LEGE nr. 184 din 12 aprilie 2001privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 18 aprilie 2001
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect şi constituirea Ordinului Arhitectilor din România, ca forma de organizare independenta şi autonomă, apolitica, de interes public. + Articolul 2 (1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultura de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice. (2) Creaţia arhitecturala este menita sa organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar. + Articolul 3 (1) Potrivit legii, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor. (2) Planurile de urbanism zonale, planurile de urbanism de detaliu şi planurile de urbanism generale, supuse avizării sau aprobării, precum şi proiectele de arhitectura pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnatura. + Articolul 4 (1) Poarta titlul de arhitect cetăţenii români absolvenţi, cu diploma de licenţă sau asimilată, ai instituţiilor de învăţământ superior de arhitectura, recunoscute de statul român, cu durata studiilor de minimum 5 ani. (2) De asemenea, sunt consideraţi arhitecti absolvenţii cu diploma de licenţă ai unei instituţii din străinătate, recunoscută de statul român, echivalata cu diploma eliberata potrivit alin. (1). + Articolul 5 (1) Activitatea în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi arhitecturii consta în: a) proiectarea, consilierea, asistenţa tehnica şi supravegherea lucrărilor de construcţii; proiectarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, restaurari de monumente, peisagistica, design, amenajări şi decoratiuni interioare, scenografie şi alte asemenea activităţi; b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea şi reglementarea specifică în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, construcţiilor, utilizării materialelor de construcţie şi tehnologiilor specifice; c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul şi expertiza tehnica a proiectelor de urbanism şi construcţii. (2) Practica arhitecturii este un act complex de creaţie tehnica şi estetica şi de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor şi documentaţiilor conexe întocmite de alţi specialişti, studii, teme şi programe de cercetare, proiectare şi concursuri, documentaţii tehnice, machete, relevee şi alte asemenea activităţi. + Capitolul 2 Exercitarea profesiei de arhitect + Secţiunea 1 Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnatura + Articolul 6Exercitarea profesiei de arhitect se face fie în sectorul privat, liber, independent şi cu titlu individual, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi altor reglementări şi acte normative în vigoare, fie în sectorul public, în care arhitecţii îşi exercită profesia, având, după caz, statutul de funcţionar public, cadru didactic în învăţământul de stat şi alte funcţii, fiind supuşi prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor instituţiilor respective. + Articolul 7 (1) Dreptul de semnatura implica asumarea de către persoana care îl exercita a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţi cu privire la calitatea şi functionalitatea soluţiilor propuse, integrarea în ambianta inconjuratoare a posibilităţilor tehnice de realizare şi cu respectarea legislaţiei în domeniu. (2) Dreptul de semnatura se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitectilor. Lucrările colective trebuie să poarte semnatura tuturor arhitectilor care au contribuit la elaborarea lor. + Articolul 8 (1) Arhitectul dobândeşte drept de semnatura dacă a fost atestat şi dacă are capacitatea drepturilor civile. Dobândirea dreptului de semnatura atrage înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitectilor. (2) Condiţiile în care arhitecţii cetăţeni străini pot dobândi drept de semnatura în România şi pot solicita înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitectilor vor fi stabilite prin convenţii de reciprocitate încheiate de statul român sau de Ordinul Arhitectilor din România şi organizaţia similară din ţara de origine a solicitantului, cu respectarea legislaţiei în domeniu din România. + Articolul 9 (1) Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor art. 4 alin. (2), îşi poate desfăşura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnatura. (2) La împlinirea a 2 ani de desfăşurare efectivă a profesiei în domeniul arhitecturii sau urbanismului, pentru obţinerea dreptului de semnatura arhitectul stagiar trebuie să promoveze un examen privind legislaţia specifică domeniului, care va fi organizat anual de Ordinul Arhitectilor din România. (3) Înscrierea arhitectilor stagiari la examen se face pe baza unei cereri însoţite de copia legalizată de pe diploma de licenţă sau asimilată, portofoliul de lucrări la care a colaborat, dovada legalizată a efectuării stagiului profesional şi de recomandarea a 2 arhitecti cu drept de semnatura. + Articolul 10 (1) Arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziţii sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizaţii de construire. (2) Arhitecţii stagiari pot întocmi planuri de urbanism şi proiecte de arhitectura care, conform legii, sunt de competenţa conductorilor arhitecti şi au dreptul să îşi susţină lucrările pentru obţinerea autorizaţiei de construire, dacă semnatura proprie este dublata de a unui arhitect cu drept de semnatura. + Articolul 11Exercitarea dreptului de semnatura, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situaţiile în care: a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare; b) arhitectul este funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţa avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauza. + Articolul 12Constituie infracţiune şi se sancţionează, potrivit art. 281 din Codul penal, exercitarea dreptului de semnatura fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege. + Secţiunea a 2-a Modalităţi de exercitare a profesiei de arhitect + Articolul 13 (1) Pentru exercitarea profesiei arhitecţii cu drept de semnatura pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăţi civile profesionale sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă sau al unor convenţii civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei. (2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnatura pot dobândi calitatea de proiectant general. (3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnatura pot angaja salariaţi. (4) Societăţile comerciale sau alte persoane juridice, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnatura şi care desfăşoară activităţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectura supuse aprobării sau autorizării, sa folosească serviciile unui arhitect cu drept de semnatura, încheind cu acesta contract individual de muncă sau convenţie civilă de prestări de servicii. + Articolul 14 (1) Birourile individuale de arhitectura, constituite potrivit legii, se declara la Ordinul Arhitectilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client. (2) Birourile individuale se pot asocia prin contract. (3) Formele şi modalităţile de exercitare a profesiei, declarate la Ordinul Arhitectilor din România, sunt înregistrate obligatoriu în Tabloul Naţional al Arhitectilor. + Articolul 15 (1) Societăţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, de către 2 sau mai mulţi arhitecti cu drept de semnatura, prin contract de societate declarat la Ordinul Arhitectilor din România. (2) Raporturile contractuale se nasc între client şi societatea civilă profesională, indiferent care dintre arhitecţii asociaţi sau salariaţi îndeplineşte serviciul profesional. (3) În cadrul societăţilor civile profesionale patrimoniul este comun şi aparţine asociaţilor în cotele-părţi stabilite prin contractul de societate. + Secţiunea a 3-a Drepturile şi obligaţiile arhitectilor cu drept de semnatura + Articolul 16Arhitectul cu drept de semnatura are următoarele drepturi: a) sa elaboreze şi să semneze documentele prevăzute la art. 3 alin. (2); b) sa verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnica nu i-a fost încredinţată; c) sa beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cărui nivel minim se stabileşte de Ordinul Arhitectilor din România, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi al Ministerului Culturii şi Cultelor, practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit fiind interzisă; d) sa introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor. + Articolul 17Arhitectul cu drept de semnatura are următoarele obligaţii: a) sa cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect; b) să se conformeze şi să respecte codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul Ordinului Arhitectilor din România; c) să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege; d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale; e) să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnatura, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestand conştiinciozitate şi probitate profesională; f) sa servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale, acţiunile şi măsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise. + Secţiunea a 4-a Suspendarea şi încetarea dreptului de semnatura. Radierea din Tabloul Naţional al Arhitectilor + Articolul 18Dreptul de semnatura se suspenda: a) temporar, la cererea persoanei înscrise; b) după 6 luni de neplata fără justificare a cotizaţiilor anuale către Ordinul Arhitectilor din România, până la achitarea lor integrală; c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă; d) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii. + Articolul 19 (1) Dreptul de semnatura încetează: a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul dreptului de semnatura; b) dacă persoana înscrisă a fost condamnata definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directa cu exercitarea dreptului de semnatura, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementara a interdicţiei exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă. (2) Încetarea dreptului de semnatura atrage radierea din Tabloul Naţional al Arhitectilor. + Capitolul 3 Ordinul Arhitectilor din România + Secţiunea 1 Forurile de conducere şi comisiile Ordinului Arhitectilor din România + Articolul 20 (1) Ordinul Arhitectilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, se înfiinţează în condiţiile legii ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independenta. Ordinul are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de arhitect. (2) Ordinul Arhitectilor din România are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanţează din taxe de înscriere, cotizatii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări culturale, ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfăşoară, precum şi din donaţii legale, sponsorizări sau alte surse, în condiţiile legii. (3) Din Ordinul Arhitectilor din România fac parte toţi arhitecţii cu drept de semnatura, stagiarii şi toţi ceilalţi membri purtători ai titlului de arhitect, la cererea acestora. (4) Prezenta lege nu limitează dreptul de libera aderare a arhitectilor la alte forme de asociere profesională. (5) Ordinul Arhitectilor din România are obligaţia de a publică anual Tabloul Naţional al Arhitectilor. + Articolul 21 (1) Ordinul Arhitectilor din România are următoarele atribuţii: a) protejeaza şi promovează calitatea produsului de arhitectura şi urbanism; b) urmăreşte exercitarea competenţa şi calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia; c) propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor; d) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale; e) atesta arhitectilor dreptul de semnatura şi gestionează Tabloul Naţional al Arhitectilor. (2) Atributia Ordinului Arhitectilor din România privind acordarea dreptului de semnatura nu poate fi exercitată de nici o alta instituţie sau asociaţie profesională. + Articolul 22Drepturile şi obligaţiile membrilor Ordinului Arhitectilor din România se stabilesc prin regulamentul acestuia. + Articolul 23 (1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitectilor din România sunt: a) Conferinţa naţionala; b) Consiliul de conducere; c) Colegiul director; d) preşedintele Ordinului. (2) Persoanele alese în Consiliul de conducere, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului Arhitectilor din România au mandat de 4 ani şi nu mai mult de doua ori consecutiv. + Articolul 24Conferinţa naţionala a Ordinului Arhitectilor din România este constituită din membri delegaţi, cu drept de reprezentare, ai filialelor teritoriale. Filiala teritorială va asigura participarea la Conferinţa naţionala a Ordinului cel puţin a unui reprezentant al fiecărui judeţ cuprins în filiala. + Articolul 25 (1) Conferinţa naţionala a Ordinului Arhitectilor din România are următoarele atribuţii: a) adopta şi modifica Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale; b) adopta organizarea aparatului administrativ al Ordinului; c) alege şi revoca preşedintele Ordinului; d) alege şi revoca membrii Consiliului de conducere al Ordinului; e) alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplina la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate; f) aproba regulamentele de funcţionare ale comisiilor Ordinului, stabilind numărul membrilor şi competentele lor; g) adopta hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare; h) aproba bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi bilanţul Ordinului şi da Consiliului de conducere descărcare de gestiune a fondurilor Ordinului; i) aproba cotizatia anuală şi onorariile minimale. (2) Conferinţa naţionala a Ordinului Arhitectilor din România este legal constituită la prima convocare în prezenta a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Dacă la prima convocare condiţia de prezenta nu este îndeplinită, la a doua convocare Conferinţa naţionala este legal constituită în prezenta majorităţii membrilor şi adopta hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi. + Articolul 26 (1) Între reuniunile Conferintei naţionale activitatea Ordinului Arhitectilor din România va fi coordonata de Consiliul de conducere, două treimi din numărul membrilor acestuia fiind arhitecti cu drept de semnatura. (2) Componenta Consiliului de conducere va asigura reprezentativitatea proporţională a membrilor filialelor teritoriale. + Articolul 27 (1) Preşedintele Ordinului Arhitectilor din România, ales dintre arhitecţii cu drept de semnatura, reprezintă Ordinul în relaţiile sale cu alte persoane fizice şi juridice sau cu autorităţi din România şi din străinătate, putând sa încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte. De asemenea, preşedintele conduce lucrările Conferintei naţionale şi ordonanţează cheltuielile bugetare ale Ordinului. (2) Vicepreşedinţii Ordinului Arhitectilor din România sunt inlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de Conferinţa naţionala. + Articolul 28 (1) Activitatea curenta a Ordinului Arhitectilor din România este coordonata de Colegiul director. (2) Colegiul director este ales cu votul majorităţii membrilor Consiliului de conducere. (3) Cel puţin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecti cu drept de semnatura. + Articolul 29Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitectilor din România şi conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majorităţii participanţilor cu drept de vot. + Articolul 30Organizarea şi funcţionarea Ordinului Arhitectilor din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferinţa naţionala. + Secţiunea a 2-a Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România + Articolul 31 (1) La nivelul judeţelor cu cel puţin 50 de arhitecti, precum şi în municipiul Bucureşti se vor înfiinţa prin libera asociere filiale teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România, reunindu-i pe arhitecţii domiciliaţi în raza teritorială a judeţului. (2) Dacă într-un judeţ exista un număr mai mic de 50 de arhitecti, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin asocierea arhitectilor cu domiciliile în judeţe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri. (3) În cadrul unui judeţ, într-o zona formată din două sau mai multe judeţe limitrofe, precum şi în municipiul Bucureşti se poate înfiinţa o singura filiala a Ordinului Arhitectilor din România. (4) Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili: a) oraşul de reşedinţa a filialei teritoriale şi sediul acesteia; b) forurile de conducere ale filialei. + Articolul 32La înfiinţarea lor filialele teritoriale îşi vor elabora propriile regulamente în baza regulamentului-cadru la nivel naţional, aprobat de Conferinţa naţionala a Ordinului Arhitectilor din România. + Secţiunea a 3-a Tabloul Naţional al Arhitectilor + Articolul 33 (1) Pentru centralizarea evidentei arhitectilor din întreaga ţara se înfiinţează Tabloul Naţional al Arhitectilor, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe lângă toate filialele Ordinului Arhitectilor din România se înfiinţează tablourile arhitectilor, cu evidenta membrilor acestora. (3) Pentru întocmirea şi actualizarea Tabloului Naţional al Arhitectilor filialele teritoriale au obligaţia sa comunice Ordinului Arhitectilor din România, în termen de 30 de zile de la data efectuării lor, toate datele şi informaţiile înregistrate în tablourile arhitectilor. (4) Tablourile arhitectilor vor cuprinde: a) arhitecti cu drept de semnatura; b) conductori arhitecti cu drept de semnatura; c) arhitecti stagiari; d) conductori arhitecti stagiari; e) arhitecti, membri ai Ordinului Arhitectilor din România, fără drept de semnatura; f) arhitecti care nu sunt membri ai Ordinului Arhitectilor din România. (5) Înregistrarea într-un tablou al arhitectilor permite exercitarea profesiei în întreaga ţara. + Articolul 34 (1) Ordinul Arhitectilor din România, inclusiv filialele sale teritoriale, are obligaţia sa furnizeze terţilor orice informaţie legată de datele înregistrate în Tabloul Naţional al Arhitectilor sau în tablourile arhitectilor. (2) Tablourile arhitectilor vor evidenţia şi modalitatea în care persoanele înscrise îşi exercită profesia. (3) Ordinul Arhitectilor din România sau filialele acestuia vor elibera, la cererea celui înscris, un certificat, care va cuprinde toate datele care îl privesc, înregistrate în tablourile arhitectilor. + Secţiunea a 4-a Răspunderea disciplinară + Articolul 35 (1) Membrii Ordinului Arhitectilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri săvârşite în legătură cu profesia sau în afară acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului. (2) Sancţiunile disciplinare sunt: a) avertismentul; b) votul de blam; c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnatura; d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calităţii de membru al Ordinului Arhitectilor din România; e) retragerea definitivă a dreptului de semnatura pentru membrii Ordinului Arhitectilor din România înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitectilor; f) retragerea definitivă a calităţii de membru al Ordinului Arhitectilor din România. (3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplina. (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. c)-f) se aplică de Consiliul de conducere al Ordinului Arhitectilor din România, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplina, în baza hotărârii comisiei de disciplina la nivel naţional, numai după efectuarea unei expertize de specialitate, întocmită de o comisie formată din 5 membri propuşi de Consiliul de conducere al Ordinului, acceptaţi de cel în cauza. (5) Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplina, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), se poate formula contestaţie la Comisia naţionala de disciplina în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. (6) Împotriva hotărârii Comisiei naţionale de disciplina, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească de contencios administrativ competenţa în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. + Articolul 36 (1) Comisiile de disciplina ale Ordinului Arhitectilor din România sunt organe cu activitate jurisdicţională şi se organizează la nivel naţional şi teritorial pentru fiecare filiala. (2) Comisia naţionala de disciplina este alcătuită din 5 arhitecti cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecti cu drept de semnatura. (3) Comisia de disciplina alege un preşedinte din rândul membrilor săi. (4) Hotărârile comisiilor de disciplina se validează cu majoritate simpla de voturi. (5) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitectilor din România şi se completează cu prevederile Codului de procedura civilă. + Articolul 37După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnatura sau a calităţii de membru al Ordinului Arhitectilor din România cel în cauza poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere o noua cerere nu poate fi facuta decât după un an. + Articolul 38În cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţa hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnatura pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplica sancţiunea complementara a interdicţiei de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului Arhitectilor din România, organizată la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitectilor în raza căruia îşi are domiciliul. + Capitolul 4 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 39 (1) Dispoziţiile referitoare la susţinerea examenului de legislaţie de atestare a arhitectilor stagiari se vor aplica începând cu promotia de absolvenţi licentiati din anul intrării în vigoare a prezentei legi. (2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi toţi arhitecţii cu diploma de licenţă sau asimilată, eliberata de instituţiile de învăţământ superior de arhitectura cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obţine, în baza unor cereri, înscrierea în Ordinul Arhitectilor din România şi în tabloul arhitectilor din raza filialei unde îşi au domiciliul şi vor putea exercita dreptul de semnatura, indiferent de vechimea în profesie. + Articolul 40 (1) Poarta titlul de conductori arhitecti absolvenţii cu diploma eliberata de instituţii de învăţământ superior de arhitectura acreditate de statul român, cu durata studiilor de minimum 3 ani. (2) Conductorii arhitecti, absolvenţi cu diploma ai instituţiilor de învăţământ superior de arhitectura cu durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere înscrierea în una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România, în a căror rază îşi au domiciliul. (3) Conductorii arhitecti, absolvenţi cu diploma până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi absolvenţii din următorii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnatura limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept. (4) Conductorii arhitecti cu diploma, absolvenţi între anii 1973-1983 inclusiv, pot primi drept de semnatura similar cu arhitecţii, dacă aceştia solicita atestarea în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. + Articolul 41În vederea protejării dreptului de autor membrii Ordinului Arhitectilor din România pot cere înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-o evidenta specială la Ordin, primind astfel data certa. + Articolul 42După 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru toţi cei care vor exercita profesia de arhitect fără sa îndeplinească prevederile acesteia vor fi propuse sancţiuni disciplinare, administrative sau plângere penală, după caz. + Articolul 43 (1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de iniţiativa format din reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din domeniu asigura convocarea Conferintei naţionale de constituire a Ordinului Arhitectilor din România. (2) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferinţa naţionala va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitectilor din România şi Codul deontologic al profesiei de arhitect şi va stabili onorariile minime potrivit art. 16. + Articolul 44Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitectilor din România, înfiinţată prin Decretul-lege nr. 127/1990 privind unele măsuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitectilor din România şi a asociaţiilor teritoriale ale arhitectilor, va pune la dispoziţie acestuia banca sa de date, cuprinsă în Registrul Naţional al Arhitectilor, evidenta membrilor şi întreaga arhiva. + Articolul 45 (1) În cazul unor licitaţii, organizate în temeiul legii, pentru realizarea lucrărilor de investiţii publice ce implica proiecte de urbanism sau arhitectura, din comisia de licitaţie a ofertelor va face parte în mod obligatoriu un arhitect cu drept de semnatura. (2) Concursurile publice interne care se organizează pentru investiţii publice de interes naţional se fac cu participarea în juriu a unui membru al Ordinului Arhitectilor din România. + Articolul 46Cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotări şi alte utilităţi necesare în vederea exercitării profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi, se scad din veniturile impozabile pe o durată de 3 ani de la data constituirii formelor de exercitare a profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 47 (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUI,ALEXANDRU ATHANASIUAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANU--------
| EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect şi constituirea Ordinului Arhitectilor din România, ca forma de organizare independenta şi autonomă, apolitica, de interes public. + Articolul 2 (1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultura de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice. (2) Creaţia arhitecturala este menita sa organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar. + Articolul 3 (1) Potrivit legii, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor. (2) Planurile de urbanism zonale, planurile de urbanism de detaliu şi planurile de urbanism generale, supuse avizării sau aprobării, precum şi proiectele de arhitectura pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnatura. + Articolul 4 (1) Poarta titlul de arhitect cetăţenii români absolvenţi, cu diploma de licenţă sau asimilată, ai instituţiilor de învăţământ superior de arhitectura, recunoscute de statul român, cu durata studiilor de minimum 5 ani. (2) De asemenea, sunt consideraţi arhitecti absolvenţii cu diploma de licenţă ai unei instituţii din străinătate, recunoscută de statul român, echivalata cu diploma eliberata potrivit alin. (1). + Articolul 5 (1) Activitatea în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi arhitecturii consta în: a) proiectarea, consilierea, asistenţa tehnica şi supravegherea lucrărilor de construcţii; proiectarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, restaurari de monumente, peisagistica, design, amenajări şi decoratiuni interioare, scenografie şi alte asemenea activităţi; b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea şi reglementarea specifică în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, construcţiilor, utilizării materialelor de construcţie şi tehnologiilor specifice; c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul şi expertiza tehnica a proiectelor de urbanism şi construcţii. (2) Practica arhitecturii este un act complex de creaţie tehnica şi estetica şi de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor şi documentaţiilor conexe întocmite de alţi specialişti, studii, teme şi programe de cercetare, proiectare şi concursuri, documentaţii tehnice, machete, relevee şi alte asemenea activităţi. + Capitolul 2 Exercitarea profesiei de arhitect + Secţiunea 1 Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnatura + Articolul 6Exercitarea profesiei de arhitect se face fie în sectorul privat, liber, independent şi cu titlu individual, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi altor reglementări şi acte normative în vigoare, fie în sectorul public, în care arhitecţii îşi exercită profesia, având, după caz, statutul de funcţionar public, cadru didactic în învăţământul de stat şi alte funcţii, fiind supuşi prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor instituţiilor respective. + Articolul 7 (1) Dreptul de semnatura implica asumarea de către persoana care îl exercita a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţi cu privire la calitatea şi functionalitatea soluţiilor propuse, integrarea în ambianta inconjuratoare a posibilităţilor tehnice de realizare şi cu respectarea legislaţiei în domeniu. (2) Dreptul de semnatura se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitectilor. Lucrările colective trebuie să poarte semnatura tuturor arhitectilor care au contribuit la elaborarea lor. + Articolul 8 (1) Arhitectul dobândeşte drept de semnatura dacă a fost atestat şi dacă are capacitatea drepturilor civile. Dobândirea dreptului de semnatura atrage înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitectilor. (2) Condiţiile în care arhitecţii cetăţeni străini pot dobândi drept de semnatura în România şi pot solicita înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitectilor vor fi stabilite prin convenţii de reciprocitate încheiate de statul român sau de Ordinul Arhitectilor din România şi organizaţia similară din ţara de origine a solicitantului, cu respectarea legislaţiei în domeniu din România. + Articolul 9 (1) Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor art. 4 alin. (2), îşi poate desfăşura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnatura. (2) La împlinirea a 2 ani de desfăşurare efectivă a profesiei în domeniul arhitecturii sau urbanismului, pentru obţinerea dreptului de semnatura arhitectul stagiar trebuie să promoveze un examen privind legislaţia specifică domeniului, care va fi organizat anual de Ordinul Arhitectilor din România. (3) Înscrierea arhitectilor stagiari la examen se face pe baza unei cereri însoţite de copia legalizată de pe diploma de licenţă sau asimilată, portofoliul de lucrări la care a colaborat, dovada legalizată a efectuării stagiului profesional şi de recomandarea a 2 arhitecti cu drept de semnatura. + Articolul 10 (1) Arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziţii sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizaţii de construire. (2) Arhitecţii stagiari pot întocmi planuri de urbanism şi proiecte de arhitectura care, conform legii, sunt de competenţa conductorilor arhitecti şi au dreptul să îşi susţină lucrările pentru obţinerea autorizaţiei de construire, dacă semnatura proprie este dublata de a unui arhitect cu drept de semnatura. + Articolul 11Exercitarea dreptului de semnatura, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situaţiile în care: a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare; b) arhitectul este funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţa avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauza. + Articolul 12Constituie infracţiune şi se sancţionează, potrivit art. 281 din Codul penal, exercitarea dreptului de semnatura fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege. + Secţiunea a 2-a Modalităţi de exercitare a profesiei de arhitect + Articolul 13 (1) Pentru exercitarea profesiei arhitecţii cu drept de semnatura pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăţi civile profesionale sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă sau al unor convenţii civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei. (2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnatura pot dobândi calitatea de proiectant general. (3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnatura pot angaja salariaţi. (4) Societăţile comerciale sau alte persoane juridice, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnatura şi care desfăşoară activităţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectura supuse aprobării sau autorizării, sa folosească serviciile unui arhitect cu drept de semnatura, încheind cu acesta contract individual de muncă sau convenţie civilă de prestări de servicii. + Articolul 14 (1) Birourile individuale de arhitectura, constituite potrivit legii, se declara la Ordinul Arhitectilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client. (2) Birourile individuale se pot asocia prin contract. (3) Formele şi modalităţile de exercitare a profesiei, declarate la Ordinul Arhitectilor din România, sunt înregistrate obligatoriu în Tabloul Naţional al Arhitectilor. + Articolul 15 (1) Societăţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, de către 2 sau mai mulţi arhitecti cu drept de semnatura, prin contract de societate declarat la Ordinul Arhitectilor din România. (2) Raporturile contractuale se nasc între client şi societatea civilă profesională, indiferent care dintre arhitecţii asociaţi sau salariaţi îndeplineşte serviciul profesional. (3) În cadrul societăţilor civile profesionale patrimoniul este comun şi aparţine asociaţilor în cotele-părţi stabilite prin contractul de societate. + Secţiunea a 3-a Drepturile şi obligaţiile arhitectilor cu drept de semnatura + Articolul 16Arhitectul cu drept de semnatura are următoarele drepturi: a) sa elaboreze şi să semneze documentele prevăzute la art. 3 alin. (2); b) sa verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnica nu i-a fost încredinţată; c) sa beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cărui nivel minim se stabileşte de Ordinul Arhitectilor din România, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi al Ministerului Culturii şi Cultelor, practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit fiind interzisă; d) sa introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor. + Articolul 17Arhitectul cu drept de semnatura are următoarele obligaţii: a) sa cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect; b) să se conformeze şi să respecte codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul Ordinului Arhitectilor din România; c) să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege; d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale; e) să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnatura, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestand conştiinciozitate şi probitate profesională; f) sa servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale, acţiunile şi măsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise. + Secţiunea a 4-a Suspendarea şi încetarea dreptului de semnatura. Radierea din Tabloul Naţional al Arhitectilor + Articolul 18Dreptul de semnatura se suspenda: a) temporar, la cererea persoanei înscrise; b) după 6 luni de neplata fără justificare a cotizaţiilor anuale către Ordinul Arhitectilor din România, până la achitarea lor integrală; c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă; d) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii. + Articolul 19 (1) Dreptul de semnatura încetează: a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul dreptului de semnatura; b) dacă persoana înscrisă a fost condamnata definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directa cu exercitarea dreptului de semnatura, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementara a interdicţiei exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă. (2) Încetarea dreptului de semnatura atrage radierea din Tabloul Naţional al Arhitectilor. + Capitolul 3 Ordinul Arhitectilor din România + Secţiunea 1 Forurile de conducere şi comisiile Ordinului Arhitectilor din România + Articolul 20 (1) Ordinul Arhitectilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, se înfiinţează în condiţiile legii ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independenta. Ordinul are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de arhitect. (2) Ordinul Arhitectilor din România are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanţează din taxe de înscriere, cotizatii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări culturale, ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfăşoară, precum şi din donaţii legale, sponsorizări sau alte surse, în condiţiile legii. (3) Din Ordinul Arhitectilor din România fac parte toţi arhitecţii cu drept de semnatura, stagiarii şi toţi ceilalţi membri purtători ai titlului de arhitect, la cererea acestora. (4) Prezenta lege nu limitează dreptul de libera aderare a arhitectilor la alte forme de asociere profesională. (5) Ordinul Arhitectilor din România are obligaţia de a publică anual Tabloul Naţional al Arhitectilor. + Articolul 21 (1) Ordinul Arhitectilor din România are următoarele atribuţii: a) protejeaza şi promovează calitatea produsului de arhitectura şi urbanism; b) urmăreşte exercitarea competenţa şi calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia; c) propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor; d) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale; e) atesta arhitectilor dreptul de semnatura şi gestionează Tabloul Naţional al Arhitectilor. (2) Atributia Ordinului Arhitectilor din România privind acordarea dreptului de semnatura nu poate fi exercitată de nici o alta instituţie sau asociaţie profesională. + Articolul 22Drepturile şi obligaţiile membrilor Ordinului Arhitectilor din România se stabilesc prin regulamentul acestuia. + Articolul 23 (1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitectilor din România sunt: a) Conferinţa naţionala; b) Consiliul de conducere; c) Colegiul director; d) preşedintele Ordinului. (2) Persoanele alese în Consiliul de conducere, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului Arhitectilor din România au mandat de 4 ani şi nu mai mult de doua ori consecutiv. + Articolul 24Conferinţa naţionala a Ordinului Arhitectilor din România este constituită din membri delegaţi, cu drept de reprezentare, ai filialelor teritoriale. Filiala teritorială va asigura participarea la Conferinţa naţionala a Ordinului cel puţin a unui reprezentant al fiecărui judeţ cuprins în filiala. + Articolul 25 (1) Conferinţa naţionala a Ordinului Arhitectilor din România are următoarele atribuţii: a) adopta şi modifica Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale; b) adopta organizarea aparatului administrativ al Ordinului; c) alege şi revoca preşedintele Ordinului; d) alege şi revoca membrii Consiliului de conducere al Ordinului; e) alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplina la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate; f) aproba regulamentele de funcţionare ale comisiilor Ordinului, stabilind numărul membrilor şi competentele lor; g) adopta hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare; h) aproba bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi bilanţul Ordinului şi da Consiliului de conducere descărcare de gestiune a fondurilor Ordinului; i) aproba cotizatia anuală şi onorariile minimale. (2) Conferinţa naţionala a Ordinului Arhitectilor din România este legal constituită la prima convocare în prezenta a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Dacă la prima convocare condiţia de prezenta nu este îndeplinită, la a doua convocare Conferinţa naţionala este legal constituită în prezenta majorităţii membrilor şi adopta hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi. + Articolul 26 (1) Între reuniunile Conferintei naţionale activitatea Ordinului Arhitectilor din România va fi coordonata de Consiliul de conducere, două treimi din numărul membrilor acestuia fiind arhitecti cu drept de semnatura. (2) Componenta Consiliului de conducere va asigura reprezentativitatea proporţională a membrilor filialelor teritoriale. + Articolul 27 (1) Preşedintele Ordinului Arhitectilor din România, ales dintre arhitecţii cu drept de semnatura, reprezintă Ordinul în relaţiile sale cu alte persoane fizice şi juridice sau cu autorităţi din România şi din străinătate, putând sa încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte. De asemenea, preşedintele conduce lucrările Conferintei naţionale şi ordonanţează cheltuielile bugetare ale Ordinului. (2) Vicepreşedinţii Ordinului Arhitectilor din România sunt inlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de Conferinţa naţionala. + Articolul 28 (1) Activitatea curenta a Ordinului Arhitectilor din România este coordonata de Colegiul director. (2) Colegiul director este ales cu votul majorităţii membrilor Consiliului de conducere. (3) Cel puţin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecti cu drept de semnatura. + Articolul 29Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitectilor din România şi conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majorităţii participanţilor cu drept de vot. + Articolul 30Organizarea şi funcţionarea Ordinului Arhitectilor din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferinţa naţionala. + Secţiunea a 2-a Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România + Articolul 31 (1) La nivelul judeţelor cu cel puţin 50 de arhitecti, precum şi în municipiul Bucureşti se vor înfiinţa prin libera asociere filiale teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România, reunindu-i pe arhitecţii domiciliaţi în raza teritorială a judeţului. (2) Dacă într-un judeţ exista un număr mai mic de 50 de arhitecti, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin asocierea arhitectilor cu domiciliile în judeţe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri. (3) În cadrul unui judeţ, într-o zona formată din două sau mai multe judeţe limitrofe, precum şi în municipiul Bucureşti se poate înfiinţa o singura filiala a Ordinului Arhitectilor din România. (4) Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili: a) oraşul de reşedinţa a filialei teritoriale şi sediul acesteia; b) forurile de conducere ale filialei. + Articolul 32La înfiinţarea lor filialele teritoriale îşi vor elabora propriile regulamente în baza regulamentului-cadru la nivel naţional, aprobat de Conferinţa naţionala a Ordinului Arhitectilor din România. + Secţiunea a 3-a Tabloul Naţional al Arhitectilor + Articolul 33 (1) Pentru centralizarea evidentei arhitectilor din întreaga ţara se înfiinţează Tabloul Naţional al Arhitectilor, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe lângă toate filialele Ordinului Arhitectilor din România se înfiinţează tablourile arhitectilor, cu evidenta membrilor acestora. (3) Pentru întocmirea şi actualizarea Tabloului Naţional al Arhitectilor filialele teritoriale au obligaţia sa comunice Ordinului Arhitectilor din România, în termen de 30 de zile de la data efectuării lor, toate datele şi informaţiile înregistrate în tablourile arhitectilor. (4) Tablourile arhitectilor vor cuprinde: a) arhitecti cu drept de semnatura; b) conductori arhitecti cu drept de semnatura; c) arhitecti stagiari; d) conductori arhitecti stagiari; e) arhitecti, membri ai Ordinului Arhitectilor din România, fără drept de semnatura; f) arhitecti care nu sunt membri ai Ordinului Arhitectilor din România. (5) Înregistrarea într-un tablou al arhitectilor permite exercitarea profesiei în întreaga ţara. + Articolul 34 (1) Ordinul Arhitectilor din România, inclusiv filialele sale teritoriale, are obligaţia sa furnizeze terţilor orice informaţie legată de datele înregistrate în Tabloul Naţional al Arhitectilor sau în tablourile arhitectilor. (2) Tablourile arhitectilor vor evidenţia şi modalitatea în care persoanele înscrise îşi exercită profesia. (3) Ordinul Arhitectilor din România sau filialele acestuia vor elibera, la cererea celui înscris, un certificat, care va cuprinde toate datele care îl privesc, înregistrate în tablourile arhitectilor. + Secţiunea a 4-a Răspunderea disciplinară + Articolul 35 (1) Membrii Ordinului Arhitectilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri săvârşite în legătură cu profesia sau în afară acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului. (2) Sancţiunile disciplinare sunt: a) avertismentul; b) votul de blam; c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnatura; d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calităţii de membru al Ordinului Arhitectilor din România; e) retragerea definitivă a dreptului de semnatura pentru membrii Ordinului Arhitectilor din România înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitectilor; f) retragerea definitivă a calităţii de membru al Ordinului Arhitectilor din România. (3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplina. (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. c)-f) se aplică de Consiliul de conducere al Ordinului Arhitectilor din România, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplina, în baza hotărârii comisiei de disciplina la nivel naţional, numai după efectuarea unei expertize de specialitate, întocmită de o comisie formată din 5 membri propuşi de Consiliul de conducere al Ordinului, acceptaţi de cel în cauza. (5) Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplina, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), se poate formula contestaţie la Comisia naţionala de disciplina în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. (6) Împotriva hotărârii Comisiei naţionale de disciplina, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească de contencios administrativ competenţa în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. + Articolul 36 (1) Comisiile de disciplina ale Ordinului Arhitectilor din România sunt organe cu activitate jurisdicţională şi se organizează la nivel naţional şi teritorial pentru fiecare filiala. (2) Comisia naţionala de disciplina este alcătuită din 5 arhitecti cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecti cu drept de semnatura. (3) Comisia de disciplina alege un preşedinte din rândul membrilor săi. (4) Hotărârile comisiilor de disciplina se validează cu majoritate simpla de voturi. (5) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitectilor din România şi se completează cu prevederile Codului de procedura civilă. + Articolul 37După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnatura sau a calităţii de membru al Ordinului Arhitectilor din România cel în cauza poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere o noua cerere nu poate fi facuta decât după un an. + Articolul 38În cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţa hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnatura pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplica sancţiunea complementara a interdicţiei de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului Arhitectilor din România, organizată la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitectilor în raza căruia îşi are domiciliul. + Capitolul 4 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 39 (1) Dispoziţiile referitoare la susţinerea examenului de legislaţie de atestare a arhitectilor stagiari se vor aplica începând cu promotia de absolvenţi licentiati din anul intrării în vigoare a prezentei legi. (2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi toţi arhitecţii cu diploma de licenţă sau asimilată, eliberata de instituţiile de învăţământ superior de arhitectura cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obţine, în baza unor cereri, înscrierea în Ordinul Arhitectilor din România şi în tabloul arhitectilor din raza filialei unde îşi au domiciliul şi vor putea exercita dreptul de semnatura, indiferent de vechimea în profesie. + Articolul 40 (1) Poarta titlul de conductori arhitecti absolvenţii cu diploma eliberata de instituţii de învăţământ superior de arhitectura acreditate de statul român, cu durata studiilor de minimum 3 ani. (2) Conductorii arhitecti, absolvenţi cu diploma ai instituţiilor de învăţământ superior de arhitectura cu durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere înscrierea în una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România, în a căror rază îşi au domiciliul. (3) Conductorii arhitecti, absolvenţi cu diploma până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi absolvenţii din următorii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnatura limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept. (4) Conductorii arhitecti cu diploma, absolvenţi între anii 1973-1983 inclusiv, pot primi drept de semnatura similar cu arhitecţii, dacă aceştia solicita atestarea în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. + Articolul 41În vederea protejării dreptului de autor membrii Ordinului Arhitectilor din România pot cere înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-o evidenta specială la Ordin, primind astfel data certa. + Articolul 42După 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru toţi cei care vor exercita profesia de arhitect fără sa îndeplinească prevederile acesteia vor fi propuse sancţiuni disciplinare, administrative sau plângere penală, după caz. + Articolul 43 (1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de iniţiativa format din reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din domeniu asigura convocarea Conferintei naţionale de constituire a Ordinului Arhitectilor din România. (2) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferinţa naţionala va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitectilor din România şi Codul deontologic al profesiei de arhitect şi va stabili onorariile minime potrivit art. 16. + Articolul 44Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitectilor din România, înfiinţată prin Decretul-lege nr. 127/1990 privind unele măsuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitectilor din România şi a asociaţiilor teritoriale ale arhitectilor, va pune la dispoziţie acestuia banca sa de date, cuprinsă în Registrul Naţional al Arhitectilor, evidenta membrilor şi întreaga arhiva. + Articolul 45 (1) În cazul unor licitaţii, organizate în temeiul legii, pentru realizarea lucrărilor de investiţii publice ce implica proiecte de urbanism sau arhitectura, din comisia de licitaţie a ofertelor va face parte în mod obligatoriu un arhitect cu drept de semnatura. (2) Concursurile publice interne care se organizează pentru investiţii publice de interes naţional se fac cu participarea în juriu a unui membru al Ordinului Arhitectilor din România. + Articolul 46Cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotări şi alte utilităţi necesare în vederea exercitării profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi, se scad din veniturile impozabile pe o durată de 3 ani de la data constituirii formelor de exercitare a profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 47 (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUI,ALEXANDRU ATHANASIUAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANU--------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari