Cuprins

NORME METODOLOGICE din 21 martie 2024de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă

EMITENT

GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 269 din 29 martie 2024



Notă ...
Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 255 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 29 martie 2024.  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1Prezentele norme metodologice reglementează modul de aplicare unitară a prevederilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor acte normative ce conțin dispoziții în materie de stare civilă.  +  Articolul 2În înțelesul prezentelor norme metodologice, termenii, expresiile și acronimele folosite au următoarele semnificații:a) A.N.C. - Autoritatea Națională pentru Cetățenie;  ... b) C.N.P. - cod numeric personal; ... c) D.G.A.S.P.C. - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului; ... d) D.G.E.P. - Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor; ... e) D.G.E.P.M.B. - Direcția Generală de Evidență a Persoanelor a Municipiului București; ... f) D.G.P. - Direcția Generală de Pașapoarte; ... g) D.S.C. - Sector 1 - Direcția de Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului București; ... h) I.G.I. - Inspectoratul General pentru Imigrări; ... i) I.G.P.R. - Inspectoratul General al Poliției Române; ... j) M.A.E. - Ministerul Afacerilor Externe; ... k) M.A.E. - DCons - Ministerul Afacerilor Externe - Departamentul Consular; ... l) M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne; ... m) R.N.E.P. - Registrul național de evidență a persoanelor, astfel cum este definit la art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... n) R.P.I.D. - Registrul persoanelor cu identitate declarată; ... o) S.I.I.E.A.S.C. - Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă, astfel cum este definit la art. 2 alin. (8) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... p) S.N.I.E.P. - Sistemul național informatic de evidență a persoanelor, astfel cum este definit la art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... q) S.P.A.S. - Serviciul public de asistență socială; ... r) S.P.C.J.E.P. - serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor, în înțelesul prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările și completările ulterioare; ... s) S.P.C.L.E.P. - serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor, în înțelesul prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 84/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările și completările ulterioare; ... t) evidența cetățenilor români - înțelesul prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ...   +  Capitolul II Exercitarea atribuțiilor de stare civilă  +  Articolul 3(1) Atribuțiile de stare civilă se îndeplinesc de ofițerii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., de ofițerii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. din unitățile administrativ-teritoriale unde acestea sunt constituite, precum și din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P., de primari și de șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare de carieră ale României în străinătate.(2) Atribuțiile de stare civilă se îndeplinesc și de ofițerii de stare civilă cu atribuții restrânse, respectiv de către personalul din cadrul D.G.E.P., comandanții de nave și aeronave aflate în afara teritoriului național și de către ofițerii de stare civilă desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale sau, după caz, al ministrului afacerilor interne, în caz de mobilizare, război ori participare a forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român. (3) Primarii pot delega sau retrage, după caz, exercitarea atribuțiilor de ofițer de stare civilă viceprimarului, secretarului general al unității administrativ-teritoriale sau altor funcționari publici din aparatul de specialitate, în cazul în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. (4) Atribuțiile de stare civilă nu pot fi delegate administratorului public.(5) Șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare de carieră ale României pot delega sau retrage, după caz, exercitarea atribuțiilor de ofițer de stare civilă diplomatului care îndeplinește funcții consulare sau unuia dintre funcționarii consulari ori, prin excepție, personalului angajat al M.A.E. trimis în misiune permanentă sau temporară pe funcții de execuție specifice M.A.E., care prestează activitate consulară, în situațiile în care diplomatul care îndeplinește funcții consulare sau funcționarul consular se află în imposibilitatea legală de a întocmi actul de stare civilă sau în situațiile în care volumul activității consulare impune o astfel de măsură.  +  Articolul 4(1) Competența ofițerului de stare civilă este materială și teritorială.(2) Ofițerul de stare civilă întocmește acte de stare civilă numai în limita:a) unității administrativ-teritoriale, determinată prin lege; ... b) teritoriilor statelor în care misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României sunt acreditate să exercite funcții consulare; ... c) navei sub pavilionul României ori a aeronavei înmatriculate în România aflate în afara apelor teritoriale române și, respectiv, a spațiului aerian al României, în cazul comandanților de nave și aeronave; ... d) bazelor militare, în cazul ofițerilor de stare civilă desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale sau, după caz, al ministrului afacerilor interne. ...   +  Articolul 5(1) Ofițerii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P., precum și cei din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. sunt obligați să înregistreze, în condițiile prevăzute de lege, actele și faptele de stare civilă și să constate divorțul prin acordul soților pe cale administrativă, în cazul cetățenilor români și al apatrizilor, și să înregistreze, la cerere, actele și faptele de stare civilă ale cetățenilor străini, ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene care au domiciliul sau se află temporar pe teritoriul României, în aceleași condiții ca și pentru cetățenii români.(2) Înscrierea mențiunilor pe actele de stare civilă se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, în condițiile prevăzute de prezentele norme metodologice.  +  Articolul 6(1) Comandanții de nave sub pavilionul României și de aeronave înmatriculate în România înregistrează în jurnalul de bord și, respectiv, în carnetul de drum nașterile și decesele ce se produc la bordul acestor mijloace de transport aflate în afara teritoriului României.(2) La bordul navei sub pavilionul României aflate în afara apelor teritoriale române, căsătoria se poate încheia numai între cetățeni români, conform legislației române, pe baza declarației viitorilor soți, a actului de identitate sau a pașaportului, după caz, eliberate de autoritățile competente ale statului român, a certificatului de naștere, a certificatului medical prenupțial întocmit de medicul navei sau de un alt medic, precum și a celorlalte documente prevăzute de prezentele norme metodologice.(3) În caz de mobilizare, război ori participare a forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, actele și faptele de stare civilă ale militarilor, personalului civil, precum și ale altor categorii de personal din unitățile forțelor armate se înregistrează de ofițerii anume desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale sau, după caz, al ministrului afacerilor interne. (4) Înregistrările trebuie să cuprindă toate datele necesare întocmirii actelor de stare civilă, conform legislației române.  +  Articolul 7Misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României în străinătate înregistrează actele și faptele de stare civilă privind cetățenii români produse în străinătate și eliberează documente de stare civilă, în condițiile prevăzute de prezentele norme metodologice.  +  Articolul 8(1) M.A.I., prin D.G.E.P., coordonează și controlează metodologic, în condițiile legii, activitatea de stare civilă desfășurată de ofițerii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P., D.G.E.P.M.B., S.P.C.L.E.P. și din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P., precum și de ofițerii de stare civilă desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale ori, după caz, al ministrului afacerilor interne.(2) M.A.I., prin D.G.E.P., cooperează cu M.A.E. - DCons în vederea îndrumării metodologice a activității de stare civilă desfășurate la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României în străinătate.  +  Articolul 9(1) D.G.E.P. emite, conform competențelor, instrucțiuni, ghiduri, manuale și îndrumări metodologice pentru aplicarea unitară a legislației în materie de stare civilă.(2) D.G.E.P. încheie protocoale cu autorități și instituții publice și entități private privind actualizarea și valorificarea datelor din S.I.I.E.A.S.C., în care se stabilesc, printre altele, temeiul legal al prelucrării, modalitatea de cooperare, măsurile necesare pentru asigurarea securității prelucrărilor și măsurile necesar a fi instituite pentru asigurarea confidențialității prelucrărilor.(3) D.G.E.P. stabilește și verifică îndeplinirea condițiilor tehnice la nivelul structurilor de stare civilă din cadrul unităților administrativ-teritoriale, elaborează procedura de instruire a ofițerilor de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P., D.G.E.P.M.B, S.P.C.L.E.P. și din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. cu privire la condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească pentru actualizarea, interogarea și valorificarea datelor și documentelor gestionate de S.I.I.E.A.S.C.(4) D.G.E.P. eliberează certificate de stare civilă și extrase multilingve ale actelor de stare civilă în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (6) și (7) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(5) Potrivit obligațiilor rezultate din tratatele, acordurile sau convențiile la care România este parte ori în conformitate cu principiul reciprocității, în baza actelor de stare civilă înregistrate de ofițerii de stare civilă, Serviciul Central de Stare Civilă din cadrul D.G.E.P. întocmește și transmite lunar misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale țărilor respective, acreditate în România, din oficiu, extrase de pe actele de căsătorie și de deces sau, după caz, extrase multilingve ale actelor de căsătorie și de deces privind cetățenii acestor state, în vederea înscrierii modificărilor intervenite în statutul civil al acestora. (6) În vederea valorificării drepturilor și intereselor cetățenilor români în străinătate, din oficiu sau la cererea organismelor/ instituțiilor din străinătate adresată misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ori misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României în străinătate, D.G.E.P. transmite extrase pentru uz extern ale actelor de stare civilă ale cetățenilor români, prin M.A.E. - DCons.(7) Extrasele prevăzute la alin. (6) se completează potrivit modelului prevăzut în anexele nr. 13-15, se semnează de șeful Serviciului Central de Stare Civilă și se transmit misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României în străinătate, cu adresă, prin M.A.E. - DCons, ori misiunilor diplomatice și oficiilor consulare străine acreditate în România, cu notă verbală; pe extrasele în format fizic se aplică timbrul sec cu inscripția: „ROMÂNIA - SERVICIUL CENTRAL DE STARE CIVILĂ“, iar pe cele în format electronic sigiliul S.I.I.E.A.S.C.; în cazul emiterii în format electronic a extraselor, acestea se semnează electronic de emitent, se aplică automat sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care le confirmă autenticitatea. (8) D.G.E.P. înscrie în S.I.I.E.A.S.C. mențiunile privind acordarea, redobândirea, retragerea sau renunțarea la cetățenia română.(9) D.G.E.P. asigură hârtia specială, standardizată, format A4, respectiv cu lungimea de 297 mm, lățimea de 210 mm și greutatea de minimum 95 gr, pentru tipărirea registrelor de stare civilă, a certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și a certificatelor de divorț; extrasele pentru uz extern se tipăresc de către D.G.E.P. pe hârtie standardizată, format A4. (10) Certificatele de stare civilă și extrasele multilingve ale actelor de stare civilă, precum și certificatele de divorț sunt confecționate din hârtie specială, având în filigran stema României; elementele de siguranță se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea D.G.E.P. (11) În situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) și art. 7 alin. (7) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, D.G.E.P. asigură, contra cost, registrele și certificatele de stare civilă necesare înregistrării actelor de stare civilă și eliberării certificatelor de stare civilă corespunzătoare, în baza actelor de stare civilă întocmite.(12) Hârtia specială necesară tipăririi certificatelor de stare civilă și extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se realizează cu o tentă de culoare albastră - pentru cele de naștere, roz - pentru cele de căsătorie, cenușie - pentru cele de deces, iar pentru certificatele de divorț tenta de culoare este verde; materialele folosite la imprimarea culorii de fond a acestor documente trebuie să asigure rezistența la uzură fizică.(13) Fiecare certificat de stare civilă, extras multilingv al actelor de stare civilă și certificat de divorț conține un șir unic format din 3 litere și 7 cifre, tipărit pe hârtia specială în partea stângă jos a filei.(14) Hârtia specială pe care se tipăresc actele de stare civilă exemplarul I, certificatele de stare civilă, extrasele multilingve ale actelor de stare civilă și certificatele de divorț se distribuie, contra cost, S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., M.A.E. - DCons și Ministerului Apărării Naționale.  +  Articolul 10Prefecții verifică, în condițiile legii, legalitatea actelor emise de autoritățile executive ale administrației publice locale în legătură cu realizarea atribuțiilor de stare civilă privind actele și faptele de stare civilă.  +  Articolul 11(1) Președintele consiliului județean și primarul general al municipiului București, prin structura de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., organizează îndrumarea și controlul metodologic al activității de stare civilă realizate de ofițerii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P., precum și de ofițerii de stare civilă din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P., exercitând în acest sens următoarele atribuții:a) organizează instruirile de pregătire profesională a ofițerilor de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P., precum și a ofițerilor de stare civilă din cadrul primăriilor de pe raza județelor/municipiului București, anual ori atunci când se impune, și întocmesc procesul-verbal în care se consemnează aspectele dezbătute la instruiri; ... b) întocmesc, la sfârșitul fiecărui an calendaristic, graficul privind controlul activității de stare civilă desfășurate de ofițerii de stare civilă, precum și programul de instruire al acestora în anul următor; S.I.I.E.A.S.C. se actualizează cu informațiile privind perioada și modul de organizare a acestora; ... c) analizează trimestrial/semestrial activitățile desfășurate de personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P., precum și de ofițerii de stare civilă din cadrul primăriilor; ... d) participă la întocmirea materialelor de analiză, a testelor și aplicațiilor practice; ... e) țin evidența și arhivează registrele de stare civilă - exemplarul II, depuse de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de primăriile competente care au în păstrare exemplarul I, și care au fost întocmite până la operaționalizarea S.I.I.E.A.S.C.; ... f) stabilesc necesarul de hârtie specială pentru actele de stare civilă, certificatele de stare civilă și extrasele multilingve ale actelor de stare civilă, precum și pentru certificatele de divorț pentru anul următor, pe care îl comunică, anual, D.G.E.P.; ... g) asigură necesarul de hârtie specială pentru tipărirea actelor și certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, precum și a certificatelor de divorț și distribuirea acestora S.P.C.L.E.P. și primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. din județ, contra cost; în caz de forță majoră, care face imposibilă completarea în sistem informatic, se asigură necesarul actelor și certificatelor de stare civilă, în aceleași condiții; ... h) desemnează un reprezentant care să participe la concursurile pentru încadrarea personalului de specialitate în domeniul stării civile din cadrul S.P.C.L.E.P. și al primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P., caz în care primarul unității administrativ-teritoriale sau conducerea executivă a S.P.C.L.E.P. transmite solicitarea cu cel puțin 10 zile înaintea demarării organizării concursului; ... i) asigură spațiile și amenajările corespunzătoare pentru conservarea și păstrarea în condiții optime și de securitate a echipamentelor informatice, a documentelor și imprimatelor de stare civilă pe care le au în păstrare; ... j) asigură prezența unui reprezentant la predarea-preluarea, pe bază de proces-verbal, a gestiunii de stare civilă, la schimbarea din funcție a personalului cu atribuții de stare civilă sau când, din diferite motive, acesta trebuie înlocuit pe o perioadă mai mare de 30 de zile, caz în care primarul unității administrativ-teritoriale sau conducerea executivă a S.P.C.L.E.P. transmite solicitarea cu cel puțin 10 zile înaintea desfășurării acestei activități; în cazul în care activitatea de predare-primire a gestiunii de stare civilă se impune ca urmare a decesului titularului postului, solicitarea se transmite de îndată; ... k) primesc de la D.G.E.P. și distribuie S.P.C.L.E.P. și primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. listele cu C.N.P. precalculate în situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... l) asigură instruirea persoanelor care actualizează S.I.I.E.A.S.C. și efectuează testarea personalului nou-încadrat în domeniul stării civile din cadrul S.P.C.L.E.P. și al primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. pentru actualizarea S.I.I.E.A.S.C. ... (2) Structura de stare civilă prevăzută la alin. (1) realizează cel puțin o dată pe an, în baza graficului întocmit, sau dacă se constată că este necesar controlul asupra tuturor înregistrărilor și activităților de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P., exercitând în acest sens următoarele activități:a) verifică modul de eliberare a certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, a formularelor standard multilingve, a certificatelor de divorț, a extraselor pentru uz oficial, precum și de înscriere a mențiunilor în actele de stare civilă prevăzute de prezentele norme metodologice;  ... b) verifică modul de gestiune a hârtiei speciale necesare tipăririi actelor și certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și a certificatelor de divorț;  ... c) verifică modul de atribuire și înscriere a C.N.P.; ... d) verifică realizarea sarcinilor din procesele-verbale de control anterioare, controlează modul de întocmire a actelor de stare civilă începând de la ultimul act verificat la controlul anterior și confruntă documentele primare cu exemplarul II al actelor de stare civilă, precum și dosarele privind constatarea desfacerii căsătoriei prin acordul soților și verifică modul de constituire a exemplarului I al actelor de stare civilă; ... e) verifică modul de evidențiere a certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și a certificatelor de divorț anulate la completare sau retrase, în procesul-verbal întocmit cu ocazia distrugerii acestora, potrivit art. 12 lit. q); ... f) sesizează inspectoratul județean de poliție, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, precum și D.G.E.P. cu privire la hârtia specială utilizată pentru tipărirea actelor de stare civilă, a certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și a certificatelor de divorț, pierdută ori furată, și efectuează verificarea, de fond, a gestiunii în cazul dispariției în alb a acesteia de la S.P.C.L.E.P. sau primăriile unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P., în vederea dării în urmărire; ... g) procedează la sesizarea D.G.E.P. pentru darea în urmărire a certificatelor de stare civilă eliberate în baza actelor de stare civilă anulate prin hotărâre judecătorească definitivă, atunci când nu pot fi retrase;  ... h) propune consiliului local sau primarului măsurile administrative ce se impun cu privire la prevenirea pierderii ori furtului documentelor de la lit. f); ... i) în cazul identificării documentelor prevăzute la lit. f) și g), informează inspectoratul județean de poliție, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, precum și D.G.E.P. în vederea revocării ordinului de dare în urmărire; ... j) asigură respectarea normelor privind protecția datelor și informațiilor gestionate și dispune măsuri de prevenire a scurgerii de informații privind datele cu caracter personal sau confidențiale. ... (3) Constatările rezultate în urma controlului, măsurile și termenele de implementare necesare pentru îndreptarea unor erori se consemnează în registrul electronic de control pe linie de stare civilă, prin întocmirea unui proces-verbal. (4) Structura de stare civilă prevăzută la alin. (1) are de asemenea atribuții privind:a) constituirea fondului arhivistic prin evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea, folosirea și predarea tuturor documentelor rezultate din activitatea curentă conform dispozițiilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;  ... b) validarea actelor de stare civilă și efectuarea mențiunilor în actele de stare civilă exemplarul II constituite după operaționalizarea S.I.I.E.A.S.C., din oficiu sau în baza comunicărilor primite electronic privind înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă; în lipsa comunicărilor privind modificările intervenite ulterior, mențiunile se operează în baza informațiilor coroborate din S.I.I.E.A.S.C. și R.N.E.P., arhivele proprii și exemplarul I al actelor de stare civilă; ... c) aprobarea dosarelor privind înscrierea mențiunilor referitoare la modificările intervenite în străinătate, primite de la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de la primăriile unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. competente; ... d) acordarea avizului conform, în cazul cererilor de înregistrare tardivă a nașterii peste termenul legal de un an de la data nașterii, de înregistrare a decesului produs în străinătate și neînregistrat la autoritățile străine competente sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare de carieră ale României în străinătate, de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, de rectificare, reconstituire și întocmire ulterioară a actelor de stare civilă, primite de la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de la primăriile unităților administrativ-teritoriale competente în care nu funcționează S.P.C.L.E.P.; în cazul cererilor de transcriere și de rectificare înregistrate pe raza municipiului București, acordarea avizului se face de către șeful S.P.C.L.E.P. al sectoarelor municipiului București; ... e) acordarea avizului, în cazul modificării C.N.P., ca urmare a atribuirii sau înscrierii eronate ori în cazul persoanelor care au pierdut cetățenia română sau sunt decedate ori cărora nu le-a fost atribuit C.N.P.; ... f) verificarea dosarelor de schimbare a numelui pe cale administrativă și formularea propunerilor de admitere sau respingere a cererii, pentru a fi înaintate președintelui consiliului județean, respectiv primarului general al municipiului București, și păstrarea acestora, precum și a unui exemplar al dispoziției de admitere sau de respingere a schimbării numelui pe cale administrativă; ... g) întocmirea la sediul S.P.C.J.E.P./D.G.P.M.B. a actelor de stare civilă și înscrierea electronică, la cerere sau din oficiu, a mențiunilor în registrele de stare civilă ale S.P.C.L.E.P./primăriilor din cadrul fiecărui județ/municipiului București în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (8) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și eliberarea, la cerere, a certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă din Registrul de stare civilă exemplarul II, în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (6) din aceeași lege; ... h) eliberarea, în mod gratuit, a extraselor pentru uz oficial de pe actele de naștere, de căsătorie și de deces din S.I.I.E.A.S.C. sau din arhiva proprie, la cererea autorităților publice prevăzute la art. 69 alin. (1) - (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE; ... i) colaborarea cu unitățile sanitare, S.P.A.S. și unitățile de poliție, după caz, și clarificarea situației juridice pe linie de stare civilă a persoanelor beneficiare de măsuri de asistență socială, precum și a cadavrelor cu identitate necunoscută;  ... j) propunerea măsurilor administrative ce se impun consiliului local sau primarului, pentru buna desfășurare a activității de stare civilă. ...   +  Articolul 12Ofițerii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. și al primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. au următoarele atribuții:a) întocmesc, la cerere sau din oficiu, potrivit legii, acte de naștere, de căsătorie și de deces, în dublu exemplar, și eliberează persoanelor fizice îndreptățite potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la solicitarea acestora, certificate de stare civilă doveditoare și extrase multilingve privind actele și faptele de stare civilă înregistrate; ... b) primesc și soluționează cererile pentru eliberarea formularelor standard multilingve; ... c) înscriu mențiuni în actele de stare civilă și trimit electronic comunicări de mențiuni pentru înscriere în registrele de stare civilă - exemplarul I sau, după caz, exemplarul II, în condițiile prezentelor norme metodologice; ... d) primesc cererile de divorț prin acordul soților pe cale administrativă și le soluționează în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice; ... e) primesc și înregistrează cererile de înregistrare tardivă a nașterii și de înregistrare a decesului produs în străinătate și neînregistrat la autoritățile locale străine competente sau la misiunile diplomatice/oficiile consulare de carieră ale României acreditate să exercite funcții consulare în țara unde a avut loc, întocmesc documentația și referatul cu propunere de aprobare sau respingere și le transmit electronic în vederea emiterii avizului conform de către S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. și, ulterior, în vederea aprobării/respingerii cererii de către primarul unității administrativ-teritoriale competente; ... f) primesc cererile de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate, însoțite de documentele ce le susțin, efectuează verificările și întocmesc referatul cu propunere de aprobare sau respingere a cererii de transcriere, pe care îl transmit electronic, împreună cu întreaga documentație, în vederea emiterii avizului conform de către șeful S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București în coordonarea/subordinea căruia se află și, ulterior, în vederea aprobării/respingerii cererii de către primarul unității administrativ-teritoriale competente; ... g) primesc cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă, verifică documentele prezentate în motivare și întocmesc referatul prevăzut la art. 41^9 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru a fi transmise electronic, spre soluționare, structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P., respectiv structurii de stare civilă din cadrul D.G.E.P.M.B. la care este arondată unitatea administrativ-teritorială; ... h) primesc cererile de ortografiere/traducere în limba maternă a numelui persoanelor fizice, verifică documentele prezentate și le supun aprobării primarului unității administrativ-teritoriale; ... i) primesc cererile de rectificare a actelor de stare civilă sau se sesizează din oficiu și efectuează verificări pentru stabilirea cu exactitate a tuturor erorilor depistate în cuprinsul actelor de stare civilă sau al mențiunilor înscrise pe acestea, întocmesc documentația și referatul cu propunere de aprobare sau respingere și le transmit electronic în vederea emiterii avizului conform de către șeful S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București în coordonarea/subordinea căruia se află și, ulterior, în vederea emiterii dispoziției de aprobare/respingere a rectificării de către primarul unității administrativ-teritoriale competente; ... j) efectuează verificări în dosarele având drept obiect anularea, completarea, modificarea pe cale judecătorească a actelor de stare civilă și a mențiunilor existente pe marginea acestora, precum și pentru declararea judecătorească a morții unei persoane; ... k) primesc și înregistrează cererile de reconstituire sau întocmire ulterioară a actelor de stare civilă, întocmesc documentația și referatul cu propunere de aprobare sau respingere și le transmit electronic S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., pentru emiterea avizului conform, iar ulterior în vederea emiterii dispoziției de aprobare/respingere a cererii de către primarul unității administrativ-teritoriale competente, pentru cetățenii români și persoanele fără cetățenie domiciliate în România; ... l) reconstituie registrele de stare civilă pierdute ori distruse parțial sau total, după exemplarul existent, certificând exactitatea datelor înscrise, prin semnare; ... m) înscriu în registrele de stare civilă exemplarul I, de îndată, mențiunile privind dobândirea, redobândirea sau pierderea cetățeniei române; ... n) primesc cererile de înscriere de mențiuni cu privire la modificările intervenite în străinătate, în statutul civil al persoanei și cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă sau cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine, precum și documentele ce susțin cererile respective și le transmit electronic spre aprobare S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B.; ... o) eliberează, la cererea titularilor, a reprezentanților legali sau persoanelor împuternicite cu procură specială ori împuternicire avocațială, adeverință cu privire la statutul civil, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18; adeverința în format electronic se semnează de emitent, se aplică sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care îi confirmă autenticitatea; ... p) eliberează, la cererea persoanelor fizice îndreptățite, certificate care să ateste componența familiei, necesare reîntregirii familiei aflate în străinătate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19; certificatul în format electronic se semnează de emitent, se aplică sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care îi confirmă autenticitatea; ... q) distrug certificatele de stare civilă/extrasele multilingve ale actelor de stare civilă/certificatele de divorț anulate la completare sau retrase, evidențiate într-un procesul-verbal, prin tocare ireversibilă, nu mai târziu de un an de la anularea/retragerea acestora; ... r) asigură îndreptarea actelor de stare civilă sau a mențiunilor în cadrul procesului de constituire în format electronic a Registrului de stare civilă exemplarul II. ...   +  Articolul 13(1) Ofițerii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. și al primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. îndeplinesc și următoarele atribuții:a) eliberează, în mod gratuit, la cererea autorităților publice prevăzute la art. 69 alin. (1) - (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679; ... b) eliberează, la cererea persoanelor fizice prevăzute la art. 69 alin. (3^1) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a autorităților publice prevăzute la art. 69 alin. (1) din aceeași lege, fotocopii ale înscrisurilor care au stat la baza întocmirii actelor de stare civilă aflate în arhiva proprie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 16/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Regulamentului (UE) 2016/679; ... c) asigură păstrarea registrelor și hârtiei speciale în condiții care să evite deteriorarea sau dispariția acestora într-un spațiu adecvat desfășurării activității de stare civilă; ... d) propun necesarul de registre, hârtia specială necesară tipăririi actelor și certificatelor de stare civilă, extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și certificatelor de divorț, pentru anul următor, și îl comunică anual S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B.; ... e) trimit centrelor militare, până la data de 5 a lunii următoare înregistrării decesului, documentul de evidență militară aflat asupra cetățenilor încorporabili sau recruților; ... f) sesizează imediat unitatea de poliție competentă și informează S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. în cazul pierderii sau furtului hârtiei speciale utilizate pentru tipărirea actelor de stare civilă, a certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și a certificatelor de divorț, în vederea dării acesteia în urmărire; ... g) transmit de îndată structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. extras pentru uz oficial de pe actul de stare civilă anulat în baza sentinței judecătorești rămase definitivă, în vederea dării în urmărire a certificatelor de stare civilă eliberate în baza acestuia atunci când nu pot fi retrase;  ... h) în cazul identificării documentelor prevăzute la lit. f) și g) informează de îndată S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. în vederea revocării ordinului de dare în urmărire; ... i) colaborează cu direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și cu maternitățile pentru verificarea identității persoanelor internate fără acte de identitate asupra lor sau a căror identitate nu este cunoscută și a cazurilor de părăsire a copiilor nou-născuți și neînregistrați la starea civilă și verifică lunar certificatele medicale constatatoare ale nașterii neridicate, netransmise sau neînregistrate electronic, pentru a se proceda la înregistrarea nașterii;  ... j) colaborează cu unitățile sanitare, S.P.A.S. și unitățile de poliție, după caz, verifică situația persoanelor beneficiare de măsuri de asistență socială privind punerea în legalitate pe linie de stare civilă și asigură sprijinul de specialitate până la rezolvarea fiecărui caz în parte, precum și pentru clarificarea situației cadavrelor cu identitate necunoscută; ... k) verifică și validează actele de stare civilă în condițiile art. 28 alin. (4); ... l) primesc cererile cetățenilor români privind modificarea C.N.P. ca urmare a atribuirii sau înscrierii eronate ori în cazuri speciale privind valorificarea unor drepturi, pentru persoanele care au pierdut cetățenia română sau sunt decedate și cărora nu le-a fost atribuit C.N.P. și le transmit electronic spre avizare S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. ... (2) Șefii misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României au următoarele atribuții:a) întocmesc, potrivit legii, acte de naștere, de căsătorie și de deces, în dublu exemplar, și eliberează persoanelor fizice îndreptățite, la cerere, certificate de stare civilă corespunzătoare privind actele și faptele de stare civilă înregistrate; ... b) primesc cererile de transcriere a certificatelor, extraselor de stare civilă și a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă ale cetățenilor români eliberate de autoritățile străine, dacă înregistrarea actului sau faptului de stare civilă a fost făcută în prealabil la autoritatea din statul în care actul sau faptul de stare civilă s-a produs și în care misiunea diplomatică sau oficiile consulare de carieră ale României sunt acreditate să exercite funcții consulare;  ... c) primesc cererile cetățenilor români aflați în străinătate de atribuire a C.N.P., pe care le transmit electronic la D.G.E.P.;  ... d) primesc și soluționează cererile pentru eliberarea din Registrul de stare civilă exemplarul II, electronic, a certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, precum și a formularelor standard multilingve; ... e) primesc cererile de înscriere a mențiunilor prevăzute la art. 44 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, însoțite de documentele depuse în susținere;  ... f) eliberează, la cererea titularilor, a reprezentanților legali sau persoanelor împuternicite cu procură specială ori împuternicire avocațială, adeverințe cu privire la statutul civil, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18;  ... g) propun necesarul de hârtie specială pentru actele de stare civilă, certificatele de stare civilă, extrasele multilingve ale actelor de stare civilă, pentru anul următor, și îl comunică anual D.G.E.P. prin M.A.E. - DCons; ... h) dispun măsuri pentru păstrarea registrelor actelor de stare civilă exemplarul I și hârtiei speciale necesare tipăririi actelor și certificatelor de stare civilă, precum și a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă în condiții care să asigure evitarea deteriorării sau a dispariției acestora și asigură spațiul necesar destinat desfășurării activității de stare civilă; ... i) sesizează imediat D.G.E.P. în cazul pierderii sau furtului hârtiei speciale utilizate pentru tipărirea actelor de stare civilă, a certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și a certificatelor de divorț;  ... j) transmit registrele cu actele de stare civilă exemplarul I, care se înregistrează la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, prin M.A.E. - Dcons, pe măsura constituirii unui registru sau la sfârșitul fiecărui an calendaristic cu actele aferente anului încheiat, la D.S.C. - Sector 1; ... k) distrug, pe bază de proces-verbal, certificatele de stare civilă și extrasele multilingve ale actelor de stare civilă retrase, precum și pe cele anulate la completare, prin tocare ireversibilă. ...   +  Capitolul III Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă  +  Secţiunea 1 Organizarea și administrarea S.I.I.E.A.S.C.  +  Articolul 14Introducerea, actualizarea, exploatarea și valorificarea datelor din S.I.I.E.A.S.C. se realizează de către D.G.E.P./S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., de S.P.C.L.E.P. și primăriile din cadrul unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P., precum și de către misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, conform competențelor.  +  Articolul 15(1) Actualizarea datelor din S.I.I.E.A.S.C. se realizează pe baza documentelor prezentate de persoana interesată și a celor transmise de autorități și instituții publice ori entități private, potrivit atribuțiilor ce le revin, sau din oficiu, în situațiile prevăzute de prezentele norme metodologice.(2) Autoritățile și instituțiile publice și entitățile private prevăzute la alin. (1) sunt: a) structurile de evidență a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P., prin intermediul componentei informatizate a R.N.E.P.; ... b) M.A.E., prin misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, pentru evenimentele de stare civilă intervenite în străinătate; ... c) instanțele judecătorești, pentru modificările intervenite în materie civilă; ... d) I.G.P.R., prin direcțiile de specialitate, pentru înregistrarea nașterii persoanelor aflate în situații speciale, precum și pentru schimbarea numelui pe cale administrativă; ... e) Ministerul Public, pentru transmiterea documentelor prevăzute de lege, în vederea înregistrării decesului; ... f) S.P.A.S., alți furnizori publici și privați de servicii sociale, pentru înregistrarea nașterii persoanelor aflate în situații speciale; ... g) A.N.C. și M.A.E., pentru persoanele care dobândesc sau pierd cetățenia română; ... h) notarii publici, pentru declarații și testamente în materie civilă, convenții matrimoniale și modificări în statutul civil, intervenite ca urmare a divorțului; ... i) medicii care profesează în cadrul unor unități sanitare publice/private, pentru transmiterea electronică a certificatelor medicale constatatoare ale nașterii și decesului, precum și a certificatelor medicale privind starea sănătății viitorilor soți. ... (3) Procedura privind actualizarea datelor din S.I.I.E.A.S.C. în baza informațiilor transmise electronic de către autoritățile și instituțiile publice ori entitățile private, prevăzute la alin. (2) lit. b)-i), se stabilește prin protocoale încheiate între acestea și D.G.E.P.(4) În cazul identificării necesității interconectării S.I.I.E.A.S.C. cu sistemele autorităților, instituțiilor publice ori ale entităților private prevăzute la alin. (2), se încheie un protocol în condițiile alin. (3).  +  Secţiunea a 2-a Componentele și funcționalitățile S.I.I.E.A.S.C.  +  Articolul 16S.I.I.E.A.S.C. este constituit din următoarele componente principale:a) Registrul de stare civilă exemplarul II - conține actele de stare civilă prin care se dovedește nașterea, căsătoria sau decesul unei persoane; în Registrul de stare civilă exemplarul II se înscriu mențiuni ulterioare de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. și din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. și de către D.G.E.P.; ... b) Registrul unic al mențiunilor - se organizează la nivelul fiecărui/fiecărei S.P.C.L.E.P. și primării din cadrul unităților administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P. și conține mențiunile transmise electronic ofițerului de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei care are în păstrare Registrul de stare civilă exemplarul I, pentru a fi operate pe actele de stare civilă exemplarul I și exemplarul II, după caz;  ... c) Registrul de intrare-ieșire - conține numărul atribuit solicitărilor în materie de stare civilă adresate D.G.E.P./ S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B.; numărul este atribuit din S.I.I.E.A.S.C. consecutiv și neîntrerupt, începând de la data de 1 ianuarie, cu numărul 1, până la data de 31 decembrie, cu numărul ultimei cereri înregistrate; ... d) Registrul local de intrare-ieșire - conține numărul atribuit cererilor prin care se solicită înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă, a mențiunilor ulterioare, a dosarelor de divorț, precum și a altor cereri pe linie de stare civilă, la nivelul S.P.C.L.E.P. și primăriilor din cadrul unităților administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite; numărul este atribuit din S.I.I.E.A.S.C. consecutiv și neîntrerupt, începând de la data de 1 ianuarie, cu numărul 1, până la data de 31 decembrie, cu numărul ultimei cereri înregistrate; ... e) Registrul unic al eliberării certificatelor/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă - se organizează la nivelul fiecărui/fiecărei S.P.C.L.E.P. și primării din cadrul unităților administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite și cuprinde informații privind titularul, solicitantul, data eliberării, semnătura, precum și seria și numărul certificatelor/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate;  ... f) Registrul privind eliberarea adeverințelor de înhumare/incinerare - se organizează la nivelul fiecărui/fiecărei S.P.C.L.E.P. și primării din cadrul unităților administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite și cuprinde informații privind persoana decedată, solicitantul, numărul de înregistrare, data eliberării, semnătura de primire;  ... g) Registrul unic al certificatelor de divorț - ține evidența centralizată a certificatelor de divorț emise de ofițeri de stare civilă și notari publici; ... h) Evidența electronică a dispozițiilor emise privind schimbarea numelui pe cale administrativă; ... i) Evidența electronică a dispozițiilor emise de primarul unității administrativ-teritoriale, în materie de stare civilă; ... j) R.P.I.D. - se actualizează de către polițiștii criminaliști cu informații privind mama a cărei naștere nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă și a dat naștere unui copil;  ... k) Registrul certificatelor medicale constatatoare ale nașterii și ale decesului și al celor privind starea sănătății viitorilor soți - conține lista detaliată a certificatelor medicale necesare înregistrării actelor și faptelor de stare civilă; ... l) Registrul expertizelor medico-legale - conține lista detaliată a expertizelor medico-legale, ce constituie documente necesare pentru înregistrarea actului de naștere, în lipsa certificatelor medicale constatatoare ale nașterii;  ... m) Registrul controalelor efectuate de D.G.E.P. - conține planificarea activității de control și rezultatul acesteia, efectuată la nivelul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., S.P.C.L.E.P. și primăriilor din cadrul unităților administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, măsurile dispuse și monitorizarea punerii în aplicare a acestora; ... n) Registrul controalelor efectuate de S.P.C.J.E.P./ D.G.E.P.M.B. - conține planificarea activității de control și rezultatul acesteia, efectuată la nivelul S.P.C.L.E.P. și primăriilor din cadrul unităților administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, din raza de competență, măsurile dispuse și monitorizarea punerii în aplicare a acestora. ...   +  Articolul 17(1) Fișa persoanei se constituie din datele înregistrate în S.I.I.E.A.S.C. despre o persoană cetățean român, apatrid, cetățean străin, cetățean al statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, structurate pe date personale, date ale părinților, copiilor, soțului/soției, evenimente de viață, inclusiv cu istoricul acestora. (2) Fișa persoanei este accesată din S.I.I.E.A.S.C. în scopul consultării informațiilor despre persoană, precum și a actelor de stare civilă cu privire la aceasta.  +  Articolul 18(1) S.I.I.E.A.S.C. conține o componentă funcțională externă, denumită în continuare portal extern, și o componentă funcțională destinată instituțiilor și autorităților publice, denumită în continuare portal instituții partenere.(2) Portalul extern permite interacțiunea cetățenilor și a medicilor cu structurile de stare civilă într-un format standardizat și cu respectarea cerințelor privind identificarea utilizatorului; prin portalul extern cetățeanul are posibilitatea depunerii cererii și a documentelor necesare pentru înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă, pentru transcrierea certificatelor/ extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, pentru eliberarea certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă române/adeverințelor cu privire la statutul civil, a cererilor și documentelor necesare constatării divorțului pe cale administrativă de către ofițerul de stare civilă, precum și a celor care implică înscrierea de mențiuni pe actele de stare civilă, în condițiile prezentelor norme metodologice.(3) Portalul instituțiilor partenere expune o interfață generică de căutare a persoanelor în S.I.I.E.A.S.C., dedicată instituțiilor prevăzute la art. 69 alin. (1) - (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care nu dețin un sistem informatic prin care să acceseze direct serviciile expuse de către S.I.I.E.A.S.C., în condițiile art. 15 alin. (4).  +  Articolul 19(1) Aplicația offline este componenta S.I.I.E.A.S.C. care permite înregistrarea și emiterea actelor de stare civilă, precum și eliberarea certificatelor de stare civilă și a adeverinței de înhumare/incinerare, în cazul apariției unor disfuncționalități la nivelul sistemului central S.I.I.E.A.S.C. sau al unor întreruperi temporare ale liniilor de comunicații ori alte cazuri similare.(2) Aplicația offline este un instrument informatic alternativ, cu soluții avansate de securitate, care dispune de mecanisme de validare a unicității informațiilor, astfel încât să se asigure integritatea informațiilor și validarea procesului de sincronizare a datelor în S.I.I.E.A.S.C.  +  Articolul 20S.I.I.E.A.S.C. asigură, prin proceduri informatice, următoarele funcționalități:a) atribuirea automată a numărului și datei înregistrării actelor de stare civilă, a seriei și numărului certificatelor de stare civilă și extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, a numărului certificatelor electronice de stare civilă; ... b) generarea automată a textelor de mențiuni, prevăzute în anexa nr. 20; ... c) actualizarea în timp real a S.N.I.E.P., de la data înregistrării actului de stare civilă privind cetățenii români sau a modificărilor intervenite în statutul civil al acestora ori ca urmare a schimbării numelui;  ... d) generarea automată a C.N.P. potrivit prezentelor norme metodologice;  ... e) transmiterea buletinelor statistice de naștere, căsătorie, deces și divorț Institutului Național de Statistică, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;  ... f) transmiterea către Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale, după înregistrarea evenimentului de stare civilă, a extrasului de pe actul de căsătorie și a convenției matrimoniale, după caz, a certificatului de divorț în urma constatării de către ofițerul de stare civilă a divorțului pe cale administrativă, precum și a informațiilor privind decesul persoanei;  ... g) returnarea automată a C.N.P. către unitatea sanitară/medicul care a transmis electronic certificatul medical constatator al nașterii, odată cu întocmirea actului de naștere. ...   +  Articolul 21Prin intervenția D.G.E.P./S.P.C.J.E.P/ D.G.E.P.M.B. și S.P.C.L.E.P., după caz, S.I.I.E.A.S.C. asigură următoarele funcționalități:a) accesarea S.N.I.E.P. pentru interogarea și preluarea datelor persoanelor necesare soluționării cererilor din S.I.I.E.A.S.C.; ... b) transmiterea către sistemul informatic gestionat de I.G.I. a informațiilor privind căsătoria, decesul și divorțul cetățenilor străini, apatrizilor și cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Confederației Elvețiene, înregistrate în S.I.I.E.A.S.C.; ... c) transmiterea informațiilor privind decesul înregistrat în baza hotărârilor declarative de moarte la Institutul Național de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.; ... d) transmiterea către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul I.G.P.R., către Direcția generală a finanțelor publice județene/a municipiului București și către serviciile publice comunitare de pașapoarte teritoriale de la locul de domiciliu/ultimului domiciliu a mențiunilor de schimbare a numelui pe cale administrativă înscrise pe marginea actelor de stare civilă; ... e) generarea situațiilor statistice privind înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă și a altor indicatori pe linie de stare civilă pe baza informațiilor disponibile în S.I.I.E.A.S.C.; ... f) gestionarea actelor de stare civilă. ...   +  Articolul 22Structura componentelor S.I.I.E.A.S.C., astfel cum sunt definite la art. 16-19, se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor interne.  +  Articolul 23Pentru îndeplinirea dispozițiilor art. 15, 20 și 21, S.I.I.E.A.S.C. permite integrarea și interoperabilitatea, pentru a realiza schimbul de date unidirecțional sau bidirecțional, între acesta și celelalte sisteme implicate, într-un format standardizat și cu respectarea cerințelor de securitate.  +  Secţiunea a 3-a Nomenclatoarele unitare de interes general utilizate pentru ținerea în actualitate a S.I.I.E.A.S.C.  +  Articolul 24(1) Pentru prelucrarea automată a datelor și pentru ținerea în actualitate a S.I.I.E.A.S.C. se utilizează nomenclatoarele unitare de interes general, constituite în funcție de următoarele categorii de date:a) tipuri de registre/acte/certificate de stare civilă/extrase multilingve; ... b) unități administrativ-teritoriale, localități și artere de circulație situate pe teritoriul României; ... c) tipuri de locuri de producere a evenimentelor de stare civilă; ... d) state și cetățenii; ... e) misiuni diplomatice și oficii consulare ale României; ... f) tipuri de înregistrări ale actelor de stare civilă; ... g) tipuri de mențiuni; ... h) tipuri de regimuri matrimoniale; ... i) cauze de deces; ... j) motive de schimbare a numelui de familie/prenumelui; ... k) tipuri de documente de identitate; ... l) acte normative/administrative; ... m) tipuri de instituții și autorități publice. ... (2) Modificarea sau completarea nomenclatoarelor unitare de interes general prevăzute la alin. (1) se realizează de către D.G.E.P. prin proceduri informatice, în baza comunicărilor autorităților și instituțiilor publice abilitate.(3) Datele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) sunt actualizate de către D.G.E.P. pe baza informațiilor puse la dispoziție de către M.A.E., cu respectarea codificărilor stabilite prin standardul ISO 3166. În procesul de actualizare a datelor din S.I.I.E.A.S.C. sunt utilizate denumirile oficiale ale țărilor, cu excepția situațiilor în care dimensiunea rubricilor specifice actelor și certificatelor de stare civilă nu permite înscrierea completă a titulaturii statelor, caz în care sunt utilizate denumirile scurte/uzuale.  +  Articolul 25În scopul respectării limitărilor tehnice existente, D.G.E.P. poate decide măsuri suplimentare de formatare a datelor înscrise pe actele sau documentele de stare civilă.  +  Capitolul IV Înregistrarea actelor de stare civilă  +  Secţiunea 1 Registrele de stare civilă  +  Articolul 26(1) Registrele de stare civilă sunt documentele în care se întocmesc actele de naștere, de căsătorie și de deces.(2) Registrul de stare civilă exemplarul I al actelor de stare civilă se completează informatic și se păstrează în Registrul de stare civilă exemplarul I, pe suport hârtie, iar exemplarul II al actelor de stare civilă se întocmește numai electronic în S.I.I.E.A.S.C. (3) Registrul de stare civilă exemplarul I se vizează pentru deschidere și pentru închidere de către primar și ofițerul de stare civilă/șeful misiunii diplomatice și funcționarul consular cu atribuții de stare civilă, potrivit proceselor-verbale prevăzute în anexa nr. 21.  +  Articolul 27(1) Registrul de stare civilă exemplarul I și II conține actele de stare civilă înregistrate într-un an calendaristic începând de la data de 1 ianuarie, cu numărul 1, și se termină la 31 decembrie, cu numărul ultimului act înregistrat; numerotarea actelor de stare civilă se face în momentul întocmirii acestora, consecutiv și neîntrerupt.(2) În anul 2024, trecerea la înregistrarea în sistem informatic se realizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale prin înscrierea de la unu până la trei caractere egale cu cifra 9 reprezentând cifra miilor, a sutelor sau, după caz, a zecilor, înainte de numărul reprezentând actul consecutiv înregistrat în registrul de stare civilă. Registrele de stare civilă exemplarul I și II conținând actele de stare civilă înregistrate fizic până la trecerea la înregistrarea în sistem informatic se închid.(3) Registrul de stare civilă exemplarul I se arhivează în registre constituite până la 300 de acte de stare civilă; dacă registrul nu se termină înainte de expirarea anului în curs, se încheie cu numărul de acte întocmite până la data de 31 decembrie.(4) În situația în care într-un an calendaristic se întocmesc mai puțin de 50 de acte de stare civilă, registrul de stare civilă se poate constitui pe mai mulți ani, închiderea acestuia realizându-se la sfârșitul anului calendaristic, chiar dacă se depășește numărul de 300 de acte de stare civilă.  +  Articolul 28(1) Registrul de stare civilă exemplarul II conține:a) imaginea și datele asociate exemplarului II al actelor de stare civilă întocmite până la data de 31.12.2020, aflat în arhiva electronică a S.I.I.E.A.S.C.; ... b) imaginea și datele asociate exemplarului I al actelor de stare civilă întocmite începând cu 1.01.2021 până la operaționalizarea S.I.I.E.A.S.C.; ... c) exemplarul II al actelor de stare civilă, înregistrat electronic după operaționalizarea S.I.I.E.A.S.C. ... (2) Constituirea în format electronic a Registrului de stare civilă exemplarul II se realizează prin procesul de verificare și validare a actelor de stare civilă menționate la alin. (1) lit. a) și b), în termen de 5 ani de la data operaționalizării S.I.I.E.A.S.C., în baza Registrului de stare civilă exemplarul I aflat în arhiva S.P.C.L.E.P./primăriei emitent(e).(3) Verificarea și validarea actelor de stare civilă se fac progresiv, începând cu actele de naștere, de căsătorie și de deces, în ordinea inversă a întocmirii în timp a acestora, în condițiile prevăzute la alin. (2), sau în termen de 3 zile, la solicitarea nominală a D.G.E.P./S.P.C.J.E.P./ D.G.E.P.M.B./S.P.C.L.E.P./primăriei din cadrul unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite/misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră a/al României, care are spre soluționare o solicitare de înregistrare a unui eveniment de stare civilă, de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă ale cetățenilor români eliberate de autoritățile străine sau de eliberare a certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă/adeverinței cu privire la statutul civil. (4) Verificarea și validarea actelor de stare civilă presupun completarea tuturor datelor din imaginea scanată a actelor existente în arhiva electronică, inclusiv a mențiunilor înscrise pe marginea actelor, confruntarea acestora cu datele din exemplarul I al actelor de stare civilă corespondente și semnarea electronică de către ofițerul de stare civilă care are în păstrare Registrul de stare civilă exemplarul I; ulterior, dacă se constată că datele asociate din actele de stare civilă validate au fost completate eronat, se procedează la îndreptarea acestora și la semnarea electronică de către ofițerul de stare civilă.(5) În situația în care se constată lipsa unui act de stare civilă din arhiva electronică digitizată, imaginea și datele asociate se preiau și se validează de pe exemplarul I al actelor de stare civilă aflat în arhiva S.P.C.L.E.P./primăriei emitent(e), potrivit alin. (4).(6) S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. organizează și monitorizează activitatea prevăzută la alin. (4) și (5) și, în situația în care aceasta nu poate fi realizată la nivel local, validează actele de stare civilă în aceleași condiții.(7) La validarea actelor de stare civilă se respectă următoarele reguli:a) rubricile referitoare la locul nașterii, locul încheierii căsătoriei și la locul decesului din actele de stare civilă se completează cu denumirea actuală, potrivit organizării administrativ-teritoriale a României; astfel se procedează și pentru completarea rubricilor referitoare la județ; în cazul municipiului București, la rubrica „comuna/orașul/municipiul“ se înscrie „sectorul“, iar cuvântul „județ“ se înlocuiește și se înscrie „Municipiul București“; completarea tuturor rubricilor din actele de stare civilă se face cu respectarea întocmai a regulilor gramaticale stabilite de Academia Română; la rubrica privind locul înregistrării se înscriu atât denumirea actuală, cât și cea din actul de stare civilă; în situația schimbării denumirii localității se înscriu atât denumirea actuală, cât și cea din actul de stare civilă; ... b) rubricile privind numele de familie, prenumele, denumirea localității, județul sau țara, sexul sub forma „MASCULIN“ sau „FEMININ“ se completează cu majuscule, de tipar și cu folosirea alfabetului latin extins și a diacriticelor, după caz;  ... c) rubricile privind „anul“ și „ziua“ se completează cu cifre arabe, iar rubrica privind „luna“ se completează cu majuscule, fără prescurtări; ... d) rubricile asociate actului de stare civilă validat, care nu sunt completate în actul care se validează, nu se completează; ... e) dacă nașterea s-a produs în străinătate, la rubrica „Localitatea“ se înscrie localitatea unde s-a născut, iar la rubrica „Județul“ se înscrie țara cu denumirea actuală; în același mod se procedează și în cazul rubricilor „Locul încheierii căsătoriei“ și „Locul decesului“; la rubrica „Mențiuni“ se înscrie, după caz, sintagma: „ACT TRANSCRIS“; ... f) dacă în actul de stare civilă nu este completată rubrica referitoare la numele de familie și prenumele unuia sau ale ambilor părinți, nu se completează nici rubricile corespunzătoare din actul de stare civilă validat;  ... g) în actele de stare civilă validate nu se înscriu mențiuni referitoare la religia sau naționalitatea titularului/titularilor, dacă acestea nu sunt completate în act; ... h) în actele de naștere ale celor recunoscuți și apoi legitimați prin căsătoria părinților, la rubrica „Numele de familie al mamei“ se înscrie numele de familie dobândit prin căsătorie; ... i) în actele de naștere întocmite în Transilvania în perioada în care s-a aplicat legea străină, la rubrica „Numele de familie al mamei“, în cazul copiilor născuți în timpul căsătoriei, se înscrie numele de familie al tatălui, întrucât, în astfel de cazuri, la rubrica „Numele de familie al mamei“ se înscria în registru numele de familie anterior încheierii căsătoriei; ... j) dacă în registrele de stare civilă sunt înscrise expresii ca „văduva lui Popescu Ion“, la completarea rubricii „Numele de familie“ se înscrie numele de familie al femeii, respectiv „Popescu“; ... k) la completarea numelui de familie nu se ține seama de cuvintele scrise în paranteză sau de particulele „zis“, „recte“ ori „născută“; ... l) cuvintele „sir“, „sin“ și „von“, precum și alte titluri de noblețe, gradele militare sau confesionale, aflate înaintea numelor de familie, nu vor fi preluate; ... m) dacă într-un act de stare civilă datele sunt trecute sub forma „13/26 aprilie“, respectiv data pe stil vechi și pe stil nou, în datele asociate actului de stare civilă validat se înscriu ca dată cea de-a doua și luna cu majuscule, respectiv „26 APRILIE“. ... (8) În procesul de validare pentru stabilirea exactă a numelui de familie al copiilor recunoscuți și apoi legitimați prin căsătoria ulterioară a părinților se va ține seama de următoarele:a) cei recunoscuți până la 10 iulie 1943 și nelegitimați prin căsătoria ulterioară a părinților poartă numele de familie al mamei, iar dacă au fost legitimați poartă numele de familie al tatălui; ... b) cei recunoscuți sau legitimați între 10 iulie 1943 și 31 ianuarie 1954 poartă numele de familie al celor care i-au recunoscut sau i-au legitimat; ... c) cei recunoscuți în localitățile din Ardealul de Nord până la 6 martie 1945, dacă nu au fost și legitimați prin căsătorie, poartă numele de familie al mamei, iar dacă au fost legitimați, poartă numele de familie al tatălui. ...   +  Articolul 29(1) În arhiva S.P.C.L.E.P./primăriilor unității administrativ-teritoriale, registrele de stare civilă exemplarul I se ordonează și se organizează pe acte și fapte de stare civilă, cronologic.(2) În evidența electronică, Registrul de stare civilă exemplarul II se ordonează pe unități administrativ-teritoriale, iar în cadrul acestora, pe acte și fapte de stare civilă, cronologic.(3) În evidența S.P.C.J.E.P., registrele de stare civilă în format fizic, exemplarul II, se ordonează și se organizează pe unități administrativ-teritoriale, iar în cadrul acestora, pe acte și fapte de stare civilă, cronologic.  +  Articolul 30Registrele de stare civilă exemplarul I și hârtia specială pentru tipărirea actelor de stare civilă, certificatelor de stare civilă, extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și certificatelor de divorț se păstrează separat de restul arhivei care se creează la nivelul S.P.C.L.E.P. și al primăriilor unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., în încăperi special amenajate, asigurându-se securitatea acestora și accesul numai pentru ofițerul de stare civilă.  +  Articolul 31(1) Registrul de stare civilă exemplarul I se predă Serviciului Municipiului București/serviciilor județene al/ale Arhivelor Naționale, după 100 de ani de la crearea/întocmirea actelor de stare civilă în conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Registrul de stare civilă exemplarul II în format fizic se predă Serviciului Municipiului București/serviciilor județene al/ale Arhivelor Naționale, după 100 de ani de la crearea/întocmirea actelor de stare civilă acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(3) Pentru registrele de stare civilă constituite după operaționalizarea S.I.I.E.A.S.C., o copie a Registrului de stare civilă exemplarul II se predă electronic Serviciului Municipiului București/serviciilor județene al/ale Arhivelor Naționale, după 100 de ani de la întocmirea actelor de stare civilă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.  +  Articolul 32(1) Documentele arhivate la nivelul S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P./primăriilor unităților administrativ-teritoriale, care au stat la baza înregistrării actelor și faptelor de stare civilă, precum și la înscrierea mențiunilor ulterioare se păstrează 50 de ani de la crearea lor; la expirarea termenului de păstrare, acestea pot fi scoase din evidența arhivei, prin selecționare, cu aprobarea serviciilor județene/Serviciului Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 16/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Documentele deținute electronic, care au stat la baza înregistrării actelor și faptelor de stare civilă, precum și la înscrierea mențiunilor ulterioare se păstrează în S.I.I.E.A.S.C.  +  Secţiunea a 2-a Înregistrarea actelor de stare civilă  +  Articolul 33(1) Declarațiile privind înregistrarea actelor de stare civilă se fac în fața ofițerului de stare civilă, verbal, pentru înregistrarea nașterii și decesului, și în scris, pentru căsătorie; declararea cu depășirea termenelor legale a nașterii, respectiv a decesului se face în scris, cu arătarea motivelor întârzierii.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), declarațiile făcute prin portalul extern pentru înregistrarea nașterii și decesului, precum și declarațiile de căsătorie se fac în scris, de către persoanele care se autentifică cu certificat calificat/certificat pentru semnătură electronică avansată emis de M.A.I. sau au un cont valid de identificare creat de către orice S.P.C.L.E.P./primărie a unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite.(3) Declarațiile prevăzute la alin. (1) și (2) se înregistrează în Registrul local de intrare-ieșire, prevăzut la art. 16 lit. d).(4) Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice conținutul declarației și concordanța acesteia cu actele sau certificatele de stare civilă și cu celelalte înscrisuri prezentate în original de declarant sau existente în S.N.I.E.P. și S.I.I.E.A.S.C., după caz.(5) Documentele în baza cărora se înregistrează actele de stare civilă sau se înscriu mențiuni pe acestea, prevăzute de prezentele norme metodologice, se solicită de ofițerul de stare civilă în original, se scanează, se încarcă în S.I.I.E.A.S.C. și se asociază la dosarul electronic constituit. (6) Documentele preluate electronic de la emitenți, necesare înregistrării actelor de stare civilă sau înscrierii mențiunilor, se asociază la dosarul electronic constituit; în situația în care documentele nu există în format electronic, ofițerul de stare civilă este obligat să scaneze și să încarce originalul acestora și să le restituie deponentului imediat după confruntarea datelor.(7) Actele de identitate și certificatele de stare civilă necesare înregistrării actelor de stare civilă sau înscrierii mențiunilor se solicită în situația în care din verificările efectuate în S.N.I.E.P. și S.I.I.E.A.S.C. persoanele sau actele de stare civilă în cauză nu sunt identificate.(8) Dacă în urma verificărilor în S.N.I.E.P. nu sunt identificate persoanele sau sunt identificate însă nu au atașată fotografia ori aceasta nu corespunde cu fizionomia, se solicită prezentarea în original a actelor de identitate.(9) Pentru înregistrarea actelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor, solicitările de verificare adresate instituțiilor implicate se generează electronic din S.I.I.E.A.S.C. și se transmit în mod similar.  +  Articolul 34Documentele emise de autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum și traducerile acestora efectuate în străinătate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine se apostilează; ... b) documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate; ... c) documentele eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/1.191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate; ... d) documentele care nu se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-c) se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 1.093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... e) documentele de stare civilă ale persoanelor care au statut de beneficiar al unei forme de protecție internaționale în orice stat membru al Uniunii Europene sunt exceptate de la apostilare/supralegalizare. ...   +  Articolul 35(1) Forma, conținutul și datele cuprinse în actele de stare civilă, precum și mențiunile de pe marginea acestora se completează informatic.(2) Sunt interzise ștersăturile, răzuirile, prescurtările, adăugirile și corecturile în cuprinsul actelor de stare civilă sau al documentelor primare care stau la baza întocmirii actelor, precum și în cuprinsul mențiunilor înscrise pe marginea acestora.(3) Ofițerul de stare civilă care înregistrează actul de stare civilă exemplarul II aplică semnătura electronică și, în mod automat, se generează sigiliul S.I.I.E.A.S.C.; declarantul, viitorii soți și martorii semnează prin intermediul unor dispozitive de captare digitală a semnăturii olografe. (4) Actul de stare civilă exemplarul I se generează informatic după exemplarul II și se semnează olograf de ofițerul de stare civilă, declarant, viitorii soți și martori, după caz, și se aplică sigiliul potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în cazul în care dosarul de declarare a nașterii sau a decesului s-a depus la un alt S.P.C.L.E.P. sau altă primărie decât cel/cea competent/ă să soluționeze cererea ori în situațiile prevăzute la art. 3 alin. (8) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, actul de stare civilă nu se semnează de către declarant.  +  Articolul 36Întocmirea actelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin extins, cu respectarea următoarelor reguli:a) rubricile privind numele de familie, prenumele, denumirea localității, județul sau țara și cauza decesului se completează cu majuscule, de tipar;  ... b) rubricile privind „anul“ și „ziua“ se completează cu cifre arabe, iar rubrica privind „luna“ se completează cu majuscule, fără prescurtări; ... c) în rubrica „Sexul“ se înscrie cu majuscule „MASCULIN“ sau „FEMININ“, conform certificatului medical constatator al nașterii/decesului; ... d) rubrica „naționalitatea“ se completează numai la cererea scrisă a titularului actului sau a reprezentantului legal, iar în rubrica „Cetățenia“ se înscrie cetățenia stabilită potrivit actului de identitate/pașaportului prezentat sau a certificatului de cetățenie eliberat de autoritățile române; ... e) rubricile din actele de naștere, căsătorie și deces, referitoare la locul nașterii părinților, al soților și al decedatului, se completează cu denumirea actuală a comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București, potrivit organizării administrativ-teritoriale a României; rubricile referitoare la județ se completează cu denumirea actuală a județului, respectiv a municipiului București; în cazul municipiului București, în rubrica „comuna/orașul/municipiul“ se înscrie „sectorul“, iar cuvântul „județ“ se înlocuiește și se înscrie „Municipiul București“; ... f) completarea tuturor rubricilor din actele de stare civilă se face cu folosirea diacriticelor în vederea ortografierii corecte a numelor de familie/prenumelor; în ceea ce privește denumirea localităților, înlocuirea literei „î“ cu „â“ din cuprinsul acestora se face conform Legii nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României; ... g) în cazul în care se transcrie un certificat/extras de stare civilă/extras multilingv al actului de stare civilă procurat din străinătate, în rubrica referitoare la „localitate“ se înscrie denumirea localității, așa cum rezultă din actul prezentat și din traducerea legalizată, iar rubrica „județul“ se înlocuiește cu „țara“ unde a fost înregistrat;  ... h) rubricile care nu se completează se barează cu o linie orizontală, înainte de a fi semnat actul; ... i) în rubrica referitoare la „domiciliu“ se înscrie adresa de domiciliu din actele de identitate prezentate, cu excepția cazurilor în care legitimarea se face cu pașaport pentru cetățeni români cu menționarea statului de domiciliu, unde la „domiciliu“ se preia țara de domiciliu; în cazul cetățenilor străini se înscrie doar țara, cu excepția cazurilor în care legitimarea se face cu permis de ședere pe termen lung cu domiciliu în România. ...   +  Articolul 37Actele de naștere, de căsătorie și de deces, întocmite în cazuri speciale, se înregistrează cu respectarea regulilor prevăzute la art. 36 și a următoarelor:a) în actele de naștere înregistrate tardiv după trecerea unui an de la data nașterii, întocmite în baza hotărârilor judecătorești de înregistrare tardivă a nașterii, transcrise, reconstituite, precum și întocmite ulterior, ori ca urmare a încuviințării adopției, rubricile privind declarantul și „a prezentat certificatul medical constatator al nașterii nr. ....., eliberat de ........, din care rezultă că s-a născut un copil .......“ nu se completează; ... b) în actele de deces transcrise, reconstituite, întocmite ulterior, întocmite ca urmare a înregistrării decesului produs în străinătate ori în baza unei hotărâri judecătorești declarative de moarte, rubricile privind declarantul și „a prezentat certificatul medical constatator al decesului nr. .........., eliberat de .............“ și „cauza decesului fiind ...............“ nu se completează; ... c) în actele de căsătorie reconstituite, întocmite ulterior sau transcrise, textul „văzând că publicația cerută de lege s-a efectuat în termen și că nu s-a făcut opoziție la această căsătorie, în temeiul consimțământului exprimat personal de fiecare dintre viitorii soți prezenți“ și „rubricile cu privire la martori“ nu se completează; în textul „noi, .......... ofițer de stare civilă, am încheiat prezentul act de căsătorie“ se înlocuiește mențiunea „încheiat“ și se înscrie, după caz, „reconstituit“, „întocmit ulterior“, „transcris“;  ... d) în actele de căsătorie reconstituite, întocmite ulterior, transcrise, la rubrica referitoare la „domiciliu“ se înscrie domiciliul actual al fiecărui soț; ... e) în actele de stare civilă transcrise, rubricile cu privire la „numele de familie“ și/sau „prenumele“ se completează cu respectarea dispozițiilor art. 2.576 și 2.589 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată cu modificările și completările ulterioare; ... f) în cazul în care din certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie transcris nu rezultă numele de familie ce urmează a fi purtat în timpul căsătoriei, acesta se completează cu cel declarat de soți; ... g) pe actele de stare civilă exemplarul II ofițerul de stare civilă aplică semnătura electronică și, în mod automat, se generează sigiliul S.I.I.E.A.S.C., iar actele de stare civilă exemplarul I se semnează olograf de ofițerul de stare civilă și se aplică sigiliul potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22. ...   +  Articolul 38În Registrul de stare civilă exemplarul I se înscriu mențiunile transmise electronic în Registrul unic al mențiunilor, prin aplicarea etichetei autocolante ce se tipărește cu textul de mențiune corespunzător.  +  Articolul 39(1) În situația prevăzută la art. 2 alin. (5) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, actele de stare civilă exemplarul I completate olograf se arhivează în Registrul de stare civilă exemplarul I, iar imediat după încetarea forței majore sau înlăturarea disfuncționalităților de ordin tehnic se constituie dosarul electronic al actului prin completarea informatică a exemplarului II după exemplarul I, și încărcarea fotocopiilor conforme cu originalul ale documentelor care stau la baza înregistrării actelor și faptelor de stare civilă, păstrându-se consecutivitatea actelor.(2) Dacă în timpul completării olografe a actului, înainte de a fi semnat de declarant, de soți ori de martori și de ofițerul de stare civilă, se constată o greșeală, pagina completată greșit se anulează prin două linii trasate în diagonală („X“), cu cerneală roșie, scriindu-se, cu majuscule de tipar, textul „PAGINĂ ANULATĂ“, iar numărul actului ce corespunde acesteia se trece pe fila următoare, unde se întocmește actul corect.(3) Dispozițiile prevăzute la art. 30-32 se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 40(1) După întocmirea actelor de căsătorie și a celor de naștere în cazul adopției, respectiv după înscrierea mențiunilor, care atrag după sine schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui și a sexului, precum și în cazul întocmirii actului de deces, ofițerul de stare civilă este obligat să anuleze actul de identitate, după cum urmează:a) cartea de identitate și cartea de identitate simplă se anulează prin tăierea colțului, stânga jos, astfel încât să fie cuprins numărul documentului, iar cărțile de identitate electronice prin deteriorarea suportului de stocare; ... b) cărțile de identitate provizorii se anulează prin bararea cu o linie diagonală a paginii în care sunt înscrise datele de stare civilă și înscrierea mențiunii ,,ANULAT“, a datei, a numelui de familie și a prenumelui ofițerului de stare civilă care procedează la anulare; după data asigurării condițiilor tehnice necesare emiterii noii cărți de identitate provizorii, aceasta se anulează prin tăierea colțului, astfel încât să fie cuprins numărul documentului; ... c) buletinele de identitate se anulează prin decuparea colțului uneia dintre cele două coperte care să cuprindă seria și numărul documentului. ... (2) Documentele de identitate prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) se restituie titularului sau reprezentantului legal, respectiv declarantului decesului în cazul decesului persoanei, iar documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) se trimit cu adresă la S.P.C.L.E.P. emitent, împreună cu colțurile documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c), lunar, până la data de 10 a lunii următoare.  +  Secţiunea a 3-a Înregistrarea nașterii  +  Articolul 41(1) Înregistrarea nașterii se face ca urmare a unei declarații verbale a persoanelor prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau din oficiu, de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază s-a produs evenimentul ori, după caz, ca urmare a unei declarații verbale a persoanelor prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de către ofițerul de stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al României acreditată/acreditat să exercite funcții consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.(2) În situațiile prevăzute la art. 3 alin. (8) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrarea nașterii se face în S.I.I.E.A.S.C. de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. de la sediul acestora, în baza documentelor existente în S.I.I.E.A.S.C. sau prezentate de declarant ori de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale competent/e să înregistreze nașterea; exemplarul I al actelor de naștere se transmite, în original, cu adresă, S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale competent/e, în vederea constituirii Registrului de stare civilă exemplarul I.(3) Declararea nașterii se poate face la oricare S.P.C.L.E.P., respectiv primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde nu sunt constituite S.P.C.L.E.P., care va transmite dosarul electronic ofițerului de stare civilă competent potrivit alin. (1). (4) În registrele de nașteri se înregistrează nașterea copilului născut viu și nașterea copilului născut mort.(5) Înregistrarea nașterii gemenilor se face prin întocmirea actului de naștere, separat, pentru fiecare copil. În același mod se procedează și în cazul nașterii gemenilor siamezi.  +  Articolul 42(1) Termenul pentru declararea nașterii copilului este de:a) 30 de zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață; ... b) 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort; ... c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 de zile; ... d) 30 de zile pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare. ... (2) Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) se socotesc de la data nașterii, respectiv a găsirii sau, după caz, a întocmirii procesului-verbal de constatare a părăsirii și cuprind atât ziua nașterii, respectiv a găsirii sau a întocmirii procesului-verbal de constatare a părăsirii, cât și ziua în care se face declarația.(3) Înregistrarea din oficiu se face în ultima zi a termenului de declarare, în baza certificatului medical constatator al nașterii, comunicat electronic de către emitent, precum și a verificărilor efectuate în S.I.I.E.A.S.C. și R.N.E.P.  +  Articolul 43(1) Înregistrarea nașterii în termenele prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) și c) se face în baza următoarelor documente:a) certificatul medical constatator al nașterii, întocmit în România pe formular-tip, care trebuie să cuprindă număr de înregistrare, dată certă și semnătura medicului, iar în străinătate, în conformitate cu prevederile legislației statului pe teritoriul căruia s-a produs nașterea; ... b) expertiza medico-legală care să cuprindă număr de înregistrare, dată certă și semnătura medicului, precum și sexul și data nașterii persoanei în format an/lună/zi, în lipsa existenței certificatului prevăzut la lit. a); ... c) actul de identitate al mamei și, după caz, al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă; ... d) certificatul de căsătorie al părinților copilului, în original, eliberat pe baza actului de căsătorie întocmit/transcris în registrele de căsătorie române, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la numele de familie pe care îl va dobândi copilul dată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public; ... e) declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în fața ofițerului de stare civilă, din care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se anexează consimțământul mamei cu privire la numele de familie; tatăl minor care a împlinit vârsta de 14 ani îl poate recunoaște singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoașterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice;  ... f) declarația de recunoaștere a copilului dată de către mamă în fața ofițerului de stare civilă, în cazul în care se prezintă expertiza medico-legală, în lipsa existenței unui certificat medical constatator al nașterii. ... (2) În situația în care unul dintre părinți sau ambii sunt cetățeni străini sau apatrizi, înregistrarea nașterii se face în baza documentelor prevăzute la alin. (1), precum și a următoarelor:a) pașaportul părintelui cetățean străin/părinților cetățeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene ori Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de I.G.I., în original. În cazul cetățenilor străini ale căror acte de identitate/călătorie nu conțin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată în limba română a filei care conține datele de identificare ale persoanei; dacă din documentele străine prezentate nu rezultă în mod distinct care este numele de familie și prenumele se solicită declarația notarială a titularului în acest sens; ... b) certificatul de căsătorie sau extrasul de căsătorie al părinților copilului, în original, însoțit de traducerea legalizată în limba română sau de formularul standard multilingv, ori extrasul multilingv al actului de căsătorie, în original, atunci când căsătoria a fost înregistrată de autoritățile străine competente și nu există obligația transcrierii actului de căsătorie;  ... c) declarația dată de părintele/părinții beneficiar/beneficiari al/ai unei forme de protecție internațională în România sau, după caz, solicitant/solicitanți de azil în fața ofițerului de stare civilă sau notarului public, în situația în care acesta/aceștia nu poate/nu pot prezenta certificatul de căsătorie emis de autoritățile străine în fața cărora s-a oficiat căsătoria. ... (3) În situația în care ambii părinți au vârsta sub 14 ani sunt necesare documentul prevăzut la alin. (1) lit. a), certificatul de naștere al mamei, precum și actul de identitate al părintelui, tutorelui sau, după caz, al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea nașterii nu este făcută de părintele, tutorele sau, după caz, de reprezentantul legal al mamei copilului. (4) În situația în care mama copilului are vârsta sub 14 ani, iar tatăl nu recunoaște copilul, sunt necesare documentul prevăzut la alin. (1) lit. a), precum și următoarele:a) certificatul de naștere al mamei; ... b) actul de identitate al părintelui, tutorelui sau, după caz, al reprezentantului legal al mamei ori al declarantului, dacă declararea nașterii nu este făcută de părintele, tutorele sau, după caz, de reprezentantul legal al mamei. ... (5) În cazul în care căsătoria părinților a fost înregistrată de autoritățile străine competente și actul de căsătorie nu a fost transcris în registrele de căsătorie române, se procedează la transcrierea în regim de urgență a certificatului/extrasului de căsătorie/extrasului multilingv al actului de căsătorie eliberat de autoritățile străine în registrele de căsătorie române; nașterea copilului se înregistrează după transcrierea actului de căsătorie a părinților.(6) C.N.P. se atribuie doar copiilor cetățeni români.(7) În cazul în care prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al nașterii este diferit de cel declarat sau este format din mai mult de trei cuvinte, înregistrarea nașterii se face în baza declarației scrise, semnată de ambii părinți, dată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează actul, a notarului public ori a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României, din care să rezulte prenumele copilului.(8) În lipsa acordului părinților cu privire la numele de familie al copilului, instanța de tutelă hotărăște numele copilului și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, care a înregistrat nașterea; certificatul de naștere se eliberează numai după înscrierea mențiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanța de tutelă.(9) Dacă ulterior înregistrării nașterii copilului, dar înainte de sesizarea instanței de tutelă, părinții se înțeleg cu privire la numele de familie, acesta se înscrie prin mențiune, în baza declarației ambilor părinți, dată în fața ofițerului de stare civilă care a înregistrat actul sau a notarului public.(10) În cazul întocmirii actului de naștere din oficiu de către ofițerul de stare civilă sau în condițiile art. 15 alin. (3^1) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă părintele/părinții dorește/doresc să schimbe prenumele copilului, acesta se înscrie prin mențiune pe marginea actului de naștere, în baza declarației ambilor părinți, dată în fața ofițerului de stare civilă care a înregistrat actul sau a notarului public.(11) Prevederile alin. (8) se aplică și în cazul în care ofițerul de stare civilă a refuzat înscrierea prenumelui, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar părinții nu vor să opteze pentru un alt prenume. (12) Când declarația nașterii este făcută de un cetățean străin, apatrid sau cetățean al statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, fapt consemnat într-un proces-verbal.(13) Dacă părinții au domicilii diferite, părintele care declară nașterea va da o declarație din care să rezulte la care dintre părinți are domiciliul copilul.(14) În cazul în care declararea nașterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre părinți, se prezintă declarația autentificată a oricăruia dintre părinți, din care să rezulte domiciliul copilului; în situația în care niciunul dintre părinți nu este identificat la adresa de domiciliu prin intermediul unităților de poliție, pentru a declara în scris domiciliul, copilul este înregistrat în R.N.E.P., cu domiciliul mamei.(15) În situația în care părintele/părinții beneficiar/beneficiari al/ai unei forme de protecție internațională în România sau, după caz, solicitant/solicitanți de azil nu deține/nu dețin pașaport sau actul de identitate eliberat de statul de cetățenie/pașaportul emis în baza Convenției privind statutul apatrizilor din anul 1954, în cazul apatrizilor, aflat în termen de valabilitate, la rubrica mențiuni din actul și certificatul de naștere al copilului se înscrie mențiunea: „Identitatea părinților/tatălui/mamei este declarată.“(16) Dispozițiile alin. (15) se aplică după efectuarea în prealabil a verificărilor la centrele regionale de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil, pentru confirmarea identității declarate a părintelui/părinților.  +  Articolul 44(1) La înregistrarea nașterii în termenul prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. a), în lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:a) documentele prevăzute la art. 43, după caz; ... b) fotocopia procesului-verbal întocmit de polițist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unității sanitare în care a avut loc nașterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unității sanitare. ... (2) În situația prevăzută la alin. (1), ofițerul de stare civilă efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C. și R.N.E.P., pentru identificarea mamei. (3) Dacă procesul-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b) este identificat în S.I.I.E.A.S.C., întrucât forma electronică a acestuia a fost introdusă în sistem de medic, ofițerul de stare civilă nu solicită prezentarea acestuia.  +  Articolul 45(1) În cazul în care nașterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, pentru întocmirea actului de naștere al copilului se prezintă următoarele documente:a) declarația scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;  ... b) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C. pe raza căreia se află unitatea sanitară unde a avut loc nașterea, de reprezentantul poliției și de cel al unității sanitare; ... c) certificatul medical constatator al nașterii;  ... d) actul de identitate al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă; ... e) declarația tatălui de recunoaștere a copilului, după caz, din care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se anexează consimțământul mamei cu privire la numele de familie. ... (2) Ofițerul de stare civilă desfășoară următoarele activități:a) efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C., inclusiv în modulul R.P.I.D., pentru identificarea actului de naștere al mamei; în cazul în care datele mamei și ale copilului nu sunt înregistrate în R.P.I.D., ofițerul de stare civilă transmite adresă către I.G.P.R., în vederea actualizării acestuia; ... b) verifică datele declarate ale mamei și ale declarantului în R.N.E.P.; ... c) întocmește referatul cu propunere de emitere a dispoziției primarului privind stabilirea numelui de familie și a prenumelui copilului. Propunerea de stabilire a numelui de familie și a prenumelui copilului se face în considerarea datelor rezultate din certificatul medical constatator al nașterii și din declarația prevăzută la alin. (1) lit. e), după caz;  ... d) prezintă primarului unității administrativ-teritoriale referatul prevăzut la lit. c) însoțit de întreaga documentație, pentru emiterea dispoziției acestuia. ... (3) Actul de naștere al copilului se întocmește cu numele de familie și prenumele stabilite prin dispoziție a primarului unității administrativ-teritoriale unde se înregistrează nașterea, iar celelalte date sunt preluate din certificatul medical constatator al nașterii; rubrica privind datele mamei se completează doar cu numele de familie și prenumele mamei rezultate din procesul-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b).(4) Pe marginea actului de naștere și la rubrica „MENȚIUNI“ din certificatul de naștere se înscriu mențiunile corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 20. (5) Domiciliul copilului este cel declarat de mamă potrivit procesului-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b), iar în cazul recunoașterii de către tată, domiciliul copilului se stabilește potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (13) și (14).(6) Dacă procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă este identificat în S.I.I.E.A.S.C., întrucât forma electronică a acestuia a fost introdusă în sistem de criminalist și/sau de medic, ofițerul de stare civilă nu solicită prezentarea acestuia.  +  Articolul 46(1) După împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. a), dar înăuntrul termenului de un an de la data nașterii, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, respectiv a șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră al României acreditate/acreditat să exercite funcții consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul, în termen de până la 30 de zile de la data solicitării.(2) Pentru înregistrarea nașterii după termenul legal, ofițerul de stare civilă aplică în mod corespunzător dispozițiile prevăzute la art. 43.  +  Articolul 47Înregistrarea tardivă a nașterii, după împlinirea termenului de un an de la data nașterii, se face la cererea scrisă a declarantului, cu avizul conform al S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. și cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, în termen de 90 de zile de la data solicitării.  +  Articolul 48În situația în care cererea privind înregistrarea tardivă a nașterii se depune la un alt S.P.C.L.E.P./altă primărie decât cel/cea competent/ă să întocmească actul, referatul cuprinzând rezultatul verificărilor și documentele prevăzute de prezentele norme metodologice se transmit electronic ofițerului de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei competent/ competente să înregistreze nașterea.  +  Articolul 49(1) Pentru înregistrarea tardivă a nașterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani, ofițerul de stare civilă aplică în mod corespunzător prevederile art. 43 și efectuează verificări privind persoana pentru care se solicită înregistrarea nașterii, precum și părinții acesteia în S.I.I.E.A.S.C. și, după caz, în R.N.E.P.(2) În situația în care declarantul nu prezintă certificatul medical constatator al nașterii sau acesta nu se identifică în S.I.I.E.A.S.C., ofițerul de stare civilă efectuează verificări în evidențele unității sanitare unde s-a produs nașterea sau ale medicului de familie, în situația în care nașterea a avut loc la domiciliu, pentru obținerea acestuia; dacă certificatul medical constatator al nașterii nu se identifică, se solicită reprezentantului S.P.A.S. întreprinderea demersurilor pentru efectuarea expertizei medico-legale.(3) În cazul în care din verificările efectuate la unitatea sanitară nu se identifică certificatul medical constatator al nașterii sau documente care să dovedească nașterea, locul nașterii este cel declarat. (4) Dacă înregistrarea nașterii este solicitată de reprezentantul S.P.A.S., acesta prezintă următoarele documente:a) certificatul medical constatator al nașterii, iar în lipsa acestuia expertiza medico-legală; ... b) raportul de anchetă socială; ... c) delegația. ...   +  Articolul 50Pentru înregistrarea tardivă a nașterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, ofițerul de stare civilă aplică în mod corespunzător prevederile art. 49 și desfășoară următoarele activități:a) efectuează verificări în evidențele D.G.P. și ale serviciului cazier judiciar, statistică și evidențe operative; ... b) efectuează verificări la adresele la care aceștia declară că au locuit, precum și, după caz, la unitățile de învățământ la care declară că au fost înscriși, prin unitățile de poliție; ... c) solicită declarație persoanei a cărei naștere nu a fost înregistrată, precum și, după caz, părinților sau reprezentantului legal ai/al persoanei, dată în fața ofițerului de stare civilă, la care anexează o fotografie de mărimea 3/4 cm, care se încarcă în S.I.I.E.A.S.C.; ... d) stabilește dacă fizionomia persoanei corespunde cu fotografia încărcată și o aplică electronic astfel: una pe declarația persoanei și alta pe cea a părinților sau a reprezentantului legal, după caz. ...   +  Articolul 51(1) Pentru înregistrarea tardivă a nașterii persoanei majore, cererea scrisă a declarantului este însoțită de următoarele documente:a) certificatul medical constatator al nașterii; ... b) declarația persoanei a cărei naștere nu a fost înregistrată, dată în fața ofițerului de stare civilă, la care anexează o fotografie de mărimea 3/4 cm, care se încarcă în S.I.I.E.A.S.C.; ... c) declarația a doi membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, dată în fața ofițerului de stare civilă; ... d) stabilește dacă fizionomia persoanei corespunde cu fotografia încărcată și o aplică electronic astfel: una pe declarația persoanei și alta pe declarațiile prevăzute la lit. c). ... (2) Ofițerul de stare civilă desfășoară activitățile prevăzute la art. 49 alin. (1) și la art. 50 lit. a) și b).(3) În situația în care declarantul nu prezintă certificatul medical constatator al nașterii sau acesta nu este identificat electronic, ofițerul de stare civilă procedează conform prevederilor art. 49 alin. (2) și (3).(4) Ofițerul de stare civilă solicită reprezentantului S.P.A.S., cu adresă, întreprinderea demersurilor pentru efectuarea anchetei sociale.  +  Articolul 52(1) Dacă nașterea s-a produs în străinătate și nu a fost declarată și înregistrată la autoritățile locale competente/misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României în străinătate competent sau a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinților, întocmirea actului de naștere se face în țară, în baza certificatului medical constatator al nașterii eliberat de autoritățile medicale străine sau, după caz, în baza certificatului de naștere, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 34, după ce ofițerul de stare civilă emite din S.I.I.E.A.S.C. adresă de verificare, către M.A.E.-DCons, pentru a stabili dacă nașterea nu a fost înregistrată sau, după caz, cu ce date a fost înregistrată în străinătate.(2) Dacă în urma verificărilor s-a stabilit că nașterea a fost înregistrată corect în străinătate, se parcurge procedura prevăzută la art. 41 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate.(3) Dacă în urma verificărilor s-a constatat că nașterea a fost înregistrată cu date nereale, ofițerul de stare civilă stabilește în ce anume constă diferența dintre datele consemnate în actul întocmit și datele de identificare reale ale părinților copilului, pe bază de documente și declarații ale persoanelor care pot da relații, inclusiv ale părinților copilului, date în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public, în condițiile prevăzute la art. 415 alin. (1) și (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (3), întocmirea actului de naștere se face la S.P.C.L.E.P./ primăria în raza căruia/căreia își are domiciliul unul dintre părinți/persoana majoră; dispozițiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 53(1) După finalizarea verificărilor privind înregistrarea tardivă a nașterii, ofițerul de stare civilă întocmește un referat, care trebuie să conțină datele necesare întocmirii actului de naștere.(2) Referatul cuprinzând rezultatul verificărilor efectuate se transmite electronic S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., împreună cu documentele aferente.(3) După verificarea documentelor de către S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., întreaga documentație împreună cu avizul conform prevăzut la art. 47 se transmit S.P.C.L.E.P./primăriei unității administrativ-teritoriale competent/e. (4) La primirea avizului conform dat de S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., ofițerul de stare civilă întocmește un referat, pe care îl prezintă primarului pentru aprobare.(5) În baza referatului aprobat, ofițerul de stare civilă întocmește actul de stare civilă și eliberează certificatul de naștere persoanei îndreptățite.(6) Este interzisă înregistrarea tardivă a nașterii fără avizul conform al S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. și fără aprobarea primarului pe referatul prevăzut la alin. (4).(7) În cazul în care nu se emite avizul conform, S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. restituie motivat întreaga documentație în vederea completării sau cu indicarea procedurii de urmat.  +  Articolul 54(1) În toate cazurile în care o persoană de sex feminin cu vârsta peste 14 ani solicită înregistrarea nașterii sale, ofițerul de stare civilă efectuează verificări în R.P.I.D. pentru identificarea acesteia.(2) Dacă persoana este înregistrată în R.P.I.D., ofițerul de stare civilă efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C. pentru identificarea actului de naștere al copilului și solicită unității de poliție colectarea imaginii faciale și a impresiunilor papilare.(3) Expertul/Specialistul criminalist desemnat compară imaginea facială și impresiunile papilare colectate cu cele ale persoanei în cauză, existente în R.P.I.D., și comunică cu adresă S.P.C.L.E.P./primăriei unității administrativ-teritoriale solicitante aspectele rezultate în urma comparării.(4) După înregistrarea nașterii mamei în registrele de stare civilă, ofițerul de stare civilă comunică primăriei unității administrativ-teritoriale unde s-a înregistrat nașterea copilului mențiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20.(5) Datele mamei se înscriu prin mențiune în actul de naștere al copilului; în mod similar se procedează și la numele de familie al copilului, dacă necesită schimbare, înscriindu-se mențiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20.  +  Articolul 55Întocmirea actului de naștere pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare se face, în termen de 30 de zile de la data găsirii acestuia, respectiv imediat după împlinirea termenului de 30 de zile de la data întocmirii procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului; înregistrarea se face în registrele de stare civilă ale S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ale primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost găsit/părăsit copilul.  +  Articolul 56(1) Întocmirea actului de naștere pentru copilul găsit se face în baza următoarelor documente:a) declarația scrisă a persoanei care l-a găsit ori referatul reprezentantului S.P.A.S., din cadrul unității administrativ-teritoriale în raza căreia a fost găsit copilul; ... b) procesul-verbal întocmit și semnat de reprezentantul unității de poliție competente, de medic și de reprezentantul S.P.A.S.; ... c) dispoziția de stabilire a numelui de familie și/sau a prenumelui, emisă de primar, pentru situațiile în care nu se cunosc numele de familie și/sau prenumele copilului; ... d) expertiza medico-legală privind stabilirea sexului și a vârstei aproximative ale copilului; ... e) dispoziția privind plasamentul în regim de urgență sau, după caz, a sentinței privind plasamentul. ... (2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b) se înregistrează la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria care urmează să înregistreze nașterea și cuprinde următoarele date:a) anul, luna și ziua când a fost găsit copilul; ... b) sexul copilului; ... c) locul și împrejurările în care a fost găsit copilul; ... d) numele de familie, prenumele și domiciliul persoanei care l-a găsit, precum și, după caz, ale martorilor; ... e) denumirea și adresa instituției sau numele persoanei căreia i-a fost încredințat copilul; ... f) vârsta copilului găsit, stabilită de medic prin indicarea obligatorie a anului, lunii și zilei de naștere, chiar dacă acestea sunt aproximative; ... g) rezultatul primelor cercetări efectuate de poliție pentru identificarea mamei. ... (3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care persoana găsită și a cărei naștere nu a fost înregistrată are vârsta mai mare de 18 ani.  +  Articolul 57Întocmirea actului de naștere pentru copilul părăsit de mamă într-o maternitate/unitate sanitară se face în baza următoarelor documente:a) procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C. pe raza căreia se află unitatea sanitară unde a fost părăsit copilul, de reprezentantul poliției și de cel al maternității/unității sanitare; ... b) certificatul medical constatator al nașterii; ... c) dispoziția privind plasamentul în regim de urgență sau, după caz, sentința privind plasamentul; ... d) comunicarea poliției cu privire la rezultatul verificărilor privind identitatea mamei; ... e) dispoziția de stabilire a numelui de familie și/sau a prenumelui, emisă de primar, pentru situațiile în care nu se cunosc numele de familie și/sau prenumele copilului; ... f) declarația de înregistrare a nașterii. ...   +  Articolul 58(1) Actul de naștere privind copilul găsit/părăsit de mamă într-o maternitate/unitate sanitară se completează cu datele care rezultă din expertiza medico-legală/certificatul medical constatator al nașterii; în situația în care identitatea părintelui/părinților înscrisă în certificatul medical constatator al nașterii nu poate fi stabilită, rubricile corespunzătoare din actul de naștere referitoare la mamă și/sau tată nu se completează.(2) La rubrica „mențiuni“ se înscrie textul corespunzător prevăzut în anexa nr. 20.  +  Articolul 59(1) În situația în care copilul este recunoscut de mamă în condițiile art. 415 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se înscrie mențiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20 pe marginea actului de naștere întocmit inițial; copilul poartă numele de familie al mamei. (2) Dacă ulterior se constată că nașterea a fost înregistrată, ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. ori al primăriei unității administrativ-teritoriale unde a fost înregistrată nașterea copilului găsit/părăsit de mamă într-o maternitate/unitate sanitară solicită instanței judecătorești anularea actului de naștere.  +  Articolul 60(1) Când mama declară că este căsătorită, ofițerul de stare civilă efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C. și în R.N.E.P., iar înregistrarea nașterii se face numai după identificarea actului de căsătorie al părinților. (2) Dacă mama declară că nu este căsătorită, în urma verificărilor prevăzute la alin. (1), copilul se înregistrează cu numele de familie al mamei, iar rubricile referitoare la „tată“ nu se completează.(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul în care declarația este făcută de o altă persoană.  +  Articolul 61(1) În situația în care copilul născut viu a decedat și nașterea nu a fost înregistrată se înregistrează mai întâi nașterea și apoi decesul.(2) În cazul în care ofițerul de stare civilă care înregistrează decesul nu are competența teritorială pentru întocmirea actului de naștere, trimite electronic S.P.C.L.E.P., respectiv primăriei competent/competente să înregistreze nașterea declarația motivată a persoanei care a solicitat înregistrarea decesului, împreună cu certificatul medical constatator al nașterii, și comunică datele referitoare la deces, pentru înscrierea mențiunii.(3) Întocmirea actului de naștere se face cu aprobarea primarului, dacă înregistrarea nașterii are loc după expirarea termenului prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. c), dar înăuntrul termenului de un an de la data nașterii.(4) În cazul persoanei decedate a cărei naștere nu a fost înregistrată în termenul legal de 30 de zile, actul de deces se întocmește în baza certificatului medical constatator al decesului și a celui de naștere, a verificărilor efectuate de poliție și a declarației persoanei care solicită înregistrarea, care să cuprindă datele de identificare; ulterior întocmirii actului de deces ofițerul de stare civilă informează declarantul decesului cu privire la necesitatea solicitării înregistrării nașterii. (5) În lipsa certificatului medical constatator al nașterii, în actul de deces se înscrie mențiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20; după înregistrarea tardivă a nașterii se operează mențiuni cu privire la datele de identificare pe marginea actului de deces. (6) În toate cazurile de înregistrare a nașterii se aplică prevederile prezentelor norme metodologice.  +  Articolul 62(1) Pentru copilul născut mort se întocmește numai actul de naștere; în acest caz nu se completează rubricile privind „prenumele“, „cetățenia“ și „codul numeric personal“, iar în rubrica „din care rezultă că s-a născut un copil .............“ se înscrie cuvântul „mort“.(2) La cerere, în baza actului de naștere, se eliberează certificat de naștere cu mențiunea „COPIL NĂSCUT MORT“ sau adeverința de înhumare/incinerare, fapt despre care se precizează în Registrul privind eliberarea adeverințelor de înhumare/incinerare.(3) După împlinirea termenului de 3 zile pentru copilul născut mort, dar nu mai târziu de un an de la data nașterii, întocmirea actului de naștere se face cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, respectiv a șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră al României acreditate/acreditat să exercite funcții consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.(4) În cazul prevăzut la alin. (3), dacă nașterea nu a fost înregistrată în termen de un an de la producerea acesteia, se aplică dispozițiile privind înregistrarea tardivă a nașterii.  +  Secţiunea a 4-a Înregistrarea căsătoriei  +  Articolul 63(1) Declarația de căsătorie se face personal, de către viitorii soți, un bărbat și o femeie, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reședință al unuia dintre ei și se publică în ziua în care a fost primită, prin afișare, în extras, la sediul primăriei, pe pagina de internet a acesteia și pe portalul S.I.I.E.A.S.C., și după caz, la sediul primăriei unde celălalt soț are domiciliul sau reședința.(2) Prin excepție, căsătoria poate fi încheiată în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau își au reședința viitorii soți, în baza documentelor justificative, numai cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria și cu obligativitatea înștiințării primăriei de domiciliu sau de reședință a viitorilor soți, în vederea publicării declarației de căsătorie. (3) Prevederile alin. (1) se aplică și în situația căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, unde cetățenii români pot depune declarația de căsătorie dacă cel puțin unul dintre viitorii soți, cetățean român, are domiciliul sau reședința în statul în care acestea sunt acreditate să exercite funcții consulare și dacă legislația statelor acreditare nu se opune expres în acest sens sau dacă statele acreditare recunosc aceste căsătorii și niciunul dintre viitorii soți nu deține și cetățenia statului în care misiunea diplomatică/ oficiul consular de carieră este acreditată/acreditat să exercite funcții consulare.(4) În cazul în care unul dintre viitorii soți nu se află în unitatea administrativ-teritorială unde urmează a se încheia căsătoria, el poate face declarația de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unității administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia își are domiciliul sau reședința, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unității administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria, cu excepția căsătoriei încheiate în condițiile prevăzute la alin. (2).(5) Declarația de căsătorie se poate face în afara sediului S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei, cu aprobarea primarului, dacă unul dintre viitorii soți se află în imposibilitatea de a se deplasa, din motive temeinice, cum sunt motivele medicale, aflarea în arest preventiv sau executarea unei pedepse privative de libertate/unei măsuri educative privative de libertate, la adresa/locul de deținere unde/în care acestea se află, cu respectarea prevederilor alin. (1) teza a II-a.(6) Dacă de la data depunerii declarației de căsătorie au trecut 30 de zile și căsătoria nu a fost încheiată ori dacă viitorii soți doresc să modifice declarația inițială la datele privind numele de familie și/sau regimul matrimonial, aceștia vor face o nouă declarație de căsătorie, dispunându-se publicarea acesteia; la depunerea declarației de căsătorie ofițerul de stare civilă are obligația de a informa viitorii soți că modificarea conținutului acesteia presupune curgerea unui nou termen pentru publicitate, opoziție și oficiere.(7) După încheierea căsătoriei ori, după caz, la expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii declarației de căsătorie, dacă aceasta nu a fost încheiată, afișul care conține declarația de căsătorie în extras se elimină de la sediul primăriei, respectiv al misiunii diplomatice/oficiului consular de carieră a/al României, de pe pagina de internet a acestora și de pe portalul S.I.I.E.A.S.C.  +  Articolul 64(1) Odată cu declarația de căsătorie viitorii soți prezintă următoarele documente:a) documentul cu care se face dovada identității, a domiciliului și reședinței, după caz, în original; în cazul rezidenților străini, dovada adresei de domiciliu se face cu document eliberat de I.G.I.; ... b) certificatul de naștere, în original, sau, pentru cetățeanul străin, după caz, extrasul de naștere/extrasul multilingv al actului de naștere, care trebuie să îndeplinească cerințele de legalizare prevăzute la art. 34; ... c) certificatul medical privind starea sănătății, aflat în termen de valabilitate, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă și semnătura medicului; certificatele medicale sunt valabile 30 de zile de la data emiterii și trebuie să cuprindă mențiunea că persoana se poate căsători; certificatele medicale emise de instituții medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României trebuie să conțină toate datele din formularul-tip și să fie însoțite de traducerea în limba română legalizată; ... d) convenția matrimonială autentificată de notarul public, după caz; ... e) documente, în original, traduse și legalizate, din care să rezulte desfacerea/încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. ... (2) Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se poate face cu unul dintre următoarele documente:a) certificatul de naștere sau de căsătorie, cu mențiunea de desfacere a căsătoriei; ... b) sentința de divorț rămasă definitivă; pentru divorțul pronunțat în intervalul 8 octombrie 1966-31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte mențiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de două luni de la rămânerea definitivă a hotărârii; ... c) certificatul de divorț eliberat de ofițerul de stare civilă sau notarul public român;  ... d) sentința rămasă definitivă sau certificatul de divorț eliberat(ă) de autoritățile străine privind cetățeanul/cetățenii străin/străini, însoțită/însoțit de traducerea legalizată. ... (3) Dovada încetării căsătoriei anterioare se face, pentru cetățeanul străin, cu certificatul de deces al fostului soț, iar pentru cetățeanul român, cu certificatul de deces al fostului soț emis de autoritățile române sau, după caz, cu certificatul de naștere/căsătorie cu mențiunile/mențiunea corespunzătoare.(4) Dovada identității se poate face cu unul dintre următoarele documente:a) pentru cetățenii români, act de identitate sau pașaport emis cu menționarea țării de domiciliu, aflat în termen de valabilitate; ... b) pentru cetățenii Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene - documentul de identitate sau pașaportul emis de statul aparținător, aflat în termen de valabilitate; ... c) pentru apatrizi - pașaport emis în baza Convenției privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoțit de permisul de ședere pe termen lung sau permisul de ședere temporară, după caz. ... (5) Cetățenii străini fac dovada identității:a) în România - cu pașaportul emis de statul ai cărui cetățeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii căsătoriei; ... b) în străinătate - cu actul de identitate sau pașaportul emis de statul ai cărui cetățeni sunt; din documentele prezentate trebuie să rezulte că dețin, atât la data depunerii declarației, cât și la data oficierii căsătoriei, un drept de ședere legală în statul în care se solicită înregistrarea căsătoriei. ... (6) Cetățenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecție internațională în România fac dovada identității cu următoarele documente:a) document de călătorie emis în baza Convenției de la Geneva din 1951; ... b) documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară. ... (7) Cetățenii străini solicitanți de azil în România fac dovada identității cu pașaport emis de statul ai cărui cetățeni sunt, însoțit de documentul temporar de identitate.(8) În cazul în care beneficiarii protecției internaționale în România nu pot prezenta certificatul de naștere prevăzut la alin. (1) lit. b), aceștia depun o declarație autentică dată pe propria răspundere din care să rezulte datele lor de stare civilă. În cuprinsul declarației se menționează faptul că este utilizată exclusiv în scopul încheierii/înregistrării căsătoriei. Notarul public identifică declarantul în baza documentelor care fac dovada identității, valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României, prevăzute de prezentul articol.(9) Documentele cu care se face dovada identității trebuie să fie valabile atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii căsătoriei.(10) Următoarele categorii de documente de identitate ale cetățenilor străini nu sunt valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României:a) documentul temporar de identitate, pentru solicitanții de azil, care are înscrisă mențiunea „IDENTITATE DECLARATĂ“; ... b) documentul care face dovada statutului de tolerat; ... c) decizia de returnare. ... (11) În situația în care viitorii soți sunt cetățeni străini/apatrizi, ofițerul de stare civilă efectuează verificări după cum urmează:a) la structurile teritoriale ale I.G.I., în cazul cetățenilor străini/apatrizilor care au un drept de ședere temporară sau un drept de ședere pe termen lung pe teritoriul României, în vederea verificării valabilității perioadei lor de ședere pe teritoriul României; ... b) la centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, în cazul solicitanților de azil și beneficiarilor de protecție internațională, în vederea verificării autenticității documentelor emise de I.G.I. și confirmării datelor de stare civilă declarate. ... (12) În situația în care beneficiarul protecției internaționale în România nu prezintă pașaportul, certificatul de naștere sau actul de identitate eliberat de statul al cărui cetățean este, la rubrica mențiuni din actul și certificatul de căsătorie se înscrie mențiunea „Identitatea soților/soției/soțului este declarată“.(13) Documentele prezentate de cetățenii străini, eliberate de statele ai căror cetățeni sunt, vor fi legalizate conform prevederilor art. 34.  +  Articolul 65Ofițerul de stare civilă este obligat să confrunte datele înscrise în declarația de căsătorie cu cele înscrise în documentele prezentate, iar semnarea declarației se face în prezența sa.  +  Articolul 66Dosarul actului de căsătorie cuprinde, după caz, următoarele documente:a) aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale unde urmează să se încheie căsătoria pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanelor interesate, inclusiv a celor prevăzute la art. 63 alin. (5), cu documente justificative în susținerea cererii, care se păstrează la dosarul de căsătorie; ... b) aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reședința pe raza de competență a unității administrativ-teritoriale în baza documentelor justificative depuse de solicitant, care fac parte din dosarul de căsătorie; ... c) încuviințarea primarului, a comandantului navei ori a șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al României competent(e), pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declarației de căsătorie, pentru motive temeinice, la cererea unuia dintre viitorii soți; încuviințarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile nu poate fi dată în situația prevăzută la lit. b); ... d) încuviințarea instanței de tutelă de la domiciliul celui care cere încuviințarea, în cazul existenței unor impedimente rezultate din condițiile de rudenie firească sau adopție, prevăzute de art. 274 alin. (2) și (3) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... e) avizul medical, dovada încuviințării părinților, tutorelui sau, după caz, a reprezentantului legal și autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție minorul își are domiciliul, pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenței unor impedimente rezultate din condițiile de vârstă, prevăzute de art. 272 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... f) dovada înștiințării tutorelui sub a cărui ocrotire se află despre formularea declarației de căsătorie, atunci când viitorul soț beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială; ... g) documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetățean străin cu un cetățean român, din care să rezulte că primul îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională și nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 2.586 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... h) documente eliberate de autoritățile competente ale statului de cetățenie, din care să rezulte că cetățeanul străin îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională și nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei, datate recent - maximum 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut, în conținut, termenul de valabilitate, pentru cetățenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică în materie civilă ori de dreptul familiei, pentru cetățenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România, precum și pentru cetățenii străini care încheie căsătoria la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră a/al României, prin excepție de la prevederile lit. g); ... i) documente eliberate de către autoritățile locale competente în conținutul cărora se regăsește termenul de valabilitate, iar în lipsa acestuia, termenul este de maximum 3 luni de la emitere, în cazul cetățenilor statelor pentru care D.G.E.P. a primit notificări din partea M.A.E. ori a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România că nu eliberează dovada prevăzută la lit. g); ... j) declarația dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soț, cetățean străin, apatrid sau beneficiar al unei forme de protecție internațională în România, nu este căsătorit și îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională pentru încheierea căsătoriei în România; pentru apatrizi, legea națională este legea statului în care își au domiciliul sau, după caz, reședința; ... k) procesul-verbal, încheiat împreună cu interpretul și traducătorul autorizat sau, după caz, interpretul autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, în cazul depunerii declarației de căsătorie și încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între persoane cu handicap auditiv sau surdocecitate, precum și în situația în care martorul nu cunoaște limba în care se oficiază căsătoria; ... l) raportul de anchetă socială realizat de S.P.A.S., dacă unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și manifesta voința cu privire la căsătoria copilului minor. ...   +  Articolul 67(1) În situația încheierii căsătoriei în cazul existenței unor impedimente rezultate din condițiile de vârstă, minorul care dorește să se căsătorească face o cerere la instanța de tutelă de la locul de domiciliu în vederea obținerii autorizării prevăzute la art. 272 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (2) Avizul medical nu înlătură prezentarea certificatelor medicale privind starea sănătății prevăzute de art. 25 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 68(1) Încuviințarea căsătoriei minorilor de către părinți, tutore ori, după caz, de către reprezentantul legal se face printr-o declarație dată la S.P.C.L.E.P. sau primăria competent/competentă odată cu declarația de căsătorie; dacă părinții, tutorele ori, după caz, reprezentantul legal locuiesc/ locuiește în altă localitate decât cea în care se încheie căsătoria, încuviințarea se dă la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din localitatea de domiciliu sau de reședință a acestora, care o înaintează în termen de 48 de ore la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria competent/competentă pentru încheierea căsătoriei; din declarație trebuie să rezulte că părinții, tutorele sau, după caz, reprezentantul legal sunt/este de acord cu încheierea căsătoriei de către copilul său/lor minor, care a împlinit vârsta de 16 ani.(2) În situația în care numai unul dintre părinți încuviințează căsătoria minorului, iar celălalt refuză, instanța de tutelă decide ținând seama de interesul superior al copilului.(3) În cazul în care părinții sunt divorțați, pentru încheierea căsătoriei este necesar consimțământul ambilor părinți, dacă nu sunt decăzuți din drepturile părintești.(4) Dacă unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și manifesta voința, fapt stabilit printr-un raport de anchetă socială, încuviințarea celuilalt părinte este suficientă.  +  Articolul 69Când viitorii soți, cetățeni străini, au locul nașterii în România, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naștere și documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil sau cu privire la nume, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naștere, a mențiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primește declarația de căsătorie.  +  Articolul 70(1) Odată cu depunerea declarației, viitorii soți declară, în fața ofițerului de stare civilă, numele de familie pe care s-au învoit să îl poarte în căsătorie, potrivit dispozițiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea, după caz, a dispozițiilor art. 2.589 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Dacă înțelegerea referitoare la numele de familie a intervenit după depunerea declarației, se procedează conform art. 63 alin. (6).  +  Articolul 71(1) Căsătoria se încheie după expirarea termenului de 10 zile, respectiv începând cu a 11-a zi de la depunerea declarației de căsătorie, dar nu mai târziu de a 30-a zi de la data când a fost făcută declarația de căsătorie.(2) În cazul prevăzut de art. 63 alin. (4), termenul de 10 zile se socotește de la data când s-a primit declarația la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unde urmează a se încheia căsătoria.(3) Căsătoria se poate încheia înaintea expirării termenului de 10 zile, pentru motive temeinice, numai cu aprobarea primarului, în România, sau a șefului misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră în cazul căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României competente; documentele justificative se arhivează la dosarul de căsătorie.  +  Articolul 72(1) Oficierea căsătoriei se face la sediul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei competente ori la un alt sediu destinat acestui scop stabilit prin dispoziția primarului. (2) Căsătoria se poate încheia în afara sediului S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei competente, în locuri cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele și alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soți, cu aprobarea primarului. (3) Oficierea căsătoriei se face în limba română de către ofițerul de stare civilă având o ținută vestimentară adecvată caracterului solemn al acestui act. (4) Persoanele care aparțin minorităților naționale pot solicita, prin cerere scrisă, celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, cu condiția ca cel care oficiază căsătoria să cunoască această limbă, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.(5) La oficierea căsătoriei, ofițerul de stare civilă este obligat să poarte eșarfa, în culorile drapelului național român, așezată pe umărul stâng, cu banda albastră în sus.  +  Articolul 73(1) După luarea consimțământului viitorilor soți, liber și deplin exprimat, în fața a 2 martori, ofițerul de stare civilă îi declară căsătoriți, citește dispozițiile art. 258 alin. (1) - (3), art. 308 și art. 309 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind drepturile și obligațiile soților și întocmește, de îndată, actul de căsătorie.(2) Actul de căsătorie se semnează de către soți, cu numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei, de către ofițerul de stare civilă și de către martori.(3) În rubrica „Văzând că publicația cerută de lege s-a efectuat în termen și că nu s-a făcut opoziție la această căsătorie, în temeiul consimțământului exprimat personal de fiecare dintre viitorii soți, noi ...................., ofițer de stare civilă, am încheiat prezentul act de căsătorie“, se înscriu numele de familie și prenumele celui care a oficiat căsătoria.  +  Articolul 74(1) Ofițerul de stare civilă nu poate încheia căsătoria dacă constată că nu sunt îndeplinite cerințele legii.(2) Refuzul privind încheierea căsătoriei se consemnează într-un proces-verbal motivat, întocmit în două exemplare, dintre care unul se înmânează fizic sau se transmite electronic persoanelor care intenționau să se căsătorească, iar celălalt exemplar, electronic, se atașează la dosarul de căsătorie.(3) Dacă se formulează opoziție cu privire la căsătoria persoanei care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ofițerul de stare civilă sesizează de îndată instanța de tutelă, care va hotărî cu privire la temeinicia opoziției.  +  Articolul 75După încheierea căsătoriei ofițerul de stare civilă operează în actul de căsătorie mențiunea despre regimul matrimonial ales potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20.  +  Secţiunea a 5-a Înregistrarea decesului  +  Articolul 76(1) Actul de deces se întocmește ca urmare a unei declarații verbale sau din oficiu, de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul ori, după caz, ca urmare a unei declarații verbale, de către ofițerul de stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al României acreditate/acreditat să exercite funcții consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.(2) În situațiile prevăzute la art. 3 alin. (8) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrarea decesului se face în S.I.I.E.A.S.C. de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. de la sediul acestora, în baza documentelor existente în S.I.I.E.A.S.C. sau prezentate de declarant ori de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale competent/e să înregistreze decesul; exemplarul I al actelor de deces se transmite, în original, cu adresă, S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale competent/e, în vederea constituirii Registrului de stare civilă exemplarul I.(3) Înregistrarea din oficiu a actului de deces se face în ultima zi a termenului de declarare, în baza certificatului medical constatator al decesului, comunicat electronic de către emitent, precum și a verificărilor efectuate în S.I.I.E.A.S.C. și R.N.E.P. de către S.P.C.L.E.P./primăria competent/ă potrivit alin. (1).(4) Declararea decesului se poate face la oricare S.P.C.L.E.P., respectiv primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, care va transmite dosarul electronic ofițerului de stare civilă competent potrivit alin. (1). (5) Declararea decesului, pentru situația în care cauza decesului este naturală, se face în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei, de către persoanele prevăzute la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(6) Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum și în cazul găsirii unui cadavru, termenul de 3 zile de declarare a decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului, iar înregistrarea actului de deces se face în baza certificatului medical constatator al decesului și a dovezii eliberate de poliție sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorități a fost sesizată despre deces.(7) În cazul în care decesul nu a fost declarat și înregistrat în termenul prevăzut la alin. (5) și (6), întocmirea actului de deces se face, în România numai cu aprobarea parchetului, cu precizarea motivelor întârzierii și, în străinătate, dacă autoritățile competente din statul unde s-a produs decesul confirmă că nu au obiecții cu privire la înregistrarea decesului cetățeanului român la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră a/al României din acel stat acreditată/acreditat să exercite funcții consulare. (8) În cazul în care decesul nu a fost declarat și înregistrat în termenul prevăzut la alin. (5) și (6) și s-a produs incinerarea/înhumarea cadavrului în lipsa certificatului medical constatator al decesului, întocmirea actului de deces se face numai în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă.  +  Articolul 77(1) Odată cu declararea decesului, declarantul depune următoarele documente:a) certificatul medical constatator al decesului, întocmit, în România, pe formular-tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, semnătura medicului care a făcut constatarea și în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări, înscrisă cu majuscule, iar în străinătate - în conformitate cu prevederile legislației statului pe teritoriul căruia s-a produs decesul; ... b) certificatele de naștere și de căsătorie ale decedatului, după caz; ... c) actul de identitate al decedatului sau pașaportul, în cazul decesului unui cetățean român cu domiciliul în străinătate sau al unui cetățean membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Confederației Elvețiene, pașaportul sau documentele eliberate de I.G.I. în cazul cetățenilor străini, în original; ... d) documentul de evidență militară al celui decedat, după caz; ... e) actul de identitate al declarantului. ... (2) În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă și/sau actul de identitate ale/al persoanei decedate, declară, în scris, motivul neprezentării acestora, precum și datele de identificare ale decedatului.(3) După întocmirea actului de deces, pe certificatul de naștere și/sau căsătorie, după caz, se aplică mențiunile corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 20.  +  Articolul 78(1) În cazul decesului unui cetățean român cu domiciliul în străinătate, pentru care se prezintă pașaport drept document de legitimare, acesta se va transmite serviciului public comunitar de pașapoarte teritorial, iar în cazul actelor de deces întocmite în țară se transmite electronic și un extras pentru uz oficial de pe actul de deces.(2) În cazul decesului unui cetățean străin, pașaportul, cartea de rezidență, actul de identitate, permisul de ședere pe termen lung sau permisul de ședere temporară se înaintează de îndată, cu adresă, structurii teritoriale a I.G.I. și se transmite electronic un extras pentru uz oficial de pe actul de deces.(3) În lipsa documentelor prevăzute la alin. (1) sau (2), la serviciul public comunitar de pașapoarte teritorial, respectiv structura teritorială a I.G.I. se transmite electronic extrasul pentru uz oficial după actul de deces, împreună cu forma electronică a declarației motivate a declarantului.  +  Articolul 79În actul de deces, la rubrica „cauza decesului fiind ................ “ se înscrie cu majuscule de tipar cauza decesului prevăzută la lit. c) și d) din certificatul medical constatator al decesului; dacă în certificatul medical constatator al decesului rubrica este completată „cauză neprecizată“, pentru întocmirea actului de deces este necesară aprobarea parchetului.  +  Articolul 80(1) În situația în care decesul s-a produs în străinătate și nu s-a înregistrat la autoritățile străine competente sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare de carieră ale României, actul de deces se întocmește la cererea scrisă a declarantului, de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei unității administrativ-teritoriale pe a cărui/cărei rază a avut domiciliul persoana decedată, după ce se verifică electronic prin intermediul M.A.E. - DCons dacă decesul nu a fost înregistrat în străinătate.(2) Dacă decesul nu a fost înregistrat în străinătate, ofițerul de stare civilă din cadrul SPCLEP/primăriei unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite desfășoară următoarele activități:a) solicită aprobarea parchetului pentru înregistrarea decesului; ... b) întocmește referatul cuprinzând rezultatul verificărilor pe care îl înaintează S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. în vederea acordării avizului conform; ... c) întocmește referatul către primar cu propunere de aprobare sau respingere a înregistrării actului de deces, în funcție de avizul șefului S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. ... (3) Actul de deces se întocmește în baza documentelor menționate la alin. (2) și a următoarelor documente:a) certificatul medical constatator al decesului și traducerea legalizată a acestuia în limba română, care trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 34; ... b) certificatele de naștere și de căsătorie ale decedatului, după caz; ... c) actul de identitate al decedatului sau pașaportul, în cazul decesului unui cetățean român cu domiciliul în străinătate, în original; ... d) documentul de evidență militară al celui decedat, după caz; ... e) actul de identitate al declarantului. ... (4) În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă și/sau actul de identitate ale/al persoanei decedate, se procedează potrivit art. 77 alin. (2); după întocmirea actului de deces, pe certificatul de naștere și/sau căsătorie, după caz, se aplică mențiunea prevăzută la art. 77 alin. (3).(5) Este interzisă întocmirea actului de deces fără avizul conform al șefului S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. și fără aprobarea parchetului și a primarului.(6) Dacă decesul nu a fost înregistrat în străinătate, în lipsa certificatului medical constatator eliberat de autoritățile străine, instanța judecătorească dispune cu privire la înregistrarea decesului. (7) Dacă decesul a fost înregistrat în străinătate se procedează la transcrierea certificatului/extrasului de deces în registrele de stare civilă române.  +  Articolul 81(1) Întocmirea actului de deces privind cadavrul cu identitate necunoscută se face la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în raza căruia/căreia a fost găsit, în baza certificatului medical constatator al decesului, a dovezii eliberate de poliție sau de parchet și a procesului-verbal întocmit de medicul legist, care cuprinde:a) vârsta și sexul; ... b) data și locul unde a fost găsit cadavrul; ... c) data și cauza decesului. ... (2) Pe marginea actului de deces se aplică mențiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20.(3) Dacă, ulterior întocmirii actului de deces privind cadavrul cu identitate necunoscută, parchetul sau poliția stabilește identitatea cadavrului, pe baza comunicării făcute de acestea, datele privind identitatea se înscriu, prin mențiune, pe actul respectiv, conform textului prevăzut la anexa nr. 20; mențiunea se transmite S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei care are în păstrare actul de naștere al persoanei identificate.  +  Articolul 82(1) În actul de deces, întocmit ca urmare a unei hotărâri judecătorești declarative de moarte, definitivă, se înscriu datele de stare civilă și data decesului, așa cum rezultă din hotărâre; întocmirea actului de deces, în acest caz, se face la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria competent/competentă, din oficiu ori la cererea persoanei interesate, potrivit art. 39 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) În cazul în care în cuprinsul hotărârii judecătorești declarative de moarte nu sunt precizate data decesului în format an, lună, zi și/sau domiciliul decedatului se procedează conform dispozițiilor art. 39^1 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 83(1) În vederea declarării judecătorești a morții unei persoane, ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau al primăriei competent/e, la cererea instanțelor de judecată efectuează următoarele activități:a) verifică datele persoanei în R.N.E.P.; ... b) verifică în S.I.I.E.A.S.C. actele de stare civilă ale persoanei și la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria care are în păstrare exemplarul I al actului de naștere și, după caz, de căsătorie, pentru a stabili dacă pe marginea acestora există mențiunea de deces; ... c) comunică instanței judecătorești datele rezultate din verificări. ... (2) D.G.E.P. comunică despre înregistrarea decesului Institutului Național de Criminalistică din cadrul I.G.P.R., până la data de 5 a lunii următoare înregistrării decesului.  +  Articolul 84(1) Înhumarea sau incinerarea persoanelor decedate se face în baza certificatului de deces.(2) În cazul în care declarantul nu este persoana îndreptățită să primească certificatul de deces, acestuia i se eliberează de către ofițerul de stare civilă care a înregistrat decesul, la cerere, adeverință de înhumare sau de incinerare a cadavrului.(3) Adeverința de înhumare sau de incinerare a cadavrului se eliberează într-un singur exemplar, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 23, și se înregistrează în Registrul privind eliberarea adeverințelor de înhumare/incinerare.(4) Duplicatul adeverinței de înhumare sau de incinerare pierdute ori distruse se poate elibera numai cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale, la solicitarea scrisă a declarantului sau a unei persoane care justifică un interes legitim.(5) Eliberarea adeverinței de înhumare sau de incinerare privind un cetățean român sau de origine română al cărui deces s-a produs în străinătate se face de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază administrativ-teritorială urmează să se facă înhumarea ori incinerarea, la cererea scrisă a persoanei interesate, în baza certificatului de deces eliberat de autoritățile străine, în original, și a traducerii legalizate în limba română sau a extrasului multilingv al actului de deces.(6) Când decesul cetățeanului român s-a înregistrat la misiunea diplomatică ori la oficiul consular de carieră a/al României, înhumarea sau incinerarea se face în baza certificatului de deces întocmit de una dintre aceste autorități.(7) Dacă decesul unui cetățean român s-a produs pe o aeronavă înmatriculată în România aflată în afara spațiului aerian al României sau pe o navă sub pavilionul României aflată în afara apelor teritoriale române, iar cadavrul este transportat în țară, eliberarea adeverinței de înhumare sau de incinerare se face pe baza dovezii eliberate de comandantul navei ori aeronavei, prevăzută la art. 7 alin. (6) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(8) Când decesul nu a fost înregistrat sau nu a fost eliberat certificatul de deces, adeverința de înhumare ori incinerare se eliberează numai cu aprobarea parchetului. (9) În cazul copilului născut mort adeverința de înhumare ori incinerare se eliberează în baza actului de naștere cu mențiunea „copil născut mort“.(10) La înregistrarea din oficiu a actului de deces se eliberează numai adeverință de înhumare ori incinerare, certificatul de deces urmând a se elibera la solicitarea persoanelor îndreptățite.  +  Secţiunea a 6-a Înregistrarea nașterii și decesului în cazul în care au loc în tren, pe o navă ori o aeronavă și a căsătoriei în cazul în care are loc pe o navă  +  Articolul 85(1) Dacă nașterea sau decesul are loc în tren, pe o navă ori aeronavă, sau într-un alt mijloc de transport, în timpul unei călătorii care nu depășește granițele statului român, înregistrarea nașterii ori a decesului se face de ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale al/a locului de coborâre ori de debarcare.(2) Nu pot fi încheiate căsătorii în timpul unei călătorii sau staționării în interiorul granițelor țării, în tren, pe o navă ori o aeronavă.  +  Articolul 86(1) În cazul în care nașterea, căsătoria sau decesul are loc pe o navă sub pavilionul României, în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale române, înregistrarea se face de către comandantul navei, în jurnalul de bord.(2) Dacă nașterea sau decesul are loc pe o aeronavă înmatriculată în România, în timpul unei călătorii în afara spațiului aerian al României, evenimentul se înregistrează de comandantul aeronavei, în carnetul de drum.  +  Articolul 87(1) Prevederile prezentului capitol referitoare la actele și condițiile necesare înregistrării nașterii, căsătoriei sau decesului se aplică în mod corespunzător și în cazul înregistrării nașterii, căsătoriei ori decesului pe o navă sub pavilionul României, în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale române, respectiv în cazul înregistrării nașterii ori decesului pe o aeronavă înmatriculată în România, în timpul unei călătorii în afara spațiului aerian al României.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), comandantul navei nu poate încheia căsătorii în situațiile prevăzute la art. 272 alin. (2) și art. 274 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 88(1) Înregistrările făcute în jurnalul de bord sau în carnetul de drum vor cuprinde datele necesare întocmirii actului de stare civilă, precum și semnăturile cerute de lege, acestea făcând dovada evenimentului până la întocmirea actului de stare civilă.(2) Comandantul navei sau aeronavei eliberează persoanelor îndreptățite o dovadă cu privire la înregistrarea făcută, iar în termen de 30 de zile de la sosirea în țară înaintează, prin căpitănia portului, respectiv comandantul aeroportului, un extras de pe jurnalul de bord sau de pe carnetul de drum la D.S.C. - Sector 1, care va întocmi actul de stare civilă. (3) Înregistrarea actelor de stare civilă se poate face și la cererea titularilor sau a reprezentanților legali de către D.S.C. - Sector 1, în baza dovezii eliberate de comandantul navei/ aeronavei, precum și a verificărilor efectuate în R.N.E.P. și S.I.I.E.A.S.C.(4) Comandanții de nave sub pavilionul României pot proceda la încheierea unei căsătorii, în afara apelor teritoriale române, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca viitorii soți să fie cetățeni români.(5) În timpul călătoriei ce depășește apele teritoriale române, comandanții de nave sub pavilionul României nu pot încheia căsătoria între un cetățean străin și un cetățean român, precum și între cetățeni străini care se află pe navă, chiar dacă viitorii soți prezintă dovezile cerute de lege.  +  Secţiunea a 7-a Înregistrarea actelor de stare civilă în caz de mobilizare, război ori participare a forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român  +  Articolul 89(1) În caz de mobilizare, război ori participare a forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, actele și faptele de stare civilă ale militarilor, personalului civil și ale altor categorii de participanți din unitățile forțelor armate se înregistrează de ofițerii anume desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale ori, după caz, al ministrului afacerilor interne.(2) Modalitățile de instruire a ofițerilor desemnați și de aprovizionare cu registrele de stare civilă necesare se stabilesc, prin protocol, de către M.A.I., prin D.G.E.P., și celelalte instituții care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 90În caz de participare a forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, întocmirea actelor de stare civilă se face numai în situația în care în zona de acțiune a unității, subunității, detașamentului nu există:a) misiuni diplomatice sau oficii consulare de carieră ale României; ... b) autoritate a administrației publice locale a statului în a cărei rază administrativ-teritorială s-a produs nașterea sau decesul, respectiv autoritate a administrației publice locale care să oficieze căsătoria. ...   +  Articolul 91Registrul de stare civilă exemplarul I se vizează pentru deschidere și închidere de către ofițerul de stare civilă desemnat prin ordin al ministrului apărării naționale ori, după caz, al ministrului afacerilor interne, potrivit proceselor-verbale prevăzute în anexa nr. 21.  +  Articolul 92(1) Actele de naștere, de căsătorie și de deces se întocmesc cu respectarea regulilor prevăzute de prezentele norme metodologice.(2) Despre actele și faptele de stare civilă înregistrate se face mențiune și în jurnalul acțiunilor de luptă.(3) Dispozițiile art. 63 referitoare la înregistrarea căsătoriei se aplică în mod corespunzător.(4) Aprobările prevăzute la art. 46 alin. (1), precum și dovada prevăzută la art. 76 alin. (6) se dau și, respectiv, se eliberează de către comandantul unității din care face parte ofițerul de stare civilă desemnat prin ordin al ministrului apărării naționale ori, după caz, al ministrului afacerilor interne.  +  Articolul 93(1) Ofițerii de stare civilă desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale ori, după caz, al ministrului afacerilor interne, încheie căsătorii între personalul român, militar și/sau civil, după caz, și, în cazul în care convențiile internaționale sau legislația statului de reședință permit/permite căsătoria între un cetățean român și un cetățean străin. (2) Regulile privind încheierea căsătoriei sunt cele prevăzute în secțiunea a 4-a.  +  Articolul 94Certificatele de naștere, de căsătorie și de deces se eliberează în condițiile prezentelor norme metodologice.  +  Articolul 95În cazul în care în unitățile militare participante la misiuni în afara teritoriului statului român nu există registre și certificate de deces, precum și cerneală specială, întocmirea actului de deces se face de către D.S.C. - Sector 1, în baza extrasului din jurnalul acțiunilor de luptă, a certificatului medical constatator al decesului, a documentului de legitimare sau a declarației scrise a comandantului unității cu privire la identitatea persoanei decedate.  +  Articolul 96(1) În baza actelor de naștere și de căsătorie întocmite se eliberează celor îndreptățiți adeverințe doveditoare; în cazul celor decedați, adeverința se trimite familiei sau aparținătorilor.(2) Adeverința va cuprinde, obligatoriu, rubricile prevăzute pentru extrasele de naștere, de căsătorie sau de deces, potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 24-26, precum și unitatea din care fac parte, după caz, mama copilului, soții și, respectiv, defunctul.(3) În baza adeverințelor prevăzute la alin. (2) și a mențiunilor făcute în jurnalul acțiunilor de luptă al unității pot fi reconstituite actele de stare civilă pierdute sau distruse.  +  Articolul 97(1) Actele de stare civilă întocmite în afara teritoriului național se trimit în țară, lunar, părții sedentare a unității militare dislocate în teatre de operațiuni, care le înaintează, de îndată, pe bază de adresă, D.S.C. - Sector 1.(2) Actele de stare civilă întocmite pe teritoriul național în caz de mobilizare sau de război se trimit lunar, pe bază de adresă, D.G.E.P.(3) În situația prevăzută la alin. (1), Registrul de stare civilă exemplarul II se constituie după Registrul de stare civilă exemplarul I, de către D.S.C. - Sector 1, care eliberează și certificate de stare civilă, la cererea persoanelor îndreptățite.(4) Actele menționate la alin. (2) se păstrează la D.G.E.P., până la încetarea mobilizării sau a stării de război, după care se trimit pentru constituirea Registrului de stare civilă exemplarul II de către S.P.C.L.E.P sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale competent/ă, astfel:a) actul de naștere al copilului - la domiciliul copilului, stabilit în condițiile legii; ... b) actul de căsătorie - la domiciliul soțului sau soției, după caz; ... c) actul de deces - la ultimul domiciliu al defunctului. ...   +  Secţiunea a 8-a Înregistrarea actelor de stare civilă ale cetățenilor români încheiate în străinătateÎntocmirea actelor de stare civilă ale cetățenilor români prin transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine  +  Articolul 98(1) Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite în străinătate la autoritățile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, la cererea persoanei îndreptățite potrivit legii, formulată în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine, respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române.(2) Cererile de transcriere se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau de către primăria unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, cu aprobarea primarului și cu avizul conform al șefului S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București.(3) Cererile de transcriere privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepția celor care au redobândit cetățenia română sau cărora li s-a acordat cetățenia română, în temeiul prevederilor art. 10 și 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se soluționează cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului București și cu avizul conform al șefului D.S.C. - Sector 1.(4) În situațiile prevăzute la alin. (2) și (3) cererile de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se pot depune la oricare S.P.C.L.E.P./primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, care va transmite dosarul electronic ofițerului de stare civilă competent.(5) Cererile de transcriere privind cetățenii români care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română se depun și se soluționează potrivit art. 41 alin. (7) - (10) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(6) După înregistrarea cererii, ofițerul de stare civilă efectuează verificări pentru a stabili:a) dacă titularul certificatului/extrasului de stare civilă/ extrasului multilingv al actului de stare civilă este cetățean român; ... b) dacă mai există un alt act transcris sau reconstituit în țară, prin efectuarea verificărilor în Registrul de stare civilă exemplarul II; până la constituirea în format electronic a Registrului de stare civilă exemplarul II se solicită verificări la S.P.C.L.E.P. sau la primăria domiciliilor avute anterior, de la data înregistrării actului de către autoritățile străine; ... c) dacă S.P.C.L.E.P/primăria unității administrativ-teritoriale unde a fost depusă cererea are competență teritorială privind aprobarea transcrierii; în cazul în care competența întocmirii actului de stare civilă aparține altui S.P.C.L.E.P./altei primării, ofițerul de stare civilă transmite electronic acestuia/acesteia dosarul de transcriere. ... (7) Cetățenii care dobândesc/redobândesc cetățenia română și solicită transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă fac dovada cetățeniei române cu documentele prevăzute la art. 22 și 23 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 99(1) Cererile de transcriere se fac în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială, cu excepția celor prevăzute la art. 98 alin. (5). (2) Pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani, transcrierea certificatelor/extraselor de naștere/extraselor multilingve ale actelor de naștere se solicită de unul dintre părinți, tutore sau, după caz, de reprezentantul legal, în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială; minorii care au împlinit vârsta de 14 ani solicită transcrierea certificatelor/extraselor de naștere/extraselor multilingve ale actelor de naștere în nume propriu, asistați de unul dintre părinți, tutore sau, după caz, de reprezentantul legal, ori prin împuternicit cu procură specială. (3) În situațiile prevăzute la alin. (2), dacă părinții au domicilii diferite în țară, competența privind transcrierea certificatului/ extrasului de naștere/extrasului multilingv al actului de naștere aparține oricărui/oricărei din cele două S.P.C.L.E.P. sau primării pe raza cărora au domiciliul părinții minorului.(4) Pentru cetățenii români care nu au împlinit vârsta de 18 ani, ai căror părinți au domiciliul în străinătate, cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de naștere/extraselor multilingve ale actelor de naștere se soluționează de S.P.C.L.E.P. sau primăria ultimului loc de domiciliu avut de părinți în România, iar în cazul în care au avut domicilii diferite, de S.P.C.L.E.P. sau primăria de la ultimul domiciliu al unuia dintre părinți.(5) Pentru cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, ai căror părinți au avut domiciliul în România pe perioada minorității, cererea se soluționează de S.P.C.L.E.P. sau primăria unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al părinților, iar dacă nu au avut domiciliul în România sau titularul se legitimează cu document eliberat de autoritățile străine, de D.S.C. - Sector 1.(6) În cazul transcrierii certificatului/extrasului de căsătorie/extrasului multilingv al actului de căsătorie, cererea se soluționează de S.P.C.L.E.P. sau primăria unității administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soților, iar dacă soții au domicilii diferite în țară, la oricare dintre cele două S.P.C.L.E.P. sau primării pe raza cărora aceștia își au domiciliul.(7) În cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/ extrasului multilingv al actului de deces, cererea se soluționează fie de S.P.C.L.E.P. sau primăria unității administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului, fie de S.P.C.L.E.P. sau primăria ultimului domiciliu avut în țară de către persoana decedată; în cazul solicitanților cu statut de cetățean român cu domiciliul în străinătate, cererea se poate soluționa de S.P.C.L.E.P. sau primăria de la ultimul domiciliu avut în țară de către decedat.(8) Persoanele care dobândesc cetățenia română și fac dovada domiciliului în România cu permis de ședere pe termen lung eliberat de I.G.I. sau cartea de rezidență permanentă pentru membrii de familie depun cerere de transcriere la S.P.C.L.E.P. sau primăria unității administrativ-teritoriale a locului de domiciliu, potrivit datelor înscrise în permisul de ședere/cartea de rezidență permanentă pentru membrii de familie.(9) În cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate care se legitimează cu pașaportul expirat sau titlu de călătorie fără mențiunea „identitate incertă“, verificările pentru stabilirea competenței teritoriale se efectuează în R.N.E.P. de către ofițerul de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere.(10) Pentru copiii cetățeni români născuți în străinătate față de care s-a dispus o măsură de protecție specială, în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ai căror părinți nu solicită transcrierea certificatului/extrasului de naștere/extrasului multilingv al actului de naștere, acesta se transcrie la cererea D.G.A.S.P.C.(11) Pentru copiii cetățeni români născuți în străinătate și aflați în țară cu părinții sau cu persoana desemnată în condițiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru care părinții nu solicită transcrierea certificatului/extrasului de naștere/extrasului multilingv al actului de naștere, aceasta se face la cererea S.P.A.S.  +  Articolul 100(1) Cererea de transcriere este însoțită de certificatul de stare civilă, extrasul multilingv al actului de stare civilă sau extrasul de stare civilă eliberat de autoritățile străine, în original, care trebuie să îndeplinească cerințele de legalizare prevăzute la art. 34, traducerea în limba română legalizată sau, după caz, formularul standard multilingv, precum și, după caz, de următoarele documente:a) certificatele de naștere și de căsătorie, după caz, precum și actul de identitate sau pașaportul ori titlul de călătorie, pentru cererile depuse la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României;  ... b) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după căsătorie, în situația în care în certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soților după căsătorie; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; ... c) declarația din care rezultă domiciliul copilului, în cazul în care părinții au domicilii diferite; dispozițiile art. 43 alin. (13) și (14) se aplică în mod corespunzător; ... d) declarația autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea titularului sau a reprezentantului legal ori a solicitantului în cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/extrasului multilingv al actului de deces cu privire la imposibilitatea prezentării documentelor care fac dovada datelor ce trebuie înscrise la rubricile prevăzute de certificatele de stare civilă române; declarația este solicitată în cazul în care aceste date nu se identifică în S.I.I.E.A.S.C. sau R.N.E.P.; ... e) certificatul de cetățenie eliberat de A.N.C. sau de misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, pentru persoanele care au dobândit/redobândit cetățenia română; ... f) declarații notariale din partea ambilor soți cu privire la regimul matrimonial ales de aceștia, dacă se solicită înscrierea regimului matrimonial în actul de căsătorie; în cazul în care regimul matrimonial ales se stabilește potrivit legii române, se procedează conform dispozițiilor art. 312 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și se prezintă convenția matrimonială autentificată de notarul public, după caz; ... g) în situația în care din declarația prevăzută la lit. f) rezultă că s-a stabilit regimul matrimonial conform legii străine, iar soții au încheiat o convenție în străinătate, se prezintă convenția matrimonială; ... h) declarația notarială sau dată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea soțului cetățean străin din care să rezulte că la data încheierii căsătoriei cu cetățeanul român nu mai are căsătorii anterioare nedesfăcute, iar în situația în care nu se poate prezenta declarația acestuia, justificat cu documente, se va solicita soției cetățean român, în cazul în care soțul este cetățean al unui stat a cărui legislație permite încheierea de către o persoană a mai multor căsătorii; în caz contrar nu se transcrie certificatul/ extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie; ... i) procura specială pentru cazurile în care solicitarea este efectuată de către împuternicit; procura specială poate cuprinde declarațiile prevăzute la lit. b), c), d), f) și h); ... j) copia hotărârii comisiei pentru protecția copilului ori a instanței de judecată prin care a fost stabilită măsura de protecție specială, în situația prevăzută la art. 99 alin. (10); ... k) raportul de anchetă socială întocmit de S.P.A.S. care solicită transcrierea, în situația prevăzută la art. 99 alin. (11). ... (2) În cazul în care titularul certificatului/extrasului de stare civilă/extrasului multilingv al actului de stare civilă ce urmează a fi transcris nu este în posesia niciunui document cu care să facă dovada cetățeniei române, întrucât a plecat din țară odată cu părinții, în perioada minorității sale, sau nu s-a născut în România, S.P.C.L.E.P./primăria/misiunea diplomatică sau oficiul consular a/al României care primește cererea de transcriere efectuează verificări la D.G.P. sau A.N.C., după caz.(3) În situația în care, la depunerea cererilor de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate, se stabilește că au intervenit modificări la numele de familie și/sau prenumele titularului actului, față de documentele ce însoțesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanțelor privind numele de familie și/sau prenumele; cererea pentru transcriere se depune și se soluționează după clarificarea neconcordanțelor.(4) În situația în care se stabilește că în certificatul/extrasul de stare civilă/extrasul multilingv al actului de stare civilă eliberat de autoritățile străine au fost înscrise date care nu sunt în concordanță cu cele înscrise în registrele de stare civilă române, în documentele prezentate, R.N.E.P. și S.I.I.E.A.S.C., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autoritățile străine emitente, cu excepția următoarelor situații:a) când certificatul/extrasul eliberat de autoritățile străine a fost înregistrat conform legii locului la rubricile privind numele de familie și/sau prenume; ... b) când legitimarea la autoritățile locale străine care au înregistrat actul inițial s-a făcut cu un document care nu corespundea statutului civil sau modificărilor intervenite cu privire la nume; ... c) când certificatul/extrasul eliberat de autoritățile străine conține un prenume simplificat sau prescurtat; ... d) când în cuprinsul certificatului/extrasului eliberat de autoritățile străine există o eroare materială care se referă la datele de stare civilă ale titularului sau ale părinților acestuia ori a denumirii localității. ... (5) În situațiile prevăzute la alin. (4) lit. a) și b), numele de familie al titularului actului de naștere sau cel al soților după căsătorie din actul de căsătorie se stabilește, după caz, potrivit art. 37 lit. e).(6) În situația transcrierii certificatelor/extraselor de naștere/extraselor multilingve ale actelor de naștere ale copiilor, dispozițiile art. 43 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. (7) În situația în care în certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie procurat din străinătate se face referire la regimul matrimonial ales, acesta se înscrie în actul de căsătorie fără a fi necesară prezentarea declarației prevăzute la alin. (1) lit. f) sau o convenție matrimonială.(8) Ofițerul de stare civilă înscrie pe marginea actului de căsătorie transcris mențiunea despre regimul matrimonial ales, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20, și transmite un extras pentru uz oficial, electronic, la Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale, pentru a fi comunicat notarului public care a autentificat convenția matrimonială în România, după caz.(9) Dispozițiile art. 43 alin. (5) din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 101(1) După efectuarea verificărilor de către ofițerul de stare civilă competent, dosarul de transcriere se transmite autorității competente, respectiv D.S.C. - Sector 1 sau S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București, împreună cu referatul ce conține rezultatul acestora, din care să rezulte cetățenia română a titularului actului, competența teritorială, faptul că nu mai există un alt act înregistrat în registrele de stare civilă române și, după caz, propunerile privind conținutul rubricilor care trebuie completate în actul care se transcrie; referatul va fi însoțit de documentele prevăzute la art. 100, după caz.(2) În cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/extrasului multilingv al actului de deces, verificările se vor referi atât la solicitant, cât și la decedat.(3) Pe baza referatului ofițerului de stare civilă, a documentelor depuse de solicitant și a verificărilor efectuate în evidențele informatizate, autoritatea competentă, după caz D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București indică, odată cu avizul conform, conținutul rubricilor ce trebuie completate în actul care se transcrie; în situația prevăzută la art. 100 alin. (1) lit. d) rubricile necompletate se barează.(4) În situațiile prevăzute la art. 100 alin. (4) actul de stare civilă se întocmește cu datele rezultate din registrele de stare civilă; autoritatea competentă, după caz, D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București indică, odată cu avizul conform, mențiunea ce se înscrie pe marginea actului de stare civilă transcris, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20.(5) În cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/extrasului multilingv al actului de deces în cuprinsul căruia este precizată perioada și nu data certă a decesului titularului, în actul transcris se înscrie ca dată a decesului ultima zi din perioada menționată; autoritatea competentă, după caz, D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București indică, odată cu avizul conform, mențiunea ce se înscrie pe marginea actului de stare civilă transcris, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20.(6) După verificarea documentelor, autoritățile prevăzute la art. 98 alin. (2), (3) și (5) transmit întreaga documentație, împreună cu avizul conform, S.P.C.L.E.P., respectiv primăriei unității administrativ-teritoriale competent(e) să soluționeze cererea.  +  Articolul 102(1) La primirea avizului conform de la autoritatea competentă ofițerul de stare civilă prezintă primarului, spre aprobare, referatul privind transcrierea actului de stare civilă și documentele menționate la art. 100, după caz.(2) În baza aprobării referatului privind transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, precum și a documentelor depuse de solicitant și a evidențelor proprii, ofițerul de stare civilă întocmește actul de stare civilă, aplică mențiunile corespunzătoare și eliberează certificatul de stare civilă persoanei îndreptățite, potrivit legii.(3) Este interzisă transcrierea certificatelor, extraselor de stare civilă și extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate fără avizul conform al D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București, după caz, și fără aprobarea primarului.(4) În cazul transcrierii certificatelor, extraselor de stare și extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate cu încălcarea prevederilor alin. (3), actele de stare civilă întocmite sunt nule de drept. Nulitatea se constată de instanța competentă care poate fi sesizată de orice instituție/autoritate sau persoană interesată.  +  Articolul 103În cazul respingerii cererii de transcriere de către primar, ca urmare a avizului negativ dat de către instituția competentă, se comunică în scris motivul respingerii.  +  Articolul 104Căsătoriile încheiate în străinătate și desfăcute prin divorț se înregistrează numai prin mențiune pe marginea actului de naștere, iar cele încetate prin decesul unuia dintre soți se înregistrează fie prin transcriere, fie prin mențiune pe marginea actului de naștere.  +  Articolul 105(1) Cetățenii ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localități care au aparținut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state pot solicita, potrivit legii, întocmirea actelor de stare civilă la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia își au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găsește în păstrarea serviciilor județene ale Arhivelor Naționale/Serviciului Municipiului București al Arhivelor Naționale.(2) Transcrierea extraselor prevăzute la alin. (1) se face cu aprobarea primarului și avizul conform al instituției competente, respectiv D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București, după caz, în condițiile prezentelor norme metodologice.  +  Articolul 106(1) Cetățenii români aflați în străinătate pot solicita transcrierea certificatelor, extraselor de stare civilă sau extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, în registrele de stare civilă române de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României în statul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs și dacă s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă; transcrierea se face cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, iar refuzul acestora se motivează.(2) Cererea va fi însoțită de documentele prevăzute la art. 100, după caz; cererea având număr de înregistrare atribuit de misiunea diplomatică sau oficiul consular a/al României competentă/competent și documentele care o însoțesc se încarcă electronic în S.I.I.E.A.S.C.(3) La rubrica „Mențiuni“ din actul de stare civilă se înscrie textul corespunzător prevăzut în anexa nr. 20.(4) Actele de stare civilă - exemplarul II se transmit la Registrul de stare civilă exemplarul II definit la art. 16 lit. a). (5) În baza actului de stare civilă transcris la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră a/al României din străinătate, se eliberează certificatul de stare civilă persoanelor îndreptățite, potrivit legii.(6) Actele de stare civilă întocmite pentru cetățenii români aflați în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României se trimit prin M.A.E., pe măsura constituirii unui registru sau la sfârșitul fiecărui an cu actele aferente anului încheiat, la D.S.C. - Sector 1.(7) Dispozițiile prezentelor norme metodologice privind transcrierea certificatelor, extraselor de stare civilă și extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se aplică în mod corespunzător la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României.  +  Capitolul V Înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă  +  Secţiunea 1 Despre mențiuni  +  Articolul 107Pe marginea actelor de naștere, de căsătorie și de deces se înscriu, după caz, mențiunile prevăzute în anexa nr. 20; în situația în care, pentru operarea unei mențiuni, nu există text corespondent în anexa nr. 20, acesta se înscrie cu avizul D.G.E.P.; în acest sens, ofițerul de stare civilă propune un text de mențiune care poate fi analizat și reformulat de către D.G.E.P.  +  Articolul 108(1) Ofițerul de stare civilă care întocmește acte de stare civilă care atrag după sine operarea de mențiuni pe alte acte de stare civilă trimite mențiunile respective, pentru a fi asociate pe marginea actelor de stare civilă exemplarul I.(2) În registrul de stare civilă exemplarul I se înscriu mențiunile transmise electronic de ofițerul de stare civilă care întocmește acte potrivit alin. (1), din Registrul unic al mențiunilor, prin aplicarea etichetei autocolante ce se tipărește cu textul de mențiune corespunzător.(3) În Registrul de stare civilă exemplarul II mențiunile se asociază de către ofițerul de stare civilă care întocmește acte potrivit alin. (1).(4) Dacă registrele de stare civilă exemplarul I și II se află în păstrare la serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, mențiunea respectivă se transmite electronic în vederea operării pe marginea acestora.(5) Pentru înscrierea mențiunilor generate ca urmare a întocmirii actelor de stare civilă de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, ofițerul de stare civilă care are în păstrare Registrul de stare civilă exemplarul I procedează la înscrierea mențiunilor în Registrul de stare civilă exemplarul I și exemplarul II.(6) După operaționalizarea S.I.I.E.A.S.C., în Registrul de stare civilă exemplarul II aflat în arhiva S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. nu se vor aplica mențiuni.  +  Articolul 109(1) Ofițerul de stare civilă care primește acte administrative, sentințe judecătorești sau declarații de recunoaștere a unor copii născuți în afara căsătoriei, care atrag operarea de mențiuni, procedează potrivit art. 108 alin. (2) și (3).(2) În baza sentințelor judecătorești definitive, care conțin în dispozitiv numai numele și C.N.P.-ul persoanelor, ofițerul de stare civilă întocmește actele de stare civilă/înscrie mențiunile corespunzătoare, după identificarea certă a persoanelor în S.I.I.E.A.S.C. și R.N.E.P.; în cazurile în care nu poate fi identificată unic persoana, S.P.C.L.E.P./primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă solicită părților din proces sau instanței, dacă sentința se prezintă de persoana interesată, lămurirea sau completarea dispozitivului acesteia, în termenul legal.  +  Articolul 110(1) Registrul de stare civilă exemplarul II se actualizează cu mențiunile corespunzătoare imediat după întocmirea actelor de stare civilă sau, după caz, după verificarea și validarea actelor potrivit art. 28 alin. (4), iar ulterior mențiunile se transmit la Registrul unic al mențiunilor.(2) Registrul de stare civilă exemplarul I se actualizează cu mențiunile corespunzătoare în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora în Registrul unic al mențiunilor.(3) În situația în care unul din exemplarele actelor de stare civilă nu este identificat, se procedează mai întâi la reconstituirea actului conform procedurii din prezentele norme metodologice.(4) În situația prevăzută la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, mențiunile se transmit la Registrul unic al mențiunilor după înregistrarea în S.I.I.E.A.S.C. și încărcarea fotocopiilor conforme cu originalul ale documentelor care stau la baza înregistrării acestora.  +  Articolul 111(1) Ofițerul de stare civilă care constată că datele de stare civilă din mențiune nu corespund cu cele din actul din Registrul de stare civilă exemplarul II pe care urmează a se înscrie, transmite mențiunea ca inoperabilă la Registrul unic al mențiunilor aferent primăriei care are în păstrare Registrul de stare civilă exemplarul I.(2) Ofițerul de stare civilă verifică în Registrul unic al mențiunilor lista de mențiuni inoperabile și efectuează verificări pentru stabilirea cauzei neconcordanțelor și pentru clarificarea situației și îndreptarea erorilor existente în acte.(3) Dacă în urma verificărilor efectuate nu s-a stabilit cauza neconcordanțelor, documentația rezultată se transmite la S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., pentru extinderea verificărilor și stabilirea procedurii legale de urmat.  +  Articolul 112(1) În cazul în care se constată că mențiunile nu s-au efectuat în termenele legale, acestea se efectuează din oficiu, pe baza înregistrărilor existente în registrele de stare civilă sau a documentelor emise în baza acestora, ori se solicită comunicările de mențiuni autorităților emitente.(2) Înscrierea mențiunilor se poate face și la cererea persoanelor interesate, cu respectarea dispozițiilor referitoare la transmiterea acestora.  +  Secţiunea a 2-a Înscrierea recunoașterii sau stabilirii filiației  +  Articolul 113Înscrierea mențiunii de stabilire a filiației pe actul de naștere și, după caz, de căsătorie și de deces se face din oficiu sau la cererea celui interesat, în baza actului de recunoaștere sau a hotărârii judecătorești definitive.  +  Articolul 114(1) Recunoașterea făcută ulterior de tatăl copilului născut în afara căsătoriei se face cu respectarea dispozițiilor art. 415 alin. (2) și (3) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin:a) declarația scrisă, dată în fața ofițerului de stare civilă; ... b) înscris autentic, în fața notarului public; ... c) testament. ... (2) Declarația de recunoaștere a unui copil din afara căsătoriei se poate face în fața ofițerului de stare civilă de la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite.(3) Declarația de recunoaștere a unui copil din afara căsătoriei dată în fața notarului public se poate depune și soluționa la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite; declarația se poate depune personal sau prin împuternicit cu procură specială.(4) În cazul recunoașterii prin testament, persoana interesată depune la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite o copie legalizată, în extras, a testamentului, cuprinzând textul prin care se face recunoașterea în vederea soluționării acesteia.(5) Mențiunea de recunoaștere se înscrie și din oficiu, în baza comunicării biroului notarial care a efectuat autentificarea declarației sau a testamentului.(6) În situațiile de la alin. (2)-(4), ofițerul de stare civilă înscrie mențiunile prevăzute în anexa nr. 20 pe actul de naștere al celui recunoscut și, după caz, pe actul de căsătorie și deces sau, după caz, comunică aceste date ofițerului de stare civilă competent.(7) La primirea cererii privind înscrierea mențiunii de recunoaștere, precum și în situația prevăzută la alin. (5), ofițerul de stare civilă informează mama cu privire la recunoașterea copilului său și la faptul că certificatul de naștere eliberat anterior nu mai produce efecte juridice.(8) Încuviințarea purtării numelui de familie pentru cei născuți în afara căsătoriei și recunoscuți ulterior se înscrie pe actul de naștere în baza declarației scrise a ambilor părinți, dată numai în fața ofițerului de stare civilă care are în păstrare actul de naștere.(9) Încuviințarea purtării numelui de familie unei persoane născute în afara căsătoriei, care a împlinit vârsta de 14 ani, se face numai cu acordul scris al acesteia, dat odată cu părinții în fața ofițerului de stare civilă care are în păstrare actul de naștere.(10) Pe marginea actului de naștere și, după caz, pe cel de căsătorie și de naștere al celuilalt soț ori de naștere al copiilor minori, iar în cazul copiilor majori numai la cererea acestora, se înscriu mențiunile referitoare la încuviințarea purtării numelui de familie, prevăzute în anexa nr. 20.(11) Mențiunile privind încuviințarea purtării numelui de familie de către părinte operează pe actele de naștere ale copiilor minori, iar în cazul copiilor majori numai la cererea acestora, doar dacă această schimbare privește numele de familie purtat la nașterea copilului de către părinte.  +  Articolul 115(1) Înscrierea hotărârilor judecătorești definitive privind acțiunile referitoare la filiație se face, din oficiu sau la cererea persoanelor interesate, prin mențiune pe marginea actului de naștere al titularului acestuia, de căsătorie sau de deces, după caz, de către ofițerul de stare civilă de la oricare S.P.C.L.E.P./primărie.(2) În situația în care ulterior s-a încuviințat purtarea numelui de familie al părintelui față de care s-a stabilit filiația, mențiunea se înscrie și pe actele de naștere ale copiilor minori ai acestuia, iar în cazul celor majori numai la cererea acestora; numele de familie al copiilor se poate schimba numai pe cale administrativă.(3) După operarea mențiunii referitoare la filiație și, după caz, la încuviințarea purtării numelui de familie, se eliberează alt/alte certificat/certificate cu noile date de stare civilă; în cazul persoanelor căsătorite, soțul/soția poate solicita schimbarea numelui de familie pe cale administrativă.  +  Secţiunea a 3-a Înscrierea adopției și a încetării adopției  +  Articolul 116(1) Înscrierea adopției și a încetării adopției se face din oficiu sau la cererea persoanei îndreptățite, depusă personal sau prin împuternicit cu procură specială, în baza hotărârii judecătorești definitive prin care s-a încuviințat adopția sau a încetat adopția și a actelor de identitate sau a pașapoartelor părinților adoptatori/firești, a certificatului de căsătorie al adoptatorilor, după caz.(2) Înscrierea adopției și a încetării adopției se face din oficiu după 30 de zile de la data primirii hotărârii judecătorești definitive prin care s-a încuviințat adopția sau a încetat adopția, dar nu mai târziu de 60 de zile, după ce, în prealabil, adoptatorii și, după caz, adoptatul au fost informați.  +  Articolul 117(1) În cazul adopției de către cetățeni români cu domiciliul sau reședința în România, se întocmește un nou act de naștere de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. în raza căruia/căreia se află domiciliul adoptatorului.(2) În situația în care adoptatorii sunt cetățeni străini ori cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate, noul act de naștere se întocmește de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. de la domiciliul celui adoptat avut până la momentul încuviințării adopției ori de la sediul instituției de ocrotire, în cazul copiilor care s-au aflat în îngrijirea acesteia anterior încuviințării adopției; dacă adoptatul este cetățean român cu domiciliul în străinătate, noul act de naștere se întocmește de către D.S.C. - Sector 1.(3) În noul act de naștere întocmit, rubrica „Locul nașterii“ se completează cu denumirea unității administrativ-teritoriale înscrisă în actul de naștere inițial, iar rubricile privind părinții se completează cu numele de familie și prenumele adoptatorilor.(4) Certificatul de naștere inițial nu mai produce efecte juridice.(5) Adopțiile cu efecte restrânse, aprobate anterior adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopției, se înscriu în baza deciziilor fostelor comitete executive ale consiliilor populare și a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, din oficiu sau la cererea persoanelor interesate, prin mențiune pe marginea actului de naștere al celui adoptat și, după caz, pe actul de căsătorie și de naștere al celuilalt soț ori de naștere al copiilor minori și, la cerere, al celor majori.(6) Mențiunile privind adopția cu efecte restrânse a părintelui operează pe actele de naștere ale copiilor minori și, la cererea copiilor majori, pe actele de naștere ale acestora, numai dacă aceasta afectează numele de familie purtat la nașterea copilului de către părinte.  +  Articolul 118La întocmirea noilor acte de naștere, ca urmare a adopției, se ține seama de următoarele:a) dacă persoana care adoptă este căsătorită cu mama firească a adoptatului, respectiv cu tatăl firesc, rubrica din actul de naștere privind „Numele de familie al mamei“, respectiv „Numele de familie al tatălui“ se completează cu numele de familie dobândit prin căsătorie; ... b) dacă persoana este căsătorită și adoptă singură, în noul act de naștere se completează numai rubricile care o privesc, iar rubricile referitoare la celălalt părinte nu se completează; dacă ulterior celălalt soț adoptă, se întocmește un nou act de naștere; ... c) în cazul în care adopția este făcută de o persoană necăsătorită, în noul act de naștere se completează numai rubricile care o privesc, iar rubricile referitoare la celălalt părinte nu se completează; ... d) dacă cei care adoptă sunt căsătoriți și poartă nume de familie diferite în căsătorie, numele de familie al copilului va fi cel stabilit prin hotărârea judecătorească definitivă de încuviințare a adopției; ... e) dacă persoana adoptată este căsătorită, iar din sentința de adopție pronunțată în străinătate nu rezultă numele de familie purtat ca urmare a adopției, se depun declarații notariale în acest sens din partea adoptatorului/adoptatorilor. ...   +  Articolul 119(1) Adopțiile încuviințate în străinătate privind cetățenii români se înscriu prin întocmirea unui nou act de naștere la D.S.C. - Sector 1, în baza documentelor eliberate de autoritățile străine, după recunoașterea hotărârii de adopție de către tribunalul competent a soluționa cererea de recunoaștere, respectiv tribunalul de pe raza județului unde își are sau a avut domiciliul persoana interesată.(2) Adopțiile cu efecte restrânse încuviințate în străinătate privind cetățenii români se înscriu numai prin mențiune pe marginea actelor de stare civilă ale adoptatului, în condițiile prevăzute la alin. (1); în această situație se va schimba numai numele de familie al adoptatului, datele privind părinții rămânând neschimbate; în cazul în care actul de naștere inițial nu a fost întocmit în România, adopțiile cu efecte restrânse încuviințate în străinătate privind cetățenii români se înscriu prin întocmirea unui act de naștere la D.S.C.- Sector 1.(3) Adopțiile încuviințate în străinătate privind persoane ale căror acte de naștere și, după caz, de căsătorie sunt înregistrate în România se înscriu numai prin mențiune, dacă la data încuviințării adopției acestea nu aveau cetățenie română.(4) Adopțiile înregistrate la alte oficii de stare civilă decât cel prevăzut la alin. (1) sunt și rămân valabile.  +  Articolul 120(1) După întocmirea noului act de naștere sau a înscrierii mențiunii de adopție cu efecte restrânse, ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în care nu funcționează S.P.C.L.E.P. procedează conform art. 108, pentru înscrierea pe actul inițial de naștere și, după caz, de căsătorie, de naștere al celuilalt soț și de naștere al copiilor minori a mențiunilor corespunzătoare, prevăzute în anexa nr. 20; în cazul copiilor majori, se înscrie mențiunea numai la cererea acestora.(2) Mențiunile privind adopția părintelui operează pe actele de naștere ale copiilor minori și, la cererea copiilor majori, pe actele de naștere ale acestora, numai dacă aceasta afectează numele de familie purtat la nașterea copilului de către părinte.(3) În cazul persoanelor căsătorite adoptate, soțul/soția poate solicita schimbarea numelui de familie pe cale administrativă; numele de familie al copiilor se poate schimba numai pe cale administrativă.(4) În situația întocmirii unui nou act de naștere, la rubrica „Certificate eliberate“ din actul inițial de naștere se înscrie textul: „NU SE VA MAI ELIBERA NICIUN CERTIFICAT“.  +  Articolul 121(1) Încetarea adopției prin desfacere, anulare sau constatarea nulității, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, se înscrie prin mențiune din oficiu sau la cererea persoanei îndreptățite, depusă personal sau prin împuternicit cu procură specială la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere în urma adopției.(2) În aceste cazuri, pe actul de naștere întocmit în urma adopției se înscrie textul corespunzător prevăzut în anexa nr. 20, iar la rubrica „Certificate eliberate“ se înscrie textul „NU SE VA MAI ELIBERA NICIUN CERTIFICAT“.(3) După operarea acestor mențiuni, S.P.C.L.E.P. ori, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere în urma adopției operează textul de desfacere, anulare sau constatare a nulității adopției prevăzut în anexa nr. 20 și pe actul de naștere inițial, din Registrul de stare civilă exemplarul II, și înscrie la rubrica „Certificate eliberate“ textul „SE VA ELIBERA CERTIFICAT“; după efectuarea acestor operațiuni, actul de naștere întocmit anterior adopției rămâne valabil.(4) Dacă pe marginea actului de naștere întocmit în urma adopției există mențiune de căsătorie, se operează pe actul inițial și mențiunea de căsătorie și se procedează conform art. 108.(5) Mențiunea privind încetarea adopției se înscrie și pe actul de căsătorie, de naștere al soțului și de naștere al copiilor minori, iar pe actele de naștere ale copiilor majori numai dacă este înscrisă mențiunea de adopție.  +  Secţiunea a 4-a Înscrierea regimului matrimonial, divorțului, anulării ori a încetării căsătoriei  +  Articolul 122(1) Înscrierea pe marginea actelor de căsătorie a regimului matrimonial ulterior înregistrării/transcrierii căsătoriei se face la cererea oricăruia dintre soți, depusă personal sau prin împuternicit cu procură specială și soluționată de oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie a unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, în baza convenției matrimoniale încheiate, prin înscris autentificat de notarul public român sau străin.(2) Regimul matrimonial care îl înlocuiește ori îl modifică pe cel existent se înscrie în actul de căsătorie ori de câte ori doresc soții, însă numai după un an de la data încheierii căsătoriei.(3) Cererea persoanei interesate, însoțită de convenția matrimonială încheiată în străinătate, în original, și de traducerea în limba română legalizată, se transmite de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de primăria competentă potrivit alin. (1) la S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., pentru aprobarea înscrierii mențiunii.(4) Mențiunea privind regimul matrimonial ales de soți se înscrie, la cerere, atât pe marginea actelor de căsătorie întocmite, cât și pe cele transcrise în registrele de stare civilă române, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20.  +  Articolul 123(1) Înscrierea divorțului se face din oficiu, prin mențiune pe marginea actului de căsătorie și pe actele de naștere ale foștilor soți, în baza hotărârii judecătorești definitive comunicate de instanța judecătorească ori a certificatului de divorț eliberat de ofițerul de stare civilă sau de notarul public; înscrierea divorțului se face și la cererea oricăruia dintre foștii soți, făcută personal sau prin împuternicit cu procură specială, care depune hotărârea judecătorească definitivă.(2) Sentințele judecătorești de desfacere a căsătoriei rămase definitive din perioada 1 martie 1948-7 octombrie 1966 și neînscrise sau neînregistrate se înscriu, la cererea celor interesați, prin mențiune pe marginea actului de căsătorie.(3) Sentințele de divorț rămase definitive în perioada 8 octombrie 1966-31 iulie 1974, dacă nu au fost înscrise pe actele de căsătorie, la cererea soților care au obținut divorțul, în termen de două luni de la rămânerea lor definitivă, nu se vor lua în considerare, hotărârile rămânând fără efect.(4) Ofițerul de stare civilă care primește o cerere pentru înscrierea mențiunii privind divorțul, însoțită de hotărârea judecătorească definitivă sau certificatul de divorț eliberat de autoritățile române, procedează potrivit art. 108.  +  Articolul 124Declararea nulității ori anularea căsătoriei se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie și pe cele de naștere ale foștilor soți, în Registrul de stare civilă exemplarul II și Registrul de stare civilă exemplarul I, pe baza hotărârii judecătorești definitive, în condițiile prevăzute la art. 108.  +  Articolul 125Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie, pe actul de naștere al decedatului și pe cel de naștere al soțului supraviețuitor, de către ofițerul de stare civilă care a întocmit actul de deces; în același mod se înscriu și mențiunile privind anularea unei hotărâri declarative de moarte ori de rectificare a datei morții, în condițiile prevăzute la art. 108.  +  Secţiunea a 5-a Soluționarea și înscrierea schimbării numelui de familie și/sau a prenumelui pe cale administrativă  +  Articolul 126(1) Cererea de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, personal sau prin împuternicit cu procură specială; în cazul cetățeanului român cu domiciliul în străinătate, cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în România, iar dacă nu a avut vreodată domiciliul în România, la D.S.C. - Sector 1.(2) Pentru minor, cererea de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui se face, după caz, de părinți sau, cu încuviințarea instanței de tutelă, de către tutore. Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui minorului, va hotărî instanța de tutelă. Când cererea de schimbare a numelui de familie al minorului și/sau a prenumelui este făcută de către unul dintre părinți, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este declarat mort sau decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau acestuia i s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părintești ori beneficiază de consiliere judiciară, dacă acesta nu poate exercita autoritatea părintească, sau de tutelă specială și se află în imposibilitatea de a-și manifesta voința din cauza lipsei discernământului.(3) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani semnează cererea împreună cu părinții săi; în cazul în care aceasta este semnată numai de unul dintre părinți, celălalt părinte va da o declarație notarială autentificată sau în fața oricărui ofițer de stare civilă, care are obligația să o comunice la S.P.C.L.E.P./primăria competentă, din care să rezulte că este de acord cu schimbarea numelui minorului; dacă cererea se depune prin împuternicit cu procură specială, minorul își exprimă acordul privind schimbarea numelui său de familie și/sau a prenumelui printr-o declarație notarială autentificată sau în cuprinsul procurii speciale.(4) În cazul persoanei majore care beneficiază de tutelă specială sau consiliere judiciară, cererea de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui se face de către tutore, cu încuviințarea instanței de tutelă.(5) La primirea cererii de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui pe cale administrativă, ofițerul de stare civilă competent verifică dacă au fost depuse toate actele prevăzute de Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și dacă este exceptată de la publicare sau se solicită scutirea de la publicare a cererii în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.(6) În cazul în care se solicită scutirea de la publicare a cererii potrivit art. 41^7 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. emite dovada privind scutirea de la publicare a cererii în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.(7) Când se constată că dosarul de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui este incomplet ori soluționarea acestuia necesită aplicarea altei proceduri, precum și în situația prevăzută la art. 41^8 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acesta nu se înaintează la S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., comunicând în scris solicitantului motivele pentru care cererea nu poate fi admisă; în cazul în care dosarul de schimbare a numelui se transmite de către ofițerul de stare civilă S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., acesta se restituie cu adresă cuprinzând indicațiile corespunzătoare.(8) Ofițerul de stare civilă competent efectuează verificări privind persoana care solicită schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui pe cale administrativă în S.I.I.E.A.S.C., R.N.E.P. și în evidențele informatice ale serviciului cazier judiciar, statistică și evidențe operative și, după caz, în evidențele D.G.P.; în cazul în care solicitantul are statut de apatrid, se solicită verificări în evidențele Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul I.G.P.R.(9) Dacă cererea se încadrează în prevederile legale, în termen de până la 20 de zile de la data primirii acesteia, ofițerul de stare civilă întocmește un referat care cuprinde date referitoare la statutul civil al persoanei, proveniența numelui actual și a celui solicitat, rezultatul verificărilor, precum și propunerile asupra oportunității aprobării sau respingerii cererii, pe care îl trimite electronic S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., împreună cu documentele depuse de solicitant.(10) S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., prin structura de stare civilă, verifică dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege și, după analizarea temeiniciei cererii, precum și a opozițiilor făcute, propune președintelui consiliului județean, respectiv primarului general al municipiului București, printr-un referat motivat, semnat de șeful serviciului/directorul executiv, emiterea dispoziției de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui. Dispoziția se emite în termen de maximum 30 de zile de la primirea dosarului de la ofițerul de stare civilă.(11) Dosarele incomplete se restituie S.P.C.L.E.P. sau primăriei unității administrativ-teritoriale pentru completare, iar cele care nu fac obiectul schimbării numelui de familie și/sau a prenumelui pe cale administrativă se restituie cu precizarea procedurii de urmat; după completarea dosarului, solicitantul va depune o altă cerere însoțită de toate documentele prevăzute de Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(12) După operaționalizarea S.I.I.E.A.S.C., pentru solicitanții care au împlinit vârsta de 14 ani, se efectuează verificări în evidențele I.G.P.R. și D.G.P. pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 41^8 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 127(1) După emiterea dispoziției de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui de către autoritatea care a încuviințat schimbarea numelui de familie și/sau prenumelui, S.P.C.L.E.P., respectiv primăria unității administrativ-teritoriale la care a fost înregistrată cererea notifică solicitantul în scris, care, în termen de 90 de zile, socotite de la data notificării, trebuie să se prezinte în vederea înmânării dispoziției; în caz de neprezentare în termenul menționat, dispoziția se transmite la S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. pentru a fi restituită emitentului, fără a mai produce efecte.(2) Un exemplar al dispoziției de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui în format fizic se transmite S.P.C.L.E.P., respectiv primăriei care a primit cererea pentru a fi înmânat persoanei; persoanei i se poate elibera concomitent atât exemplarul electronic al dispoziției, cât și cel în format fizic; în cazul emiterii în format electronic a dispoziției de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui, aceasta se semnează electronic de emitent, se aplică automat sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care îi confirmă autenticitatea.(3) După primirea dispoziției de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui, persoanei i se solicită cereri individuale privind eliberarea certificatelor de stare civilă, potrivit schimbării numelui de familie și/sau a prenumelui obținut(e) prin dispoziție; certificatele de stare civilă anterior emise nu mai produc efecte juridice și se rețin în vederea distrugerii.(4) Dovada de primire a dispoziției de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui se transmite la S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., după semnarea acesteia de către solicitant.(5) Neprezentarea în vederea înmânării dispoziției în termenul prevăzut la alin. (1) din motive imputabile solicitantului atrage revocarea dispoziției.  +  Articolul 128(1) Ofițerul de stare civilă competent înscrie mențiunile privind schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui pe actul de naștere și, după caz, de căsătorie, de naștere al celuilalt soț, de naștere al copiilor minori și, la cererea copiilor majori, pe actele de naștere ale acestora, în Registrul de stare civilă exemplarul II, procedându-se potrivit art. 108.(2) Mențiunile privind schimbarea numelui de familie al părintelui operează pe actele de naștere ale copiilor minori și, la cererea copiilor majori, pe actele de naștere ale acestora, numai dacă această schimbare privește numele de familie purtat la nașterea copiilor.  +  Articolul 129(1) Schimbarea numelui de familie, ca urmare a unei dispoziții administrative, are efect asupra numelui de familie de la naștere, după cum urmează:a) pentru persoanele căsătorite care nu și-au păstrat, în urma căsătoriei, numele de familie dobândit la naștere, dispoziția emisă ca urmare a schimbării numelui de familie pe cale administrativă se înscrie pe marginea actului de naștere și nu are efect asupra numelui de familie dobândit la naștere; ... b) pentru persoanele căsătorite care și-au păstrat, în urma căsătoriei, numele de familie dobândit la naștere, dispoziția emisă ca urmare a schimbării numelui de familie pe cale administrativă se înscrie pe marginea actului de naștere și are efect asupra numelui de familie dobândit la naștere; ... c) pentru persoanele divorțate care au revenit, în urma divorțului, la numele de familie dobândit la naștere, dispoziția emisă ca urmare a schimbării numelui de familie pe cale administrativă se înscrie pe marginea actului de naștere și are efect asupra numelui de familie dobândit la naștere; ... d) pentru persoanele divorțate care nu au revenit, în urma divorțului, la numele de familie dobândit la naștere, dispoziția emisă ca urmare a schimbării numelui de familie pe cale administrativă se înscrie pe marginea actului de naștere și nu are efect asupra numelui de familie dobândit la naștere; ... e) pentru copiii minori și la cererea copiilor majori ai căror părinți și-au schimbat numele de familie, dispoziția emisă ca urmare a schimbării numelui de familie pe cale administrativă se înscrie pe marginea actelor de naștere ale acestora și are efect asupra numelui de familie al părinților înscris în actul de naștere numai dacă această schimbare privește numele de familie purtat la nașterea copiilor. ... (2) Schimbarea prenumelui, ca urmare a unei dispoziții administrative, are efect asupra prenumelui din actul de naștere și din cel de căsătorie, după caz; pentru copiii minori și la cererea copiilor majori ai căror părinți și-au schimbat prenumele, dispoziția emisă ca urmare a schimbării prenumelui se înscrie pe marginea actelor de naștere ale acestora și are efect asupra prenumelui părinților înscris în actul de naștere numai dacă această schimbare privește prenumele purtat la nașterea copiilor.(3) Pentru efectele deciziilor/dispozițiilor de schimbare a numelui de familie emise și înscrise în actele de stare civilă se aplică dispozițiile legale în vigoare la data emiterii lor.(4) Certificatul de stare civilă se eliberează cu noul nume de familie și/sau prenume cu respectarea dispozițiilor alin. (1); la cerere se pot elibera noile certificate de stare civilă și cu mențiunile referitoare la schimbarea de nume, înscrise în actele de stare civilă, prevăzute în anexa nr. 20.(5) În situația în care schimbarea nu operează asupra numelui de familie de la naștere, certificatul de naștere se eliberează cu mențiunea privind schimbarea numelui de familie.  +  Articolul 130(1) Deciziile de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui emise de Ministerul Justiției până la 31 decembrie 1950, precum și sentințele judecătorești prin care s-a încuviințat redobândirea numelui, ce nu au fost înregistrate și pentru care se solicită înscrierea, se trimit D.G.E.P. pentru avizarea înscrierii mențiunii.(2) În cazul în care se solicită copii ale deciziilor de schimbare a numelui și/sau a prenumelui emise până la data de 31 martie 2005, cererile se trimit D.G.E.P. pentru soluționare.(3) În cazul în care se solicită copii de pe dispoziția de schimbare a numelui și/sau a prenumelui, emisă începând cu data de 1 aprilie 2005, cererile respective se soluționează de către S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B.  +  Secţiunea a 6-a Înscrierea mențiunilor privind înregistrarea numelui de familie/prenumelui cu ortografierea/traducerea limbii materne  +  Articolul 131(1) Persoana cetățean român sau fost cetățean român la data înregistrării actului de stare civilă al cărei nume de familie sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin mențiune pe marginea acestor acte, a numelui de familie ori a prenumelui tradus sau cu ortografia limbii materne la rubricile privind titularul, precum și la cele referitoare la părinții săi, după caz.(2) Cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială la S.P.C.L.E.P./primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare Registrul de stare civilă exemplarul I ori la S.P.C.L.E.P./primăria din localitatea de domiciliu, care o va trimite spre soluționare S.P.C.L.E.P./ primăriei unității administrativ-teritoriale care are în păstrare Registrul de stare civilă exemplarul I.(3) Ofițerul de stare civilă de la S.P.C.L.E.P. competent ori, după caz, de la primăria competentă să soluționeze cererea întocmește un referat, care se aprobă de către primarul unității administrativ-teritoriale care are în păstrare Registrul de stare civilă exemplarul I.(4) Ofițerul de stare civilă competent înscrie mențiunile privind înregistrarea numelui de familie/prenumelui cu ortografierea/traducerea limbii materne, în ceea ce privește numele de familie/prenumele titularului, pe actul acestuia de naștere și, după caz, de căsătorie, de naștere al celuilalt soț, de naștere al copiilor minori și, la cerere, pe actele de naștere ale celor majori; mențiunile se înscriu în Registrul de stare civilă exemplarul II, procedându-se potrivit art. 108.(5) Efectele aprobării cererii se extind asupra numelui de familie al copiilor minori și asupra celuilalt soț, dacă au nume de familie comun, numai dacă acesta din urmă își dă consimțământul în ambele situații.(6) Mențiunile privind înregistrarea numelui de familie/ prenumelui părintelui cu ortografierea/traducerea limbii materne operează pe actele de naștere ale copiilor minori și, la cererea copiilor majori, pe actele de naștere ale acestora, numai dacă această schimbare privește numele de familie purtat la nașterea copiilor.  +  Articolul 132(1) Pe baza aprobării referatului prevăzut la art. 131 alin. (3) se efectuează mențiune pe marginea actului de stare civilă și se eliberează un nou certificat, iar cel eliberat anterior nu mai produce efecte juridice; la cerere se pot elibera noile certificate de stare civilă cu mențiunile privind înregistrarea în actele de stare civilă a numelui de familie/prenumelui cu ortografierea/traducerea limbii materne, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20.(2) Dacă ofițerul de stare civilă nu poate stabili cu certitudine traducerea sau ortografierea în limba maternă, acesta cere solicitantului să prezinte o traducere sau o ortografiere oficială, autentificată de notarul public.  +  Secţiunea a 7-a Înscrierea mențiunilor privind acordarea sau pierderea cetățeniei române  +  Articolul 133(1) Mențiunile privind acordarea, redobândirea, retragerea sau renunțarea la cetățenia română, întocmite potrivit textelor prevăzute în anexa nr. 20, se înscriu pe marginea actelor de stare civilă de către D.G.E.P.:a) la solicitarea S.P.C.L.E.P. sau, după caz, a primăriei unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite; ... b) din oficiu, în baza documentelor primite de la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, de la A.N.C. sau de la D.G.P. ... (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), cererea însoțită de documentele necesare în susținerea acesteia se depune de titular sau reprezentantul legal, personal ori prin împuternicit cu procură specială, la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale.(3) După efectuarea mențiunii în Registrul de nașteri exemplarul II și, dacă este cazul, în Registrul de căsătorie exemplarul II, D.G.E.P. trimite mențiunea S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care are în păstrare exemplarul I al Registrului de nașteri sau al Registrului de căsătorie, după caz.(4) În situația în care pe marginea actului de stare civilă nu există informații privind pierderea cetățeniei române, iar în urma verificărilor efectuate de D.G.E.P. la autoritatea competentă nu se identifică date referitoare la aceasta, se operează mențiunea de redobândire a cetățeniei române.(5) În situația în care pe marginea actului de stare civilă nu este înscrisă mențiunea privind schimbarea numelui, se operează textele de mențiuni prevăzute în anexa nr. 20.  +  Articolul 134(1) A.N.C. trimite D.G.E.P. următoarele informații:a) datele persoanelor care au dobândit ori au redobândit cetățenia română, în condițiile prevăzute la art. 8 - 11 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la începutul lunii următoare celei în care persoanele în cauză au depus jurământul de credință; ... b) lunar, datele persoanelor care au pierdut cetățenia română, prin aprobarea cererii de renunțare la aceasta, în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (7) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... c) de îndată ce se emite ordinul președintelui A.N.C., datele persoanelor cărora li s-a retras cetățenia română. ... (2) Pe baza datelor din registrele de stare civilă referitoare la cetățenia română a titularului sau a părinților săi nu se eliberează certificate ori adeverințe care să ateste cetățenia.  +  Secţiunea a 8-a Înscrierea în registrele de stare civilă a mențiunilor primite din străinătate  +  Articolul 135(1) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente, să solicite înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.(2) Cererile privind înscrierea modificărilor prevăzute la alin. (1) se aprobă după cum urmează:a) de către D.G.E.P. pentru cererile cetățenilor români aflați în străinătate, depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României; ... b) de către S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. pentru cererile depuse în țară și soluționate de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă. ... (3) Este interzisă înscrierea mențiunilor primite din străinătate fără aprobarea D.G.E.P./S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., cu excepția hotărârilor străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă.  +  Articolul 136(1) Pentru înscrierea de mențiuni în actele de stare civilă în baza unor documente/hotărâri străine, cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P.(2) Dispozițiile documentelor/hotărârilor străine, ale căror efecte au fost recunoscute de către instanța competentă din România, se înscriu prin mențiune în actele de stare civilă în baza următoarelor documente:a) documentul străin/hotărârea străină și traducerea în limba română, legalizată, ambele în original; ... b) hotărârea prin care s-au recunoscut pe teritoriul României efectele documentului străin/hotărârii străine, definitivă, în original; ... c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului; ... d) documentul de identitate al solicitantului, în original, dacă se prezintă personal ori, după caz, documentul de identitate în original al persoanei împuternicite; ... e) orice alte documente necesare înscrierii mențiunii. ... (3) Pentru înscrierea în actele de stare civilă a dispozițiilor unor documente/hotărâri străine, cu excepția celor prevăzute la alin. (2), cererea va fi însoțită de următoarele documente:a) documentul/hotărârea eliberat/eliberată de autoritățile străine, în original, traducerea legalizată a acestuia/acesteia în limba română, în original; ... b) documentul de identitate al solicitantului, în original, dacă se prezintă personal ori, după caz, documentul de identitate în original al persoanei împuternicite; ... c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului; ... d) orice alte documente necesare înscrierii mențiunii. ... (4) Pentru înscrierea mențiunilor privind modificările intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente, ofițerul de stare civilă competent să soluționeze cererea efectuează verificări în registrele de stare civilă, în R.N.E.P., în S.I.I.E.A.S.C., precum și asupra documentelor aflate la dosar și emite un referat pe care îl transmite S.P.C.J.E.P./.D.G.E.P.M.B. spre aprobare.  +  Articolul 137(1) Cererea privind înscrierea mențiunii de căsătorie încheiată în străinătate și de desfacere a acesteia prin divorț ori încetare prin decesul unuia dintre soți se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naștere exemplarul I al soțului care solicită înscrierea mențiunilor și este însoțită de certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie, sentința/certificatul de divorț sau certificatul/extrasul de deces/extras multilingv al actului de deces, traducerea legalizată a acestora în limba română, după caz, prezentate în original, precum și orice alte documente necesare înscrierii mențiunii.(2) În situația în care în certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele de familie al soților după căsătorie, acesta se preia din sentința/certificatul de divorț dacă se constată că nu sunt diferențe între numele de familie din documentele prezentate; în caz contrar, se prezintă declarații autentificate de un notar public sau date în fața ofițerului de stare civilă din partea foștilor soți, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după căsătorie; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului.(3) În cazul înscrierii mențiunii privind desfacerea căsătoriei, dacă din sentința/certificatul de divorț nu reiese numele soților după divorț, se prezintă declarații autentificate de un notar public sau date în fața ofițerului de stare civilă din partea foștilor soți, cetățeni români, cu privire la numele purtat după divorț, dacă aceștia/sau numai unul dintre aceștia și-au/și-a schimbat numele de familie prin căsătorie; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia.(4) În situația în care fostul/fosta soț/soție, cetățean român, este în imposibilitate de a prezenta declarația cu privire la numele de familie pe care au convenit să-l poarte după divorț, aspect care trebuie să fie menționat în cererea solicitantului, textul de mențiune ce se înscrie în actele de naștere ale foștilor soți nu se completează la rubrica privind numele de familie al acestuia/acesteia.(5) În situația prevăzută la alin. (4) numele de familie se completează în baza declarației ulterioare a fostului/fostei soț/soții, cu respectarea dispozițiilor alin. (3), conform textelor prevăzute în anexa nr. 20, în condițiile art. 135 alin. (2).(6) În cazul înscrierii mențiunilor de căsătorie și încetare a acesteia prin deces, numele de familie după căsătorie al soțului supraviețuitor se înscrie în actul de naștere în baza declarației acestuia, iar în cazul înscrierii mențiunilor pe marginea actului de naștere al soțului decedat, numele de familie după căsătorie al acestuia se preia din certificatul de deces.(7) În cazul persoanelor decedate în statutul cărora au intervenit modificări cu privire la numele de familie și/sau prenume și nu pot fi prezentate documente eliberate de autoritățile din străinătate care să justifice aceste modificări, în actele de stare civilă se înscrie mențiunea de deces conform textelor prevăzute în anexa nr. 20; dacă în certificatul de deces este precizată perioada și nu data certă a decesului titularului, în actele de stare civilă se înscrie textul corespunzător prevăzut în anexa nr. 20.(8) În cazul înscrierii mențiunii privind decesul unuia dintre soți se aplică dispozițiile alin. (6) și (7).(9) În situațiile prevăzute la alin. (3) și (8), cererea se soluționează de către ofițerul de stare civilă care are în păstrare Registrul de căsătorie exemplarul I, în baza tuturor documentelor depuse și, după caz, transmise de ofițerul de stare civilă care le-a primit, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la Secțiunea 1.  +  Articolul 138(1) Schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui intervenită în străinătate, privind persoanele ale căror acte de naștere și de căsătorie sunt înregistrate în România, se înscrie prin mențiune pe marginea actelor de stare civilă.(2) Cererea de înscriere a mențiunii se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie a unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P. și se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei unității administrativ-teritoriale care are în păstrare:a) actul de naștere exemplarul I, în cazul schimbării numelui de familie de la naștere și/sau a prenumelui; ... b) actul de căsătorie exemplarul I, în cazul schimbării numelui de familie după căsătorie și a prenumelui; ... c) actul de naștere sau de căsătorie exemplarul I în cazul schimbării numelui de familie după divorț. ... (3) Cererea de înscriere a mențiunii este însoțită de următoarele documente:a) documentul de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui, emis de autoritățile străine, în original; ... b) traducerea documentului în limba română, legalizată, în original; ... c) certificatul de naștere și/sau de căsătorie al persoanei pentru care se solicită înscrierea mențiunii; ... d) actul de identitate/pașaportul emis de autoritățile române sau, după caz, străine, al titularului actului pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui, respectiv al persoanei împuternicite, după caz; ... e) procura specială, după caz. ...   +  Articolul 139(1) În cazul înscrierii mențiunilor de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui, ca urmare a modificărilor intervenite în străinătate, se aplică dispozițiile art. 129 alin. (1).(2) Prin excepție de la alin. (1), pentru persoanele căsătorite care nu și-au păstrat în urma căsătoriei numele de familie dobândit la naștere sau care în urma divorțului nu au revenit la acesta, schimbarea are efect asupra numelui de familie dobândit la naștere dacă din documentele emise de autoritățile străine rezultă acest aspect.  +  Articolul 140(1) Cererile privind înscrierea mențiunilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, se aprobă și se înscriu prin mențiune în Registrul de stare civilă exemplarul II de către D.G.E.P., care transmite ofițerului de stare civilă mențiunea pentru înscrierea acesteia în Registrul de stare civilă exemplarul I aflat în păstrare, cu aplicarea dispozițiilor art. 136 alin. (3) și cu respectarea competenței stabilite prin prezenta secțiune.(2) În cazul prevăzut la art. 136 alin. (2), D.G.E.P. înscrie mențiunile corespunzătoare în Registrul de stare civilă exemplarul II și transmite ofițerului de stare civilă care are în păstrare Registrul de stare civilă exemplarul I mențiunea potrivit textelor din anexa nr. 20.(3) În situația prevăzută la alin. (1) și (2) misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României trimit electronic D.G.E.P. cererea, însoțită de întreaga documentație, cu privire la înscrierea mențiunilor pe marginea actelor de stare civilă.(4) Atunci când se primesc de la autoritățile din străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României, comunicări de mențiuni, acestea se aprobă și se înscriu în Registrul de stare civilă exemplarul II de către D.G.E.P., care transmite ofițerului de stare civilă competent potrivit prezentei secțiuni mențiunea potrivit textelor din anexa nr. 20 pentru a fi înscrisă în Registrul de stare civilă exemplarul I.(5) Dacă S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P. primește comunicări de mențiuni de la autoritățile din străinătate, acestea se înscriu cu aprobarea S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. în baza documentelor transmise în original, dacă acestea sunt însoțite de traducere în limba română legalizată sau dacă se transmite extras multilingv al actului de stare civilă.  +  Articolul 141(1) Cererile privind înscrierea mențiunilor primite din străinătate asupra actelor de stare civilă aflate în păstrare la serviciile județene ale Arhivelor Naționale/Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care a deținut anterior actul de stare civilă, cu respectarea celorlalte dispoziții prevăzute în prezenta secțiune.(2) În cazul prevăzut la alin. (1), mențiunea se transmite electronic la serviciul județean al Arhivelor Naționale/Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale, pentru a se înscrie pe actul de stare civilă corespunzător.  +  Capitolul VI Reconstituirea și întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă  +  Articolul 142(1) În cazurile prevăzute la art. 52 lit. a) și art. 53 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară a unui act de stare civilă se soluționează de S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de primăria unității administrativ-teritoriale competent/ă să întocmească actul.(2) În cazul prevăzut la art. 52 lit. b) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererea de reconstituire a unui act de stare civilă se soluționează de S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de primăria din cadrul unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al persoanei interesate.  +  Articolul 143(1) Ofițerul de stare civilă care are spre soluționare cererea o înregistrează și o prezintă, împreună cu actele doveditoare depuse de solicitant, avizul conform al S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. și un referat motivat cuprinzând rezultatul verificărilor, primarului unității administrativ-teritoriale, care emite dispoziția de admitere sau de respingere a cererii.(2) În cazul în care cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară se depune la un alt S.P.C.L.E.P. sau, după caz, altă primărie decât cel/cea competent/ă să întocmească actul de stare civilă, aceasta împreună cu actele doveditoare depuse de solicitant se transmite electronic S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei competent/e, potrivit art. 54 alin. (1^3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea desfășurării activităților prevăzute la alin. (1).(3) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), ofițerul de stare civilă care primește cererea efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C. și R.N.E.P. pentru identificarea actului de stare civilă; până la validarea tuturor actelor de stare civilă în S.I.I.E.A.S.C., se solicită verificări în registrele de stare civilă exemplarul I aflate în păstrarea S.P.C.L.E.P./primăriilor, respectiv în registrele de stare civilă exemplarul II aflate în păstrarea S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., pe o perioadă de minimum 5 ani înainte și după anul declarat de solicitant, inclusiv în registrele speciale sau cele care au fost întocmite la fostele sfaturi populare raionale, aflate în păstrarea primăriilor unităților administrativ-teritoriale care au fost reședință de raion.(4) În situația în care registrul de stare civilă se află în păstrarea serviciilor județene/serviciului municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, se solicită acestora să efectueze verificări în arhivele pe care le dețin.(5) Pe actele de stare civilă reconstituite sau întocmite ulterior se aplică textele de mențiune prevăzute în anexa nr. 20.  +  Articolul 144(1) Dispoziția semnată de primar se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la emitere; în caz de admitere, ofițerul de stare civilă procedează la întocmirea actului de stare civilă în Registrul de stare civilă exemplarul II și Registrul de stare civilă exemplarul I; dispoziția emisă în format electronic se semnează de emitent, se aplică automat sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care îi confirmă autenticitatea.(2) Dacă solicitantul sau o altă persoană interesată contestă dispoziția de respingere a cererii la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul S.P.C.L.E.P. ori, după caz, primăria competent/ă, iar prin sentința definitivă se admite contestația, ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./ primăriei unității administrativ-teritoriale primește sentința judecătorească, pe care o prezintă primarului în vederea emiterii dispoziției de admitere a cererii.  +  Articolul 145Dispozițiile prezentelor norme metodologice referitoare la reconstituirea și întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se aplică în mod corespunzător și cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie care își au domiciliul în România.  +  Articolul 146Odată cu operaționalizarea S.I.I.E.A.S.C. se procedează după cum urmează:a) în cazul în care unul dintre exemplarele registrului de stare civilă este pierdut sau distrus în totalitate, acesta se întocmește după registrul existent, fie prin tipărirea exemplarului II electronic, fie prin preluarea și validarea în S.I.I.E.A.S.C. a imaginii și datelor asociate actelor de stare civilă din exemplarul I; ... b) în situația în care se constată lipsa unui act de stare civilă din arhiva electronică digitizată se preiau imaginea și datele asociate actelor de stare civilă de pe exemplarul I și se arhivează electronic la registrul din care face parte actul de stare civilă respectiv; ... c) dacă se constată lipsa unui act de stare civilă din Registrul de stare civilă exemplarul I, se reconstituie potrivit art. 143 ambele exemplare ale actelor de stare civilă; la actul exemplarul II din arhiva electronică digitizată se asociază mențiunea corespunzătoare din anexa nr. 20. ... d) în cazul în care ambele exemplare ale actelor de stare civilă sunt pierdute sau distruse în totalitate, acestea se reconstituie potrivit art. 143, în baza documentelor depuse de solicitant și a verificărilor efectuate în vederea identificării persoanei. ...   +  Capitolul VII Anularea, modificarea, completarea sau rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor asociate acestora  +  Articolul 147(1) Anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civilă și a mențiunilor asociate acestora se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.(2) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor asociate acestora se face în temeiul dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectoarelor municipiului București; în funcție de rezultatul verificărilor, se emit dispoziții de admitere sau de respingere.  +  Articolul 148(1) În cazul anulării, modificării sau al completării actelor de stare civilă și a mențiunilor asociate acestora, sesizarea instanței judecătorești se face de către persoana interesată, de S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., S.P.C.L.E.P./primăria unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P. ori de către parchet; cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei din cadrul unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P. care primește cererea ori de alte instituții abilitate, precum și a concluziilor procurorului.(2) Cererile de anulare, modificare sau completare a actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de cetățenii străini se soluționează de Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului București, iar competența efectuării verificărilor revine ofițerului de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., pe raza căruia/căreia aceștia și-au ales domiciliul pentru citare.(3) Actul de sesizare a instanței judecătorești întocmit de autoritățile publice prevăzute la alin. (1) va fi însoțit de extras de pe actul în cauză, din Registrul de stare civilă exemplarul II, cu toate mențiunile asociate acestuia.  +  Articolul 149(1) Anularea se poate cere dacă:a) actul a fost înregistrat cu încălcarea competenței teritoriale; ... b) faptul sau actul de stare civilă nu există; ... c) nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă; ... d) mențiunea a fost înscrisă cu încălcarea dispozițiilor legale. ... (2) Prin modificarea actelor de stare civilă se înțelege înscrierea unor mențiuni privitoare la statutul civil al titularului, așa cum sunt descrise în Capitolul V.(3) Se consideră modificare și situația în care, prin nerespectarea prevederilor legale la întocmirea actului de naștere, acesta a fost întocmit cu o altă filiație decât cea legală.(4) Prin completarea actelor de stare civilă se înțelege operațiunea de adăugare a informațiilor lipsă din cuprinsul actelor de stare civilă și al mențiunilor asociate acestora.(5) Anularea, modificarea și completarea actelor de stare civilă și a mențiunilor asociate acestora se face prin înscrierea, în rubrica „Mențiuni“, a textului corespondent prevăzut în anexa nr. 20.  +  Articolul 150(1) Verificările ce se efectuează în cazul anulării, modificării ori al completării actelor de stare civilă sau/și a mențiunilor asociate acestora trebuie să stabilească temeinicia cererii solicitantului; în acest scop, se verifică actul de stare civilă care face obiectul acțiunii, pentru a stabili dacă la întocmirea acestuia s-a comis o eroare și în ce constă aceasta, precum și celelalte acte de stare civilă ale titularului actului a cărui anulare, modificare ori completare se cere, și, după caz, ale părinților săi, prezentate în motivarea cererii.(2) În răspunsul prin care se comunică instanței judecătorești rezultatul verificărilor se menționează în ce constă eroarea sau omisiunea, datele reale ce urmează a fi reținute în sentință ori procedura de urmat, în cazul în care cererea nu face obiectul anulării, modificării ori al completării actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea.  +  Articolul 151(1) În cazul rectificării actelor de stare civilă și al mențiunilor asociate acestora, cererea, însoțită de actele doveditoare, se depune la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la oricare primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale și se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., care are în păstrare actul de stare civilă, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia, prin emiterea dispoziției prevăzute la art. 147 alin. (2) care se comunică solicitantului, în termen de 10 zile de la data emiterii.(2) Rectificarea din oficiu a actelor de stare civilă și a mențiunilor asociate acestora se face de către ofițerul de stare civilă care are în păstrare actul de stare civilă prin întocmirea unui referat de sesizare, în condițiile prevăzute la alin. (1).(3) Ofițerul de stare civilă competent să soluționeze cererea întocmește un referat motivat cuprinzând rezultatul verificărilor efectuate, pe care îl transmite S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București pentru obținerea avizului conform.(4) După primirea avizului conform, ofițerul de stare civilă trimite cererea/referatul de sesizare primarului împreună cu un referat motivat și, după caz, cu actele doveditoare depuse de solicitant, în vederea emiterii dispoziției de admitere/respingere a rectificării.(5) La primirea dispoziției prin care s-a aprobat rectificarea actului, ofițerul de stare civilă asociază mențiunile corespunzătoare pe actele de stare civilă și notifică solicitantul pe canalele stabilite de acesta, în vederea înmânării/transmiterii dispoziției pe bază de semnătură/electronic; în cazul rectificării actelor de stare civilă și a mențiunilor asociate acestora, din oficiu, titularii aflați în viață sunt încunoștințați asupra faptului că actul de stare civilă/mențiunea aferentă a fost rectificat/ă, pentru a intra în posesia dispoziției privind rectificarea, respectiv pentru a solicita un nou certificat de stare civilă; dispoziția emisă în format electronic se semnează de emitent, se aplică automat sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care îi confirmă autenticitatea.(6) Dacă în urma rectificării se impune emiterea unui nou certificat de stare civilă, cel anterior emis nu mai produce efecte juridice.(7) Rectificarea se face și în cazul actelor de stare civilă pe marginea cărora au fost asociate greșit mențiuni, în sensul suprimării acestora din respectivele acte de stare civilă.(8) Actele de stare civilă întocmite ca urmare a transcrierii în registrele de stare civilă române a certificatelor, extraselor de stare civilă sau extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine se rectifică numai în următoarele situații:a) când eroarea aparține autorităților locale străine care au întocmit inițial actul și persoana interesată prezintă documentul eliberat de autoritățile străine;  ... b) când eroarea este o consecință a neatenției ofițerului de stare civilă care a transcris actul; ... c) când eroarea este o consecință a prezentării unei traduceri neconforme. ... (9) În cazurile prevăzute la alin. (8) lit. a), rectificarea actelor de stare civilă se face cu respectarea dispozițiilor art. 135 alin. (2) sau art. 136 alin. (2), după caz.(10) În cazurile prevăzute la alin. (8) lit. b) și c) se aplică dispozițiile alin. (1)-(5).  +  Articolul 152(1) Rectificarea presupune îndreptarea unor erori din actul de stare civilă și se face prin înscrierea la rubrica mențiuni a conținutului rectificării, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20.(2) Dispoziția primarului unității administrativ-teritoriale poate fi contestată la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii.  +  Capitolul VIII Atribuirea, înscrierea și gestionarea C.N.P.  +  Articolul 153(1) La înregistrarea nașterii în registrele de stare civilă, persoanei fizice, cetățean român, i se atribuie un C.N.P., astfel cum este definit la art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) C.N.P. este alcătuit din 13 cifre, structurate în trei părți: semnificativă, secvențială și o cifră de control.(3) Partea semnificativă este alcătuită din 7 cifre, care exprimă sexul, secolul și data nașterii, sub forma SAALLZZ.(4) S reprezintă sexul și secolul în care s-a născut persoana și poate fi:a) 1 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1900-1999; ... b) 2 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1900-1999; ... c) 3 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1800-1899; ... d) 4 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1800-1899; ... e) 5 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 2000-2099; ... f) 6 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 2000-2099. ... (5) AALLZZ reprezintă data nașterii și cuprinde ultimele două cifre ale anului nașterii (AA), luna nașterii, cu valori între 01 și 12 (LL), și ziua nașterii, cu valori între 01 și 28, 29, 30 sau 31, după caz (ZZ).(6) Partea secvențială este formată din 5 cifre sub forma JJNNN, cu următoarea semnificație:a) JJ reprezintă secvența atribuită județului sau sectorului în care s-a născut persoana ori în care avea domiciliul sau reședința în momentul acordării C.N.P.; după operaționalizarea SI.I.E.A.S.C. secvența JJ este unică la nivel național și se generează automat. ... b) NNN reprezintă un număr de secvență, între 001 și 999, repartizat pe puncte de atribuire, prin care se diferențiază persoanele de același sex, născute în același loc și cu aceeași dată de naștere, în format an, lună, zi. ... (7) Cifra de control (C) este atribuită de calculator și permite depistarea eventualelor erori de înlocuire sau inversare a cifrelor din componența C.N.P.(8) Un nou C.N.P. se atribuie aceleiași persoane în una dintre următoarele situații:a) actul de naștere a fost rectificat, fiind modificate datele care intră în structura C.N.P.; ... b) rubrica din actul de naștere în care se înscrie C.N.P. a fost completată eronat; ... c) C.N.P. a fost atribuit greșit; ... d) solicitantul și-a schimbat sexul; ... e) există neconcordanțe privind C.N.P. ... (9) Atribuirea C.N.P. se face pe baza datelor înregistrate în actul de naștere referitoare la sex și la data nașterii; în actele de stare civilă întocmite pentru cetățeni străini, care posedă permise de ședere pe teritoriul României sau dețin documente eliberate de către autoritățile străine, nu se preiau C.N.P. atribuite de I.G.I. sau numerele de identificare din documentele străine.(10) La întocmirea unui nou act de naștere, ca urmare a adopției cu efecte depline, se preia C.N.P. atribuit anterior.(11) În cazul în care nu se cunoaște ziua de naștere a unei persoane, se acordă C.N.P. cu prima zi din luna corespunzătoare nașterii, iar când nu se cunoaște decât anul de naștere, se acordă C.N.P. cu prima zi din anul nașterii de către D.G.E.P.; data nașterii din actul de stare civilă se completează ulterior în baza unei hotărâri judecătorești definitive.  +  Articolul 154(1) Modificarea C.N.P. atribuit sau înscris greșit în actele de stare civilă se face, la cererea persoanei în cauză sau a reprezentantului legal al acesteia, de către ofițerul de stare civilă unde s-a depus solicitarea ori din oficiu.(2) În cazul în care se constată că un C.N.P. este identic cu cel al altei persoane sau unei persoane i s-au atribuit două C.N.P., se păstrează C.N.P. cu datele persoanei căreia i s-a eliberat mai întâi pașaport, permis de conducere, respectiv carte de identitate, iar pentru cealaltă persoană, S.P.C.L.E.P./primăria din cadrul unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., care a primit cererea/s-a sesizat din oficiu, atribuie un alt C.N.P.(3) C.N.P. atribuit sau înscris greșit în actele de stare civilă se modifică numai cu avizul șefului S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., în baza referatului de constatare a erorii, întocmit de ofițerul de stare civilă; la rubrica „Mențiuni“ din actul de stare civilă se înscrie textul prevăzut în anexa nr. 20.(4) Odată ce a fost atribuit unei persoane, C.N.P. rămâne al acesteia, neputând fi atribuit ulterior alteia, nici după decesul primei persoane.  +  Articolul 155(1) C.N.P. sunt generate prin proceduri automate din S.I.I.EA.S.C., sunt administrate de către D.G.E.P. și se atribuie electronic de către D.G.E.P., S.P.C.J.E.P., D.G.E.P.M.B., S.P.C.L.E.P./primăria unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., precum și de către M.A.E. - DCons.(2) În caz de forță majoră sau în cazul unor disfuncționalități de ordin tehnic care fac imposibilă înregistrarea în sistem informatic a actelor de stare civilă exemplarul II se generează liste de C.N.P. de către D.G.E.P. și se distribuie la momentul identificării forței majore sau disfuncționalității de ordin tehnic, în vederea completării actelor de stare civilă exemplarul I.(3) Listele emise anterior operaționalizării S.I.I.E.A.S.C., de către D.G.E.P., se arhivează la nivelul S.P.C.L.E.P./primăriei unității administrativ-teritoriale căruia/căreia i-au fost distribuite și se păstrează timp de 100 de ani, luându-se măsuri de conservare a acestora.  +  Articolul 156(1) Persoanelor fizice, cetățeni români, li se atribuie C.N.P. numai dacă s-au născut vii, chiar dacă la data înregistrării nașterii nu se mai aflau în viață.(2) În cazuri speciale privind valorificarea unor drepturi, pentru persoanele care au pierdut cetățenia română sau sunt decedate și cărora nu le-a fost atribuit C.N.P., acesta se atribuie numai cu avizul șefului S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. în baza referatului întocmit de către ofițerul de stare civilă de la S.P.C.L.E.P. sau primăria unității administrativ-teritoriale unde s-a depus solicitarea persoanelor îndreptățite.(3) D.G.E.P. atribuie C.N.P. pentru persoanele ale căror certificate/extrase de naștere/extrase multilingve ale actelor de naștere nu pot fi transcrise în registrele de stare civile române, întrucât nu poate fi determinată filiația față de părinți, potrivit legii române; persoanele sunt înregistrate în S.I.I.E.A.S.C. și S.N.I.E.P. fără a se întocmi act de naștere.  +  Articolul 157(1) Cetățenii români cărora nu le-a fost atribuit C.N.P. la înregistrarea nașterii sau la transcrierea certificatului/extrasului de naștere/extrasului multilingv al actului de naștere eliberat de autoritățile străine depun cerere de atribuire C.N.P., personal sau prin împuternicit cu procură specială, la oricare S.P.C.L.E.P./primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., indiferent de locul nașterii sau al ultimului domiciliu avut în țară.(2) Cetățenii români aflați în străinătate cărora nu le-a fost atribuit C.N.P. la înregistrarea nașterii sau transcrierea certificatului/extrasului de naștere/extrasului multilingv al actului de naștere eliberat de autoritățile străine pot depune cererea de atribuire a C.N.P. la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră a/al României acreditată/acreditat să exercite funcții consulare în statul de reședință, care o va înainta spre soluționare D.G.E.P.; cererea trebuie să fie însoțită de documentul care dovedește cetățenia română.(3) Obligația legitimării și clarificării statutului juridic în raport cu statul român al solicitantului revine ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții de stare civilă care primește cererea.  +  Capitolul IX Eliberarea certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și a formularelor standard multilingve  +  Secţiunea 1 Eliberarea certificatelor de stare civilă  +  Articolul 158(1) Certificatele de stare civilă se eliberează în format fizic și electronic în baza actelor de stare civilă din Registrul de stare civilă exemplarul II, de către oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie a unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră a/al României în străinătate, iar de către D.G.E.P. și S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. numai în situațiile prevăzute la art. 10 alin. (6) și (7) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare; forma și conținutul certificatelor de stare civilă în format fizic sunt prevăzute în anexele nr. 1-3 și cele în format electronic sunt prevăzute în anexele nr. 4-6; certificatele de stare civilă electronice se semnează electronic de emitent, se aplică automat sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care îi confirmă autenticitatea. (2) La cerere, se pot elibera certificate de stare civilă care să asigure, pe versoul acestora, traducerea în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, cu excepția celor în care este emis certificatul; textul mențiunilor înscrise pe certificatele de stare civilă nu se traduce. (3) Certificatele de stare civilă se eliberează, la cerere, persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) tezele I și a II-a din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza înregistrărilor și a mențiunilor înscrise în registrele de stare civilă, inclusiv din registrele întocmite de parohii, din cele deținute de primării și de Arhivele Naționale, cu respectarea prevederilor art. 36.(4) Înregistrarea cererilor privind eliberarea certificatelor de stare civilă se face în Registrul local de intrare-ieșire definit la art. 16 lit. d).(5) Cetățenilor români cu domiciliul în România li se eliberează certificatul de stare civilă în baza actului de identitate, aflat în termen de valabilitate; dacă actul de identitate este expirat, eliberarea certificatului de stare civilă se face astfel:a) în baza verificărilor efectuate de ofițerul de stare civilă în S.N.I.E.P.; în situația în care fizionomia solicitantului nu corespunde cu imaginea asociată datelor de identitate din R.N.E.P., se indică acestuia să solicite mai întâi eliberarea unui act de identitate; ... b) odată cu solicitarea actului de identitate, în condițiile prevăzute la art. 57 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 295/2021. ... (6) Cetățenilor români cu domiciliul în străinătate ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România li se eliberează certificate pe baza pașaportului; dacă pașaportul românesc este expirat, ofițerul de stare civilă efectuează verificări pentru a stabili datele cu care cetățeanul român este înscris în S.N.I.E.P. și în evidențele D.G.P. și procedează potrivit alin. (5), iar eliberarea certificatului de stare civilă se face în baza acestor verificări și a pașaportului expirat sau a titlului de călătorie, după caz.(7) Cetățenilor români cu reședința în străinătate care se adresează misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României li se eliberează certificate pe baza pașaportului sau a titlului de călătorie, după caz.(8) Cetățenilor români domiciliați în străinătate ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România li se eliberează certificate pe baza documentului valabil eliberat de autoritățile străine și a verificărilor efectuate de ofițerul de stare civilă pentru a stabili datele cu care cetățeanul român este înscris în S.N.I.E.P., S.I.I.E.A.S.C. și evidențele D.G.P., după caz, dacă:a) pașaportul românesc este pierdut/furat/deteriorat; ... b) nu au avut niciodată act de identitate sau pașaport românesc. ... (9) Cetățenilor străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România li se eliberează certificate pe baza pașaportului sau, pentru cetățenii Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, pe baza actului de identitate.(10) Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani și au act de identitate solicită și primesc certificatul de naștere în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială ori prin împuternicire avocațială, iar cei care nu au avut niciodată act de identitate solicită eliberarea certificatului de naștere în nume propriu, asistați de unul dintre părinți, tutore sau, după caz, de reprezentantul legal, care semnează cererea.(11) Prin excepție de la alin. (1), în cazul persoanelor majore a căror naștere a fost înregistrată tardiv ca urmare a punerii în aplicare a hotărârii judecătorești definitive, certificatul de naștere se eliberează la solicitarea titularului prin cerere adresată ofițerului de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei unității administrativ-teritoriale care a efectuat verificările în dosarul privind înregistrarea tardivă a nașterii.(12) Prin excepție de la alin. (1), pentru persoanele majore a căror naștere a fost înregistrată tardiv în baza aprobării primarului și a avizului conform al S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B, certificatul de naștere se eliberează la solicitarea titularului prin cerere adresată ofițerului de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat nașterea. (13) În situația în care, la depunerea cererilor de eliberare a certificatelor, se stabilește că au intervenit modificări la numele de familie și/sau prenumele titularului actului, cetățean român sau persoană fără cetățenie cu domiciliul în România, acestea se soluționează după înscrierea mențiunilor corespunzătoare.(14) Cetățenilor străini, cetățenilor Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene sau persoanelor fără cetățenie care se află pe teritoriul României, ale căror acte de stare civilă au fost întocmite în registrele române, li se eliberează certificate de stare civilă în aceleași condiții ca și cetățenilor români.(15) Dacă titularul actului, cetățean străin sau cetățean al Uniunii Europene, Spațiului Economic European ori Confederației Elvețiene, și-a schimbat numele de familie și/sau prenumele în străinătate, iar această mențiune nu este înscrisă pe marginea actului, la cerere se prezintă actul de identitate sau pașaportul, după caz, precum și traducerea în limba română a documentului legalizată, din care să rezulte schimbarea de nume.(16) Pentru persoanele reținute, arestate preventiv ori care execută o pedeapsă privativă de libertate/o măsură educativă privativă de libertate, cererea de eliberare a certificatelor de stare civilă se soluționează de către S.P.C.L.E.P./primăria unității administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia se află locul de deținere; cererea se transmite prin administrația locului de deținere care certifică și identitatea solicitantului; pentru persoanele arestate la domiciliu cererea de eliberare a certificatelor de stare civilă se depune prin împuternicit.(17) Atunci când cererea de eliberare a certificatului de stare civilă a fost depusă la oricare S.P.C.L.E.P./primărie a unității administrativ-teritoriale din România sau aceasta a fost transmisă electronic, în portalul extern al S.I.I.E.A.S.C., prin mijloace de autentificare, la S.P.C.L.E.P./primăria unității administrativ-teritoriale care a întocmit actul de stare civilă, certificatul de stare civilă, tipizat, se livrează la adresa din România, indicată în cerere.(18) Dacă cererea de eliberare a certificatului de stare civilă s-a depus sau s-a transmis electronic la misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră a/al României, certificatul de stare civilă, tipizat, se poate livra în străinătate, prin servicii de curierat, la adresă indicată în cerere.(19) În cazul în care titularul nu poate fi găsit la adresa menționată în cerere, certificatul de stare civilă se va ridica de la S.P.C.L.E.P./primăria unității administrativ-teritoriale sau de la misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră a/al României unde s-a depus ori s-a transmis electronic cererea.(20) Cheltuielile de expediție a certificatului de stare civilă sunt suportate de către persoanele prevăzute la art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(21) În cazul în care cererea a fost transmisă prin poșta electronică, iar identificarea persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu s-a făcut prin mijloace de autentificare electronice, pentru ridicarea certificatului de stare civilă acestea se prezintă la S.P.C.L.E.P./primăria către care s-a transmis cererea.(22) La rubrica „Mențiuni“ din certificatul de stare civilă se înscrie cetățenia titularului actului, cetățean străin sau cetățean al Uniunii Europene, Spațiului Economic European ori Confederației Elvețiene, conform textului prevăzut la anexa nr. 20.(23) Fiecare certificat de stare civilă este înseriat; seria este formată din 3 litere și 7 cifre, se atribuie din S.I.I.E.A.S.C. și se tipărește pe hârtia specială în partea dreaptă de jos a filei.  +  Articolul 159(1) Cererile cetățenilor străini și ale cetățenilor Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene privind eliberarea certificatelor de stare civilă, în format fizic, ale căror acte sau fapte de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în România, adresate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statelor de cetățenie acreditate în România, se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de primăria unității administrativ-teritoriale care a întocmit actul de stare civilă, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (10) și (11) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin D.G.E.P.(2) La primirea solicitării de la D.G.E.P., ofițerul de stare civilă identifică actul, completează certificatul de stare civilă și îl expediază prin intermediul serviciilor poștale cu respectarea dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea și protecția, pe teritoriul României, a corespondenței clasificate, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 160(1) Certificatele de stare civilă se completează în limba română, ținând seama atât de datele care rezultă din cuprinsul actului din Registrul de stare civilă exemplarul II, cât și de modificările ce decurg din mențiunile înscrise ulterior întocmirii acestuia.(2) La completarea certificatelor de stare civilă se respectă următoarele reguli:a) dacă în actul de stare civilă nu este completată rubrica referitoare la numele de familie sau prenumele unuia ori ale ambilor părinți, nu se completează nici rubricile corespunzătoare din certificatul de stare civilă;  ... b) rubricile din certificatul de stare civilă care nu se completează se barează cu o linie orizontală; ... c) dacă nașterea s-a produs în străinătate, la rubrica „Localitatea“ se înscrie localitatea unde s-a născut, iar rubrica „Județul“ se înlocuiește cu denumirea actuală a țării; în același mod se procedează și în cazul rubricilor „Locul încheierii căsătoriei“ și „Locul decesului“;  ... d) în cazul actelor transcrise, înregistrate tardiv, reconstituite sau întocmite ulterior, la rubrica „Mențiuni“ se înscrie, după caz, una dintre sintagmele: „ACT TRANSCRIS“, „ACT ÎNREGISTRAT TARDIV“, „ACT RECONSTITUIT“ ori „ACT ÎNTOCMIT ULTERIOR“; ... e) rubricile referitoare la locul nașterii, locul încheierii căsătoriei și la locul decesului din certificatele de stare civilă se completează cu denumirea actuală, potrivit organizării administrativ-teritoriale a României; astfel se procedează și pentru completarea rubricilor referitoare la județ; în cazul municipiului București, la rubrica „comuna/orașul/municipiul“ se înscrie „sectorul“, iar cuvântul „județ“ se înlocuiește cu „Municipiul București“; completarea tuturor rubricilor din actele și certificatele de stare civilă se face cu respectarea întocmai a regulilor gramaticale stabilite de Academia Română; la rubrica privind emitentul se înscrie denumirea actuală; ... f) certificatele de stare civilă se semnează olograf sau electronic de ofițerul de stare civilă, în funcție de forma fizică sau electronică a acestora, aplicându-se sigiliul stării civile, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22, respectiv sigiliul generat de S.I.I.E.A.S.C.; ... g) rubricile privind numele de familie, prenumele, denumirea localității, județul sau țara, sexul se completează cu majuscule, de tipar și diacritice, după caz;  ... h) completarea certificatelor cu diacritice atunci când acestea nu se regăsesc în actul transcris se face la cererea scrisă a solicitantului, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare pe marginea actului de stare civilă conform textului prevăzut la anexa nr. 20, urmând ca pe viitor să se elibereze certificate de stare civilă numai astfel; ... i) la completarea rubricilor referitoare la numele de familie și prenume se folosește litera „â“ sau „î“, după dorința solicitantului, în baza cererii scrise a acestuia, cu efectuarea mențiunii pe marginea actului de stare civilă conform textului prevăzut la anexa nr. 20, urmând ca pe viitor să se elibereze certificat de stare civilă numai astfel;  ... j) rubricile din cuprinsul certificatelor de stare civilă privind numele de familie și prenumele titularului și ale părinților se completează folosindu-se cratima; pentru actele de stare civilă întocmite în perioada 2.02.2011-18.05.2012, precum și pentru actele transcrise, certificatele de stare civilă se completează cu cratimă la cererea scrisă a persoanei îndreptățite cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare pe marginea actului de stare civilă conform textului prevăzut la anexa nr. 20, urmând ca pe viitor să se elibereze certificate de stare civilă numai astfel. ... (3) Pentru stabilirea exactă a numelui copiilor recunoscuți și apoi legitimați prin căsătoria ulterioară a părinților se va ține seama de următoarele:a) cei recunoscuți până la 10 iulie 1943 și nelegitimați prin căsătoria ulterioară a părinților poartă numele de familie al mamei, iar dacă au fost legitimați poartă numele de familie al tatălui; ... b) cei recunoscuți sau legitimați între 10 iulie 1943 și 31 ianuarie 1954 poartă numele de familie al celor care i-au recunoscut sau i-au legitimat; ... c) cei recunoscuți în localitățile din Ardealul de Nord până la 6 martie 1945, dacă nu au fost și legitimați prin căsătorie, poartă numele de familie al mamei, iar dacă au fost legitimați, poartă numele de familie al tatălui. ...   +  Articolul 161Seria și numărul certificatului, precum și data eliberării acestuia se înscriu, în actele de stare civilă, la rubrica „CERTIFICATE ELIBERATE“.  +  Articolul 162(1) Certificatele de stare civilă se eliberează la întocmirea actului de stare civilă persoanelor îndreptățite/reprezentanților legali/titularilor potrivit legii sau, ulterior, la cerere. (2) În situația certificatelor de stare civilă eliberate la cerere, acestea se tipăresc în prezența solicitantului sau se emit electronic odată cu depunerea cererii, ori ulterior, dacă sunt necesare verificări, într-un termen de până la 30 de zile.(3) Persoanele îndreptățite să primească certificate de stare civilă pot deține în același timp atât certificat de stare civilă electronic, cât și în format fizic.(4) La cerere se pot elibera certificate cu mențiunile înscrise în actele de stare civilă, cu excepția mențiunilor referitoare la adopție; certificatele de stare civilă eliberate anterior nu mai produc efecte juridice.  +  Articolul 163(1) În caz de pierdere, furt, plastifiere, reținere de către autoritățile străine, deteriorare sau distrugere a certificatului de stare civilă, persoanei îndreptățite i se eliberează, la cerere, un nou certificat.(2) Cererea pentru eliberarea noului certificat trebuie să cuprindă, în mod amănunțit, împrejurările în care acesta a fost pierdut, furat, deteriorat sau distrus.  +  Articolul 164Atât la primirea cererii, cât și la eliberarea certificatului de stare civilă, ofițerul de stare civilă este obligat să verifice identitatea persoanei care l-a solicitat, pe baza actului de identitate sau a verificărilor efectuate în S.I.I.E.A.S.C. sau R.N.E.P. ori, după caz, a documentului prevăzut la art. 64 alin. (4)-(7) însoțit, după caz, de documentul prevăzut la art. 158 alin. (15); dacă cererea se depune potrivit art. 158 alin. (5) lit. b), verificarea identității se face de către personalul cu atribuții de evidență a persoanelor.  +  Articolul 165(1) Certificatele de stare civilă greșite sau deteriorate la completare se anulează prin înscrierea, cu majuscule, a textului „ANULAT“.(2) Certificatele de stare civilă prezentate cu modificări, ștersături, adăugări sau neconcordanțe cu privire la datele înscrise se rețin de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei unității administrativ-teritoriale sau de lucrătorii de evidență a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P. și se anulează prin tocare ireversibilă.(3) De la data reținerii, certificatele de stare civilă sunt considerate nule.(4) Despre anularea prin tocare ireversibilă a certificatelor de stare civilă se face mențiune în S.I.I.E.A.S.C.  +  Articolul 166(1) Certificatul de naștere se eliberează titularului actului sau reprezentantului legal, personal sau prin împuternicit cu procură specială ori împuternicire avocațială.(2) Eliberarea unui nou certificat de naștere în format fizic sau electronic îl anulează pe cel similar, emis anterior.(3) Dacă un copil este născut viu și a decedat până la data înregistrării nașterii, la cererea părinților, se eliberează certificatul de naștere, cu mențiunea „DECEDAT“, sau numai certificatul de deces.  +  Articolul 167(1) Certificatul de căsătorie se poate elibera unuia dintre soți sau, la cerere, ambilor soți ori reprezentanților legali ai acestora, personal sau prin împuternicit cu procură specială ori împuternicire avocațială; eliberarea unui nou certificat de căsătorie în format fizic sau electronic îl anulează pe cel similar, emis anterior, deținut de soțul care solicită certificatul.(2) Pentru soțul supraviețuitor sau în caz de divorț se pot elibera certificate de căsătorie doar cu mențiunile corespunzătoare. (3) În cazul actelor de căsătorie în cuprinsul cărora nu se regăsește rubrica privind „numele de familie al soților după căsătorie“, la eliberarea certificatelor se solicită declarație dată în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului din partea ambilor soți, cetățeni români, cu privire la numele de familie ce se înscrie în certificat; în actul de căsătorie se operează textul de mențiune prevăzut în anexa nr. 20.  +  Articolul 168(1) Certificatul de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptățite, personal sau prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocațială, ori, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale care a înregistrat decesul, persoanelor care justifică un interes legitim.(2) Pentru valorificarea unor drepturi, prin excepție de la alin. (1), membrilor de familie li se pot elibera concomitent sau succesiv certificate de deces.(3) Este interzisă înscrierea prin mențiune a cauzei decesului în certificatul de deces.  +  Articolul 169În cazuri deosebite, precum persoane grav bolnave, netransportabile, internate în unități sanitare și centre de servicii sociale, se eliberează certificate de naștere sau de căsătorie și altor persoane, cu aprobarea primarului în baza documentelor justificative prezentate de solicitant.  +  Articolul 170Cererile pentru procurarea de certificate/extrase de stare civilă/extrase multilingve ale actelor de stare civilă emise de autoritățile străine se soluționează prin intermediul M.A.E. - DCons; în cazuri deosebite, când nu există persoane interesate în procurarea documentului, certificatul/extrasul de stare civilă/extrasul multilingv al actului de stare civilă se obține prin intermediul D.G.E.P.  +  Secţiunea a 2-a Eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă  +  Articolul 171(1) Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă se eliberează în aplicarea prevederilor Convenției nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, denumită în continuare Convenția nr. 16, din Registrul de stare civilă exemplarul II, în baza actelor de stare civilă, de către oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie a unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P. ori misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră a/al României, iar de către D.G.E.P. și S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. numai în situațiile prevăzute la art. 4 alin. (5^1) și art. 10 alin. (6) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă îndeplinesc condițiile necesare pentru a putea fi recunoscute de către statele părți la Convenția nr. 16 și sunt recunoscute de către autoritățile și instituțiile publice române ca având aceeași valoare juridică ca și certificatele/extrasele de stare civilă emise de statele părți la Convenția nr. 16.  +  Articolul 172(1) Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind nașterea, căsătoria sau decesul, eliberate de autoritățile române, sunt documente cu aceeași putere doveditoare ca și certificatele de stare civilă și se folosesc de către titulari și persoanele îndreptățite în fața autorităților străine din statele părți la Convenția nr. 16.(2) Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile române pot fi folosite de către cetățenii români aflați în străinătate, inclusiv în fața misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României, cu excepția situației când necesitatea prezentării certificatului de stare civilă în original în fața acestor autorități este prevăzută în mod expres prin dispozițiile legale în vigoare.(3) Forma și conținutul extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile române în format fizic sunt prevăzute în anexele nr. 7-9, iar cele în format electronic sunt prevăzute în anexele nr. 10-12; extrasele multilingve electronice se semnează electronic de emitent, se aplică automat sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care îi confirmă autenticitatea.  +  Articolul 173Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condițiile Convenției nr. 16 de către autoritățile competente ale statelor părți la această convenție, altele decât România, sunt recunoscute de către autoritățile și instituțiile publice române fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă și se utilizează în aceleași condiții ca și certificatele de stare civilă.  +  Articolul 174(1) Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă se eliberează în condițiile prevăzute la art. 158 alin. (3)-(18) și alin. (21), art. 159 și 161 din prezentele norme metodologice. (2) La cerere, solicitanților li se eliberează concomitent mai multe extrase multilingve completate în baza aceluiași act de stare civilă.(3) Fiecare extras multilingv al actului de stare civilă este înseriat; seria este formată din 3 litere și 7 cifre, se atribuie din S.I.I.E.A.S.C. și se tipărește pe hârtia specială în partea stângă sus a filei.  +  Articolul 175Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă se completează în limba română, cu majuscule, de tipar, ținând seama atât de datele care rezultă din cuprinsul actului din registrul de stare civilă, cât și de modificările intervenite potrivit mențiunilor înscrise ulterior întocmirii acestuia.  +  Articolul 176La completarea extraselor multilingve se respectă următoarele reguli:a) denumirea oricărei localități menționate într-un extras multilingv se completează cu denumirea actuală potrivit organizării administrativ-teritoriale a României; localitatea este urmată de denumirea statului unde aceasta este situată, atunci când statul este altul decât România; ... b) în cazul în care o rubrică din actul de stare civilă nu este completată, rubrica corespunzătoare din extrasul multilingv al actului de stare civilă se barează cu o linie orizontală, înainte de a fi semnat extrasul; ... c) în cazul în care o rubrică din actul de stare civilă este completată, rubrica corespunzătoare din extrasul multilingv al actului de stare civilă se completează cu mențiunile respective, iar spațiul rămas liber se barează cu o linie orizontală, înainte de a fi semnat extrasul; ... d) rubrica „ALTE MENȚIUNI CU PRIVIRE LA ACT“ din cuprinsul extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind nașterea și căsătoria, ce conține simboluri care să indice căsătoria, divorțul, anularea căsătoriei, decesul titularului actului de naștere, precum și decesul soțului sau al soției, se completează utilizându-se exclusiv următoarele simboluri: Mar = căsătorie, Div = divorț, A = anulare, D = deces, Dm = decesul soțului, Df = decesul soției, Né/Née = născut/născută, CM = contract matrimonial, SC = separație de corp; ... e) simbolurile Mar, Div, A, D, Dm și Df sunt urmate de data și locul producerii evenimentului; simbolul Mar este urmat, în plus, de numele de familie și prenumele soțului/soției; simbolul Né/Née este urmat de numele de familie purtat la naștere și simbolul CM este urmat de regimul matrimonial ales; ... f) extrasele multilingve ale actelor de stare civilă conțin data eliberării lor, semnătura olografă sau electronică a ofițerului de stare civilă, precum și sigiliul stării civile, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22, respectiv sigiliul generat automat de S.I.I.E.A.S.C.; ... g) în cuprinsul extrasului multilingv al actului de stare civilă, datele sunt înscrise cu cifre arabe, indicând succesiv ziua, luna și anul; ziua și luna sunt indicate prin două cifre, iar anul prin 4 cifre; primele 9 zile ale lunii și primele 9 luni ale anului sunt indicate prin cifre de la 01 la 09; ... h) pentru a indica sexul sunt utilizate exclusiv simbolurile M = masculin, respectiv F = feminin. ...   +  Articolul 177În vederea valorificării drepturilor și intereselor cetățenilor români în străinătate, din oficiu sau la cererea organismelor/instituțiilor din străinătate adresate misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România sau misiunilor diplomatice ori oficiilor consulare de carieră ale României în străinătate, D.G.E.P. emite și transmite extrase multilingve ale actelor de stare civilă ale cetățenilor români.  +  Articolul 178Dispozițiile art. 165 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 179Adăugarea unor rubrici sau simboluri în cuprinsul extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de instituțiile prevăzute la art. 171 alin. (1), altele decât cele cuprinse în modelele stabilite în anexele nr. 7-12, este supusă acordului prealabil al Adunării Generale a Comisiei Internaționale de Stare Civilă.  +  Secţiunea a 3-a Eliberarea formularelor standard multilingve  +  Articolul 180(1) În aplicarea capitolului IV - Simplificarea altor formalități privind traducerile și formularele standard multilingve din Regulamentul (UE) 2016/1.191, ofițerii de stare civilă emit formulare standard multilingve, care însoțesc certificatele de stare civilă și adeverința cu privire la statutul civil.(2) Formularele standard multilingve sunt instrumente ajutătoare pentru traducere și se prezintă numai împreună cu documentele oficiale, originale, pe care le însoțesc, neavând valoare juridică autonomă.(3) Documentele de stare civilă emise de autoritățile străine în conformitate cu dreptul intern, care sunt însoțite de formulare standard multilingve, sunt acceptate fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă.(4) Dacă documentele de stare civilă prevăzute la alin. (3) conțin mențiuni, acestea vor face obiectul unei traduceri separate, diferită de formularul standard multilingv, efectuată de către traducători autorizați prin grija solicitantului.  +  Articolul 181(1) Formularele standard multilingve se eliberează, la cerere, numai persoanelor îndreptățite să primească certificatele de stare civilă/adeverința cu privire la statutul civil la care se anexează formularele standard multilingve; este posibilă eliberarea concomitentă a mai multor formulare standard multilingve pentru un singur certificat de stare civilă sau adeverință cu privire la statutul civil, în funcție de solicitarea persoanei interesate.(2) Formularele standard multilingve se eliberează de către ofițerii de stare civilă din cadrul oricărui/oricărei S.P.C.L.E.P. sau primării a unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., precum și de către ofițerii de stare civilă din cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României.(3) Formularele standard multilingve pot fi eliberate fie în același timp cu emiterea certificatului de stare civilă/adeverința cu privire la statutul civil la care se atașează, fie ulterior, pentru certificatele/adeverințele emise la o dată anterioară, de către ofițerul de stare civilă din cadrul oricărui/oricărei S.P.C.L.E.P. sau primării a unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P. ori de către misiunile diplomatice sau de oficiile consulare de carieră ale României. (4) Ofițerul de stare civilă care primește solicitarea efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C sau, după caz, la S.P.C.L.E.P. primăria care are în păstrare actul de stare civilă în baza căruia a fost emis/ă certificatul de stare civilă/adeverința cu privire la statutul civil prezentat/ă de către solicitant; la solicitarea formularului standard multilingv se prezintă, obligatoriu, certificatul de stare civilă/adeverința cu privire la statutul civil în original.(5) În cererea de eliberare a unui formular standard multilingv, solicitantul trebuie să menționeze statul membru în care vor fi folosite certificatul de stare civilă/adeverința cu privire la statutul civil și formularul standard multilingv, precum și formatul bilingv în care acesta/aceasta va fi eliberat/ă.  +  Articolul 182(1) În formularul standard multilingv se completează numai câmpurile corespunzătoare care conțin informațiile ce se regăsesc în certificatul de stare civilă/adeverința cu privire la statutul civil prezentate în original, iar celelalte câmpuri se barează cu o linie orizontală. (2) Completarea câmpurilor din formularele standard multilingve se efectuează cu respectarea semnificației rubricilor acestora.(3) După completarea electronică a formularului standard multilingv, acesta se tipărește, se semnează olograf de către ofițerul de stare civilă și se aplică sigiliul stării civile prevăzut în anexa nr. 22 pe fiecare pagină; în cazul emiterii în format electronic a formularului standard multilingv, acesta se semnează electronic de emitent, se aplică automat sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care îi confirmă autenticitatea.  +  Articolul 183(1) În situația primirii de către S.P.C.L.E.P./ primăria unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P./misiunile diplomatice/oficiile consulare de carieră ale României în străinătate a unor formulare standard multilingve emise de autorități din alte state membre, ofițerul de stare civilă:a) poate solicita, dacă acest lucru este necesar în scopul prelucrării respectivului document oficial, ca persoana să furnizeze o traducere autentică sau o transliterare a conținutului formularului standard multilingv în limba română, dacă rubricile formularului standard multilingv sunt completate cu caractere din alfabetul chirilic sau grecesc; ... b) poate hotărî refuzarea acceptării și procesării documentului de stare civilă dacă informațiile incluse în formularul standard multilingv nu sunt suficiente în scopul prelucrării respectivului document oficial sau dacă formularul standard multilingv nu conține elementele esențiale ale documentului oficial original, cum ar fi eventuale mențiuni. ... (2) În cazul în care se prezintă un document oficial și formularul standard multilingv aferent, emise de o autoritate dintr-un stat membru al Uniunii Europene, asupra cărora există o îndoială întemeiată cu privire la autenticitatea acestora, ofițerul de stare civilă transmite D.G.E.P. documentele în cauză pentru a fi verificate prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne.  +  Capitolul X Constatarea desfacerii căsătoriei prin acordul soților de către ofițerul de stare civilă  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 184(1) Ofițerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorț pe cale administrativă, dacă soții sunt de acord cu divorțul și dacă împreună nu au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați.(2) Procedura divorțului este aceeași atât în cazul căsătoriei încheiate în țară, cât și în cazul căsătoriei încheiate în străinătate și înregistrate în registrele de stare civilă române prin transcrierea certificatului/extrasului de căsătorie/extrasului multilingv al actului de căsătorie eliberat de autoritățile străine, dacă ultima locuință comună a soților a fost în România.  +  Articolul 185Înregistrarea cererilor privind constatarea desfacerii căsătoriei prin acordul soților de către ofițerul de stare civilă se face în Registrul local de intrare-ieșire definit la art. 16 lit. d).  +  Secţiunea a 2-a Înregistrarea cererii de divorț pe cale administrativă  +  Articolul 186(1) Cererea de divorț pe cale administrativă se face în scris, se depune și se semnează personal de către ambii soți în fața ofițerului de stare civilă de la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căruia/căreia se află ultima locuință comună a soților.(2) În cererea de divorț fiecare dintre soți declară pe propria răspundere că:a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; ... b) nu are copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați împreună cu celălalt soț; ... c) nu beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială; ... d) nu a mai solicitat altor autorități desfacerea căsătoriei. ... (3) În cererea de divorț soții declară pe propria răspundere:a) adresa ultimei locuințe comune; ... b) numele pe care fiecare dintre aceștia urmează să îl poarte după desfacerea căsătoriei. ...   +  Articolul 187(1) La depunerea cererii de divorț, ofițerul de stare civilă solicită soților următoarele documente:a) certificatele de naștere și căsătorie ale soților, în original, doar în situația prevăzută la art. 33 alin. (7); ... b) documentele cu care se face dovada identității, în original, în cazurile prevăzute la alin. (7) și (8); ... c) dovada achitării taxei pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă. ... (2) În cazurile în care soțul/soția nu poate prezenta certificatul de naștere și/sau de căsătorie și actele de stare civilă în baza cărora acestea au fost eliberate nu sunt identificate în S.I.I.E.A.S.C., declară, în scris, motivul neprezentării; ofițerul de stare civilă extinde verificările în vederea identificării actelor de stare civilă indicate.(3) În cazul cetățenilor străini și al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, certificatele de naștere trebuie să îndeplinească cerințele de legalizare prevăzute la art. 34.(4) În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorț și declarația de stăruință se fac în prezența unui interpret și traducător autorizat, iar în cazul persoanelor cu handicap auditiv sau surdocecitate, a unui interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.(5) Ofițerul de stare civilă confruntă datele din documentele prezentate conform alin. (1) și, după caz, alin. (2), cu datele înscrise în cererea de divorț.(6) Valabilitatea documentelor cu care se face dovada identității solicitanților se verifică de către ofițerul de stare civilă atât la momentul depunerii cererii, cât și la data eliberării certificatului de divorț.(7) Documentele cu care se face dovada identității se solicită în situația în care din verificările efectuate în R.N.E.P. persoanele în cauză nu sunt identificate.(8) Dacă în urma verificărilor efectuate în R.N.E.P. persoanele sunt identificate, însă nu au atașată fotografia ori aceasta nu corespunde cu fizionomia, se solicită prezentarea în original a documentelor cu care se face dovada identității.  +  Articolul 188Dovada identității se face de către soți cu unul din documentele prevăzute la art. 64 alin. (4)-(7).  +  Articolul 189Ofițerul de stare civilă înregistrează cererea de divorț în Registrul local de intrare–ieșire, definit la art. 16 lit. d), în ziua în care a fost primită, și acordă soților un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.  +  Secţiunea a 3-a Procedura divorțului pe cale administrativă și eliberarea certificatelor de divorț  +  Articolul 190(1) La expirarea termenului prevăzut la art. 189, ofițerul de stare civilă verifică dacă soții stăruie să divorțeze și dacă, în acest sens, consimțământul lor este liber și neviciat, solicitând soților o declarație.(2) În situația în care ambii soți sau numai unul dintre aceștia înțeleg/înțelege să renunțe la divorț, completează o declarație în acest sens.  +  Articolul 191(1) De la data expirării termenului prevăzut la art. 189, declarația de stăruință se poate depune de către soți, împreună, în termen de până la 30 de zile calendaristice, iar în caz contrar dosarul de divorț se clasează. (2) Dosarul de divorț se clasează și în următoarele cazuri:a) dacă ambii soți sau numai unul dintre aceștia înțeleg/înțelege să renunțe la divorț, potrivit art. 190 alin. (2); ... b) dacă, înainte de finalizarea procedurii de divorț, unul dintre soți beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială; ... c) dacă, înainte de finalizarea procedurii de divorț, intervine nașterea unui copil; ... d) dacă, înainte de finalizarea procedurii de divorț, unul dintre soți a decedat, căsătoria încetând prin deces. ... (3) Clasarea dosarului de divorț în condițiile alin. (1) sau (2) se face prin întocmirea unui referat.  +  Articolul 192(1) Dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 186 alin. (2) și alin. (3) lit. b) și la art. 190 alin. (1), ofițerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soților, alocă de îndată număr certificatului de divorț din Registrul unic al certificatelor de divorț, emite certificatul de divorț în format fizic, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 16, sau electronic, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 17, și reține certificatul de căsătorie emis de autoritățile române în vederea anulării.(2) Data certificatului de divorț corespunde celei la care se alocă numărul certificatului de divorț din Registrul unic al certificatelor de divorț și constituie data la care este desfăcută căsătoria. (3) Evidența certificatelor de divorț eliberate se ține în Registrul unic al certificatelor de divorț definit la art. 16 lit. g). (4) Dacă după eliberarea certificatului de divorț se constată că aceeași căsătorie a fost desfăcută anterior, potrivit legii, ofițerul de stare civilă sesizează, din oficiu, instanța competentă în vederea anulării acestuia.  +  Articolul 193(1) Certificatul de divorț în format fizic se tipărește după cel electronic emis la dosarul de divorț, în 2 exemplare originale, care se înmânează părților pe bază de semnătură în Registrul de evidență a certificatelor de divorț.(2) La solicitarea foștilor soți li se pot elibera acestora certificate electronice de divorț, care se semnează electronic de emitent, se aplică automat sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care le confirmă autenticitatea.  +  Articolul 194Pe certificatul de divorț nu se înscriu mențiuni cu privire la motivele divorțului sau culpa soților.  +  Articolul 195(1) În caz de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divorț, ofițerul de stare civilă eliberează o copie, conformă cu originalul aflat în arhiva electronică, în baza cererii formulate de către unul dintre foștii soți, personal sau prin împuternicit cu procură specială, și înregistrate în Registrul local de intrare-ieșire definit la art. 16 lit. d).(2) Pe copia certificatului de divorț se înscrie în partea superioară dreaptă mențiunea „Copie conformă cu originalul/ofițer de stare civilă“, se semnează și se aplică sigiliul stării civile, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22, respectiv sigiliul generat automat de S.I.I.E.A.S.C., în cazul solicitării certificatului electronic.(3) În situația dosarelor de divorț constituite înainte de operaționalizarea S.I.I.E.A.S.C., copia certificatului de divorț se eliberează în condițiile alin. (1) și (2) după originalul aflat în arhiva fizică, de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare dosarul de divorț; în acest caz certificatul de divorț nu se eliberează electronic.  +  Secţiunea a 4-a Procedura respingerii cererii de divorț pe cale administrativă  +  Articolul 196În situația în care se constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru desfacerea căsătoriei prin acordul părților, ofițerul de stare civilă întocmește un referat care se aprobă de către primar, prin care propune respingerea cererii de divorț și întocmirea unui răspuns către solicitanți.  +  Secţiunea a 5-a Rectificarea certificatului de divorț  +  Articolul 197(1) Rectificarea certificatului de divorț se poate face de către ofițerul de stare civilă de la unitatea administrativ-teritorială care are în păstrare dosarul de divorț, din oficiu sau la cererea scrisă a unuia dintre foștii soți, depusă personal ori prin împuternicit cu procură specială.(2) Ofițerul de stare civilă întocmește un referat de constatare a erorii, care se aprobă de primarul unității administrativ-teritoriale care are în păstrare dosarul de divorț.(3) După rectificare, se eliberează certificatul de divorț corespunzător, iar pe cel greșit completat se înscrie în partea superioară dreaptă mențiunea „ANULAT“ și acesta se restituie solicitantului.(4) Data eliberării certificatului de divorț corespunde celei la care acesta se eliberează ca urmare a rectificării.  +  Capitolul XI Valorificarea datelor cu caracter personal, a informațiilor din actele de stare civilă și a documentelor care stau la baza înregistrărilor de stare civilă  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 198Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice, rezultate din activitățile specifice stării civile, sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 și ale celorlalte acte normative aplicabile domeniului protecției datelor, atât de către entitățile cu atribuții în domeniul stării civile, cât și de către beneficiarii legali ai acestor date.  +  Articolul 199Datele cu caracter personal menționate la art. 198 pot fi valorificate prin următoarele modalități:a) prin eliberarea certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, a extraselor pentru uz oficial de pe actele de stare civilă, a extraselor de stare civilă pentru uz extern, precum și prin formularele standard multilingve; ... b) prin accesarea și prin consultarea datelor și a informațiilor din S.I.I.E.A.S.C.; ... c) prin furnizarea, verificarea sau prin validarea unor date cu caracter personal; ... d) prin transmiterea documentelor care stau la baza înregistrărilor de stare civilă sau a copiilor acestora. ...   +  Secţiunea a 2-a Acordarea accesului la S.I.I.E.A.S.C.  +  Articolul 200(1) Atribuirea conturilor de utilizator, în vederea acordării accesului la S.I.I.E.A.S.C., se realizează de către D.G.E.P., prin intermediul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. ulterior instruirii de utilizare a aplicației S.I.I.E.A.S.C., în baza solicitării scrise a autorității publice din care face parte persoana căreia i se atribuie contul, cu precizarea rolului pe care îl deține utilizatorul și a atribuțiilor pe care acesta le exercită.(2) Crearea conturilor pentru utilizatorii care au roluri în fluxurile de verificare, de întocmire, de actualizare sau de validare a actelor de stare civilă se efectuează pentru persoanele prevăzute la capitolul II. (3) Atribuirea conturilor de utilizator pentru autoritățile publice care nu au atribuții de actualizare a informațiilor de stare civilă, în scopul consultării datelor și a informațiilor de stare civilă, se realizează în baza unor protocoale de cooperare încheiate între D.G.E.P., în calitate de administrator al S.I.I.E.A.S.C., și autoritățile publice respective, cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (2).  +  Secţiunea a 3-a Verificarea, validarea sau furnizarea datelor cu caracter personal din evidențele de stare civilă  +  Articolul 201(1) Verificarea, validarea sau furnizarea datelor cu caracter personal din evidențele de stare civilă se realizează, în baza unor solicitări scrise, de către:a) D.G.E.P. sau de structurile sale teritoriale subordonate; ... b) S.P.C.J.E.P., D.G.E.P.M.B. și de S.P.C.L.E.P. sau de primăriile unităților administrativ-teritoriale unde nu sunt constituite S.P.C.L.E.P. ... (2) Solicitările de verificare, validare sau furnizare a datelor cu caracter personal primite în țară de la entități din alte state sunt soluționate numai de către D.G.E.P., iar corespondența se realizează prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare de carieră ale României sau prin misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor solicitante acreditate în România, în vederea asigurării protecției datelor cu caracter personal.(3) Verificarea, validarea sau furnizarea datelor cu caracter personal la solicitarea entităților din alte state se poate realiza și prin mecanisme de cooperare agreate cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor de origine ale solicitanților acreditate în România, cu aplicarea măsurilor adecvate de protecție a datelor, precum și prin mecanisme de cooperare prevăzute de acte normative emise de instituțiile Uniunii Europene.(4) Misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României sunt competente să soluționeze cererile primite de la autoritățile publice străine sau de la persoanele fizice și juridice din statul acreditar, pentru categoriile de informații puse la dispoziție acestora, prin intermediul S.I.I.E.A.S.C.(5) Verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate pentru prelucrarea acestor date revine autorității publice care a primit cererea de verificare, de validare sau de furnizare a datelor.(6) În cazul identificării necesității interconectării S.I.I.E.A.S.C. cu alte sisteme ale autorităților și instituțiilor publice ori ale entităților private abilitate de lege, în scopul verificării, validării ori furnizării de date cu caracter personal din S.I.I.E.A.S.C., D.G.E.P. încheie protocoale de colaborare, cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (2).  +  Secţiunea a 4-a Transmiterea înscrisurilor care au stat la baza întocmirii actelor de stare civilă  +  Articolul 202(1) Înscrisurile care au stat la baza întocmirii actelor de stare civilă pot fi transmise, în copie, de către ofițerii de stare civilă care le au în păstrare sau le-au creat următoarelor autorități publice, la cererea scrisă și motivată a acestora, emisă în exercitarea atribuțiilor legale:a) instituțiilor cu competențe în domeniul evidenței persoanelor și al stării civile: D.G.E.P., S.P.C.L.E.P., S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., oficiilor de stare civilă din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P.; ... b) D.G.P., serviciilor publice comunitare de pașapoarte; ... c) instanțelor judecătorești, conform normelor specifice procedurii penale sau procedurii civile; ... d) organelor de urmărire penală, conform normelor specifice procedurii penale; ... e) unităților din cadrul I.G.P.R.; ... f) M.A.E. - DCons, în situațiile prevăzute la art. 69 alin. (6) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Înscrisurile care au stat la baza întocmirii actelor de stare civilă pot fi transmise, în copie, de către ofițerii de stare civilă care le au în păstrare sau care le-au creat persoanelor prevăzute la art. 69 alin. (3^1) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Secţiunea a 5-a Eliberarea extraselor pentru uz oficial de pe actele de stare civilă  +  Articolul 203(1) Extrasele pentru uz oficial se eliberează din Registrul de stare civilă exemplarul II, la cererea scrisă adresată D.G.E.P., S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. sau oricărui S.P.C.L.E.P. ori, după caz, oricărei primării din cadrul unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., următoarelor autorități și instituții publice:a) D.G.P., serviciilor publice comunitare de pașapoarte; ... b) instanțelor judecătorești, conform normelor specifice procedurii penale sau procedurii civile; ... c) organelor de urmărire penală, conform normelor specifice procedurii penale; ... d) unităților din cadrul I.G.P.R.; ... e) A.N.C.; ... f) instituțiilor cu atribuții în protecția copilului; ... g) altor autorități și instituții publice, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectoarelor municipiului București ori, după caz, a șefului S.P.C.L.E.P./directorului D.G.E.P.M.B. care are în păstrare actul, precum și a directorului general al D.G.E.P. ... (2) Extrasele pentru uz oficial se pot elibera autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1) și în baza unor protocoale încheiate între acestea și D.G.E.P.(3) La cererea expresă, extrasele pentru uz oficial pot fi însoțite, după caz, de copii ale înscrisurilor care au stat la baza întocmirii actelor de stare civilă, în condițiile stabilite la art. 202.(4) În cazuri punctuale, temeinic justificate, extrasele pentru uz oficial de pe actele de stare civilă, solicitate în cadrul unor acțiuni de interes public sau pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, se eliberează la cererea notarilor publici, a Camerei Notarilor Publici, a Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România și a executorilor judecătorești.(5) Extrasele pentru uz oficial se pot emite din S.I.I.E.A.S.C. semnate electronic de către emitent.(6) Dispozițiile alin. (1)-(5) sunt aplicabile și în cazul solicitărilor adresate structurilor Arhivelor Naționale, pentru actele aflate în păstrarea acestora.  +  Capitolul XI Anexe  +  Articolul 204Anexele nr. 1-26*) fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.*) Anexele nr. 1-19 și nr. 24-26 sunt reproduse în facsimil.  +  Anexa nr. 1la normele metodologice  +  Anexa nr. 2la normele metodologice  +  Anexa nr. 3la normele metodologice  +  Anexa nr. 4la normele metodologice  +  Anexa nr. 5la normele metodologice  +  Anexa nr. 6la normele metodologice  +  Anexa nr. 7la normele metodologice  +  Anexa nr. 8la normele metodologice  +  Anexa nr. 9la normele metodologice  +  Anexa nr. 10la normele metodologice  +  Anexa nr. 11la normele metodologice  +  Anexa nr. 12la normele metodologice  +  Anexa nr. 13la normele metodologice  +  Anexa nr. 14la normele metodologice  +  Anexa nr. 15la normele metodologice  +  Anexa nr. 16la normele metodologice  +  Anexa nr. 17la normele metodologice  +  Anexa nr. 18la normele metodologice  +  Anexa nr. 19la normele metodologice  +  Anexa nr. 20la normele metodologice
MENȚIUNI
care se înscriu pe actele și certificatele de stare civilăI. MENȚIUNI APLICATE PE ACTUL DE NAȘTERE1. LA ÎNREGISTRAREA ACTULUI DE NAȘTERE (exemplarele I și II)1.1. Înregistrarea actului de naștere tardiv: