performanțelor a fost introdusă o metodologie comună de urmărire a cheltuielilor legate de schimbările climatice, care se bazează în mare măsură pe o metodologie OCDE existentă - "markerii Rio". Cheltuielile sunt incluse în una din cele trei categorii: legate numai de schimbările climatice - 100%; legate în mod semnificativ de schimbările climatice - 40%; și fără legătură cu schimbările climatice - 0%, CE, 2014. Astfel, în procesul de selectare a acțiunilor avute în vedere pentru planul de acțiune va fi necesar să se verifice cum sunt definite acestea în cadrul celor trei categorii. Au fost emise mai multe fișe informative pentru diferitele fonduri UE cu privire la obiectivul 20% și modul de evaluare a integrării potențialului acțiunii climei în Programele Operaționale*39).*39) O serie de fișe informative de la capitolul "Integrarea acțiunii climei în fondurile structurale și de investiții europene 2014-2020" sunt disponibile la: http://ec.europa.eu/clima/publications/
+
Pre-screeningAceastă etapă ar trebui să identifice acțiunile posibile pentru abordarea aspectelor prioritare ale sectoarelor identificate în strategiile naționale sectoriale. Acest proces poate include consultarea cu autoritățile responsabile pentru fiecare sector, ministerele de resort, agențiile guvernamentale și cu alte părți interesate și specialiști din domeniu, precum și evaluarea literaturii de specialitate.Lista de acțiuni ar trebui să includă în primul rând toate programele, măsurile și proiectele, existente și planificate, în legătură cu schimbările climatice în strategiile regionale și locale, PMBH, PNDR, Master Planul General de Transport și altele asemenea clasificate în funcție de obiectivele strategice și de sector. Tabelele din anexa nr. 1 prezintă un model pentru raportarea acestor acțiuni. Pentru fiecare acțiune ar trebui colectate informații detaliate astfel încât să ofere o bază pentru compararea și stabilirea priorității în timpul selecției etapelor următoare.În măsura în care este posibil, ar trebui furnizate informații pentru următoarele puncte:a) Obiectivul/obiectivele politic/e general/e pe care îl/le abordează măsura;b) Categoria acțiunii, conform tabelului 2;c) Orice alte detalii necesare privind implementarea și contextul, cu ar fi domeniul de aplicare spațial;d) Autoritatea responsabilă și organismele de sprijin;e) Sursele de finanțare și valoarea acestora;f) Perioada de timp pentru planificare și implementare;g) Orice indicatori disponibili privind procesul și rezultatele.După aceea, va fi necesar să se adauge programe, măsuri și proiecte posibile noi care să abordeze obiectivele strategice principale în funcție de sector.Examinarea listelor cu acțiuni identificate în etapele de mai sus implică evaluarea și prioritizarea acestora în funcție de prioritate pe baza criteriilor convenite. Țările UE au utilizat în mod curent diferite forme ale analizei multicriteriale pentru a compara și a clasifica acțiunile. Aceasta s-a realizat prin punctarea fiecărei acțiuni corespunzătoare unei serii de criterii convenite și prin ponderarea acestor criterii în funcție de importanța lor în procesul de stabilire a priorităților pentru a se ajunge la o sumă ponderată. în definirea ponderilor și în punctarea criteriilor se utilizează raționamentul calificat. Specialiștii din comunitatea științifică și din cea politică trebuie să aibă posibilitatea să compare opțiunile între diferitele sectoare, ceea ce necesită o perspectivă multisectorială. De asemenea, este necesar să se precizeze scenariul/scenariile climatic/e în baza cărora se realizează evaluarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice, întrucât punctarea anumitor criterii poate diferi în funcție de gravitatea efectelor din diferitele scenarii.Avantajul utilizării AMC constă în faptul că permite o evaluare transparentă a opțiunilor, iar ordonarea opțiunilor reprezintă o contribuție utilă pentru dezbaterea și luarea deciziilor cu privire la priorități. Totuși, acesta nu este un proces obiectiv întrucât trebuie luate hotărâri cu privire la ponderarea criteriilor. Prin urmare, poate fi relevantă realizarea unei analize de senzitivitate pentru evaluarea modului în care diferă rezultatele atunci când sunt utilizate ponderi diferite.Criteriile utilizate pentru selecție, evidențiate mai jos, se bazează pe o analiză a literaturii de specialitate, inclusiv a Ghidurilor UE, CE, 2013, a raportului privind monitorizarea riscurilor asociate efectelor schimbărilor climatice, Banca Mondială, 2014 și experiența națională existentă, în special studiul privind utilizarea AMC pentru ordonarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice în Țările de Jos, de Bruin et al, 2009. Criteriile recomandate a fi incluse sunt:
+
Beneficii netePentru fiecare măsură propusă ar trebui realizată o evaluare generală a costurilor și beneficiilor care să vizeze dimensiunile economică, de mediu și socială. în această etapă nu este practică realizarea unei analize cost-beneficiu detaliate pentru fiecare opțiune, însă o evaluare inițială a costurilor și beneficiilor generale va documenta deciziile cu privire la opțiunile care necesită o evaluare mai aprofundată. Tabelul 1 de mai jos prezintă un exemplu de model privind modul de clasificare a costurilor și beneficiilor, adaptat după raportul metodologiei britanice privind evaluarea riscurilor la schimbările climatice, DEFRA, 2012. Pentru dimensiunea economică poate fi dat un interval în termeni financiari pentru a defini costurile și beneficiile potențiale ca mari, medii sau mici, evaluând-o apoi pentru fiecare acțiune propusă. Pentru dimensiunile de mediu și socială evaluarea în termeni financiari este mai dificil de realizat, iar definiția nivelului mare, mediu și mic va trebui făcută folosind exemple, iar evaluarea poate fi calitativă.Această abordare permite o evaluare preliminară a beneficiilor nete ale acțiunii propuse și va indica dacă beneficiile depășesc clar costurile, costurile depășesc semnificativ beneficiile, au niveluri similare sau dacă nu există suficiente informații pentru a putea face o evaluare clară. Evaluarea beneficiilor nete este un criteriu principal în cadrul AMC întrucât include o măsură a "valorii" acțiunii din punct de vedere al a) importanței daunelor evitate, cu acțiunile de reducere a emisiilor de GES sau protejarea împotriva efectelor, pentru acțiunile de adaptare la schimbările climatice și b) eficacitatea acțiunii din punct de vedere al costurilor în evitarea daunelor și asigurarea protecției.Tabelul 1: Exemplu de clasificare și de estimare a costurilor și beneficiilor acțiunilor:
+
Riscurile implementăriiLa fel ca în cazul evaluării beneficiilor nete și a altor aspecte ale implementării, trebuie evaluați, de asemenea, mai mulți factori de risc sau bariere asociate cu fezabilitatea procesului de implementare. în studiul realizat de Bruin et al, 2009 aceste riscuri privind fezabilitatea sunt evaluate separat de criteriile prezentate mai sus întrucât sunt considerate a fi prea specifice pentru a fi integrate împreună cu criteriile în însumarea scorurilor. Prezentarea sintetică a selecției, tabelul 2 include aceste riscuri alături de alte criterii, însă în procesul de elaborare a planului de acțiune ar trebui să analizăm dacă ar fi mai bine să nu le integrăm. în orice caz, în special evaluarea factorilor de risc trebuie să beneficieze de cunoștințele locale, de exemplu, pentru riscurile de natură tehnică:a) Riscuri de finanțare: Acestea sunt riscuri asociate cu sustenabilitatea financiară a acțiunii: ce tip de mecanism sau combinație de mecanisme este preferată, care este rolul finanțării publice și care sunt riscurile asociate. Acțiunile care necesită finanțări inițiale mari, cum ar fi investiția în proiecte majore de infrastructură, vor avea nevoie de o analiză financiară aprofundată. De asemenea, ar trebui să se țină cont și de alte necesități de investiții sociale și de dezvoltare.b) Riscuri sociale: Trebuie evaluată cu atenție posibilitatea de acceptare socială: dacă vor afecta acțiunile în mod disproporționat grupurile sărace și vulnerabile ale societății. De exemplu, atunci când acțiunile implică taxarea serviciilor, cum ar fi furnizarea de apă și energie, trebuie să se țină cont de aspectul accesibilității. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru abordarea problemelor de accesibilitate și echitate și ce impact vor avea acestea asupra costurilor și beneficiilor generale ale implementării acțiunii?c) Riscuri instituționale: Aceste riscuri se referă la barierele pentru implementarea acțiunilor datorate practicilor și proceselor instituționale. Aici este evidențiată importanța integrării acțiunilor privind schimbările climatice și a coordonării activităților instituțiilor responsabile. Riscurile lipsei de coordonare și a mandatelor clare între instituții sunt extrem de importante pentru aspectele transversale, cum ar fi eficiența energetică.d) Riscuri tehnice: Acestea vizează fezabilitatea unei acțiuni ținând cont de condițiile și realitățile locale, de exemplu, în cazul investițiilor în domeniile energiei regenerabile și al protecției împotriva inundațiilor. Fezabilitatea trebuie să fie evaluată de la caz la caz pentru a se ține cont de contextul local.e) Riscuri tehnologice: Acestea se referă la pierderile datorate efectelor incerte și nedorite ale implementării unei acțiuni. Sunt importante în special pentru investițiile în modificările tehnologice inovative și netestate pentru abordarea schimbărilor climatice care pot crește riscurile pierderii timpului, resurselor și sănătății și siguranței. Astfel, este important să fie evaluate riscurile asociate cu măsura și viteza de introducere a noilor tehnologii.
+
RecomandăriPe baza evaluărilor de mai sus ale beneficiilor nete și a riscurilor de fezabilitate, recomandări de implementare, pot fi făcute, în continuare, analize sau excluderi. Poate fi, de asemenea, indicat dacă acțiunile sunt acțiuni de tipul "nici un regret". Acestea sunt acțiuni pentru care beneficiile non-climatice vor depăși costurile de punere în aplicare și, prin urmare vor fi favorabile, indiferent de schimbările climatice care au loc pe viitor.Implementarea acțiunilor recomandate pentru punerea în aplicare ar trebui să includă, de asemenea, o indicație de urgență a acțiunii respective. Aceasta este o evaluare dacă punerea în aplicare este necesară imediat sau dacă este posibil să fie aplicată pe termen mediu sau lung, fără a avea ca rezultat costuri mai ridicate sau leziuni ireversibile, de Bruin et al, 2009. Astfel, screeningul ajută la acordarea de prioritate acțiunilor în funcție de termen: scurt, mediu și lung.Tabelul 2 oferă un șablon care sintetizează rezultatele examinării, inclusiv beneficiile nete, riscurile de fezabilitate, recomandări și termene de implementare pentru fiecare acțiune propusă fiecărui obiectiv strategic.Lista acțiunilor propuse ar trebui evaluată de specialiști în ceea ce privește criteriile date și ordonată în conformitate cu scara redată în tabel. De asemenea, este posibil ca fiecare criteriu să aibă ponderea exprimată ca procent din total pentru a reflecta importanța criteriului în decizia globală. Acest lucru va permite calcularea sumei ponderate a scorurilor din toate criteriile pentru fiecare acțiune propusă, care va putea fi utilizată ulterior pentru a ordona acțiunile în vederea selectării și stabilirii priorității acestora. De asemenea, tabelul poate prezenta informații cu privire la cazurile în care sunt necesare cercetări și recomandări suplimentare atunci când există criterii pentru care nu a fost posibilă stabilirea unui scor.Tabelul 2: Exemplu de tabel pentru prezentarea sintetică a selecției: Sectorul energie
Legendă și categorii de măsuri
+
Selecția finalăSelectarea acțiunilor: opțiuni de tipul "fără regrete" și analiza suplimentară a opțiunilor "neclare".a) Formatul pentru prezentarea acțiunilor selectate, inclusiv a opțiunilor de finanțare și a responsabilităților ministerelor.b) Aranjamente instituționale pentru implementare. Grupuri de lucru intersectoriale și altele asemenea.c) Contribuții la obiective: cotă de 20% din "cheltuielile legate de schimbările climatice" pentru cadrul financiar multianual al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2020, CFM și obiective de reducere a GES.
+
Monitorizare și raportarePentru a se garanta eficacitatea, eficiența și echitatea acțiunilor selectate și implementate sunt esențiale monitorizarea și evaluarea progreselor și a performanțelor. Monitorizarea și evaluarea necesită luarea unei decizii cu privire la informațiile care oferă cea mai bună măsură a progreselor și performanțelor. Pentru monitorizare și evaluare sunt oferite linii de orientare în mai multe surse, inclusiv CE/2013 și UKCIP. Aranjamentele pentru monitorizarea și evaluarea progreselor se pot axa pe procesele și rezultatele acțiunilor implementate pentru atingerea obiectivelor și ar trebui să poată surprinde consecințele neintenționate și care nu se pot adapta.În procesul de identificare a indicatorilor corespunzători ar trebui să se țină cont de următoarele:a) indicatorii și seturile de date existente care pot măsura deja rezultatele necesare sau care pot fi ajustate în scopurile planului de acțiune;b) alți factori de influențare a parametrilor indicativi care pot fi parțial responsabili pentru progresele,sau lipsa progreselor, în atingerea obiectivelor. Aceștia includ adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor GES autonomă care poate apărea în cursul acțiunilor planificate;c) costul colectării informațiilor pentru indicator care nu ar trebui să fie mai mare decât valoarea informațiilor în scopurile M și E;d) documentele programatice existente prin care se alocă fonduri UE.Informații suplimentare privind selectarea indicatorilor pentru acțiunile de adaptare la schimbările climatice sunt prezentate în ghidul UKCIP, Bours et al, 2014.În tabelul 3 de mai jos sunt prezentate câteva exemple de indicatori.Tabelul 3: Exemple de indicatori pentru obiectivele de reducere a emisiilor de GES și adaptare la schimbările climatice
------
| EMITENT |
Notă
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 739 din 5 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 831 din 20 octombrie 2016. + Cuprins Capitolul 1: Introducere Capitolul 2: Planul de acțiune - Definiții și principii Capitolul 3: Aranjamente instituționale pentru implementare3.1. Energie3.2. Transport3.3. Industrie3.4. Agricultură și dezvoltare rurală3.5. Dezvoltare urbană3.6. Gestionarea deșeurilor3.7. Apă3.8. Silvicultura Capitolul 4: Adaptarea la schimbările climatice: Acțiuni4.1. Agricultură și dezvoltare rurală4.2. Apă potabilă și resursele de apă4.3. Mediul uman, infrastructuri și urbanism4.4. Transport4.5. Industria4.6. Energie4.7. Turism și activități recreative4.8. Silvicultura4.9. Biodiversitate4.10. Sănătate publică și servicii de răspuns în situații de urgență4.11. Educarea și conștientizarea publicului4.12. Asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climaticeANEXA I: Glosar de definiții ANEXA II: Etape în elaborarea Planului de acțiune Alegerea sectoarelor Sfera acțiunilor Pre-screening Selecția finală Monitorizare și raportare + Lista figurilor Figura 1: Etape în elaborarea Planului național de acțiune pentru schimbări climatice + Lista tabelelor Tabelul 1: Exemplu de clasificare și de estimare a costurilor și beneficiilor acțiunilor Tabelul 2: Exemplu de tabel pentru prezentarea sintetică a selecției: Sectorul energie Tabelul 3: Exemple de indicatori pentru obiectivele de reducere a emisiilor de GES și adaptare la schimbările climatice + Lista acronimelor ADR - Agricultura și dezvoltarea rurală AFIR - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale AFM - Administrația Fondului de Mediu AM PNDR - Autoritatea de Management pentru Programul Național Dezvoltare Rurală ANIF - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei ANT - Autoritatea Națională pentru Turism AP - Axă Prioritară APIA - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură APM - Agenția de Protecție a Mediului ASC - Adaptare la schimbările climatice AT - Asistență Tehnică BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare CCS - Captarea și stocarea carbonului CE - Comisia Europeană CFM - Cadrul Financiar Multianual CNSC - Comisia Națională privind Schimbările ClimaticeCO_2 - Dioxid de carbon DCA - Directiva Cadru privind Apa DSU - Departamentul pentru Situații de Urgență EE - Eficiență Energetică FC - Fondul de Coeziune FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională FESI - Fonduri Europene Structurale și de Investiții FSE - Fondul Social European GES - Gaze cu efect de seră GDP - Gestionarea durabilă a pădurilor GR - Guvernul României HG - Hotărârea Guvernului IGSU - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii INCDT - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism MAC - Curba costurilor marginale MADR - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MAI - Ministerul Afacerilor Interne MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MECRMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri MENCS - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice MFP - Ministerul Finanțelor Publice MICE - Întâlniri, stimulente, convenții și expoziții - Meetings, Incentives, Conventions and Exhibitions MMAP - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor MPGT - Master Planul General de Transport MS - Ministerul Sănătății MT - Ministerul Transporturilor OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ONG - Organizație neguvernamentală OS - Obiectiv specific PA - Plan de acțiune PNDR - Programul Național de Dezvoltare Rurală PO - Programe Operaționale POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă POCU - Programul Operațional Capital Uman POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare POR - Programul Operațional Regional ROR - Clasificarea riscurilor și oportunităților ROS - Spectrul de oportunități de recreere SC - Schimbări climatice UE - Uniunea Europeană UK - Marea Britanie UNFCCC - Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice + Capitolul 1 Introducere Planul de acțiune este destinat implementării Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon, actualizată în cadrul programului "România: Programul privind schimbările climatice și creștere economică cu emisii reduse de carbon" pe baza strategiei adoptate în iulie 2013, Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013-2020. Obiectivul global este de a sprijini Guvernul României în pregătirea acțiunilor legate de schimbările climatice atât pentru politicile de reducere a emisiilor de GES, cât și pentru cele de adaptare din cadrul Programelor Operaționale pentru ciclul financiar 2014-2020. În secțiunea a doua, documentul prezintă definițiile și principiile planului de acțiune privind schimbările climatice. În secțiunea a treia se discută metodologia planului de acțiune pentru schimbările climatice și se prezintă un format preliminar pentru abordarea selectării acțiunilor; secțiunea include etapele din procesul de screening, selectarea, implementarea și monitorizarea și evaluarea măsurilor, programelor și proiectelor prioritare. Acesta se bazează pe ghidurile privind politicile în domeniul schimbărilor climatice și exemplele de bune practici din țările UE. Secțiunea a patra prezintă acordurile instituționale pentru dezvoltarea generală și implementarea planului național de acțiune. Secțiunile cinci și șase stabilesc formatul de raportare pentru acțiunile prioritare selectate la nivel sectorial pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru adaptarea la schimbările climatice. Acțiunile propuse pentru reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice sunt asociate obiectivelor sectoriale strategice principale propuse în cadrul strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon. Planul de acțiune include în acest sens liste ale acțiunilor sectoriale și indicatori de rezultat ai măsurilor propuse. În anexa nr. 1 sunt prezentate detalii suplimentare privind ghiduri de bune practici ale UE pentru planurile de acțiune privind schimbările climatice. În anexa nr. 2 sunt prezentate detalii privind obiectivele strategice sectoriale și măsurile existente pentru Planul de acțiune. În anexa nr. 3 este disponibil un rezumat al priorităților și obiectivelor de investiții pentru sectoarele mediu și energie incluse în Programul Operațional Infrastructură Mare. + Capitolul 2 Planul de acțiune - Definiții și principii Obiectivul major al Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale 2016-2020 privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 este de a elabora măsuri concrete pentru aplicarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pornind de la prioritățile menționate în aceste documente. În acest scop, este necesar să fie precizate cu mai multă exactitate activitățile necesare pentru abordarea priorităților pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice și să fie stabilite etape pentru dezvoltarea și implementarea lor. Principiile recomandate de orientare pentru un plan de acțiune privind schimbările climatice sunt stabilite într-o serie de ghiduri și documente naționale care sunt prezentate în detaliu în anexa nr. 1. Aceste documente vizează procesul general al strategiilor de dezvoltare, al planurilor de acțiune și al planurilor/programelor sectoriale, însă principiile fundamentale ale acestora prezintă relevanță pentru fiecare etapă a procesului. Raportul elaborat de Prutsch et al. în 2010 evidențiază principiile planurilor de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice din Regatul Unit, Guvernul Marii Britanii, 2010 și din Germania, BMUB, 2011 ca fiind baza pentru bune practici. Aceste rapoarte privind bunele practici în planificarea acțiunilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră furnizează, de asemenea, orientări privind principiile care trebuie urmate: WRI, 2001; Wang et al., 2013; OCDE, 2009. Următoarea prezentare sintetică a aspectelor vizate de aceste principii se bazează pe evaluarea care a fost realizată cu privire la ghidurile disponibile pentru adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor de GES:a) Durabilitate. Deciziile și acțiunile ar trebui să țină cont de impactul fenomenului schimbărilor climatice în ansamblu și de modurile în care acestea pot limita sau afecta răspunsurile la reducerea emisiilor de GES și adaptare la schimbările climatice în alte sectoare, între regiuni și în cadrul societății civile.b) Participare. Consultarea principalelor părți interesate pe parcursul procesului de elaborare a planului de acțiune permite ca planul să beneficieze de cunoștințele, sprijinul și experiența acestora în evaluarea opțiunilor, promovând transparența și o mai mare asumare a măsurilor și acțiunilor incluse în plan.c) Integrare. Toate exemplele de strategii privind schimbările climatice din UE și planurile de acțiune asociate acestora au fost dezvoltate având o orientare sectorială care, alături de deciziile din cadrul grupurilor de lucru interguvernamentale, să ofere direcția privind implementarea. Această abordare intersectorială integrată va reduce conflictele și va stimula sinergiile cu alte obiective de politică și procese strategice. Prin urmare, planul de acțiune ar trebui să țină cont de interconexiunile dintre acțiunile din cadrul sectoarelor și dintre acestea, întrucât implementarea unei acțiuni poate afecta implementarea sau efectele unei alte acțiuni. De asemenea, această abordare va promova integrarea necesităților politicii privind schimbările climatice în programele și politicile naționale existente: PNDR, PMBH, Master Planul General pentru Transport, strategia în domeniul energiei.d) Flexibilitate. Planurile de acțiune ar trebui să țină cont de principiul preventiv, și anume, acționarea în condițiile de incertitudine cu privire la schimbările climatice viitoare, însă ar trebui, de asemenea, să fie documente cu o evoluție continuă, care să încorporeze flexibilitatea de adaptare la evoluțiile viitoare ale cunoștințelor în domeniul schimbărilor climatice, eficacității răspunsurilor politice și al noilor cerințe de acțiune. Acest lucru subliniază importanța monitorizării și evaluării acțiunilor implementate.e) Decizii bazate pe dovezi. Acțiunile ar trebui să utilizeze la maximum cele mai noi cercetări și experiențe practice astfel încât luarea deciziilor să se bazeze pe cunoaștere și să fie pragmatică.f) Stabilirea priorităților. Acțiunile ar trebui să vizeze maximizarea beneficiilor economice și sociale ale acțiunii climei. Astfel, acestea ar trebui să fie eficace în reducerea riscurilor determinate de schimbările climatice, fie prin reducerea emisiilor de GES, fie prin adaptarea la efectele reziduale; eficiente, beneficiile pe termen lung ar trebui să fie mai mari decât costurile și echitabile, ar trebui să țină cont de efectele acțiunilor asupra diferitelor grupuri sociale și scăderea costurilor.g) Responsabilități și ținte internaționale. Acestea vor include evaluarea modului în care planul de acțiune va contribui la atingerea angajamentelor și țintelor internaționale, cum ar fi obiectivul UE 2020 de reducere cu 20% a gazelor cu efect de seră până în 2020 în raport cu nivelul anului 1990, și prevederea faptului că, în perioada 2014-2020, cheltuielile legate de climă vor reprezenta cel puțin 20% din fondurile ESI ale UE.h) Comunicare și conștientizare. Comunicarea eficientă cu privire la strategie și planul de acțiune climatic către un număr mare de părți interesate promovează acțiunile de implementare ale strategiei. Prin urmare, activitățile de comunicare sunt parte integrantă din planurile naționale de acțiune existente la nivelul UE.i) Definirea responsabilităților: Acțiunile prioritare prezentate în plan ar trebui să precizeze clar instituțiile: ministere, departamente și alte părți interesate, responsabile pentru întreprinderea acțiunilor, dar să specifice și sursele de finanțare. Guidelines on Developing Adaptation Strategies, Ghidurile pentru elaborarea strategiilor de adaptare la schimbările climatice - CE, 2013 au identificat aceasta ca fiind un domeniu vulnerabil în multe planuri naționale. Planul de acțiune german include conceptul de subsidiaritate în baza căruia ar trebui adoptate și implementate acțiuni la cel mai adecvat nivel de luare a deciziei pentru acest scop, BMUB, 2011. + Capitolul 3Abrogat. (la 07-12-2023, Capitolul 3 a fost abrogat de Articolul 2 din HOTĂRÂREA nr. 1.215 din 29 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1103 din 7 decembrie 2023 ) + Capitolul 4 Adaptarea la schimbările climatice: AcțiuniAceastă secțiune detaliază obiectivele strategice principale pentru adaptarea la schimbările climatice pe baza strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon. Acestea sunt prezentate pentru fiecare sector prioritar prin tabelele redate mai jos. Acțiunile propuse în sprijinul fiecărui obiectiv sunt prezentate în funcție de tipul acțiunii: politică, investiție, consolidarea capacității urmate de tabelele de selecție. Planul final privind schimbările climatice va include selecția finală a acestor acțiuni pentru fiecare sector și obiectiv, care au fost examinate astfel cum a fost descris mai sus împreună cu evaluările complete ale filtrării într-o anexă, cu detalii complete privind termenele asociate, organismele responsabile, sursele de finanțare, valorile finanțărilor și indicatorii.4.1. Agricultură și dezvoltare ruralăAdaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă o prioritate deosebită pentru sectorul agricol - acolo unde se produc schimbări climatice treptate cu efecte semnificative asupra sectorului agricol. Sectorul trebuie să înceapă să răspundă mai rapid, să se pregătească pentru efectele viitoare, fiind necesară atât consolidarea capacității de reziliență, cât și a celei de adaptare la schimbările climatice. Practicile agricole vor trebui să țină cont de modificarea riscului de inundații, intensitatea și frecvența secetelor și de creștere a riscului de eroziune a solului și de deșertificare. Promovarea unor măsuri care să protejeze ecosistemele și să prevină deteriorarea acestora va contribui, de asemenea, la creșterea productivității și a durabilității agriculturii. Aceasta implică, printre altele, reabilitarea și gestionarea durabilă a serviciilor de irigații, reutilizarea apei în irigații și dezvoltarea unor planuri de gestionare a terenurilor în special pentru zonele cele mai vulnerabile la pierderea și degradarea solului. Obiectivul va fi măsurat folosind indicatori specifici privind eficiența apei în agricultură, cotele de eroziune și cotele de implementare efectivă a planurilor de gestionare a terenurilor.Schimbările climatice au efecte semnificative asupra pădurilor din România. O altă amenințare majoră constă în incendiile de pădure, care produc daune semnificative. În toate aceste cazuri, adaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă o problemă de siguranță națională. Un obiectiv principal este acela de perfecționare a cunoștințelor privind efectul schimbărilor climatice asupra pădurilor, inclusiv cu privire la evenimentele extreme, și evaluarea daunelor potențiale. O astfel de evaluare va necesita informații științifice, tehnice și capacități de monitorizare care, în prezent, sunt limitate în România. O altă măsură de adaptare la schimbările climatice ar consta în intensificarea reîmpăduririlor în zonele în care acestea ar ajuta la menținerea ecosistemelor silvice, oferind în același timp beneficii colaterale, cum ar fi reducerea eroziunii solului, prevenirea alunecărilor de teren și reducerea inundațiilor. O a treia măsură este introducerea practicilor de management care includ arderea controlată, reducerea încărcăturilor de materii combustibile din pădure și pregătirea pentru condiții meteorologice extreme. Aceasta din urmă este posibil să necesite plantarea unor specii mai viguroase sau reducerea stresului hidric. De asemenea, practicile de management, cum ar fi tăierea sau rărirea excesului de arboret, pot crește rezistența pădurilor. Succesul în atingerea acestor obiective va fi monitorizat prin intermediul unei serii de indicatori care să urmărească a) perfecționarea bazei de cunoștințe privind pădurile și schimbările climatice, b) sănătatea ecosistemelor silvice în raport cu un sistem de referință asupra căruia nu se intervine și schimbările climatice, c) pierderile forestiere ca urmare a incendiilor și evenimentelor extreme în raport cu un sistem de referință asupra căruia nu se intervine și schimbările climatice.Multe exploatații de mici dimensiuni sunt amplasate în zonele muntoase și de deal unde sunt esențiale pentru menținerea practicilor agricole tradiționale-păstorit-datorită abundenței de pășuni cu "înaltă valoare naturală", HNV, caracteristice pentru România. Fără menținerea acestor pășuni și fânețe HNV, s-ar pierde multe dintre habitatele și speciile sălbatice de importanță internațională. Se preconizează că schimbările climatice vor crește presiunea asupra acestor pășuni prin inundații și instabilitatea solului. Va fi important sprijinul acordat pentru ca aceste pășuni să facă față condițiilor schimbărilor climatice. Acesta poate include stimulente pentru îmbunătățirea gestionării terenurilor, o mai bună informare privind condițiile meteorologice astfel încât pășunile să fie utilizate mai durabil, programe de formare și de conștientizare. Succesul va fi măsurat în raport cu un sistem de referință caracterizat prin pășuni asupra cărora nu se intervine și în raport cu schimbările climatice.
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Promovarea transferului de cunoștințe și a serviciilor de consultanță cu privire la aspectele privind schimbările climatice în rândul fermierilor | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Consolidarea capacității | PNDR Măsura 1 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informareSubmăsura 1.1 - Sprijin pentru formarea profesională și dobândirea de competențe | 2016 - 2022 | MADR | Număr de participanți la cursuri de formare - 562 | FEADR + buget de stat | 0,14 |
| PNDR Măsura 2 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermeiSubmăsura 2.1 - Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, micro- întreprinderile și întreprinderile mici din zonele rurale | Număr de beneficiari consiliați - 826 | 0,08 | ||||
| Cercetare/ Analiză | Actualizarea periodică a scenariilor climatice folosind modelele climatice regionale pentru adaptarea climatica în România și evaluarea impactului în sectorul agricultură | 2016 - 2020 | MMAP/ Administrația Națională de Meteorologie | Studiu de evaluare/număr de citări și/sau număr de utilizatori înregistrați ai scenariilor climatice actualizate | UE - Horizon2020+ Bugetul de stat | 0,3 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigații și drenaj | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Investiție | PNDR Măsura 4 - Investiții în active fiziceSubmăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice | 2016 - 2022 | MADR/ AFIR | Suprafața ,în havizată pentru investiții în vederea economisirii de apă, și anume, sisteme de irigații mai eficiente și altele asemenea/ 362.745 ha | FEADR + bugetul de stat | 435,3 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 3: Gestionarea adecvată a terenurilor agricole în scopul adaptării la efectele schimbărilor climatice | Date estimate pentru începere/și finalizare - an- | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Financiară/ juridică | FEGA: Plăți pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu ,plățile de ecologizare sau verzi | 2016 - 2022 | MADR/ APIA | Nr. de fermieri incluși în program | FEGA | 30% din anvelopa financiară anuală a FEGA |
| PNDRPNDR Măsura 10 - Agro-mediu și climă Submăsura 10.1 - Plăți pentru angajamente privind agro-mediul și clima, pachetul 5 - adaptarea la efectele schimbărilor climatice | 2016 - 2022 | Suprafața -ha - 30.000 | FEADR + buget de stat | 18 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 4: Creșterea gradului de conștientizare cu privire la managementul riscului și al accesului la instrumente de gestionare a riscului | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Consolidarea capacității | PNDR Măsura 1 Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informareSubmăsura 1.2- Sprijin pentru activități demonstrative și de informare | 2016 - 2022 | MADR | Cheltuieli publice | FEADR + bugetul de stat | 3 |
| Juridică/ financiară | PNDR Măsura 17 - Gestionarea riscurilorSubmăsura 17.2 - Fonduri mutuale | 2016 - 2022 | MADR/ AFIR | Nr. de exploatații agricole care participă la fondurile mutuale/ 15.000 | FEADR + bugetul de stat | 200 |
| Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor | 2016 - 2020 | MADR | Arie protejată, mii ha | Bugetul de stat | ||
| Prime de asigurare finanțate prin FEGA pentru producătorii de struguri pentru vinificație | 2016 - 2018 | MADR/ APIA | Suprafața asigurată - ha/15.000 pe anNr. de cereri de sprijin/ 300 - 350.000Cheltuielitotale/ 350 - 450.000 EUR pe an | FEGA | 1,75 |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Reducerea riscului de deficit de apă | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele* | Valoare estimată - mii. euro - |
| Investiție | Sprijinirea investițiilor în utilități cu scopul reducerii pierderilor din sistemele rețelelor de distribuție a apei, în prezent estimate la aprox. 50%. | 2016 - 2020 | MDRAP | % de reducere a pierderilor/ număr de km de conducte înlocuite | Bugetul de stat + bugetul local | n/a |
| Investiție | Promovarea reutilizării apelor uzate epurate în sectoarele industriale | 2016 - 2020 | MMAPMDRAP | mc apă economisită | Bugetul de stat | n/a |
| Cercetare/ Analiza | Evaluarea impactului schimbărilor climatice în sectorul resurselor de apă pe baza actualizării periodice a scenariilor de evoluție a climei în România | 2016 - 2020 | MMAP/ Administrația Națională de Meteorologie/ Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor | Studiu de evaluare/ număr de citări și/sau număr de utilizatori înregistrați ai scenariilor climatice actualizate | Bugetul de statFonduri Europene din H2020 | 0,3 |
| Cercetare/ Analiză | Evaluarea fezabilității utilizării apelor freatice cuplată cu reîncărcarea artificială pentru stocarea inter-anuală a apei în bazinele hidrografice cu deficit de apă | 2016 - 2020 | MMAPMinisterul Educației Naționale și Cercetării Științifice | mc apă economisită Studiu de evaluare mc stocați | Bugetul de stat, prin Competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare | n/a |
| Politică | Stabilirea cerințelor pentru protejarea surselor critice de alimentare cu apă, rezervoare sau ape freatice prin măsuri de zonare a utilizării terenurilor în localitățile cu deficit de apă | 2016 - 2020 | MMAP | Reglementare în vigoare | Bugetul de stat | n/a |
| Cercetare/ Analiză | Evaluarea fezabilității desalinizării pentru furnizarea de apă potabilă în bazinele de coastă sărace în apă | 2016 - 2020 | MMAPMinisterul Educației Naționale și Cercetării Științifice | Numărul de studii | Bugetul de stat, prin Competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare | n/a |
| Cercetare/ Analiză | Continuarea studiilor de tipul „Identificarea principalelor zone potențial deficitare din punct de vedere al resursei de apă, la nivel național, în regim actual și în perspectiva schimbărilor climatice”, în contextul efectelor schimbărilor climatice | 2016 - 2020 | MMAPMinisterul Educației Naționale și Cercetării ȘtiințificeANARInstitutul Național de Hidrologie și Gospodărire a ApelorAdministrația Națională de Meteorologie | Numărul de studii | Bugetul de stat prin Competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare | n/a |
| Cercetare/ Analiză | PMBH aflate în curs de pregătire să conțină informații privind schimbările climatice, în măsura în care acestea sunt disponibile. | 2016 - 2020 | MMAPMinisterul Educației Naționale și Cercetării ȘtiințificeANAR | Număr de PMBH integrate | Bugetul de stat prin Competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare | n/a |
| Cercetare/ Analiză | Realizarea unei analize pentru evaluarea nivelurilor și tipurilor specifice de agricultură irigată ce pot fi susținute în fiecare dintre bazinele hidrografice, ținând cont de impacturile schimbărilor climatice. | 2016 - 2020 | ANMMinisterul Educației Naționale și Cercetării Științifice | Numărul de studii | Bugetul de stat prin Competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare | n/a |
| Cercetare/ Analiză | Realizarea evaluărilor cantitative a necesităților de apă ale diferitelor ecosisteme. | 2016 - 2020 | MMAPMinisterul Educației Naționale și Cercetării Științifice | Numărul de studii | Bugetul de stat prin Competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare Dezvoltare si Inovare III | n/a |
| Cercetare/ Analiză | Realizarea de studii de meteorologie, hidrologie și climatologie pentru elaborarea, optimizarea și evaluarea impactului tehnologiei de creștere și uniformizare a precipitațiilor, în cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor. | 2016 - 2018 | MADR - AASNACP | Numărul de studii | Bugetul de stat | n/a |
| Investiție | Realizarea Unităților de creștere și uniformizare a precipitațiilor, operaționale în cadrul sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor | 2018 - 2020 | MADR - AASNACP | Numărul de unități operaționale | Bugetul de stat | n/a |
| Politică | Stabilirea de reglementări pentru limitarea utilizării apei subterane, în zonele în care extragerea excesivă din apele subterane duce la epuizarea gravă a apelor freatice. | 2016 - 2020 | MMAP | Acte normative adoptate | Bugetul de stat | n/a |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Reducerea riscului de inundații | Date estimate pentru începere/și finalizare - an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele* | Valoare estimată - mii. euro - |
| Investiție | Modernizarea rețelei radar existente pentru măsurarea intensității precipitațiilor și instalarea unei noi stații radar în zona Slobozia pentru monitorizarea fenomenelor meteo extreme ce au loc la curbura Carpaților. | 2016 - 2020 | Administrația Națională de Meteorologie | Număr de radare noi | Bugetul de stat | n/a |
| Cercetare/ Analiză | Evaluarea fezabilității unei reglementări pentru monitorizarea și gestionarea activităților de construcții în zonele cu risc mare de inundații. | 2016 - 2020 | MMAP | Adoptarea actului | Buget național | n/a |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 3: Creșterea gradului de siguranță a barajelor și digurilor | Date estimate pentru începere/și finalizare - an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele* | Valoare estimată -mii. euro - |
| Investiție | Întreprinderea lucrărilor de reînnoire* și îmbunătățirea siguranței infrastructurii de gestionare a inundațiilor, estimate la 8 miliarde euro; investițiile ar trebui ordonate în funcție de priorități pe baza cartografierii actualizate a pericolelor/ riscurilor de inundații, Directiva privind inundațiile. | 2016 - 2020 | MMAPANAR | Numărul de infrastructuri: construite, reînnoite | Buget de statPOIM - AP5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor - FC | n/a |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Planificarea de tip holistic pentru orașe reziliente climatic | Date estimate pentru începere/și finalizare - an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Elaborarea/Revizuirea SDTR, a secțiunilor PATN, a mașter planului general de transport și alte procese de planificare sectorială pentru a integra mai bine considerațiile privind schimbările climatice în procesul de dezvoltare a planului și în conținutul acestuia | Până în 2020 | MDRAPAutoritățile locale | Număr de documentații elaborate/ revizuite care să integreze SC | Bugetul de stat | 0,3 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Furnizarea de programe de formare pentru autoritățile locale privind modul de integrare a considerațiilor privind SC în documentațiile de amenajarea teritoriului și urbanism și în procesele de planificare la nivel local | Până în 2020 | MDRAP | Număr de autorități locale care au participat la sesiunile de formare Număr de autorități locale care au integrat mai amănunțit schimbările climatice în procesele de planificare | Bugetul de stat fonduri europene | 0,5 |
| Investițională | Investirii în sisteme de infrastructură, tehnologii și structuri reziliente la efectele schimbărilor climatice | Până în 2020 și după aceea | Autoritățile regionaleAutoritățile locale | Nivelul investițiilor - euro - în infrastructura nouă considerată a fi rezilientă la efectele schimbărilor climatice | Bugetul de stat | n/a |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Ajustarea codurilor și normelor existente în domeniul construcțiilor sau a altor coduri și norme din acest domeniu, pentru a corespunde condițiilor de climă și evenimentelor extreme | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Modificarea codurilor și normativelor pentru construcții | Până în 2020 | Administrația Națională de MeteorologieMDRAPAutoritățile locale | Număr de coduri și normative modificate | Bugetul de statAutoritățile locale | n/a |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Proiectarea rezultatelor modelelor climatice la scară detaliată pentru diferite regiuni din România | Până în 2020 | Administrația Națională de MeteorologieMDRAP | Număr de modele climatice regionale Număr de persoane care au participat la programele locale de formare privind modificarea codurilor pentru construcții Număr campanii de conștientizare | Bugetul de statAutoritățile localePOCUFonduri europene | 1,5 |
| Dezvoltarea de programe de formare pentru funcționarii administrațiilor locale și ai altor părți interesate cu privire la modul de reflectare adecvată a datelor privind schimbările climatice în codurile și normativele pentru construcții | 1 | |||||
| Dezvoltarea de programe de formare și a altor forme de diseminare a informațiilor pentru a ajuta comunicarea datelor privind riscul schimbărilor climatice către proprietari și administratorii de clădiri | 1 | |||||
| Investițională | Investiții în sisteme hidro - meteorologice avansate pentru a facilita o mai bună modelare a schimbărilor climatice la nivelul întregii țări | Până în 2020 | Administrația Națională de Meteorologie | Stații meteorologice care pot contribui la modelarea datelor privind schimbările climatice in cadrulAdministrației Naționale de Meteorologie | Bugetul de stat POIM - AP5 - Promovarea adaptării la schimbărileclimatice, prevenirea și gestionarea riscurilor - FC | n/a |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 3: Adaptarea planurilor de analiză și acoperire a riscurilor și planurilor de apărare împotriva situațiilor de urgență specifice la schimbările climatice | Date estimate pentru începere/și finalizare - an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Pregătirea de ghiduri actualizate în contextul schimbărilor climatice privind procesul de elaborare și conținutul planurilor de analiză si acoperire a riscurilor, respectiv planurilor de apărare împotriva situațiilor de urgență specifice | Până în 2020 | Inspectoratul General pentru Situații de Urgență Autorități ale administrației publice locale | Revizuirea ghidului de planificare | Bugetul de stat | 0,3 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Dezvoltarea de programe de formare pentru părțile interesate la nivel local privind noul ghid/noua politică de gestionare a dezastrelor | Până în 2020 | Ministerul AfacerilorInterne Inspectoratul General pentru Situații de Urgență | Nr. de autorități locale care au participat la programele de formareNr de planuri analiză și acoperire a riscurilor care sunt actualizate cu ultimele date privind schimbările climatice | fonduri europene | 0,5 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 4: Consolidarea capacității locale | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Dezvoltarea de programe de formare axate pe schimbările climatice destinate funcționarilor autorităților locale și altor părți interesate de la nivel local | Până în 2020 | MMAP | Numărul și tipul de programe elaborate pentru diferite tipuri de public | Bugetul de stat | 0,3 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Implementarea programelor de formare axate pe schimbările climatice și a altor măsuri de consolidare a capacității care vizează funcționarii autorităților locale și alte părți interesate de la nivel localDezvoltarea unei programe la nivel universitar și de liceu privind schimbările climatice destinată studenților și elevilor | Până în 2020 | MMAPMinisterul Educației Naționale și Cercetării Științifice | Număr de participanți la programele de formare axate pe schimbările climaticeNumăr de studenți și elevi participanți în cadrul programei privind schimbările climatice | Bugetul de stat fonduri europene POCU | 1,5 |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Considerente principale referitoare la schimbările climatice în procesele de planificare și luare a deciziilor | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Politică publică | Planificarea pregătirii pentru situații de urgență și capacitate de răspuns | 2016 - 2022 | Ministerul Transporturilor | Document de planificare | Bugetul de stat | n/a |
| Revizuirea standardelor de proiectare și de siguranță în domeniile rutier și feroviar | 2016 - 2022 | Ministerul Transporturilor | Număr de standarde revizuite | n/a | ||
| Instituțională/ consolidarea capacității | Revizuirea planificării și a documentației de elaborare a proiectelor | 2016 - 2022 | Ministerul Transporturilor | Document de planificare revizuit | Bugetul de stat | n/a |
| Investiție | Inventarul infrastructurii - zone vulnerabile la schimbările climatice | 2016 - 2022 | Ministerul Transporturilor | Inventarul zonelor vulnerabile | Bugetul de stat | n/a |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Evaluarea vulnerabilități sectorului transporturilor | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Asistență tehnică pentru elaborarea evaluărilor de vulnerabilitate | 2016 - 2022 | MMAP, MT | Nr. contracte de AT pentru evaluarea de vulnerabilitate | Bugetul de stat prin Competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare III | n/a |
| Investiție | Inventarul infrastructurii - zone vulnerabile la schimbările climatice | 2016 - 2022 | MT | Inventar operațional | Bugetul de stat | n/a |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Creșterea gradului de utilizare a măsurilor preventive și buna pregătire pentru situații de urgență asociate climei în industrii-cheie | Date estimate pentru începere/și finalizare - an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Plan de acțiune privind adaptarea la efectele SC în sectoarele industriale | 2018 - 2020 | Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri | Plan de acțiune adoptat | bugetul de stat | n/a |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Îmbunătățirea cunoștințelor în domeniul evaluării riscurilor, gestionării riscurilor și vulnerabilităților climatice în industrie | 2016 - 2020 | Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și Asociații profesionale din industrie | Nr. de experți în managementul riscurilor climaticeNumăr de cursuri | Bugetul de stat prin Competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare III | 0,25 |
| Investiție | Proceduri și furnizarea de echipamente necesare în caz de situații de urgență în industriile cele mai vulnerabile | 2016 - 2018 | IGSU Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri | Nr. de sectoare industriale pregătite pentru situații de urgență de natură climatică | Buget de stat | n/a |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Creșterea gradului de conștientizare a proprietarilor privați de întreprinderi industriale, cu privire la adaptarea la schimbările climatice | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Integrarea măsurilor de adaptare la SC în sistemul de management al întreprinderilor industriale | 2018 - 2020 | Operatori economici | Nr. de unități industriale | Surse private | n/a |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Crearea unei platforme online pentru schimbul de informații privind rezultatele monitorizării efectelor schimbărilor climatice și cele mai bune măsuri de adaptare implementate | 2016 - 2020 | Asociații profesionale | Numărul de vizite pe portal | Bugetul de stat | 0,2 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Diseminarea bunelor practici privind implementarea în industrie a măsurilor de adaptare la SC eficiente din punctul de vedere al costurilor | 2018 - 2020 | Parteneriat între Ministerul Economiei, Comerțului si Relațiilor cu Mediul de Afaceri/ Camera de Comerț și Industria/ asociațiile angajatorilor | Nr. de bune practici diseminate | Buget de stat | 0,15 |
| Investiție | Studii integrate privind SC și efectele acestora asupra sectoarelor industriale, identificarea vulnerabilităților și a măsurilor de adaptare | 2017 - 2019 | Ministerul Economiei, Comerțului si Relațiilor cu Mediul de Afaceri | Nr de studii | Bugetul de stat Fonduri provenite din EU-ETS | 0,5 |
| Investiție | Campanii de diseminare a informațiilor privind efectele schimbărilor climatice și bunele practici privind măsurile de adaptare pentru diferitele industrii | 2016-2020 | Asociații profesionaleONG-uri | Nr. de campanii de informare | buget de stat Fondul pentru Mediu și alte fonduri din acorduri bilaterale, Norvegia, Elveția, | 2,5 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 3: Susținerea utilizării sporite a asigurărilor pentru pierderi industriale cauzate de evenimente climatice. | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Promovarea legislației specifice pentru instituirea unui sistem de asigurări la efectele schimbărilor climatice pentru sectorul industrial, împreună cu instituțiile abilitate în domeniu | 2017 - 2019 | MMAP | Lege aprobată | Buget de stat | n/a |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Stabilirea infrastructurii critice în sistemele energetice și implementarea măsurilor pentru a face față impacturilor evenimentelor extreme | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Studiu privind identificarea riscurilor de adaptare a infrastructurii energetice critice; | 2016 - 2020 | Guvernul României - MMAP poate demara ulterior aprobării planului de acțiune demersuri interinstituționale prin care să susțină realizarea acestui studiu- | Studiu privind riscurile infrastructurii critice. | Bugetul de stat/fonduri europene | 1,5 |
| Investiție | n/a | n/a | n/a | n/a | n/a | n/a |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Înțelegerea potențialelor impacturi ale schimbărilor climatice în sistemul de cerere energetică | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Studiu privind dezvoltarea capacității instituționale privind evaluarea riscurilor de adaptare la SC în sectorul energeticCursuri de perfecționare privind adaptarea la schimbările climatice pentru instituțiile și companiile responsabile din sectorul energie | 2016 - 2020 | Guvernul României - MMAP poate demara ulterior aprobării planului de acțiune demersuri interinstituționale prin care să susțină realizarea acestui studiu. | Studiu privind responsabilitățile instituționale pentru adaptareNumăr de cursuriNumăr de participanți | Bugetul de statFonduri europene | n/a |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Protecția și extinderea zonelor naturale de recreere, în orașe și în împrejurimile acestora | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Politică | Definirea conceptului și cartografierea zonelor naturale de recreere din orașe și din vecinătatea acestora, cu suprafețele și limitele exacte, în cadrul planului de amenajare a teritoriului corespunzător, PUG și PUZ. | 2016 - 2020 | Municipiile mari, orașele de rangul I din Legea nr. 351/2001 și municipalitățile din centrele urbane | Document de reglementare | bugetul de stat și local. | 10 |
| Politică | Integrarea zonelor naturale de recreere din orașe și vecinătatea acestora în planul de amenajare a teritoriului elaborate la nivel metropolitan/ urban | 2016 - 2020 | Municipiile rang 0, 1 și 2 din Legea nr. 351/2001 | Planuri de acțiune ale zonelor metropolitane care să includă zone de agrement naturale | bugetul de stat, bugetul local | 1 |
| Politică | Introducerea abordării planificării peisagistice și a spectrului de oportunități de recreere, ROS în reglementările privind planificarea urbană și/sau în implementarea acestora. | 2016 - 2025 | Municipii | Număr de documente revizuite care să includă planificarea peisagistică | bugetul de stat, bugetul local | 0.5 |
| Politică | Elaborarea unei strategii de protejare și valorificare a zonelor cu potențial natural din jurul localităților urbane: parcuri, grădini urbane, arii naturale suprapuse peste terenuri agricole și altele asemenea. | 2016 - 2020 | Municipiile de rang 0, 1 și 2 din Legea 351/2001 | Număr de Strategii elaborate | bugetul de stat și local. | n/a |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Formarea personalului responsabil cu urbanismul pentru a înțelege practicile de planificare peisagistică și recreativă, ROS. | 2016 - 2023 | Municipii | Nr de cursuriNumăr de participanți | bugetul de stat, bugetul local | 0.5 |
| Investiție | Dezvoltarea parcurilor naturale periurbane pentru recreere în conformitate cu strategia de protejare și valorificare a zonelor cu potențial natural din jurul localităților urbane | 2016 - 2020 | Municipiile mari, orașele de rangul I din Legea 351/2001 și municipalitățile din centrele urbane | Zone de agrement naturale periurbane deschise publicului general pentru recreere | Programul Operațional Regional, POR, bugetul de stat, bugetul local | 16 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Planificarea strategică pentru dezvoltarea destinațiilor turistice mai puțin dependente de schimbările climatice | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Politică | 2.1 Dezvoltarea unui sistem de clasificare pentru evaluarea riscurilor și oportunităților rezultate din schimbările climatice pentru fiecare sector al destinațiilor turistice, Sistem de Clasificare a Riscurilor și Oportunităților | 2016 - 2018 | ANT, INCDT, MMAP | Sistem de clasificare | bugetul de stat. | n/a |
| Politică | 2.2 Enumerarea tuturor destinațiilor disponibile pentru fiecare sector turistic și stabilirea priorităților acestora utilizând sistemul de clasificare a riscurilor și oportunităților de mai sus, actualizarea listei ori de câte ori este necesar. | 2017 - 2018 | ANT | Lista completă a destinațiilor;Stabilirea priorităților din listă. | bugetul de stat. | 0.8 |
| Politică | 2.3 Dezvoltarea sau actualizarea strategiilor și a planurilor de acțiune sectoriale pentru turism: turism balnear, ecoturism, MICE ,întâlniri, stimulente, convenții și expoziții, turism montan, turism litoral ținând cont de adaptarea la schimbările climatice pe baza analizei riscurilor și oportunităților. | 2018 - 2019 | ANT | Cel puțin cinci strategii turistice sectoriale | bugetul de stat. | 2 |
| Politică | 2.4 Dezvoltarea strategiilor și planurilor de acțiune pentru fiecare destinație din România stabilită ca fiind prioritară, ținând cont de strategia sectorială pentru turism și analiza riscurilor și oportunităților rezultate din schimbările climatice. | 2018 - 2020 | ANT,Consiliile județene și municipalitățile locale | Cel puțin zece strategii pentru destinații | bugetele județene și locale. | 7.5 |
| Politică | 2.5 Adaptarea cadrului de reglementare pentru asigurarea unei mai bune eficiențe energetice a infrastructurii și unităților turistice ,arhitectură pe bază de energie solară și altele asemenea | 2016 - 2018 | ANT,MDRAP,MMAP,ANPM | Număr de noi dispoziții în regulamentele de urbanism și criterii de finanțare pentru adaptarea unităților turistice la schimbările climatice | bugetul de stat. | 0.5 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 3: Planificare pe termen lung pentru stațiuni montane ecologice sezoniere | Date estimate pentru începere/și finalizare - an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | 3.1 Dezvoltarea criteriilor pentru stațiuni/destinații montane verzi, Green Mountains Destinations, ținând cont de adaptarea la schimbările climatice și de managementul eficient al destinației turistice, de exemplu, Rețeaua Alpine Pearls din Munții Alpi și definirea condițiilor minime pentru a deveni o destinație montană verde. | 2017 - 2019 | MMAP, ANT, INCDT | Set de criterii pentru clasificarea ca destinație montană ecologică | fonduri europene | 0.2 |
| Politică | 3.2 Evaluarea destinațiilor montante în conformitate cu criteriile stabilite în acest sens. | 2018 - 2020 | MMAP, ANT, INCDT | Lista destinațiilor montane ecologice | fonduri europene Programul Operațional Regional ,POR. | 1 |
| Politică | 3.3 Elaborarea strategiilor și planurilor de acțiune pentru destinațiile montane verzi ,corelate cu acțiunea 2.4, pentru a deveni stațiuni montane ecologice bazate pe o dezvoltare durabilă, cu sezon turistic deschis pe tot timpul anului. | 2017 - 2020 | MMAP, ANT, Consiliile județene și municipalitățile locale | Rețeaua globală | fonduri europene | 3 |
| Consolidarea capacității | 3.4 Crearea Organizațiilor de Management al Destinațiilor montane verzi, OMD, alocarea de resurse și formare | 2017 - 2020 | MMAP, ANT, Consiliile județene și municipalitățile locale | Organizație de gestionare a destinațiilor montane ecologice operațională | Bugetele național, județene și locale, fonduri europeneProgramul Operațional Capital Uman, POCU | 1.5 |
| Politică | 3.5 Implementarea, de către municipalități, OMD-uri și operatorii de turism, a unui sistem de gestionare a crizelor cauzate de dezastrele naturale | 2016 - 2019 | Municipalități locale, ANT, IGSU, ANPM | Sistem de gestionare a crizelor operațional | bugetul de stat, bugetul local | 3 |
| Investiție | 3.6 Implementarea de soluții eficiente economic și inovative și eficiente din punct de vedere al costurilor pentru dezvoltarea infrastructurii verzi în zonele montane ,corelate cu 3.3. | 2019 - 2023 | OMD, municipalitățile locale, Consiliile județene | Număr de soluții implementate | Programul Operațional Regional - POR, Programul Operațional Infrastructură Mare - POIM, bugetul de stat, bugetul local | 400 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 4: Adaptarea și protejarea turismului litoral în ceea ce privește infrastructura la schimbările climatice | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Politică | 4.1 Elaborarea reglementării pentru planificare și realizarea planurilor de acțiuni corelate cu 2.4 și 4.1 | 2018 - 2020 | OMD, Consiliile județene și municipalitățile locale | Procentul de municipalități din zona litoralului vizate de reglementarea planificării ținând cont de schimbările climatice | Bugete locale fonduri europene | 0.5 |
| Politică | 4.2 Implementarea unui sistem de gestionare a crizelor cauzate de dezastrele naturale, de către municipalități, OMD-uri și operatorii de turism. | 2016 - 2018 | Municipalități locale, IGSU, ANPM | Sistem de gestionare a crizelor operațional | POR, bugetul de stat, bugetul local | 1 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | 4.3 Sprijinirea formării Organizațiilor de management al destinației, OMD, alocarea de resurse și instruire pentru elaborarea și implementarea planurilor de acțiune pentru dezvoltarea turismului adaptat la efectele schimbărilor climatice | 2018 - 2023 | MMAP, Consiliul Județean, Municipalități | Numărul de funcționari publici instruiți pentru măsurarea și monitorizarea întăririi capacității teritoriului din zona de litoral | Bugetele de stat, județene și locale, fonduri europene, POCU | 2 |
| 4.4 Evaluarea riscurilor zonelor de litoral vulnerabile, hărți de risc | 2016 - 2018 | municipalitățile locale, MMAP, MDRAP, ANPM, IGSU | Hărți de risc pentru zona costieră | bugetul de stat prin competițiile de proiecte din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare prin bugetul local | 3 | |
| Investiție | 4.5 Măsuri inovative și ecologice pentru susținerea plajelor | 2018 - 2023 | Municipalitățile locale, MDRAP, ANPM | Numărul de km de plajă protejată împotriva eroziunii | Bugetul de statBugete localePOIM - AP5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor - FC | n/a |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 5: Planificare, politici și educație de dezvoltare pe termen lung pentru ca turismul să ia în calcul consecințele schimbărilor climatice | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Consolidarea capacității | 5.1 Elaborarea de ghiduri și programe de formare în domeniul turismului schimbărilor climatice la nivel național și local | 2016 - 2018 | INCDT | 2 seturi de orientăriNumăr programe de formare | Fonduri europene, POCU, Bugetul de stat | 5 |
| Politică | 5.2 Adaptarea planurilor de acțiune pentru dezvoltarea produselor turistice, marketing și dezvoltarea infrastructurii pe baza orientărilor din ghidurile pentru turism schimbări climatice | 2017 - 2020 | OMD | Planul de acțiune | Bugetul de stat, bugetul local | 2 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | 5.3 Crearea programelor de învățământ pentru managerii OMD, pentru creșterea abilităților legate de gestiunea/acțiunile vizând reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice | 2016 - 2020 | Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, universități de stat | Nr. de programe nou create | POCU, bugetul de stat, bugetul local | 0.3 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | 5.4 Elaborarea de ghiduri pentru operatorii de turism, cazare și altele asemenea privind măsurile pentru adaptarea ofertei la schimbările climatice. | 2016 - 2018 | asociațiile operatorilor de turism | Număr de ghiduri pentru operatorii de turism | POCU, bugetul de stat, bugetul local | 0.1 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | 5.5 Elaborarea de ghiduri pentru mediul academic și sistemul de educație profesională privind măsurile pentru adaptarea programei la schimbările climatice. | 2016 - 2018 | INCDT | Număr de ghiduri pentru mediul academic și sistemul de educație din turism | POCU, bugetul de stat, bugetul local | 0.1 |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Îmbunătățirea gospodăririi pădurilor pentru ameliorarea capacității de adaptare a acestora la schimbările climatice | Date pentru începere/și finalizare - an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Politică | Actualizarea normelor tehnice pe baza de cercetări robuste privind managementul pădurilor, în vederea promovării unui management eficient și eficace, capabil să susțină procesul de adaptare la efectele schimbărilor climatice | 2016 - 2020 | MMAP -DG Păduri, RNP INCDS-MD, universități de stat | Actualizarea și aprobarea de noi norme tehnice, având incluse măsurile de adaptare | Bugetul de stat | 0,2 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Îmbunătățirea cunoștințelor economice și de funcționarea pieței pentru operatorii din silvicultură și lanțul produselor lemnoase, în vederea anticipării și asigurări rezilienței economiei sectorului forestier la nivel local și regional | 2017 | MMAP-DG Păduri, INCDS-MD, universități de stat | Ghid practic de instruire și popularizare | Bugetul de stat | 0.2 |
| Investiție | Analiza scenariilor privind efectul schimbărilor climatice asupra pădurii și nevoilor de adaptare a operațiunilor forestiere la noi condiții climatice | 2016 - 2020 | MMAP -DG Păduri-, MENCS*23), RNP, INCDS- MD, universități de stat | Indicatori ai succesului cercetării: publicații, brevete pentru dezvoltarea de tehnologiiModele de simulare a dinamici ecosistemelor forestiere funcționale | UE*24)/ bugetul de stat*25)/ finanțări sectoriale: ex. Programul de cercetare al RNP | 0.5 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Adaptarea practicilor de regenerare a pădurilor la necesitățile impuse de schimbările climatice | Date pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Actualizarea normelor tehnice privind regenerarea pădurilor, pentru a integra cele mai noi descoperiri științifice din domeniul distribuției speciilor și al oportunității utilizării acestora în contextul schimbărilor climatice | 2016 - 2020 | MMAP -DG Păduri, INCDS-MD, universități de stat administratorii pădurilor de stat | Norme tehnice pentru regenerarea pădurilor aprobate | Bugetul de stat | 0,1 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Simularea distribuției viitoare a speciilor în contextul schimbărilor climatice și prioritizarea zonelor în care pot avea loc schimbări în compoziția pădurilor pentru adaptarea la schimbările climatice | 2016 – 2020 | MMAP-DG Păduri, INCDS-MD, RNP | Indicatori specifici pentru proiectele de cercetare-număr rapoarte | Bugetul de stat*26)/ Fondul pentru Mediu | 0,5 |
| Cercetarea continuă în domeniul resurselor genetice și al implicațiilor schimbărilor climatice pentru resursele genetice forestiere | 2016 - 2020 | MMAP -DG Păduri, MEC, INCDS-MD, universități de stat RNP | Validarea și integrarea în normele tehnice actualizate aprobate | 0,5 | ||
| Revizuirea rețelei de resurse genetice pentru speciile forestiere | 2019 - 2020 | MMAP -DG Păduri, INCDS-MD, universități de stat, RNP | Modele de simulare a dinamici ecosistemelor forestiere funcționale | 0,5 | ||
| Instrucțiuni tehnice privind comercializarea, transferul și managementul resursei genetice aprobate |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 3: Minimizarea riscului schimbărilor climatice pentru păduri și prin intermediul pădurilor | Date pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Menținerea și îmbunătățirea sistemului de monitorizare și observare a dăunătorilor biotici și abiotici forestieri, a incendiilor de pădure, a declinului pădurilor, a doborâturilor de vânt și a evoluției speciilor lemnoase invazive în păduri | 2016 - 2020 | MMAP-DG Păduri, administratorii pădurilor: ex. RNP, INCDS-MD, universități de stat | Sistemul de monitorizare funcționalRaport ale unităților angajate în monitorizare disponibile public | UE*27)/ bugetul de stat*28)/ altele*29) | 5,0 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Continuarea cercetărilor pentru o mai bună înțelegere a efectelor produse de schimbările climatice asupra pădurilor și pentru identificarea unor soluții fundamentate științific pentru acțiuni practice împotriva dăunătorilor forestieri, a fenomenelor de uscare a pădurilor și evoluției speciilor invazive | 2016 - 2020 | MMAP -DG Păduri, administratorii pădurilor - ex. RNP, INCDS-MD, universități de stat, ANM | Indicatori specifici pentru proiectele de cercetare | UE*30)/ bugetul de stat | 2,0 |
| Consolidarea sistemelor de semnalizare și reacție rapidă în cazul incendiilor de pădure | 2016 - 2020 | MMAP-DG Păduri, Garda Forestieră, IGSU, INCDS-MD, universități de stat, administratorii pădurilor | Aplicarea sistemelor de semnalizare și reacție rapidă la incendiile de pădure | Bugetul de stat | 0,5 | |
| Cercetare continuă pentru înțelegerea impactului efectelor schimbărilor climatice asupra pădurilor în vederea atenuării efectelor alunecărilor de teren, ale secetei, precum și susținerea procesului de gospodărire a resurselor de apă. | 2016 - 2020 | MENCS, RNP, INCDS-MD, Administrația Națională de Meteorologie, universități de stat, și altele asemenea. | Indicatori specifici pentru proiectele de cercetare | UE*31)/Bugetul de stat | 2 | |
| Investiție | Acțiuni, în special prin soluții favorabile din punct de vedere al protecției mediului, i de gestionare a torenților în bazinele hidrografice împădurite,, pentru moderarea riscurilor cauzate de fenomene extreme: e.g. ploi torențiale, inundații | 2016 - 2020 | MMAP-DG Păduri, administratorii pădurilor, ANPM, | Lungime de bazin torențial amenajată- km/anIndicatori pentru turbiditatea apei și variațiile debitelor | Bugetul de stat | 35 |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Evaluarea vulnerabilităților habitatelor naturale și ale speciilor protejate de floră și faună pe baza sistemului de monitorizare a stării de conservare | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ Unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Politică | Elaborarea Programului național pentru evaluarea vulnerabilității habitatelor naturale și a speciilor protejate la efectele schimbărilor climatice | 2016 - 2018 | MMAP | Un program național de evaluarea vulnerabilității habitatelor naturale și a speciilor protejate la SC aprobat | POIM - FEDR | 2 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Desemnarea organismelor responsabile pentru evaluarea vulnerabilității habitatelor naturale și a speciilor protejate la efectele schimbărilor climatice | 2016 | MMAP | Organisme responsabil | Bugetul de stat | n/a |
| Crearea și instruirea unei rețele structurate de observatori voluntari a efectelor schimbărilor climatice asupra biodiversității și a schimbărilor privind biodiversitatea | 2018 - 2019 | MMAP | O rețea de observatori | fonduri europene | 1 | |
| Investiție | Elaborarea metodologiilor și a protocoalelor pentru evaluarea vulnerabilității habitatelor naturale și a speciilor protejate la efectele schimbărilor climatice | 2016 - 2018 | MMAP/ MENCS | Nr. de metodologii/ protocoale realizat | Bugetul de statPOIM - AP 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric - FEDR | 0,5 |
| Integrarea vulnerabilității la schimbările climatice a habitatelor naturale și a speciilor protejate în sistemele de monitorizare a biodiversității atât la nivel național, cât și la nivelul ariilor naturale protejate | 2019 | MMAP/ administratorii/ custozii ariilor naturale protejate | Nr. de arii protejate în care sunt integrate vulnerabilitățile habitatelor naturale și ale speciilor protejate | Bugetul de stat | Trebuie să fie estimat în Programul național |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Menținerea și creșterea rezilienței ecosistemelor | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | Integrarea adaptării la schimbările climatice în strategiile și planurile naționale de acțiune pentru speciile protejate și de combatere a speciilor alohtone invazive | 2016 - 2020 | MMAP | Nr. de strategii și planuri de acțiune care integrează adaptarea la schimbările climatice | Bugetul de stat | n/a |
| Integrarea efectelor schimbărilor climatice în evaluările de impact asupra mediului a planurilor/proiectelor care ar putea încălca protecția strictă a speciilor | 2016 - 2020 | MMAP | Nr. de planuri/proiecte care țin cont de efectele schimbărilor climatice | Bugetul de stat | n/a | |
| Promovarea gestionării integrate a terenurilor, luând în considerare efectele schimbărilor climatice asupra biodiversității | 2016 - 2020 | MMAPAFM | Nr. de planuri de gestionare integrată care țin cont de efectele schimbărilor climatice | Bugetul de stat Fondul pentru Mediu | n/a | |
| Aplicarea abordării managementului bazinal în gestionarea resurselor de apă | 2016 - 2020 | MMAP | Nr. de planuri care țin cont de efectele schimbărilor climatice | Buget de stat | n/a | |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Creșterea capacității factorilor de decizie de înțelegere și evaluare a impactului schimbărilor climatice asupra bunurilor și serviciilor oferite de sistemele ecologice | 2016 - 2020 | MMAP, MDRAP, ME | Nr. de factori de decizie instruiți | Bugetul de statfonduri europene | 0,5 |
| Investiție | Utilizarea infrastructurii verzi pentru a se asigura conectivitatea populațiilor sau culoarele de migrație, în special pentru speciile de pești de interes comunitar | 2016 - 2020 | MMAP | Nr. de specii a căror stare de conservare a fost îmbunătățită | POIM - AP 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric - FEDR și axele care vizează investițiile în domeniul transporturilor/Programul LIFE/ Finanțări nerambursabile SEE/ INTERREG, Programe de cooperare | 30 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 3: Creșterea capacității biodiversității de adaptare la schimbările climatice prin promovarea managementului adaptativ | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Politică | Dezvoltarea managementului biodiversității utilizând sistemul decizional bazat pe datele de monitorizare din teren | 2016 - 2017 | MMAP | Nr. de sisteme dezvoltate | Programul LIFE/ Finanțări nerambursabile SEE/ INTERREG, Programe de cooperare | 0,5 |
| Stabilirea structurii planurilor de management pentru ariile naturale protejate care să țină cont de principiile managementului adaptiv | 2016 - 2017 | MMAP | Structură realizată | Bugetul de stat | n/a | |
| Evaluarea vulnerabilității și strategia de adaptare pentru SCI ,situri de importanță comunitară și SPA ,arii de protecție specială avifaunistică aflate în regiunile biogeografice stepică și continentală | 2016 - 2019 | MMAP | Studiu de evaluare a vulnerabilității | POIM - AP 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric – FEDR/ Programul LIFE/ Finanțări nerambursabile SEE/ | 2,5 | |
| Studii privind controlul speciilor alohtone cu risc invaziv în cadrul ariilor naturale protejate, în cadrul planurilor de management | 2016 - 2018 | MMAP | Nr studii | POIM - AP 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric FEDR | 0,5 | |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Dezvoltarea capacității administratorilor și custozilor ariilor naturale protejate pentru aplicarea principiilor managementului adaptativ la efectele schimbărilor climatice | 2016 - 2018 | MMAP | Nr. de administratori/ custozi care aplică principiile managementului adaptiv | Bugetul de stat POCFondul pentru MediuPOIM - parțial ca parte a proiectelor de implementare a planurilor de management | 0,5 |
| Investiție | Reconstrucția ecologică și renaturarea habitatelor zonelor umede aflate în ariile naturale protejate situate în bazinul inferior al Dunării, respectând prevederile specifice din regulamentele și ghidurile de finanțare ale programelor care finanțează acțiunea. | 2016 - 2020 | MMAP | Nr. de ha reconstruite sau nr. de habitate și specii a căror stare de conservare a fost îmbunătățită | Bugetul de statPOIM - AP 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric FEDR/Programul LIFE/ Finanțări nerambursabile SEE/ INTERREG, Programe de cooperare și altele asemenea. | 60 |
| Îmbunătățirea stării de conservare a turbăriilor înalte, turbăriilor joase și a mlaștinilor - din ariile naturale protejate sau din exteriorul ariilor naturale protejate | 2016 - 2020 | MMAP | Nr. de ha din fiecare tip de habitat a cărui stare de conservare a fost îmbunătățită | Bugetul de statPOIM - AP 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric - FEDR/Programul LIFE/ Finanțări nerambursabile SEE/ INTERREG, Programe de cooperare și altele asemenea. | 7 | |
| Dezvoltarea și utilizarea sistemelor de prevenire a incendiilor în zonele cu risc mare de incendiu | 2016 - 2020 | MMAP, administratori/ custozi | Nr. de ha protejate | Bugetul de stat Programul LIFE | 7 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 4: Evaluarea serviciilor oferite de ecosisteme și implementarea abordării ecosistemice în sistemele de luare a deciziilor | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Politică | Includerea evaluării serviciilor oferite de ecosisteme și a abordării ecosistemice în managementul resurselor naturale | 2016 - 2020 | MMAP,administratori/ custozi, administrații publice locale | Nr. de sisteme de management a resurselor naturale bazate pe abordarea ecosistemică | Bugetul de stat | 3,5 |
| Includerea în programa universitară a abordării ecosistemice în contextul schimbărilor climatice | 2016 - 2020 | MENCS | Nr. de universități de stat cu programă | Bugetul de stat | n/a | |
| Luarea în considerare a fenomenului schimbărilor climatice în stabilirea sistemul de plăți pentru serviciile oferite de ecosisteme și argumentele economice în favoarea investițiilor în soluții naturale | 2016 - 2020 | MMAP,administratori/ custozi, ME, MADR | Nr. de sisteme de plată și nr. de soluții naturale aplicate în afaceri | Bugetul de stat/ Programul LIFE/ Orizont 2020 | 20 | |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Creșterea capacității de înțelegere a autorităților publice privind valoarea serviciilor ecosistemice și abordarea ecosistemică în contextul schimbărilor climatice | 2016 - 2020 | MMAP, MDRAP | Nr. de persoane instruite | fonduri europene/Programul LIFE/ | 0,5 |
| Stabilirea unei platforme interguvernamentale privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice care să ofere factorilor decizionalicunoștințele necesare pentru elaborarea politicilor cu privire la biodiversitate în contextul schimbărilor globale | 2016 - 2020 | MMAP | Nr. de entități guvernamentale incluse în platformă | Bugetul de stat | n/a | |
| Dezvoltarea de cursuri speciale privind abordarea ecosistemică în vederea adaptării la schimbările climatice, destinate în special gestionarilor resurselor naturale și administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate | 2016 - 2020 | MMAP | Nr. de persoane instruite | POCU/Programul LIFE/ | 0,7 | |
| Investiție | Evaluarea importanței și serviciilor ecosistemice oferite de ariile naturale protejate | 2016 - 2020 | MMAP,administratori/ custozi | Nr. de arii protejate în care au fost evaluate serviciile ecosistemice | Bugetul de stat Programul LIFE | 5 |
| Evaluarea contribuției rețelei de arii naturale protejate la controlul schimbărilor climatice | 2016 - 2020 | MMAP,administratori/ custozi | Număr de arii protejate în care s-a făcut evaluarea | Programul LIFE | 2 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 5: Perfecționarea/dezvoltarea cunoașterii și a înțelegerii rolului și contribuției biodiversității în adaptarea la schimbările climatice | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Promovarea studiilor științifice pentru dezvoltarea cunoașterii și înțelegerii rolului și a contribuției biodiversității pentru adaptarea la schimbările climatice | 2016 - 2020 | MMAP,MENCS | Nr. de studii finanțate | Bugetul de statHorizon 2020, Programe naționale de cercetare | 20 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Consolidarea cercetării prin intermediul modelării matematice și dezvoltarea de scenarii pentru biodiversitate, în special în legătură cu schimbările de mediu, prin încorporarea aspectelor socio-economice | 2016 - 2020 | MMAP,MENCS | Nr. de studii finanțate | Bugetul de stat/Horizon 2020,Programe naționale de cercetare | 10 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Dezvoltarea capacităților tehnice și umane în scopul sporirii cunoașterii și înțelegerii rolului și a contribuției biodiversității la procesul de adaptare la efectele schimbărilor climatice | 2016 - 2020 | MMAP,MENCS | Nr. de sesiuni de instruire efectuate/ nr. de persoane beneficiare | POCUfonduri europene Horizon 2020, Programe naționale de cercetare | 7 |
| Promovarea și stimularea transferului de cunoștințe și a schimbului de experiență între diferite sectoare de cercetare și între sectoarele de cercetare și cele economice | 2016 - 2020 | MMAP,MENCS | Nr. de cazuri de transfer de cunoștințe și de schimburi de experiență | Bugetul de stat/Horizon 2020, Programe naționale de cercetare | 40 | |
| Crearea sau desemnarea unui Centru permanent pentru studierea comportamentului biodiversității la efectele schimbărilor climatice, în care specialiștii din diferite domenii își pot pune în comun ideile și rezultatele științifice | 2016 - 2018 | MMAP,MENCS | Un centru pentru biodiversitate | Bugetul de stat | n/a |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Dezvoltarea, la nivel național, a capacității de supraveghere a evenimentelor cauzate de diverși factori, cu impact asupra sănătății publice | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Politica | 1. Politici specifice privind detectarea, evaluarea, notificarea, validarea și răspunsul la toate evenimentele de sănătate ce pot fi datorate schimbărilor climatice | 2016 - 2020 | Ministerul Sănătății | Număr de sisteme de avertizare precoce existente/ implementateNumăr de sisteme de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile, vectorilor apei potabile și bolilor netransmisibile care pot fi influențate de schimbările climatice Lista redactată a evenimentelor de sănătate prioritare pentru supraveghere | Bugetul de stat | 6 |
| 2. Facilitarea planificării și alocarea resurselor pe baza lecțiilor învățate din evaluarea programului | 2016 - 2020 | Min. Sănătății | Planificarea multianuală a alocărilor bugetare | Bugetul de stat | 0,2 | |
| Instituțională/ consolidarea capacității | 1. AT pentru formare și instrumente pentru detectarea precoce și răspuns față de evenimentele de sănătate identificate ca urmare a schimbărilor climatice | 2016 - 2020 | Min. Sănătății | Nr de persoane instruiteNumăr de ghiduri elaborate | Fonduri UE | 0,5 |
| 2. AT pentru dezvoltarea de studii epidemiologice a factorilor de risc din mediu și vectori cu potențial de afectare în mod negativ a sănătății publice | 2016 - 2020 | Min. SănătățiiMMAP | Număr de studii elaborateNumăr de programe de AT | Fonduri UE | 2 | |
| 3. AT pentru dezvoltarea capacității de depistare precoce a evenimentelor climatologice cu efect asupra sănătății publice; acțiunea se va realiza pe baza cartografierii fiecărui tip de amenințare privind schimbările climatice | 2018 - 2020 | Min. Sănătății | Numărul capacităților efective naționale și locale de detectare precoce a evenimentelor de sănătate publică graveHarta zonelor cu risc pentru sănătatea umană | Fonduri UE | 2 | |
| Investiție | 1. Modernizarea echipamentelor hardware și software pentru implementarea sistemului de supraveghere electronică | 2016 - 2019 | Min. Sănătății | Numărul echipamentelor informatice și software-ul implementate și modernizate | Fonduri UE | 2 |
| 2. Consolidarea și modernizarea echipamentelor de laborator la nivelul Institutului National de Sănătate Publică și al direcțiilor de sănătate publică teritoriale | 2016 - 2020 | Min. Sănătății | Numărul laboratoarelor reabilitate/ echipate la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică și direcțiilor de sănătate publică județene și a Municipiului București, inclusiv organizarea unor laboratoare de entomologie | Fonduri UE | 50 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Protejarea sănătății cetățenilor față de impacturile calamităților, prin consolidarea sistemului național de management al situațiilor de urgență | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: PO 2014 - 2020/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| PoliticiPublice | 1. Completare și armonizare cadru de reglementare pentru sistemul național de management al situațiilor de urgență | 2016 | MAI - Departamentul pentru Situații de Urgență | Cadrul de reglementare aprobat | Bugetul de stat | n/a |
| 2. Dezvoltarea strategiei de reducere a riscului și realizarea unor măsuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice din perspectiva sănătății umane în caz de dezastru natural și a vulnerabilității în zonele critice ale României | 2016 - 2018 | ministerele de resort* | Strategia de reducere a riscurilor aprobată și implementată | Bugetul de stat | 0,4 | |
| 3. Pregătirea programului de asigurare în caz de catastrofe | 2016 - 2020 | ministerele de resort | Programul de asigurare în caz de catastrofe pregătit | Bugetul de stat | 0,2 | |
| 4. Dezvoltarea unui metodologii unitare de evaluare a riscurilor de dezastre la nivel național | 2016 - 2018 | ministerele de resort* | Existența metodologiei | Bugetul de stat | 0,3 | |
| Instituțională/ consolidarea capacității | 1. Crearea potențialului de monitorizare și a sistemelor de avertizare timpurie, ca și procese integrate, cu accent pe amenințările imediate cu implicații globale, cum ar fi cele în legătură cu variațiile și schimbările climatice | 2016 - 2020 | ministerele de resort* | Nr. capacități de monitorizare a riscurilor realizate | Bugetul de statPOIM - AP5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor - FC | 0,4 |
| 3. Furnizarea de AT pentru programe de formare destinate reprezentanților cu diferite funcții, implicați în răspunsul la situații de urgență | 2016 - 2020 | ministerele de resort* | Număr personal instruit | Fonduri europene | 0,4 | |
| 4. Realizarea hărților de risc la nivel național pentru riscurile influențate de schimbările climatice | 2016-2018 | ministerele de resort* | Număr de hărți pe categorii de risc | Bugetul de stat fonduri europene | 1,5 | |
| 5. Dezvoltarea unor scenarii de risc specifice la nivel național pentru riscurile influențate de schimbările climatice | 2016 - 2018 | ministerele de resort* | Număr scenarii | Bugetul de statFonduri europene | 1,5 | |
| 6. AT pentru programul de conștientizare publică | 2016 - 2020 | ministerele de resort* | Număr de campanii de conștientizareNumăr de persoane impactate | Bugetul de stat | 0,5 | |
| Investiție | 1. Modernizarea sistemelor de comunicații necesare în gestionarea situațiilor de urgență la nivel național | 2016 - 2018 | ministerele de resort* | Sistem de comunicații de urgență la nivel național modernizat | Bugetul de stat | 4 |
| 2. Dezvoltarea unui sistem informatic coordonat de gestionare a informațiilor în caz de dezastru în funcție de tipul riscului | 2016 - 2018 | ministerele de resort* | Sistem informatic coordonat de gestionare a informațiilor în caz de dezastru în funcție de tipul riscului dezvoltat | Bugetul de stat | 2 | |
| 3. Modernizarea echipamentelor la nivelul dispeceratelor | 2016 - 2018 | ministerele de resort | Număr de echipamente modernizate la nivelul dispeceratelor | Bugetul de stat | 10 | |
| 4. Consolidarea unităților publice de prioritate mare | 2016 - 2020 | ministerele de resort | Unități publice | Bugetul de stat | 100 |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectivul 1: Creșterea gradului de informare și conștientizare a populației cu privire la impactul schimbărilor climatice și adaptarea la acestea | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: UE/ bugetul de stat/altele* | Valoare estimată -mii. euro - |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Campanii de informare și conștientizare a diverselor grupuri țintă: fermieri, antreprenori, profesori, elevi, studenți și altele asemenea derulate de organizații ale societății civile cu privire la impactul schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice | 2016 - 2020 | MMAPAFMONG-uri | Număr de campanii de conștientizare privind SC dezvoltate% din populație informată cu privire la SC | fonduri europene Fondul pentru Mediu Life+ | 15 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Campanii media de informare a publicului larg cu privire la problematica SC | 2016 - 2020 | MMAPAFMONG-uri | Numărul de campanii media realizateRatingul campaniilor | Fondul pentru Mediu Fonduribilaterale, Norvegia, ElvețiaLife + | 3 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Dezvoltarea de parteneriate și grupuri de lucru între autoritățile publice și organizații ale societății civile în vederea conștientizării și informării cetățenilor cu privire la problematica SC și transparentizării proceselor decizionale în domeniu. | 2016 - 2020 | MMAP și autorități locale | Nr de parteneriate/ rețele/ grupuri de lucru | fonduri europene Bugetul de statAlte fonduri bilaterale, Norvegiene, Elvețiene și altele asemeneaFondul pentru Mediu | 3 |
| Tipul de acțiune | Obiectivul 2: Îmbunătățirea gradului de educare a cetățenilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la SC | Date estimate pentru începere/și finalizare - an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: UE/bugetul de stat/altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Dezvoltarea unei curricule privind schimbările climatice pentru învățământul preuniversitar | 2016 - 2020 | MENCS | Numărul elevilor instruiți | Bugetul de stat | 3 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Completarea curriculei universitare și post-universitare cu teme/module privind schimbările climatice | 2016 - 2020 | MENCS | Număr de module introduseNumăr de absolvenți | Bugetul de stat | 5 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Dezvoltarea programelor de învățare pe tot parcursul vieții, Long Life Leming, privind schimbările climatice | 2016 - 2020 | MENCS,ANC,Autoritatea Națională pentru Calificări | Număr de programe LLL care vizează SCNumăr de participanți | Bugetul de statPOCU | 5 |
| Instituțională/ consolidarea capacității | Introducerea ocupațiilor noi în clasificarea Ocupațiilor din România, COR, dezvoltarea de noi standarde ocupaționale, precum și introducerea calificărilor în Nomenclatorul Calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare.Punerea în aplicare a cunoștințelor acumulate se recomandă sprijinirea parteneriatelor dintre universități de stat și sectorul public, pentru a facilita tranziția de la educație la angajare prin intermediul unui sistem de stagii de practică în domeniul schimbărilor climatice sau domenii conexe, de ex. Energii regenerabile, gestionarea deșeurilor, producerea biocarburanților | 2016 - 2020 | ANC,Autoritatea Națională pentru Calificări | Numărul de ocupații nou introduse | Bugetul de statPOCU | 3 |
| Politică și instituțională/ consolidarea capacității | Sprijinirea parteneriatelor dintre universitățile de stat și sectorul public, pentru a facilita tranziția de la educație la angajare prin intermediul unui sistem de stagii de practică în domeniul schimbărilor climatice sau domenii conexe. | 2016 - 2020 | MENCSMMFPS | Numărul studenților care beneficiază de astfel de stagii de practică în domeniul schimbărilor climatice și domenii conexe | Bugetul de statPOCU | 4 |
Acțiuni propuse
| Tipul de acțiune | Obiectiv 1 Creșterea utilizării și a accesului la produsele de asigurare împotriva evenimentelor extreme de către diferitele grupuri vulnerabile: persoane fizice sărace, fermieri, I.M.M- uri. | Date estimate pentru începere/și finalizare- an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: UE/ bugetul de stat/ altele | Valoare estimată - mii. euro - |
| Politică | îmbunătățirea Legii 260/2008Plata primelor de asigurare, aferentă polițelor PAD, pentru persoanele cu un venit sub limita de sărăcie, să fie făcută de la bugetul de stat. | 2016 - 20182017 - 2019 | GuvernMinisterul Finanțelor,MDRAP,MMFPSPV | Nr prevederi legislative care să precizeze ca primele de asigurare pentru locuințele în care trăiesc familii cu un venit lunar mai mic de 450 lei/membru să fie suportate de către autorități centrale/locale; | Bugetul de stat | n/a8 |
| Instituțională/ Consolidarea capacității | Aplicarea prevederii din Legea 260/2008 prin care se prevăd amenzi de la 100 la 500 lei, pentru cei care nu își asigură locuințele. | 2016 - 2020 | Autorități locale | Nr de avertismente transmise Nr de amenzi aplicate | Bugete locale | n/a |
| Instituțională/ Consolidarea capacității | Campanii de conștientizare a populației cu privire la asigurarea împotriva dezastrelor provocate de schimbările climatice | 2016 - 2020 | MMAPONG-uri | Nr de campanii dezvoltate Nr de persoane informate | Bugetul de stat | 3 |
| Legislativă | Amendarea codului fiscal în vederea oferirii de facilități fiscale: reduceri de taxe/impozite pentru o perioadă limitată de timp - ex: 1-2 ani pentru IMM-urile care dețin astfel de asigurări | 2016 -2016 | MMAP, MFP | Nr amendamente Prevăzute în lege | Bugetul de stat | n/a |
| Instituțională/ Consolidarea capacității | Dezvoltarea de campanii de informare dedicate patronatelor cu privire la asigurarea împotriva dezastrelor provocate de schimbările climatice | 2016 - 2020 | MMAPIGSUONG-uri | Nr de campanii dezvoltate Nr de patronate implicate | Bugetul de stat | 5 |
| Legislativă | Amendarea codului fiscal în vederea oferirii de facilități fiscale pentru micii fermieri care dețin polițe de protejarea împotriva dezastrelor si pe o perioadă limitată pentru marii fermieri | 2016 - 2017 | MADR, MFP | Nr de polițe de protejare la dezastre încheiate de către fermieri | Bugetul de stat | n/a |
| Instituțională/ Consolidarea capacității | Dezvoltarea de campanii de informare dedicate patronatelor din agricultură, camerelor agricole și asociațiilor de agricultori cu privire la asigurarea împotriva dezastrelor provocate de schimbările climatice | 2016 - 2020 | MMAPMADRONG-uri | Nr de campanii dezvoltate Nr de persoane informate Nr de patronate și asociații informate | Bugetul de stat | 3 |
| Instituțională/ Consolidarea capacității | Introducerea în curricula opțională a școlilor a unor cursuri care să vizeze asigurarea ca modalitate de adaptare la SC | 2018 -2020 | MMAP,Ministerul Educației Naționale și Cercetării Știintifice | Nr cursuri opționale aprobate | Bugetul de stat | n/a |
| Tipul de acțiune | Obiectiv 2 Creșterea capacității instituționale a sectorului de asigurări în vederea dezvoltării de produse de asigurare destinate adaptării la schimbările climatice. | Date estimate pentru începere/și finalizare - an - | Organism responsabil | Indicator de rezultat/ unitate de măsură | Sursă de finanțare: UE/ bugetul de stat/altele | Valoare estimată- mii. euro - |
| Instituțională/ Consolidarea capacității | Conștientizarea personalului din sectorul de asigurări privind cauzele și efectele schimbărilor climatice în vederea dezvoltării de noi produse de asigurare | 2016 - 2020 | MMAP | Nr campanii organizate | Bugetul de stat | 3 |
| Instituțională/ Consolidarea capacității | Studiu privind identificarea intereselor comune ale autorităților, sectorului asigurărilor și cetățenilor cu privire la asigurarea la dezastre | 2016 - 2017 | MMAP, ONG | Finalizarea studiului în termen | Buget de stat | 0,5 |
| Instituțională/ Consolidarea capacității | Inițierea dialogului cu ASF și societățile de asigurări privind posibilitatea efectuării unor studii de risc sistematice de către reprezentanții societăților de asigurare sau de către specialiști mandatați de către aceste societăți, studii pe baza cărora să se efectueze calculele actuariare ale primelor de asigurare necesare acoperirii riscurilor asigurate. | 2016 - 2020 | MMAP | Nr studii de risc finalizate | Bugetul de stat | n/a |
Glosar de definiții + AAdaptare la schimbările climatice - Termenul este folosit pentru a descrie răspunsurile la efectele schimbărilor climatice. Grupul interguvemamental de experți privind schimbările climatice, IPCC, definește procesul de adaptare ca reprezentând "modificările suferite de sistemele naturale sau umane, ca răspuns la stimulii climatici reali sau previzionați sau la efectele acestora, prin care se moderează impactul negativ sau se stimulează impactul benefic pe care stimulii sau efectele le-ar putea avea asupra acestor sisteme." Adaptarea poate fi, de asemenea, concepută ca fiind o metodă de aliniere la schimbările climatice.Atenuare - schimbări climatice - termen folosit pentru a descrie procesul de reducere a emisiilor cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice. Acest termen face referire și la strategiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la sporirea instrumentelor de absorbție a gazelor cu efect de seră.Acțiuni de prevenire - Măsuri la care se recurge pentru a preîntâmpina producerea unui anumit eveniment.Asistența tehnică - Activități de pregătire, management, monitorizare, evaluare, informare și control și activități de întărire a capacității administrative.Autoritate competentă - autoritatea sau autoritățile naționale sau orice alt organism sau organisme competente desemnate de către Statele Membre + BBazin hidrografic - Suprafață totală de teren de pe care își colectează apele - se drenează un curs de apă și afluenții săi.Bazine de sechestrare - Absorbție - orice proces, orice activitate sau orice mecanism natural sau artificial care conduce la dispariția din atmosferă a unui GES sau unui precursor de GES.Biomasa înseamnă partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane.În contextul energetic, biomasa este un produs compus parțial sau în totalitate dintr-o materie vegetală agricolă ori forestieră, ce poate fi utilizată drept combustibil cu scopul recuperării conținutului energetic, precum și următoarele deșeuri utilizate drept combustibil: deșeuri vegetale, agricole sau forestiere, deșeuri vegetale din sectorul industrial de prelucrare a produselor alimentare, dacă energia termică rezultată din procesul de ardere este valorificată, deșeuri vegetale fibroase din producția de paste celulozice naturale și din producția de hârtie fabricată din pastă celulozică, dacă acestea sunt incinerate la locul de fabricație și dacă energia produsă de instalația de incinerare este valorificată, deșeuri de plută, deșeuri de lemn, cu excepția celor care pot conține compuși organici halogenați sau metale grele.Bunele practici agricole în materie de utilizare a pesticidelor reprezintă modalitățile de utilizare a produselor omologate, cu drept de punere pe piață, oficial recomandate sau autorizate de autoritățile naționale competente în scopul combaterii eficiente și sigure pentru om și mediu a agenților de dăunare. Bunele practici agricole trebuie să includă mai multe nivele de utilizare a pesticidelor, care nu trebuie să depășească dozele cele mai ridicate autorizate sau care trebuie să fie aplicate în așa fel încât să lase un reziduu cât mai mic cu putință. + CCapacitate de adaptare*32) - Capacitatea unui sistem de a se adapta la schimbările climatice, incluzând aici variația climatului și extremele de nivel moderat, de a beneficia de oportunități și de a face față consecințelor.*32) Glosar: CLIMATE-ADAPT.Certificat de emisii de gaze cu efect de seră înseamnă titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită.Combustibili fosili înseamnă hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămășițele fosilizate ale plantelor și animalelor moarte.Cogenerare de înaltă eficiență - cogenerarea care îndeplinește următoarele criterii, conform Hotărârea Guvernului nr. 219/2007, cu modificările și completările ulterioare: - producția de cogenerare trebuie să asigure realizarea unor economii de energie primară, de cel puțin 10% față de valorile de referință ale producției separate de energie electrica și energie termică; producția din unități de cogenerare de mică putere-unitatea de cogenerare cu o capacitate electrica instalata mai mică de 1 MWe - sau din unități de microcogenerare -capacitate electrică instalată mai mică de 50 kWe -, care asigură realizarea unor economii de energie primară față de valorile de referință ale eficienței producerii separate de energie electrică și energie termică se consideră ca provenind din cogenerarea de eficiență înaltă. + DDate climatice - elemente de bază ale climei, care sunt prezentate în tabele, pe hărți, diagrame și în diferite rezumate statistice rezultând din observații pe o perioadă îndelungată.Decizie de împărțire a efortului - O decizie care stabilește obiectivele anuale de emisii de gaze cu efect de seră cu caracter obligatoriu pentru statele membre pentru perioada 2013-2020. Aceste emisii obiective se referă la sectoarele care nu sunt incluse în EU-ETS - cum ar fi de exemplu, transporturile, construcțiile, agricultura și deșeurile. Această decizie face parte dintr-un pachet de politici și măsuri legate de schimbările climatice și energie, care contribuie la transformarea Europei într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și îmbunătățesc nivelul de securitate energetică.Deșeuri înseamnă orice substanță sau obiect așa cum este definit în Art. 1 a) al Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deșeurile;Deșeuri municipale sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor menajere și similare acestora generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale și de la operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri din construcții și demolări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operații și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare. + EEcosistem este o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză.Emisii de GES - eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră sau de precursori ai unor asemenea gaze, dintr-o anumită zonă și în cursul unei perioade date.Efect de seră - acțiunea de protecție a atmosferei în procesul schimbului radiativ de căldură al Pământului cu spațiul interplanetar. Ca și geamurile unei sere, atmosfera lasă să treacă destul de ușor radiația solară, absorbind radiația de undă lungă emanată de suprafața terestră.FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională, unul dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții. Principalul obiectiv al acestui fond este de a promova coeziunea economică și socială la nivelul Uniunii Europene prin reducerea dezechilibrelor dintre regiuni sau grupuri sociale.FSE - Fondul Social European, unul dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții ce are ca scop îndeplinirea obiectivelor strategice ale politicii de ocupare a forței de muncă la nivelul Uniunii Europene.EU-ETS - Schema de Comercializare a Emisiilor la nivelul Uniunii Europene, The European Union Emission Trading SystemEchivalent CO_2 - Măsură metrică folosită pentru a compara emisiile de gaze cu efect de seră pe baza potențialului de încălzire globală, GWP. Echivalentele emisiilor de dioxid de carbon se exprimă de obicei în "milioane de tone metrice de echivalenți de dioxid de carbon - MMTCDE".Efecte directe - Efecte asupra mediului cauzate în mod direct de punerea în aplicare a unui plan/program.Efecte indirecte - Efecte care apar departe de locul sau momentul imediat, cauzate de implementarea unui plan sau program, de exemplu, carierele de agregate transportate în alte locații, ca urmare a punerii în aplicare a unor noi propuneri de drum incluse în plan sau program -a se vedea, de asemenea, efectele secundare.Energie electrică produsă din surse regenerabile de energie - energia electrică produsă de centrale care utilizează numai surse regenerabile de energie, precum și proporția de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie în centrale hibride care utilizează și surse convenționale de energie, incluzând energia electrică consumată de sistemele de stocare a purtătorilor de energie convențională și excluzând energia electrică obținută din aceste sisteme, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 134/2012. + FFondul de Coeziune - este un fond special al comunității europene destinat statelor membre al căror venit național brut, VNB, pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităților economice și sociale și promovarea dezvoltării durabile.Fondurile Structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale, Regulamentul (CE) 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999. + GGaze cu efect de seră - constituenți gazoși ai atmosferei, atât naturali cât și antropici, care absorb și remit radiația infraroșie. Principalele GES sunt dioxidul de carbon, CO_2; metanul, CH_4; protoxidul de azot, N_2O; hidrofluorocarburile, HFC; perfluorocarburile, PFC și hexafluorura de sulf, SF_6. + H + IInstalație este definită conform prevederilor Regulamentului E-PRTR, ca fiind o unitate tehnică staționară în care se efectuează una sau mai multe activități enumerate în Anexa I, precum și orice alte activități direct asociate care au o legătura tehnică cu activitățile desfășurate în acel amplasament respectiv și care ar putea avea un efect asupra emisiilor și poluării.Instalație de incinerare înseamnă orice instalație tehnică fixă sau mobilă și echipamentul destinat tratamentului termic al deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deșeurilor, precum și piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasmă, în măsura în care produsele rezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Acest termen are o definiție juridică în Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor. + L + M + N + O + PPericole - sunt riscuri ce amenință viața, sănătatea și siguranța, mediul, situația economică, bunăstarea și alte valori.Pesticidele sunt mijloace chimice de protecția plantelor obținute prin formularea și condiționarea unui/unor ingredient/e biologic active. Ingredientele biologic active ale pesticidelor sunt toxice, impunând existența unui cod de bune practici de distribuție și utilizare a pesticidelor, cod care este elaborat inclusiv la nivel internațional de către FAO. În categoria pesticidelor sunt incluse și alte categorii de substanțe, cum sunt: regulatorii de creștere, defolianții, desicanții, activatorii rezistenței manifestate sistemic, substanțele de curățire ale legumelor și fructelor, substanțele aplicate pentru a preveni căderea fructelor, ca și substanțele aplicate înainte și după recoltare pentru combaterea dăunătorilor care acționează în timpul depozitării și transportării recoltei.Program Operațional - documentul de programare elaborat de România și adoptat de Comisia Europeană, prin care este stabilită o strategie de dezvoltare printr-un set de priorități coerente pentru a căror realizare se face apel la un fond sau, în cazul obiectivului de convergență, la Fondul de Coeziune și la Fondul European de Dezvoltare Regională + RReciclare - Proces ce asigură păstrarea rezervelor naturale, economisirea materiei prime și a energiilor. Reciclarea presupune implementarea strategiei celor "4 R-uri", privind valorificarea deșeurilor și a reziduurilor de diverse feluri, care constă în următoarele operațiuni: Recuperare; Refolosirea ca atare; Recondiționarea, inclusiv repararea sau regenerarea în vederea refolosirii și Reciclarea tehnologică, dacă deșeurile nu mai pot fi folosite ca atare sau prin recondiționare, reparare sau regenerare. Reciclarea poate fi directă sau indirectă. Reciclarea directă: 1. presupune reintroducerea deșeurilor în procesul propriu de fabricație; 2. recircularea, care poate fi exemplificată prin recircularea apei. Reciclarea indirectă: presupune colectarea deșeurilor către întreprinderile specializate, sortarea și prepararea/pregătirea primară, în vederea reprocesării acestora pentru a fi folosite în diferitele domenii de activitate, ca înlocuitor a materialelor primare. Strategia în domeniul reciclării inserează următoarele obiective principale: 1. prevenirea formării deșeurilor prin promovarea tehnologiilor curate și a eco-produselor; 2. valorificarea deșeurilor prin sistemul de optimizare a colectării și prelucrării primare; 3. eliminarea finală a deșeurilor pentru care nu a fost găsită o soluție de valorificare; 4. depozitarea acestora din urmă în gropi ecologice, amplasate în zone în care nu pot duce la poluarea mediului înconjurător, de exemplu: soluri impermeabile necirculabile și altele asemenea.Resurse/surse regenerabile de energie - surse regenerabile de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz, HG nr. 443/2003.Rezervor de carbon*33) - Absorbant de carbon, de obicei sub formă de CO_2. Rezervoarele natural de carbon include pădurile și alte ecosisteme care absorb carbonul, eliminându-l astfel din atmosferă și producând emisii CO_2.*33) Definiție adaptată conform Glosarului Spațiului Economic European.Risc climatic/Hazard - este definit ca un eveniment amenințător sau posibilitatea de apariție într-o regiune și într-o perioadă dată a unui fenomen natural cu potențial distructiv. Totodată, riscul este definit prin numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite, pagube produse asupra proprietăților și întreruperii de activități economice în timpul unei perioade de referință și într-o regiune dată pentru un fenomen particular. + SSchimbări climatice - schimbări de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activități omenești care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se adaugă variabilității naturale a climei observate pe o perioada de timp comparabilă;Secetă - perioadă îndelungată de primăvară sau vară cu precipitații mult sub valoarea normală, în condiții de temperatură ridicată a aerului. în aceste condiții rezervele de apă din sol se micșorează mult, ceea ce crează premize nefavorabile dezvoltării normale a plantelor.Se deosebesc: seceta atmosferică - cu precipitații foarte reduse, temperaturi ridicate și umezeală a aerului scăzută și secetă pedologică - când rezervele de apă din sol sunt epuizate. Seceta pedologică depinde în mare măsură de structura solului.Servicii ecosistem - beneficiile pe care oamenii le primesc de la ecosisteme.Sistem climatic - un ansamblu care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera și geosfera, precum și interacțiunile lor;Situații de urgență - evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.Sursă - orice proces sau activitate care eliberează în atmosferă un GES sau un precursor de GES. + VVulnerabilitate*34) - Nivelul în care un sistem este vulnerabil sau nu poate face față efectelor adverse ale schimbărilor climatice, incluzând aici variabilitatea climatică și extremele. Vulnerabilitatea se reprezintă în funcție de natura, magnitudinea și dimensiunea schimbării climatice și variației la care este expus un sistem, sensibilitatea acestuia și capacitatea de adaptare a acestuia.*34) Glosar: CLIMATE-ADAPT + Anexa II
Etape în elaborarea Planului de acțiuneAceastă secțiune evidențiază procesul și metodologia pentru identificarea și prioritizarea măsurilor de reducere a emisiilor și adaptare privind schimbările climatice în funcție de sector și de evoluția Planului național de acțiune.Sursele principale care oferă recomandări generale privind etapele practice necesare în elaborarea Planurilor de acțiune pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice au fost revizuite - pentru detalii suplimentare a se vedea anexa nr. 1 - în scopul stabilirii unui proces bazat pe bunele practici pentru Planul de acțiune românesc. Au fost utilizate cu precădere următoarele surse:a) Platforma europeană pentru adaptarea la schimbările climatice, Climate-Adapt: Aceasta include detalii privind strategiile de adaptare și planurile de acțiune aferente statelor membre și un instrument pentru susținerea adaptării*35) împreună cu Guidelines on Developing Adaptation Strategies, CE, 2013 care definește strategiile ca un termen acoperitor pentru politicile de adaptare la schimbările climatice, incluzând strategii, plan național de acțiune și planuri de acțiune sectoriale.*35) http://climate-adapt.eea.europa.eu/b) Principiile directoare pentru adaptarea la schimbările climatice în Europa, Guiding principles for adaptation to climate change in Europe elaborate de Prutsch et al, 2010 pentru Centrul tematic european pentru aer și schimbări climatice, ETC/ACC. Acest document oferă recomandări privind procesul politicii de adaptare prin intermediul celor zece etape ale procesului. Aceste etape sunt preluate și în raportul Platformei europene pentru adaptarea la schimbările climatice, CE, 2013 ca reprezentând o bază solidă pentru elaborarea strategiei și a planurilor de acțiune.c) Programul Regatului Unit al Marii Britanii privind efectele schimbărilor climatice UK Climate Impacts Programme - UKCIP. Acesta oferă informații esențiale pentru a ajuta factorii de decizie din sectorul public în planificarea răspunsului la efectele schimbărilor climatice. UKCIP Adaptation Wizard, Expertul UKCIP pentru adaptare*36) UKCIP, 2013 oferă un cadru care ajută la comunicarea unei strategii de adaptare la schimbările climatice, inclusiv dezvoltarea unor politici și acțiuni rezistente la schimbările climatice.*36) http://www.ukcip.org.uk/wizard/adaptation-options/d) Proiectul GRaBS*37): Ghidul privind planurile de acțiune pentru adaptare, GRaBS, 2010 se concentrează asupra modalității de elaborare a unui plan de acțiune și stabilește un proces în șase etape pentru elaborarea strategiilor și a planurilor de acțiune climatice.*37) http://www.grabs-eu.org/e) Agenția pentru protecția mediului din SUA*38) oferă orientări pentru elaborarea unui Plan de acțiune pentru schimbările climatice la nivel de stat. Etapele incluse stabilesc criterii pentru evaluarea opțiunilor de reducere a emisiilor de GES, identificare opțiunilor, evaluarea și selectarea opțiunilor și stabilirea procesului administrativ pentru implementare, evaluare și măsurare.*38) http://www.epa.gov/statelocalclimate/local/implementation/f) Raportul Institutului Mondial pentru Resurse, WRI, 2001 axat pe Europa Centrală și de Est stabilește șase criterii pentru evaluarea bunelor practici în politicile și măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.Fiecare dintre ghidurile de mai sus indică faptul că nu există un format unic și obligatoriu care să fie urmat în procesul de elaborare a strategiei și planurilor de acțiune climatică, precum și că etapele ar trebui adaptate cât mai adecvat cerințelor fiecărei țări în parte și condițiilor locale. Totuși, în etapele recomandate în diferitele cadre există un grad mare de consecvență în ceea ce privește trecerea de la evaluarea vulnerabilităților și riscurilor la stabilirea priorităților strategice, stabilirea și implementarea de acțiuni prioritare și monitorizarea și evaluarea acestor acțiuni. În același timp, urmărind o ordine logică, aceste etape ale procesului ar trebui considerate ca faze iterative și strâns interconectate.Deși ghidurile descriu ce anume ar trebui inclus într-o strategie și un plan de acțiune și enumeră criteriile generale pentru evaluarea opțiunilor, acestea nu oferă o metodologie complet detaliată și un model pentru această evaluare, cum ar fi modul de examinare al gamei de opțiuni care corespund unei serii de criterii. Prin urmare, în acest raport și astfel cum reiese din etapele generale din ghidurile de mai sus, detaliile metodologice sunt influențate și de informațiile disponibile privind practicile naționale specifice.Pașii principali recomandați sunt explicați mai jos, împreună cu recomandări privind metodele și practicile, acest lucru este sintetizat în figura 3.1. Aici, se pune accent pe etapele specifice pentru pregătirea planului de acțiune care se bazează pe prioritățile strategice evidențiate în Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon și pe evaluarea rapidă a rapoartelor sectoriale furnizate în cadrul programului "România: Programul privind Schimbările Climatice și o creștere economică cu emisii reduse de carbon", derulat în perioada 2013 - 2015 de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu asistența tehnică a Băncii Mondiale.Figura 1: Etape în elaborarea Planului de acțiune privind schimbările climatice
+
Alegerea sectoarelorStructura evaluării și prezentării acțiunilor prioritare este în concordanță cu Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013-2020 adoptată în iulie 2013 și cu Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, în ceea ce privește sectoarele prioritare pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice. Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 identifică sectoarele principale pentru acțiuni prioritare privind reducerea emisiilor de GES, cum ar fi energia, transportul, procese industriale, agricultura și dezvoltarea rurală, dezvoltarea urbană, gestionarea deșeurilor, apă, silvicultura. Pentru adaptarea la schimbările climatice, ASC sectoarele principale care au fost avute în vedere în procesul de analiză, identificate de MMAP și rețeaua ASC, sunt: agricultura și dezvoltare rurală, apa, mediul uman - infrastructuri și urbanism -, transport, industrie, energie, turismul și activități recreative, silvicultura, biodiversitatea, sănătatea publică servicii de răspuns în situații de urgență, educarea și conștientizarea publicului, asigurările ca instrument de adaptare.De asemenea, este evidențiat faptul că pe lângă evaluarea fiecărui sector, este importantă o abordare intersectorială integrată "care să garanteze că adaptarea la schimbările climatice nu este înțeleasă în exclusivitate în raport cu domeniile de acțiune sau sectoarele individuale", Banca Mondială, 2014. Aceasta permite să se țină cont de interacțiunile posibile între măsurile de adaptare la schimbările climatice fie prin sinergiile pozitive, fie prin conflictele și compromisurile între utilizarea resurselor și obiective.
+
Sfera acțiunilorAcțiunile pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice pot varia de la consolidarea capacității instituționale, de exemplu, schimbul de informații, stabilirea cadrului instituțional până la măsuri concrete, de exemplu, investiții în proiecte, instrumente economice, instrumente juridice și altele asemenea. Categoriile de acțiuni sunt sintetizate în tabelul 1 pe baza propunerilor din documentul "Analiza riscurilor și metode de evaluare a opțiunilor de reducere a emisiilor de GES și adaptare la schimbările climatice", Banca Mondială, 2014.Este important să se asigure că acțiunile incluse în plan sunt în concordanță cu definiția "cheltuielilor legate de schimbările climatice" întrucât în cadrul financiar multianual al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2020, CFM se propune ca cel puțin 20% din fondurile UE structurale și de investiții, FESI să fie legate de schimbările climatice. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei stabilește regulile pentru furnizarea mecanismelor de finanțare ale UE: FEDR, FSE, FC, FEADR și altele asemenea în ceea ce privește "metodologiile privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbările climatice, stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor în cadrul de performanță și nomenclatura categoriilor de intervenție pentru fondurile europene structurale și de investiții".În programele UE utilizate pentru măsurarea performanțelor a fost introdusă o metodologie comună de urmărire a cheltuielilor legate de schimbările climatice, care se bazează în mare măsură pe o metodologie OCDE existentă - "markerii Rio". Cheltuielile sunt incluse în una din cele trei categorii: legate numai de schimbările climatice - 100%; legate în mod semnificativ de schimbările climatice - 40%; și fără legătură cu schimbările climatice - 0%, CE, 2014. Astfel, în procesul de selectare a acțiunilor avute în vedere pentru planul de acțiune va fi necesar să se verifice cum sunt definite acestea în cadrul celor trei categorii. Au fost emise mai multe fișe informative pentru diferitele fonduri UE cu privire la obiectivul 20% și modul de evaluare a integrării potențialului acțiunii climei în Programele Operaționale*39).*39) O serie de fișe informative de la capitolul "Integrarea acțiunii climei în fondurile structurale și de investiții europene 2014-2020" sunt disponibile la: http://ec.europa.eu/clima/publications/
+
Pre-screeningAceastă etapă ar trebui să identifice acțiunile posibile pentru abordarea aspectelor prioritare ale sectoarelor identificate în strategiile naționale sectoriale. Acest proces poate include consultarea cu autoritățile responsabile pentru fiecare sector, ministerele de resort, agențiile guvernamentale și cu alte părți interesate și specialiști din domeniu, precum și evaluarea literaturii de specialitate.Lista de acțiuni ar trebui să includă în primul rând toate programele, măsurile și proiectele, existente și planificate, în legătură cu schimbările climatice în strategiile regionale și locale, PMBH, PNDR, Master Planul General de Transport și altele asemenea clasificate în funcție de obiectivele strategice și de sector. Tabelele din anexa nr. 1 prezintă un model pentru raportarea acestor acțiuni. Pentru fiecare acțiune ar trebui colectate informații detaliate astfel încât să ofere o bază pentru compararea și stabilirea priorității în timpul selecției etapelor următoare.În măsura în care este posibil, ar trebui furnizate informații pentru următoarele puncte:a) Obiectivul/obiectivele politic/e general/e pe care îl/le abordează măsura;b) Categoria acțiunii, conform tabelului 2;c) Orice alte detalii necesare privind implementarea și contextul, cu ar fi domeniul de aplicare spațial;d) Autoritatea responsabilă și organismele de sprijin;e) Sursele de finanțare și valoarea acestora;f) Perioada de timp pentru planificare și implementare;g) Orice indicatori disponibili privind procesul și rezultatele.După aceea, va fi necesar să se adauge programe, măsuri și proiecte posibile noi care să abordeze obiectivele strategice principale în funcție de sector.Examinarea listelor cu acțiuni identificate în etapele de mai sus implică evaluarea și prioritizarea acestora în funcție de prioritate pe baza criteriilor convenite. Țările UE au utilizat în mod curent diferite forme ale analizei multicriteriale pentru a compara și a clasifica acțiunile. Aceasta s-a realizat prin punctarea fiecărei acțiuni corespunzătoare unei serii de criterii convenite și prin ponderarea acestor criterii în funcție de importanța lor în procesul de stabilire a priorităților pentru a se ajunge la o sumă ponderată. în definirea ponderilor și în punctarea criteriilor se utilizează raționamentul calificat. Specialiștii din comunitatea științifică și din cea politică trebuie să aibă posibilitatea să compare opțiunile între diferitele sectoare, ceea ce necesită o perspectivă multisectorială. De asemenea, este necesar să se precizeze scenariul/scenariile climatic/e în baza cărora se realizează evaluarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice, întrucât punctarea anumitor criterii poate diferi în funcție de gravitatea efectelor din diferitele scenarii.Avantajul utilizării AMC constă în faptul că permite o evaluare transparentă a opțiunilor, iar ordonarea opțiunilor reprezintă o contribuție utilă pentru dezbaterea și luarea deciziilor cu privire la priorități. Totuși, acesta nu este un proces obiectiv întrucât trebuie luate hotărâri cu privire la ponderarea criteriilor. Prin urmare, poate fi relevantă realizarea unei analize de senzitivitate pentru evaluarea modului în care diferă rezultatele atunci când sunt utilizate ponderi diferite.Criteriile utilizate pentru selecție, evidențiate mai jos, se bazează pe o analiză a literaturii de specialitate, inclusiv a Ghidurilor UE, CE, 2013, a raportului privind monitorizarea riscurilor asociate efectelor schimbărilor climatice, Banca Mondială, 2014 și experiența națională existentă, în special studiul privind utilizarea AMC pentru ordonarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice în Țările de Jos, de Bruin et al, 2009. Criteriile recomandate a fi incluse sunt:
+
Beneficii netePentru fiecare măsură propusă ar trebui realizată o evaluare generală a costurilor și beneficiilor care să vizeze dimensiunile economică, de mediu și socială. în această etapă nu este practică realizarea unei analize cost-beneficiu detaliate pentru fiecare opțiune, însă o evaluare inițială a costurilor și beneficiilor generale va documenta deciziile cu privire la opțiunile care necesită o evaluare mai aprofundată. Tabelul 1 de mai jos prezintă un exemplu de model privind modul de clasificare a costurilor și beneficiilor, adaptat după raportul metodologiei britanice privind evaluarea riscurilor la schimbările climatice, DEFRA, 2012. Pentru dimensiunea economică poate fi dat un interval în termeni financiari pentru a defini costurile și beneficiile potențiale ca mari, medii sau mici, evaluând-o apoi pentru fiecare acțiune propusă. Pentru dimensiunile de mediu și socială evaluarea în termeni financiari este mai dificil de realizat, iar definiția nivelului mare, mediu și mic va trebui făcută folosind exemple, iar evaluarea poate fi calitativă.Această abordare permite o evaluare preliminară a beneficiilor nete ale acțiunii propuse și va indica dacă beneficiile depășesc clar costurile, costurile depășesc semnificativ beneficiile, au niveluri similare sau dacă nu există suficiente informații pentru a putea face o evaluare clară. Evaluarea beneficiilor nete este un criteriu principal în cadrul AMC întrucât include o măsură a "valorii" acțiunii din punct de vedere al a) importanței daunelor evitate, cu acțiunile de reducere a emisiilor de GES sau protejarea împotriva efectelor, pentru acțiunile de adaptare la schimbările climatice și b) eficacitatea acțiunii din punct de vedere al costurilor în evitarea daunelor și asigurarea protecției.Tabelul 1: Exemplu de clasificare și de estimare a costurilor și beneficiilor acțiunilor:| Economic | De mediu | Social | |
| Costul acțiunii | Costul estimat al implementării, de exemplu, costul investițiilor pentru eficiență energetică. | Costul de mediu al acțiunii, de exemplu, efecte ecologice ale amenajării hidrologice | Costurile sociale ale acțiunii, de exemplu, impactul proiectelor de infrastructură mare asupra comunităților locale |
| Mare | Definirea intervalului în LEU/dolar | Definirea costurilor mari | Definirea costurilor mari |
| Mediu | Definirea intervalului în LEU/dolar | Definirea costurilor medii | Definirea costurilor medii |
| Mic | Definirea intervalului în LEU/dolar | Definirea costurilor mici | Definirea costurilor mici |
| Beneficiul acțiunii | Estimarea beneficiilor în urma implementării acțiunii, de exemplu, reducerea costurilor datorită măsurilor de eficiență energetică sau daunele evitate în urma inundațiilor repetate. | Beneficiile acțiunii pentru mediu, de exemplu, reducerea emisiilor GES | Beneficiile sociale ale acțiunii, de exemplu, beneficiile sociale ale protecției împotriva inundațiilor |
| Mare | Definirea intervalului în LEU/dolar | Definirea beneficiilor mari | Definirea beneficiilor mari |
| Mediu | Definirea intervalului în LEU/dolar | Definirea beneficiilor medii | Definirea beneficiilor medii |
| Mic | Definirea intervalului în LEU/dolar | Definirea beneficiilor mici | Definirea beneficiilor mici |
| Beneficii nete | Scor general de la 0 - beneficii nete lipsă sau pe minus- la 5 - beneficii nete mari- | Scor general de la 0 - beneficii nete lipsă sau pe minus - la 5 - beneficii nete mari - | Scor general de la 0 - beneficii nete lipsă sau pe minus - la 5 - beneficii nete mari - |
| Acțiuni | Categoria acțiunii | Beneficii Nete | Riscuri de fezabilitate | Recomandare | Timpul de implementare | Sinergii si compromis | ||||||||
| Economic | Mediu | Social | Suma Ponderilor | Financiar | Social | Instituțional | Tehnic | Tehnologic | Suma Ponderilor | |||||
| Ex. Pondere: % | 33% | 33% | 33% | 100% | 20% | 20% | 20% | 20% | 20% | 100% | ||||
| Tipul de acțiune | 0 la +5 | 0 la +5 | 0 la +5 | 0 la 5 | 0 la 5 sau n/a | 0 la 5 sau n/a | 0 la 5 sau n/a | 0 la 5 sau n/a | 0 la 5 sau n/a | 0 la 5 | Implementare, analiză suplimentară, excludere. | TS/TM/TL | Identificare și compromis | |
| Investiții | INV |
| Stimulent economic | ECON I. |
| Instrument juridic standarde | LEG S |
| Asistență Tehnică | AT |
| Selectarea tehnologiilor | S.TECH |
| Asigurări | INS |
| Obiectiv strategic | Exemplu de indicator |
| Reducerea emisiilor de GES | |
| Îmbunătățirea eficienței energetice | Indicatori privind intensitatea energetică specifici sectorului; indicatori privind intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră specifici sectorului energie |
| Împădurire | Suprafață împădurită aflată în gospodărirea durabilă a pădurilor |
| Utilizarea sporită a rețelei feroviare | Schimbarea ponderii călătoriilor efectuate pe calea ferată, emisii de GES per kilometru de călătorie cu trenul |
| Adaptarea la schimbările climatice | |
| Dezvoltarea de metode pentru avertizarea și reacția timpurie la transmiterea bolilor asociate schimbărilor climatice | a) Pregătirea de planuri de acțiune eficace și implementarea acestora - indicator de procesb) Incidența bolilor asociate cu efectele schimbărilor climatice per milion de locuitori - indicator de rezultat. |
| Reducerea riscurilor de inundații | a) Finalizarea analizei riscurilor pentru zonele locuite expuse inundațiilor.b) Implementarea programelor de protecție împotriva inundațiilor |
| Sporirea zonelor în care biodiversitatea se poate dezvolta în condițiile schimbărilor climatice | Creșterea indicatorilor de habitat în raport cu nivelul de referință |
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari