DECIZIA nr. 19 din 13 noiembrie 2023cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 35 și 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 6, 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, precum și cu art. 8 din Regulamentul privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor și Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 954/2000
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 86 din 30 ianuarie 2024
Dosar nr. 2.223/1/2023
1. Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii este legal constituit, în conformitate cu dispozițiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 31 alin. (4) lit. a) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023 (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Lavinia Ionescu.4. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Ileana Peligrad, desemnată pentru această cauză în conformitate cu dispozițiile art. 32 din Regulament. 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de apel Galați, înregistrat cu nr. 2.223/1/2023.6. Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei s-au depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, opinii ale Federației Române de Fotbal și ale domnilor profesori universitari doctori Marian Nicolae și Radu Rizoiu, precum și punctul de vedere al Ministerului Public.7. Doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, a acordat cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra recursului în interesul legii.8. Reprezentantul procurorului general a solicitat admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în ceea ce privește problema de drept sesizată, arătând că afilierea de noi membri ai unei federații sportive nu reprezintă o modificare de act constitutiv, impunându-se a fi înscriși doar primii membri ai structurii asociative, precum și regulile după care adunarea generală va decide în viitor dobândirea calității de membru al federației. 9. Prin urmare, doar modalitatea de dobândire a calității de membru se reglementează prin actul de constituire al federației, neexistând o condiție suplimentară impusă de lege cu privire la eventuala înscriere a noilor membri în Registrul federațiilor aflat la grefa tribunalului, pentru a dobândi această calitate, întrucât nu reprezintă o modificare a actului constitutiv/statutului. Totodată, există și o simetrie juridică, legiuitorul reglementând în mod similar mențiunile obligatorii din cadrul actelor constitutive/statutul asociațiilor, respectiv fundațiilor, în sensul că actul constitutiv/statutul cuprinde doar datele de identificare ale membrilor inițiali, anume fondatorii.10. Constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări din partea membrilor completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: I. Temeiul juridic al recursului în interesul legii11. Articolul 514 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătoreștiII. Obiectul și titularul recursului în interesul legii12. Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu un recurs în interesul legii cu privire la următoarele probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești: a) în interpretarea și aplicarea art. 35 și 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 6, 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, precum și cu art. 8 din Ordinul ministrului justiției nr. 954/2000, afilierea de noi membri ai unei federații sportive reprezintă sau nu:– o modificare de act constitutiv, în sensul art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 în forma aplicabilă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea ordonanței (5 decembrie 2020), respectiv– o modificare de statut, în sensul aceluiași text în forma aplicabilă după intrarea în vigoare a Legii nr. 276/2020?b) în consecință, drepturile ce rezultă din calitatea de membru (în special dreptul de a fi convocat și de a vota în adunarea generală) iau naștere de la momentul adoptării de către federație a hotărârii de afiliere ori sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor?III. Normele de drept intern incidente13. Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările ulterioare, denumită, în continuare, Legea nr. 69/2000: + Articolul 35(1) Federațiile sportive naționale sunt structuri sportive de interes național, constituite prin asocierea cluburilor sportive și asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport.(2) Potrivit prezentei legi, federațiile sportive naționale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ.(3) Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii. [...] + Articolul 95Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice și persoanele juridice.14. Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, forma aplicabilă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea acesteia (5 decembrie 2020), denumită, în continuare, Ordonanța Guvernului nr. 26/2000: + Articolul 6[...](2) Actul constitutiv cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social; [...]g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației; [...](3) Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute: [...]c) modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat. [...] + Articolul 33(1) Modificarea actului constitutiv sau a statutului asociației se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12.(2) Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director.15. Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, forma aplicabilă după intrarea în vigoare a Legii nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea ordonanței (5 decembrie 2020): + Articolul 6[...](2) Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social; (...)g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației;h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice; [...]. + Articolul 33(1) Modificarea statutului asociației se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12.(2) Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director. [...] + Articolul 35(1) Două sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui în federație.(2) Federațiile dobândesc personalitate juridică proprie și funcționează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță pentru asociațiile fără scop patrimonial, condiții care li se aplică în mod corespunzător, cu excepțiile stabilite în prezentul capitol.(3) Cererea de înscriere se soluționează de tribunalul în circumscripția căruia federația urmează să își aibă sediul.16. Regulamentul privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor și Registrului național al persoanelor juridice fără scop, cu modificările ulterioare, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 954/2000, denumit, în continuare, Ordinul nr. 954/2000: + Articolul 8(1) Modificările aduse actului constitutiv și/sau statutului produc efecte de la data înscrierii lor în registrul special.IV. Orientările jurisprudențiale divergente17. Prin Hotărârea nr. 40 din 30 august 2023 a Colegiului de conducere al Curții de apel Galați, titularul sesizării a arătat că problema supusă analizei a primit o soluționare diferită din partea instanțelor judecătorești din țară, fiind identificate două orientări jurisprudențiale, motiv pentru care este necesar ca printr-o decizie obligatorie să se stabilească modul unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale.18. Astfel, într-o primă opinie, se reține că afilierea de noi membri ai unei federații sportive nu reprezintă o modificare de act constitutiv, în acesta fiind trecuți doar primii membri ai structurii asociative, precum și regulile după care adunarea generală va decide în viitor dobândirea calității de membru al federației.19. În motivarea acestei orientări jurisprudențiale se reține, în principal, că art. 6 alin. (2) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 prevede expres că actul constitutiv/statutul va cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute, componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației. Or, afilierea unui nou membru nu modifică nicio prevedere a actului constitutiv sau a statutului, întrucât membrii inițiali (fondatori) vor fi totdeauna aceiași.20. Conform art. 6 alin. (3) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, în forma anterioară modificării sale prin Legea nr. 276/2020, respectiv art. 6 alin. (2) lit. i) după modificare, statutul cuprinde regulile de dobândire a calității de membru. Prin urmare, este lipsit de rațiune legală a se interpreta că, în realitate, dobândirea calității de membru se petrece la un alt moment decât cel reglementat de chiar acest text de lege.21. Nu în ultimul rând, se arată că, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice. Or, întrucât Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 nu prevede în mod expres o condiționare a efectelor juridice de realizare a publicității, iar aceasta se completează cu dispozițiile Codului civil (așa cum arată expres art. 80), înseamnă că efectele (drepturile ce rezultă din calitatea de membru al federației) iau naștere de la momentul adoptării de către federație a hotărârii de afiliere și nu sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor.22. În sensul acestei opinii, au fost atașate următoarele hotărâri judecătorești identificate de autorul sesizării:– Decizia nr. 5.211 din 2 noiembrie 2021, Decizia nr. 2.979 din 30 iunie 2020 și Decizia nr. 5.465 din 28 mai 2012 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal; – Decizia nr. 1.065 din 24 mai 2013, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă:– Decizia civilă nr. 351 din 29 mai 2020 a Tribunalului Brașov - Secția I civilă;– Decizia nr. 88 din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Iași - Secția civilă;– Încheierea civilă nr. 16.037 din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă. 23. Se impune însă mențiunea că, dintre cele trei hotărâri judecătorești pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, numai Decizia nr. 5.211 din 2 noiembrie 2021 este subsumată obiectului recursului în interesul legii, celelalte două fiind pronunțate în cauze care priveau componența organelor de conducere ale asociației sau federației, iar nu înscrierea de noi membri asociați.24. Într-o a doua opinie, se susține că hotărârea de afiliere a adunării generale a federației nu are relevanță pentru dobândirea calității de membru, aceasta din urmă fiind dependentă strict de momentul înscrierii în Registrul federațiilor.25. Principalul argument reținut în susținerea acestui punct de vedere este că, atâta vreme cât actul constitutiv conține datele de identificare ale membrilor inițiali, orice completare a structurii asociative impune, în mod simetric, completarea actului de constituire. 26. Se mai arată și că, pentru a produce efectele juridice specifice (dobândirea calității de membru al federației), afilierea trebuie înregistrată în registrul corespunzător, în urma validării de către instanță a modificării componenței federației. Altfel spus, publicitatea (actului de afiliere) nu produce doar efectul de opozabilitate, ci chiar pe cel de constituire al drepturilor specifice, fără a se explica de ce este înlăturat de la aplicare art. 20 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.27. În favoarea acestei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești:– Decizia civilă nr. 1.514 din 24 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă;– Decizia civilă nr. 924 din 8 noiembrie 2017 a Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care s-a respins apelul împotriva Sentinței civile nr. 278 din 27 februarie 2017 a Tribunalului București - Secția a III-a civilă, Încheierea nr. 15/INCH/PJ din 19 mai 2021 a Tribunalului București - Secția a V-a civilă, Sentința civilă nr. 730 din 17 mai 2017 a Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, menținută (apel tardiv) prin Decizia nr. 367/A din 27 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă;– Decizia civilă nr. 558 din 21 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția civilă; – Decizia civilă nr. 68 din 14 februarie 2022, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă;– Decizia nr. 472 din 15 decembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția I civilă.V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție28. În jurisprudența formațiunilor de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate decizii relevante în materia ce formează obiectul recursului în interesul legii.VI. Punctul de vedere al ministerului public29. Prin punctul de vedere înaintat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a apreciat că afilierea de noi membri ai unei federații sportive nu reprezintă o modificare de act constitutiv, impunându-se a fi înscriși doar primii membri ai structurii asociative, precum și regulile după care adunarea generală va decide în viitor dobândirea calității de membru al federației. Drept consecință, drepturile ce rezultă din calitatea de membru (în special dreptul de a fi convocat și de a vota în adunarea generală) iau naștere de la momentul adoptării de către federație a hotărârii de afiliere.30. Astfel, statutul federațiilor permite afilierea altor membri în afară de cei fondatori, înscriși inițial în Registrul Federațiilor, fără a se face vreo altă precizare în sensul instituirii unei mențiuni exprese privind o eventuală modificare a statutului, odată cu afilierea unui nou membru.31. În plus, în condițiile în care numărul de asociați poate varia în timp, prin afiliere, dezafiliere sau retragere potrivit actului constitutiv, interpretarea contrară ar fi de natură să lipsească de conținut și eficiență juridică toate dispozițiile statutare referitoare la aceste împrejurări.32. Păstrând această perspectivă, din economia dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 rezultă că în actul constitutiv/statutul asociațiilor, fundațiilor și federațiilor sunt cuprinse mențiuni obligatorii referitoare la datele de identificare ale membrilor asociați fondatori, respectiv ale membrilor inițiali care își exprimă acordul de voință pentru înființarea asociației, fundației sau federației. Nimic nu îi împiedică pe acești membri inițiali să prevadă în cuprinsul actului constitutiv/statutului interdicția de afiliere de noi asociați membri sau, dimpotrivă, posibilitatea afilierii ulterioare.33. În raport cu aceste observații, s-a arătat că art. 6 alin. (2) lit. a) al Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 se referă la menționarea în actul constitutiv/statut a membrilor inițiali ai structurii asociative.34. În sensul celor arătate, se cuvin a fi remarcate și dispozițiile art. 6 alin. (2) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, care prevăd că în actul constitutiv/statut se menționează doar „componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației“.35. Or, potrivit art. 21 alin. (1) din aceeași ordonanță, „Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților“, rezultând că doar componența nominală a celei dintâi adunări generale se menționează în actul constitutiv/statut, afilierea unor noi membri neimpunând vreo modificare a acestui act, întrucât, ulterior înființării federației, aceasta se realizează în baza voinței asociațiilor, materializată prin decizia adunării generale.36. Art. 21 alin. (5) teza I din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 statuează că regulile de organizare și funcționare a adunării generale se prevăd prin actul constitutiv/statut, deci prin voința membrilor inițiali, care au și constituit persoana juridică.37. Mai mult, în condițiile în care tribunalul nu este învestit prin lege a ține o evidență nominală a membrilor structurii asociative, rezultă că această îndatorire revine exclusiv persoanei juridice sub aspectul verificării condițiilor minime pentru cvorum și pentru adoptarea hotărârilor adunării generale, potrivit actului constitutiv/statutului, în conformitate cu legea.38. De altfel, aceasta este și rațiunea pentru care, atunci când se schimbă un element esențial ce impune, potrivit reglementărilor enunțate, modificarea actului constitutiv/statutului (sediul, componența organelor de conducere etc.), structura asociativă depune înscrisuri doveditoare, în conformitate cu art. 33 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, pentru dovedirea îndeplinirii condițiilor în vederea adoptării respectivei mențiuni.39. Prin urmare, doar modalitatea de dobândire a calității de membru se reglementează prin actul de constituire al federației, neexistând o condiție suplimentară impusă de lege cu privire la eventuala înscriere a noilor membri în Registrul federațiilor aflat la grefa tribunalului pentru a dobândi această calitate, întrucât nu echivalează cu modificarea actului constitutiv/statutului.VII. Raportul asupra recursului în interesul legii40. Prin raportul întocmit conform art. 516 din Codul de procedură civilă, s-a arătat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 35 și 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 6, 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, precum și cu art. 8 din Regulament, afilierea de noi membri ai unei fundații sportive reprezintă o modificare de statut, în sensul dispozițiilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, iar drepturile ce rezultă din calitatea de membru sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor a modificării de statut constând în afilierea de noi membri.VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție + Admisibilitatea recursului în interesul legii41. Potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă:Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești42. Conform prevederilor art. 515 din Codul de procedură civilă:Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii43. Textele de lege menționate stabilesc condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiției pentru pronunțarea unei decizii în interesul legii, determinând, în același timp, și limitele analizei instanței în soluționarea acestei sesizări.44. Procedând la verificarea legalității învestirii, în acord cu prevederile art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de colegiul de conducere al Curții de Apel Galați în vederea pronunțării deciziei în interesul legii, colegiile de conducere ale instanței făcând parte din categoria subiecților ce pot promova recurs în interesul legii.45. În ceea ce privește condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ: (i) sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept; (ii) această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești; (iii) dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive; (iv) hotărârile judecătorești să fie anexate sesizării, se constată că toate acestea sunt îndeplinite.46. Astfel, din înscrisurile anexate memoriului înaintat de Curtea de Apel Galați rezultă că se identifică practică neunitară la nivelul instanțelor; în acest sens, tribunalele și curțile de apel au exprimat puncte de vedere diferite, conturându-se cele două orientări divergente menționate de instanța de trimitere întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței.47. Așadar, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. + Analiza problemei de drept ce face obiectul recursului în interesul legii48. Potrivit dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 69/2000: „(1) Federațiile sportive naționale sunt structuri sportive de interes național, constituite prin asocierea cluburilor sportive și asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport. (2) Potrivit prezentei legi federațiile sportive naționale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ. (3) Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii“.49. Corelativ, art. 95 din aceeași lege prevede că „Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, precum și ale Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice și persoanele juridice“.50. Rezultă din aceste prevederi legale că, în considerarea calității federațiilor sportive naționale de persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ, legiuitorul a considerat potrivit să prevadă că dispozițiile Legii nr. 69/2000 se completează în mod specific inclusiv cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 26/2000.51. De altfel, însăși Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 conține, în capitolul V (sub titlul „Federația“), reglementări proprii cu privire la federații în general (iar nu în mod particular cu privire la federațiile sportive), fiind relevante, în legătură cu soluționarea prezentului recurs în interesul legii, îndeosebi prevederile art. 35 și 36.52. Potrivit dispozițiilor art. 35 ale Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, în forma lor actuală, „(1) Două sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui în federație. (2) Federațiile dobândesc personalitate juridică proprie și funcționează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță pentru asociațiile fără scop patrimonial, condiții care li se aplică în mod corespunzător, cu excepțiile stabilite în prezentul capitol. (3) Cererea de înscriere se soluționează de tribunalul în circumscripția căruia federația urmează să își aibă sediul“.53. Totodată, prin prevederile art. 36 ale aceluiași act normativ se stabilește că: „(1) Federația devine persoană juridică din momentul înscrierii sale în Registrul federațiilor aflat la grefa tribunalului prevăzut la art. 35 alin. (3). (2) Asociațiile sau fundațiile care constituie o federație își păstrează propria personalitate juridică, inclusiv propriul patrimoniu“.54. Întrucât nici Legea nr. 69/2000 și nici Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 nu conțin, în ceea ce privește regimul juridic al elementelor de conținut ale statutului și al modificării lor, norme speciale și derogatorii, concluzia care se impune este aceea că, sub aceste aspecte, devin aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile cu caracter general prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 pentru asociațiile fără scop patrimonial, sub acest aspect fiind, de altfel, pe deplin lămuritoare prevederile art. 35 alin. (2) ale acestui act normativ, mai sus evocate.55. Prin urmare, este necesar a observa că, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, „(1) Asociația dobândește personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul“.56. Se poate constata că, printr-o reglementare esențialmente similară, atât în cazul asociațiilor, cât și în cel al federațiilor, dobândirea personalității juridice este imperativ condiționată de înscrierea acestora în registrul anume destinat. Per a contrario, când această exigență legală rămâne neîndeplinită, personalitatea juridică nu s-ar putea dobândi, legiuitorul acordând o însemnătate deosebită acestei condiții formale cu privire la care se poate considera, în ambianța actualei reglementări, că posedă o veritabilă funcție constitutivă.57. Complementar, Registrul asociațiilor și fundațiilor, precum și, în mod similar, cel al federațiilor sunt înzestrate, în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial, și cu o funcție de informare. Potrivit prevederilor art. 75 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, „(1) Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial este public, cu excepția datelor care se supun reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal și a datelor din evidența privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor“.58. Prin urmare, excepție făcând cele două categorii de date la care legiuitorul se referă, în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial, registrul poate fi consultat de public, deci de orice persoană, legea necondiționând accesul și dreptul la informare de justificarea vreunui interes.59. Rezultă, totodată, că realizarea funcției de informare în armonie cu intenția legiuitorului implică și cerința ca informațiile oferite publicului să fie exacte și actuale, căci doar în acest fel se poate asigura o informare efectivă a persoanelor solicitante.60. Întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, federațiile, inclusiv cele sportive naționale, sunt declarate de lege ca fiind fără scop patrimonial (lucrativ), rămâne că și Registrul federațiilor are caracter public, astfel că exigențele asociate funcției de informare, inclusiv cele privitoare la exactitatea și actualitatea informațiilor conținute, trebuie să fie satisfăcute. 61. În ceea ce privește formalitățile impuse de lege cu privire la constituirea asociației (aplicabile, mutatis mutandis, și federațiilor), art. 6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 276/2020, prevedea, în directă legătură cu dispozițiile alin. (1) al aceluiași articol, că:Actul constitutiv cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social; b) exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului propus; c) denumirea asociației: denumirea va conține în mod obligatoriu cuvântul «asociație». Denumirea exprimată într-o limbă străină va cuprinde și traducerea în limba română; d) sediul asociației; e) durata de funcționare a asociației - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul inițial al asociației; activul patrimonial nu poate fi mai mic de 200 lei și este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților. În cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a actului constitutiv și a statutului este obligatorie; g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației; h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice; i) semnăturile membrilor asociați.62. După intrarea în vigoare a Legii nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 (5 decembrie 2020), art. 6 alin. (2) a căpătat următorul conținut:(2) Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social;b) exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului și a obiectivelor asociației; c) denumirea asociației; d) sediul asociației;e) durata de funcționare a asociației - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul inițial al asociației; activul patrimonial este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților, în cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a statutului este obligatorie; g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației;h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice; i) modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat; j) drepturile și obligațiile asociaților;k) categoriile de resurse patrimoniale ale asociației;l) atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale asociației;m) destinația bunurilor, în cazul dizolvării asociației, cu respectarea dispozițiilor art. 60;n) semnăturile membrilor asociați.63. Analiza dispozițiilor citate trimite la concluzia că legiuitorul a stabilit și impus, în mod expres, ca actul constitutiv, respectiv statutul asociațiilor (și, în mod analog, cel al federațiilor) să conțină elementele enumerate, pe care le-a considerat ca fiind de o ridicată însemnătate, legea precizând, totodată, că nerespectarea acestor cerințe este sancționată cu nulitatea absolută. Or, sub aspectul regimului său de invocare și prin raportare la efectele ei, nulitatea absolută este cea mai consolidată și puternică sancțiune, ea intervenind atunci când un act juridic a fost încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea lui valabilă, interesul asociat normelor juridice încălcate fiind, în mod obișnuit, unul public. 64. Este util a remarca și că prevederile art. 6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 impun sancțiunea nulității în cazul absenței din statut a oricăruia dintre elementele de conținut pe care textul legal le menționează, iar nu doar a unora dintre ele, ceea ce înseamnă - sau trebuie să însemne - că, în intenția legii, fiecare dintre aceste elemente este de o importanță egală cu a celorlalte. Prin urmare, în mod rezonabil, se poate presupune că, dacă s-ar fi considerat că importanța unora dintre aceste elemente este mai mare decât a altora, s-ar fi prevăzut că sancțiunea nulității intervine doar în raport cu acestea. Or, cum legea nu recurge la o astfel de diferențiere, este firesc a aprecia că însemnătatea lor este comparabilă, precum și că, în chip logic, întregul lor regim juridic este, din perspectiva analizată, similar.65. Astfel fiind, rezultă că inclusiv elementul de conținut prevăzut la lit. a) („datele de identificare ale membrilor asociați, numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social“) se află supus aceluiași regim juridic, lipsind, cu privire la el, vreo dispoziție legală derogatorie.66. Deoarece, așa cum s-a arătat deja prin cele ce preced, dobândirea personalității juridice este condiționată de înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor, respectiv al federațiilor, iar încheierea statutului (actului constitutiv, anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 276/2020) reprezintă o etapă obligatorie în procedura de dobândire a personalității juridice, trebuie avut, de asemenea, în vedere și că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, oricare dintre membrii asociați poate fi împuternicit pentru a formula o cerere de înscriere a asociației (mutatis mutandis, a federației) în registrul asociațiilor și fundațiilor (federațiilor).67. Potrivit art. 7 alin. (2) lit. c) din același act normativ, cererea de înscriere se adresează instanței judecătorești și trebuie să fie însoțită inclusiv de „copii certificate pentru conformitate cu originalul ale actelor doveditoare ale identității membrilor asociați“.68. Corelativ, art. 8 alin. (2) din același act normativ prevede că „... judecătorul desemnat de președintele instanței verifică legalitatea cererii și a documentelor prevăzute la art. 7 alin. (2) și dispune, prin încheiere, înscrierea asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor“.69. Când, însă, cerințele legale pentru constituirea asociației nu sunt îndeplinite, iar înlăturarea neregularităților nu s-a făcut în termenul fixat de judecător, cererea de înscriere va fi respinsă, în acest sens fiind prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.70. Cele de mai sus trimit la concluzia că legiuitorul acordă o atenție deosebită elementelor de conținut ale statutului și, în genere, respectării tuturor cerințelor legale privitoare la valabila constituire a unei asociații sau fundații, instituind o procedură judiciară, cu caracter necontencios, de verificare și regularizare. Impunerea prin lege a unei asemenea proceduri, aflată sub controlul și decizia unui judecător, iar nu a unei simple proceduri administrative nonjudiciare este, prin ea însăși, îndeajuns de sugestivă cu privire la intenția legiuitorului și la însemnătatea acordată de acesta aspectelor privitoare la înființarea unei asociații sau, în același spirit, a unei fundații sau federații.71. În ceea ce privește modificarea actului constitutiv sau a statutului unei asociații (mutatis mutandis, și al unei federații), art. 33 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 prevede că aceasta „se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12“.72. Corelativ, alin. (2) al aceluiași articol prevede, în prima lui teză, că „Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar, în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director“.73. Astfel cum se poate observa, legiuitorul impune pentru modificarea statutului asociației (și, în mod analog, și a celui al federației) o procedură care, în elementele ei fundamentale, este similară celei stabilite pentru situația în care se înființează o astfel de persoană juridică. Similaritatea procedurii vizează nu doar, în plan substanțial, actele juridice care trebuie încheiate și/sau depuse, ci și procedura propriu-zisă de înregistrare, verificare și soluționare a cererii de modificare a statutului. Prin urmare, se poate afirma că impunerea, pentru modificarea statutului, a unei proceduri de aceeași natură, având aceleași caracteristici și supusă acelorași exigențe, devoalează și evocă intenția legiuitorului de a pretinde aceeași rigoare, inclusiv atunci când ceea ce se solicită este modificarea statutului.74. Totodată, trebuie avut în vedere că, atunci când se referă la „modificarea statutului asociației“, precum și la aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12, art. 33 al Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 nu face nicio distincție sau nuanțare, ceea ce înseamnă că, în aplicarea regulii de interpretare potrivit căreia unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate face, modificarea oricăruia dintre elementele obligatorii de conținut ale statutului trebuind să urmeze, în mod unitar și cu o egală fidelitate, aceleași reguli și să se supună acelorași exigențe.75. Dacă legiuitorul ar fi avut în intenție ca, în cazul modificării anumitor elemente de conținut ale statutului, să simplifice procedurile ori, în genere, condițiile cerute pentru valabila efectuare a acestor modificări, ar fi stabilit, prin norme speciale și derogatorii, care sunt situațiile în care modificarea statutului poate fi realizată în alte condiții, după cum ar fi prevăzut și procedura de urmat în aceste situații.76. Întrucât, de lege lata, asemenea norme cu caracter derogatoriu lipsesc, interpretarea nu doar literală, ci și sistematică a legii trimite la concluzia că orice modificare a unui element de conținut al statutului dintre acelea prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 trebuie să respecte condițiile și procedurile stabilite pentru înființarea asociației (federației) și dobândirea de către aceasta a personalității juridice.77. Singurele excepții care ar fi putut fi îngăduite ar fi fost acele cazuri în care, în mod expres și fără echivoc, legea ar fi stabilit ipoteze derogatorii și limitele acestor derogări.78. Toate cele de mai sus sunt concordante cu dispozițiile art. 2 lit. a) din Regulament, potrivit cărora prin „înscriere“ se înțelege „consemnarea atât a mențiunilor făcute în vederea dobândirii personalității juridice, cât și a celor privind modificări ale actului constitutiv și/sau ale statutului, precum și a oricăror alte mențiuni, care, potrivit legii, se înscriu în registrul special; în toate cazurile, înscrierea se efectuează prin introducerea datelor în registre ținute în sistem computerizat, iar în lipsa acestora, în registre ținute în suport hârtie“.79. Sunt relevante și prevederile art. 3 din Regulament, conform cărora „Înscrierile din registrul special și înregistrările din Registrul național se întregesc cu datele rezultate din înscrisurile doveditoare“, precum și cele ale art. 8 alin. (1) și (3) care prevăd, cu privire la modificările aduse actului constitutiv și/sau statutului, că acestea „produc efecte de la data înscrierii lor în registrul special“, respectiv că „Cererea de înscriere a modificării actului constitutiv și/sau a statutului se va înregistra la instanța competentă, formând un dosar special de cel inițial, care va fi conexat cu acesta“.80. În legătură cu asigurarea funcției de informare a Registrului federațiilor, art. 28 alin. (3) lit. m) din Regulament prevede că acest registru va cuprinde „modificări ale actului constitutiv și/sau ale statutului federației“.81. Rezultă, așadar, că orice modificare a statutului sau, anterior Legii nr. 276/2020, a actului constitutiv și/sau statutului trebuie să se regăsească în Registrul federațiilor, căci doar în acest fel registrul își poate realiza în mod efectiv funcția ce îi este atribuită.82. Aceste prevederi ale Regulamentului trebuie puse în relație cu cele cuprinse în art. 25 al aceluiași act normativ, care, privitor la organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, stabilesc, la alin. (1), că „Oricine se consideră prejudiciat printr-o înscriere făcută în registrul special are dreptul să ceară radierea ei“. Or, caracterul efectiv al acestui drept recunoscut persoanelor care se consideră prejudiciate printr-o înscriere făcută în registrul special nu s-ar putea obține decât sub condiția ca registrul special să reflecte exact, complet și actual orice modificare a elementelor esențiale de conținut ale statutului, astfel cum acestea se găsesc menționate, sub sancțiunea nulității, în cuprinsul art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.83. În consecință, ținând seama de toate cele arătate în precedent, rezultă că inclusiv modificările intervenite cu privire la membrii asociației sau federației (precum, spre exemplu, afilierea de noi membri) trebuie să se supună regulilor de drept comun pe care Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 le instituie, câtă vreme lipsește, cu privire la acest tip de situație juridică, o normă legală care, cu caracter derogatoriu, să stabilească alte reguli.84. În ceea ce privește federațiile sportive, față de împrejurarea că Legea nr. 69/2000 nu conține, sub aspectele care interesează în legătură cu soluționarea prezentului recurs în interesul legii, norme derogatorii, ea trimițând, prin prevederile art. 35 alin. (3) și ale art. 95, la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, precum și, totodată, față de faptul că, așa cum s-a arătat deja, nici acest din urmă act normativ nu conține dispoziții speciale cu privire la situațiile în care, ulterior dobândirii personalității juridice, se afiliază noi membri, concluzia care se impune este aceea că, inclusiv în aceste situații, procedura și, în genere, regulile care trebuie respectate sunt cele comune.85. Această concluzie își are rațiune inclusiv în faptul că indicarea membrilor asociați și a datelor de identificare a acestora, care îngăduie cunoașterea membrilor asociați, reprezintă un element dintre cele mai importante ale statutului, fiind, după cum s-a arătat deja, prevăzut sub sancțiunea nulității de art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.86. Astfel fiind, orice modificare survenită cu privire la membrii asociației, precum afilierea de noi membri, are semnificația și valențele juridice ale unei modificări a statutului care, de lege lata, se supune regulilor prevăzute pentru intervenirea oricărei alte modificări a elementelor de conținut ale statutului la care se referă art. 6 alin. (2).87. Interpretarea enunțată nu este câtuși de puțin infirmată de faptul că, potrivit art. 80 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, dispozițiile acestui act normativ se completează cu cele ale Codului civil, iar art. 20 alin. (1) din Codul civil prevede că „Publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice“.88. Dispozițiile Codului civil au caracter general, ele acționând ca normă de drept comun ce are vocația de a guverna toate situațiile în care prin legi (norme) speciale nu s-ar stabili altfel. Or, în cazul asociațiilor, fundațiilor sau al federațiilor, inclusiv în cazul federațiilor sportive, dispozițiile cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, ca act normativ anume dedicat acestor subiecte de drept, au, în raport cu dispozițiile Codului civil, natura unor norme speciale care, în mod specific și cu luarea în considerare a particularităților acestor categorii de persoane juridice și a implicațiilor, inclusiv sociale, ale activității lor, impun un alt regim de publicitate decât cel prevăzut, cu caracter general, de Codul civil.89. Din toate cele de mai sus rezultă că dobândirea calității de membru al unei federații sportive și, prin consecință, a drepturilor ce rezultă din calitatea de membru (precum, spre exemplu, dreptul de a fi convocat și de a vota în adunarea generală) nu se realizează de la momentul adoptării de către federație a hotărârii de afiliere, ci de la data înscrierii modificării actului constitutiv, respectiv a statutului în Registrul federațiilor aflate la grefa tribunalului prevăzut de art. 35 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, fiind necesară, în mod corespunzător, parcurgerea procedurii prevăzute de art. 8 - 12 din acest act normativ.90. În acest fel, se asigură respectarea inclusiv a dispozițiilor art. 74 alin. (1) din evocata ordonanță de urgență, potrivit cărora „În scopul constituirii și funcționării Registrului național, instanțele judecătorești sunt obligate ca, din oficiu, să comunice electronic Ministerului Justiției copii de pe hotărârile judecătorești rămase definitive privind constituirea, modificarea și încetarea oricărei asociații, fundații sau federații, precum și de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a fiecărei hotărâri judecătorești. În același termen, instanțele judecătorești vor efectua transferul înscrierilor cuprinse în registrele speciale ținute de acestea către serverul central instalat la sediul Ministerului Justiției“.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517, cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați și, în consecință:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 35 și 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 6, 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, precum și cu art. 8 din Regulamentul privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor și Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 954/2000, stabilește că:Afilierea de noi membri ai unei fundații sportive reprezintă o modificare de act constitutiv sau, după caz, de statut, în sensul dispozițiilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.Drepturile ce rezultă din calitatea de membru sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor a modificării de statut constând în afilierea de noi membri.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
CORINA-ALINA CORBU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad------
| EMITENT |
Dosar nr. 2.223/1/2023
| Corina-Alina Corbu | - președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele delegat al Secției I civile |
| Ionel Barbă | - președintele delegat al Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Marian Budă | - președintele Secției a II-a civile |
| Eleni Cristina Marcu | - președintele delegat al Secției penale |
| Irina Alexandra Boldea | - judecător la Secția I civilă |
| Mihai-Andrei Negoescu-Gândac | - judecător la Secția I civilă |
| Adina Georgeta Ponea | - judecător la Secția I civilă |
| Beatrice Ioana Nestor | - judecător la Secția I civilă |
| Diana Florea Burgazli | - judecător la Secția I civilă |
| Mariana Hortolomei | - judecător la Secția I civilă |
| Ileana Ruxandra Tirică | - judecător la Secția I civilă |
| Lavinia Curelea | - judecător la Secția I civilă |
| Adriana Florina Secrețeanu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Carmen Maria Ilie | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Gabriela Elena Bogasiu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Vasile Bîcu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Daniel Gheorghe Severin | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Emilia Claudia Vișoiu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Luiza Maria Păun | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Horațiu Pătrașcu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Iulia Manuela Cîrnu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ruxandra Monica Duță | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Oana Burnel | - judecător la Secția penală |
| Ana Hermina Iancu | - judecător la Secția penală |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: I. Temeiul juridic al recursului în interesul legii11. Articolul 514 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătoreștiII. Obiectul și titularul recursului în interesul legii12. Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu un recurs în interesul legii cu privire la următoarele probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești: a) în interpretarea și aplicarea art. 35 și 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 6, 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, precum și cu art. 8 din Ordinul ministrului justiției nr. 954/2000, afilierea de noi membri ai unei federații sportive reprezintă sau nu:– o modificare de act constitutiv, în sensul art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 în forma aplicabilă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea ordonanței (5 decembrie 2020), respectiv– o modificare de statut, în sensul aceluiași text în forma aplicabilă după intrarea în vigoare a Legii nr. 276/2020?b) în consecință, drepturile ce rezultă din calitatea de membru (în special dreptul de a fi convocat și de a vota în adunarea generală) iau naștere de la momentul adoptării de către federație a hotărârii de afiliere ori sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor?III. Normele de drept intern incidente13. Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările ulterioare, denumită, în continuare, Legea nr. 69/2000: + Articolul 35(1) Federațiile sportive naționale sunt structuri sportive de interes național, constituite prin asocierea cluburilor sportive și asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport.(2) Potrivit prezentei legi, federațiile sportive naționale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ.(3) Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii. [...] + Articolul 95Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice și persoanele juridice.14. Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, forma aplicabilă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea acesteia (5 decembrie 2020), denumită, în continuare, Ordonanța Guvernului nr. 26/2000: + Articolul 6[...](2) Actul constitutiv cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social; [...]g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației; [...](3) Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute: [...]c) modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat. [...] + Articolul 33(1) Modificarea actului constitutiv sau a statutului asociației se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12.(2) Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director.15. Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, forma aplicabilă după intrarea în vigoare a Legii nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea ordonanței (5 decembrie 2020): + Articolul 6[...](2) Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social; (...)g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației;h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice; [...]. + Articolul 33(1) Modificarea statutului asociației se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12.(2) Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director. [...] + Articolul 35(1) Două sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui în federație.(2) Federațiile dobândesc personalitate juridică proprie și funcționează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță pentru asociațiile fără scop patrimonial, condiții care li se aplică în mod corespunzător, cu excepțiile stabilite în prezentul capitol.(3) Cererea de înscriere se soluționează de tribunalul în circumscripția căruia federația urmează să își aibă sediul.16. Regulamentul privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor și Registrului național al persoanelor juridice fără scop, cu modificările ulterioare, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 954/2000, denumit, în continuare, Ordinul nr. 954/2000: + Articolul 8(1) Modificările aduse actului constitutiv și/sau statutului produc efecte de la data înscrierii lor în registrul special.IV. Orientările jurisprudențiale divergente17. Prin Hotărârea nr. 40 din 30 august 2023 a Colegiului de conducere al Curții de apel Galați, titularul sesizării a arătat că problema supusă analizei a primit o soluționare diferită din partea instanțelor judecătorești din țară, fiind identificate două orientări jurisprudențiale, motiv pentru care este necesar ca printr-o decizie obligatorie să se stabilească modul unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale.18. Astfel, într-o primă opinie, se reține că afilierea de noi membri ai unei federații sportive nu reprezintă o modificare de act constitutiv, în acesta fiind trecuți doar primii membri ai structurii asociative, precum și regulile după care adunarea generală va decide în viitor dobândirea calității de membru al federației.19. În motivarea acestei orientări jurisprudențiale se reține, în principal, că art. 6 alin. (2) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 prevede expres că actul constitutiv/statutul va cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute, componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației. Or, afilierea unui nou membru nu modifică nicio prevedere a actului constitutiv sau a statutului, întrucât membrii inițiali (fondatori) vor fi totdeauna aceiași.20. Conform art. 6 alin. (3) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, în forma anterioară modificării sale prin Legea nr. 276/2020, respectiv art. 6 alin. (2) lit. i) după modificare, statutul cuprinde regulile de dobândire a calității de membru. Prin urmare, este lipsit de rațiune legală a se interpreta că, în realitate, dobândirea calității de membru se petrece la un alt moment decât cel reglementat de chiar acest text de lege.21. Nu în ultimul rând, se arată că, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice. Or, întrucât Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 nu prevede în mod expres o condiționare a efectelor juridice de realizare a publicității, iar aceasta se completează cu dispozițiile Codului civil (așa cum arată expres art. 80), înseamnă că efectele (drepturile ce rezultă din calitatea de membru al federației) iau naștere de la momentul adoptării de către federație a hotărârii de afiliere și nu sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor.22. În sensul acestei opinii, au fost atașate următoarele hotărâri judecătorești identificate de autorul sesizării:– Decizia nr. 5.211 din 2 noiembrie 2021, Decizia nr. 2.979 din 30 iunie 2020 și Decizia nr. 5.465 din 28 mai 2012 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal; – Decizia nr. 1.065 din 24 mai 2013, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă:– Decizia civilă nr. 351 din 29 mai 2020 a Tribunalului Brașov - Secția I civilă;– Decizia nr. 88 din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Iași - Secția civilă;– Încheierea civilă nr. 16.037 din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă. 23. Se impune însă mențiunea că, dintre cele trei hotărâri judecătorești pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, numai Decizia nr. 5.211 din 2 noiembrie 2021 este subsumată obiectului recursului în interesul legii, celelalte două fiind pronunțate în cauze care priveau componența organelor de conducere ale asociației sau federației, iar nu înscrierea de noi membri asociați.24. Într-o a doua opinie, se susține că hotărârea de afiliere a adunării generale a federației nu are relevanță pentru dobândirea calității de membru, aceasta din urmă fiind dependentă strict de momentul înscrierii în Registrul federațiilor.25. Principalul argument reținut în susținerea acestui punct de vedere este că, atâta vreme cât actul constitutiv conține datele de identificare ale membrilor inițiali, orice completare a structurii asociative impune, în mod simetric, completarea actului de constituire. 26. Se mai arată și că, pentru a produce efectele juridice specifice (dobândirea calității de membru al federației), afilierea trebuie înregistrată în registrul corespunzător, în urma validării de către instanță a modificării componenței federației. Altfel spus, publicitatea (actului de afiliere) nu produce doar efectul de opozabilitate, ci chiar pe cel de constituire al drepturilor specifice, fără a se explica de ce este înlăturat de la aplicare art. 20 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.27. În favoarea acestei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești:– Decizia civilă nr. 1.514 din 24 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă;– Decizia civilă nr. 924 din 8 noiembrie 2017 a Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care s-a respins apelul împotriva Sentinței civile nr. 278 din 27 februarie 2017 a Tribunalului București - Secția a III-a civilă, Încheierea nr. 15/INCH/PJ din 19 mai 2021 a Tribunalului București - Secția a V-a civilă, Sentința civilă nr. 730 din 17 mai 2017 a Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, menținută (apel tardiv) prin Decizia nr. 367/A din 27 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă;– Decizia civilă nr. 558 din 21 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția civilă; – Decizia civilă nr. 68 din 14 februarie 2022, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă;– Decizia nr. 472 din 15 decembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția I civilă.V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție28. În jurisprudența formațiunilor de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate decizii relevante în materia ce formează obiectul recursului în interesul legii.VI. Punctul de vedere al ministerului public29. Prin punctul de vedere înaintat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a apreciat că afilierea de noi membri ai unei federații sportive nu reprezintă o modificare de act constitutiv, impunându-se a fi înscriși doar primii membri ai structurii asociative, precum și regulile după care adunarea generală va decide în viitor dobândirea calității de membru al federației. Drept consecință, drepturile ce rezultă din calitatea de membru (în special dreptul de a fi convocat și de a vota în adunarea generală) iau naștere de la momentul adoptării de către federație a hotărârii de afiliere.30. Astfel, statutul federațiilor permite afilierea altor membri în afară de cei fondatori, înscriși inițial în Registrul Federațiilor, fără a se face vreo altă precizare în sensul instituirii unei mențiuni exprese privind o eventuală modificare a statutului, odată cu afilierea unui nou membru.31. În plus, în condițiile în care numărul de asociați poate varia în timp, prin afiliere, dezafiliere sau retragere potrivit actului constitutiv, interpretarea contrară ar fi de natură să lipsească de conținut și eficiență juridică toate dispozițiile statutare referitoare la aceste împrejurări.32. Păstrând această perspectivă, din economia dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 rezultă că în actul constitutiv/statutul asociațiilor, fundațiilor și federațiilor sunt cuprinse mențiuni obligatorii referitoare la datele de identificare ale membrilor asociați fondatori, respectiv ale membrilor inițiali care își exprimă acordul de voință pentru înființarea asociației, fundației sau federației. Nimic nu îi împiedică pe acești membri inițiali să prevadă în cuprinsul actului constitutiv/statutului interdicția de afiliere de noi asociați membri sau, dimpotrivă, posibilitatea afilierii ulterioare.33. În raport cu aceste observații, s-a arătat că art. 6 alin. (2) lit. a) al Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 se referă la menționarea în actul constitutiv/statut a membrilor inițiali ai structurii asociative.34. În sensul celor arătate, se cuvin a fi remarcate și dispozițiile art. 6 alin. (2) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, care prevăd că în actul constitutiv/statut se menționează doar „componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației“.35. Or, potrivit art. 21 alin. (1) din aceeași ordonanță, „Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților“, rezultând că doar componența nominală a celei dintâi adunări generale se menționează în actul constitutiv/statut, afilierea unor noi membri neimpunând vreo modificare a acestui act, întrucât, ulterior înființării federației, aceasta se realizează în baza voinței asociațiilor, materializată prin decizia adunării generale.36. Art. 21 alin. (5) teza I din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 statuează că regulile de organizare și funcționare a adunării generale se prevăd prin actul constitutiv/statut, deci prin voința membrilor inițiali, care au și constituit persoana juridică.37. Mai mult, în condițiile în care tribunalul nu este învestit prin lege a ține o evidență nominală a membrilor structurii asociative, rezultă că această îndatorire revine exclusiv persoanei juridice sub aspectul verificării condițiilor minime pentru cvorum și pentru adoptarea hotărârilor adunării generale, potrivit actului constitutiv/statutului, în conformitate cu legea.38. De altfel, aceasta este și rațiunea pentru care, atunci când se schimbă un element esențial ce impune, potrivit reglementărilor enunțate, modificarea actului constitutiv/statutului (sediul, componența organelor de conducere etc.), structura asociativă depune înscrisuri doveditoare, în conformitate cu art. 33 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, pentru dovedirea îndeplinirii condițiilor în vederea adoptării respectivei mențiuni.39. Prin urmare, doar modalitatea de dobândire a calității de membru se reglementează prin actul de constituire al federației, neexistând o condiție suplimentară impusă de lege cu privire la eventuala înscriere a noilor membri în Registrul federațiilor aflat la grefa tribunalului pentru a dobândi această calitate, întrucât nu echivalează cu modificarea actului constitutiv/statutului.VII. Raportul asupra recursului în interesul legii40. Prin raportul întocmit conform art. 516 din Codul de procedură civilă, s-a arătat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 35 și 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 6, 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, precum și cu art. 8 din Regulament, afilierea de noi membri ai unei fundații sportive reprezintă o modificare de statut, în sensul dispozițiilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, iar drepturile ce rezultă din calitatea de membru sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor a modificării de statut constând în afilierea de noi membri.VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție + Admisibilitatea recursului în interesul legii41. Potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă:Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești42. Conform prevederilor art. 515 din Codul de procedură civilă:Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii43. Textele de lege menționate stabilesc condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiției pentru pronunțarea unei decizii în interesul legii, determinând, în același timp, și limitele analizei instanței în soluționarea acestei sesizări.44. Procedând la verificarea legalității învestirii, în acord cu prevederile art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de colegiul de conducere al Curții de Apel Galați în vederea pronunțării deciziei în interesul legii, colegiile de conducere ale instanței făcând parte din categoria subiecților ce pot promova recurs în interesul legii.45. În ceea ce privește condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ: (i) sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept; (ii) această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești; (iii) dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive; (iv) hotărârile judecătorești să fie anexate sesizării, se constată că toate acestea sunt îndeplinite.46. Astfel, din înscrisurile anexate memoriului înaintat de Curtea de Apel Galați rezultă că se identifică practică neunitară la nivelul instanțelor; în acest sens, tribunalele și curțile de apel au exprimat puncte de vedere diferite, conturându-se cele două orientări divergente menționate de instanța de trimitere întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței.47. Așadar, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. + Analiza problemei de drept ce face obiectul recursului în interesul legii48. Potrivit dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 69/2000: „(1) Federațiile sportive naționale sunt structuri sportive de interes național, constituite prin asocierea cluburilor sportive și asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport. (2) Potrivit prezentei legi federațiile sportive naționale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ. (3) Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii“.49. Corelativ, art. 95 din aceeași lege prevede că „Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, precum și ale Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice și persoanele juridice“.50. Rezultă din aceste prevederi legale că, în considerarea calității federațiilor sportive naționale de persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ, legiuitorul a considerat potrivit să prevadă că dispozițiile Legii nr. 69/2000 se completează în mod specific inclusiv cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 26/2000.51. De altfel, însăși Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 conține, în capitolul V (sub titlul „Federația“), reglementări proprii cu privire la federații în general (iar nu în mod particular cu privire la federațiile sportive), fiind relevante, în legătură cu soluționarea prezentului recurs în interesul legii, îndeosebi prevederile art. 35 și 36.52. Potrivit dispozițiilor art. 35 ale Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, în forma lor actuală, „(1) Două sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui în federație. (2) Federațiile dobândesc personalitate juridică proprie și funcționează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță pentru asociațiile fără scop patrimonial, condiții care li se aplică în mod corespunzător, cu excepțiile stabilite în prezentul capitol. (3) Cererea de înscriere se soluționează de tribunalul în circumscripția căruia federația urmează să își aibă sediul“.53. Totodată, prin prevederile art. 36 ale aceluiași act normativ se stabilește că: „(1) Federația devine persoană juridică din momentul înscrierii sale în Registrul federațiilor aflat la grefa tribunalului prevăzut la art. 35 alin. (3). (2) Asociațiile sau fundațiile care constituie o federație își păstrează propria personalitate juridică, inclusiv propriul patrimoniu“.54. Întrucât nici Legea nr. 69/2000 și nici Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 nu conțin, în ceea ce privește regimul juridic al elementelor de conținut ale statutului și al modificării lor, norme speciale și derogatorii, concluzia care se impune este aceea că, sub aceste aspecte, devin aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile cu caracter general prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 pentru asociațiile fără scop patrimonial, sub acest aspect fiind, de altfel, pe deplin lămuritoare prevederile art. 35 alin. (2) ale acestui act normativ, mai sus evocate.55. Prin urmare, este necesar a observa că, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, „(1) Asociația dobândește personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul“.56. Se poate constata că, printr-o reglementare esențialmente similară, atât în cazul asociațiilor, cât și în cel al federațiilor, dobândirea personalității juridice este imperativ condiționată de înscrierea acestora în registrul anume destinat. Per a contrario, când această exigență legală rămâne neîndeplinită, personalitatea juridică nu s-ar putea dobândi, legiuitorul acordând o însemnătate deosebită acestei condiții formale cu privire la care se poate considera, în ambianța actualei reglementări, că posedă o veritabilă funcție constitutivă.57. Complementar, Registrul asociațiilor și fundațiilor, precum și, în mod similar, cel al federațiilor sunt înzestrate, în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial, și cu o funcție de informare. Potrivit prevederilor art. 75 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, „(1) Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial este public, cu excepția datelor care se supun reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal și a datelor din evidența privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor“.58. Prin urmare, excepție făcând cele două categorii de date la care legiuitorul se referă, în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial, registrul poate fi consultat de public, deci de orice persoană, legea necondiționând accesul și dreptul la informare de justificarea vreunui interes.59. Rezultă, totodată, că realizarea funcției de informare în armonie cu intenția legiuitorului implică și cerința ca informațiile oferite publicului să fie exacte și actuale, căci doar în acest fel se poate asigura o informare efectivă a persoanelor solicitante.60. Întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, federațiile, inclusiv cele sportive naționale, sunt declarate de lege ca fiind fără scop patrimonial (lucrativ), rămâne că și Registrul federațiilor are caracter public, astfel că exigențele asociate funcției de informare, inclusiv cele privitoare la exactitatea și actualitatea informațiilor conținute, trebuie să fie satisfăcute. 61. În ceea ce privește formalitățile impuse de lege cu privire la constituirea asociației (aplicabile, mutatis mutandis, și federațiilor), art. 6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 276/2020, prevedea, în directă legătură cu dispozițiile alin. (1) al aceluiași articol, că:Actul constitutiv cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social; b) exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului propus; c) denumirea asociației: denumirea va conține în mod obligatoriu cuvântul «asociație». Denumirea exprimată într-o limbă străină va cuprinde și traducerea în limba română; d) sediul asociației; e) durata de funcționare a asociației - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul inițial al asociației; activul patrimonial nu poate fi mai mic de 200 lei și este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților. În cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a actului constitutiv și a statutului este obligatorie; g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației; h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice; i) semnăturile membrilor asociați.62. După intrarea în vigoare a Legii nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 (5 decembrie 2020), art. 6 alin. (2) a căpătat următorul conținut:(2) Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social;b) exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului și a obiectivelor asociației; c) denumirea asociației; d) sediul asociației;e) durata de funcționare a asociației - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul inițial al asociației; activul patrimonial este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților, în cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a statutului este obligatorie; g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației;h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice; i) modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat; j) drepturile și obligațiile asociaților;k) categoriile de resurse patrimoniale ale asociației;l) atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale asociației;m) destinația bunurilor, în cazul dizolvării asociației, cu respectarea dispozițiilor art. 60;n) semnăturile membrilor asociați.63. Analiza dispozițiilor citate trimite la concluzia că legiuitorul a stabilit și impus, în mod expres, ca actul constitutiv, respectiv statutul asociațiilor (și, în mod analog, cel al federațiilor) să conțină elementele enumerate, pe care le-a considerat ca fiind de o ridicată însemnătate, legea precizând, totodată, că nerespectarea acestor cerințe este sancționată cu nulitatea absolută. Or, sub aspectul regimului său de invocare și prin raportare la efectele ei, nulitatea absolută este cea mai consolidată și puternică sancțiune, ea intervenind atunci când un act juridic a fost încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea lui valabilă, interesul asociat normelor juridice încălcate fiind, în mod obișnuit, unul public. 64. Este util a remarca și că prevederile art. 6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 impun sancțiunea nulității în cazul absenței din statut a oricăruia dintre elementele de conținut pe care textul legal le menționează, iar nu doar a unora dintre ele, ceea ce înseamnă - sau trebuie să însemne - că, în intenția legii, fiecare dintre aceste elemente este de o importanță egală cu a celorlalte. Prin urmare, în mod rezonabil, se poate presupune că, dacă s-ar fi considerat că importanța unora dintre aceste elemente este mai mare decât a altora, s-ar fi prevăzut că sancțiunea nulității intervine doar în raport cu acestea. Or, cum legea nu recurge la o astfel de diferențiere, este firesc a aprecia că însemnătatea lor este comparabilă, precum și că, în chip logic, întregul lor regim juridic este, din perspectiva analizată, similar.65. Astfel fiind, rezultă că inclusiv elementul de conținut prevăzut la lit. a) („datele de identificare ale membrilor asociați, numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social“) se află supus aceluiași regim juridic, lipsind, cu privire la el, vreo dispoziție legală derogatorie.66. Deoarece, așa cum s-a arătat deja prin cele ce preced, dobândirea personalității juridice este condiționată de înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor, respectiv al federațiilor, iar încheierea statutului (actului constitutiv, anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 276/2020) reprezintă o etapă obligatorie în procedura de dobândire a personalității juridice, trebuie avut, de asemenea, în vedere și că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, oricare dintre membrii asociați poate fi împuternicit pentru a formula o cerere de înscriere a asociației (mutatis mutandis, a federației) în registrul asociațiilor și fundațiilor (federațiilor).67. Potrivit art. 7 alin. (2) lit. c) din același act normativ, cererea de înscriere se adresează instanței judecătorești și trebuie să fie însoțită inclusiv de „copii certificate pentru conformitate cu originalul ale actelor doveditoare ale identității membrilor asociați“.68. Corelativ, art. 8 alin. (2) din același act normativ prevede că „... judecătorul desemnat de președintele instanței verifică legalitatea cererii și a documentelor prevăzute la art. 7 alin. (2) și dispune, prin încheiere, înscrierea asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor“.69. Când, însă, cerințele legale pentru constituirea asociației nu sunt îndeplinite, iar înlăturarea neregularităților nu s-a făcut în termenul fixat de judecător, cererea de înscriere va fi respinsă, în acest sens fiind prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.70. Cele de mai sus trimit la concluzia că legiuitorul acordă o atenție deosebită elementelor de conținut ale statutului și, în genere, respectării tuturor cerințelor legale privitoare la valabila constituire a unei asociații sau fundații, instituind o procedură judiciară, cu caracter necontencios, de verificare și regularizare. Impunerea prin lege a unei asemenea proceduri, aflată sub controlul și decizia unui judecător, iar nu a unei simple proceduri administrative nonjudiciare este, prin ea însăși, îndeajuns de sugestivă cu privire la intenția legiuitorului și la însemnătatea acordată de acesta aspectelor privitoare la înființarea unei asociații sau, în același spirit, a unei fundații sau federații.71. În ceea ce privește modificarea actului constitutiv sau a statutului unei asociații (mutatis mutandis, și al unei federații), art. 33 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 prevede că aceasta „se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12“.72. Corelativ, alin. (2) al aceluiași articol prevede, în prima lui teză, că „Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar, în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director“.73. Astfel cum se poate observa, legiuitorul impune pentru modificarea statutului asociației (și, în mod analog, și a celui al federației) o procedură care, în elementele ei fundamentale, este similară celei stabilite pentru situația în care se înființează o astfel de persoană juridică. Similaritatea procedurii vizează nu doar, în plan substanțial, actele juridice care trebuie încheiate și/sau depuse, ci și procedura propriu-zisă de înregistrare, verificare și soluționare a cererii de modificare a statutului. Prin urmare, se poate afirma că impunerea, pentru modificarea statutului, a unei proceduri de aceeași natură, având aceleași caracteristici și supusă acelorași exigențe, devoalează și evocă intenția legiuitorului de a pretinde aceeași rigoare, inclusiv atunci când ceea ce se solicită este modificarea statutului.74. Totodată, trebuie avut în vedere că, atunci când se referă la „modificarea statutului asociației“, precum și la aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12, art. 33 al Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 nu face nicio distincție sau nuanțare, ceea ce înseamnă că, în aplicarea regulii de interpretare potrivit căreia unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate face, modificarea oricăruia dintre elementele obligatorii de conținut ale statutului trebuind să urmeze, în mod unitar și cu o egală fidelitate, aceleași reguli și să se supună acelorași exigențe.75. Dacă legiuitorul ar fi avut în intenție ca, în cazul modificării anumitor elemente de conținut ale statutului, să simplifice procedurile ori, în genere, condițiile cerute pentru valabila efectuare a acestor modificări, ar fi stabilit, prin norme speciale și derogatorii, care sunt situațiile în care modificarea statutului poate fi realizată în alte condiții, după cum ar fi prevăzut și procedura de urmat în aceste situații.76. Întrucât, de lege lata, asemenea norme cu caracter derogatoriu lipsesc, interpretarea nu doar literală, ci și sistematică a legii trimite la concluzia că orice modificare a unui element de conținut al statutului dintre acelea prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 trebuie să respecte condițiile și procedurile stabilite pentru înființarea asociației (federației) și dobândirea de către aceasta a personalității juridice.77. Singurele excepții care ar fi putut fi îngăduite ar fi fost acele cazuri în care, în mod expres și fără echivoc, legea ar fi stabilit ipoteze derogatorii și limitele acestor derogări.78. Toate cele de mai sus sunt concordante cu dispozițiile art. 2 lit. a) din Regulament, potrivit cărora prin „înscriere“ se înțelege „consemnarea atât a mențiunilor făcute în vederea dobândirii personalității juridice, cât și a celor privind modificări ale actului constitutiv și/sau ale statutului, precum și a oricăror alte mențiuni, care, potrivit legii, se înscriu în registrul special; în toate cazurile, înscrierea se efectuează prin introducerea datelor în registre ținute în sistem computerizat, iar în lipsa acestora, în registre ținute în suport hârtie“.79. Sunt relevante și prevederile art. 3 din Regulament, conform cărora „Înscrierile din registrul special și înregistrările din Registrul național se întregesc cu datele rezultate din înscrisurile doveditoare“, precum și cele ale art. 8 alin. (1) și (3) care prevăd, cu privire la modificările aduse actului constitutiv și/sau statutului, că acestea „produc efecte de la data înscrierii lor în registrul special“, respectiv că „Cererea de înscriere a modificării actului constitutiv și/sau a statutului se va înregistra la instanța competentă, formând un dosar special de cel inițial, care va fi conexat cu acesta“.80. În legătură cu asigurarea funcției de informare a Registrului federațiilor, art. 28 alin. (3) lit. m) din Regulament prevede că acest registru va cuprinde „modificări ale actului constitutiv și/sau ale statutului federației“.81. Rezultă, așadar, că orice modificare a statutului sau, anterior Legii nr. 276/2020, a actului constitutiv și/sau statutului trebuie să se regăsească în Registrul federațiilor, căci doar în acest fel registrul își poate realiza în mod efectiv funcția ce îi este atribuită.82. Aceste prevederi ale Regulamentului trebuie puse în relație cu cele cuprinse în art. 25 al aceluiași act normativ, care, privitor la organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, stabilesc, la alin. (1), că „Oricine se consideră prejudiciat printr-o înscriere făcută în registrul special are dreptul să ceară radierea ei“. Or, caracterul efectiv al acestui drept recunoscut persoanelor care se consideră prejudiciate printr-o înscriere făcută în registrul special nu s-ar putea obține decât sub condiția ca registrul special să reflecte exact, complet și actual orice modificare a elementelor esențiale de conținut ale statutului, astfel cum acestea se găsesc menționate, sub sancțiunea nulității, în cuprinsul art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.83. În consecință, ținând seama de toate cele arătate în precedent, rezultă că inclusiv modificările intervenite cu privire la membrii asociației sau federației (precum, spre exemplu, afilierea de noi membri) trebuie să se supună regulilor de drept comun pe care Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 le instituie, câtă vreme lipsește, cu privire la acest tip de situație juridică, o normă legală care, cu caracter derogatoriu, să stabilească alte reguli.84. În ceea ce privește federațiile sportive, față de împrejurarea că Legea nr. 69/2000 nu conține, sub aspectele care interesează în legătură cu soluționarea prezentului recurs în interesul legii, norme derogatorii, ea trimițând, prin prevederile art. 35 alin. (3) și ale art. 95, la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, precum și, totodată, față de faptul că, așa cum s-a arătat deja, nici acest din urmă act normativ nu conține dispoziții speciale cu privire la situațiile în care, ulterior dobândirii personalității juridice, se afiliază noi membri, concluzia care se impune este aceea că, inclusiv în aceste situații, procedura și, în genere, regulile care trebuie respectate sunt cele comune.85. Această concluzie își are rațiune inclusiv în faptul că indicarea membrilor asociați și a datelor de identificare a acestora, care îngăduie cunoașterea membrilor asociați, reprezintă un element dintre cele mai importante ale statutului, fiind, după cum s-a arătat deja, prevăzut sub sancțiunea nulității de art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.86. Astfel fiind, orice modificare survenită cu privire la membrii asociației, precum afilierea de noi membri, are semnificația și valențele juridice ale unei modificări a statutului care, de lege lata, se supune regulilor prevăzute pentru intervenirea oricărei alte modificări a elementelor de conținut ale statutului la care se referă art. 6 alin. (2).87. Interpretarea enunțată nu este câtuși de puțin infirmată de faptul că, potrivit art. 80 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, dispozițiile acestui act normativ se completează cu cele ale Codului civil, iar art. 20 alin. (1) din Codul civil prevede că „Publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice“.88. Dispozițiile Codului civil au caracter general, ele acționând ca normă de drept comun ce are vocația de a guverna toate situațiile în care prin legi (norme) speciale nu s-ar stabili altfel. Or, în cazul asociațiilor, fundațiilor sau al federațiilor, inclusiv în cazul federațiilor sportive, dispozițiile cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, ca act normativ anume dedicat acestor subiecte de drept, au, în raport cu dispozițiile Codului civil, natura unor norme speciale care, în mod specific și cu luarea în considerare a particularităților acestor categorii de persoane juridice și a implicațiilor, inclusiv sociale, ale activității lor, impun un alt regim de publicitate decât cel prevăzut, cu caracter general, de Codul civil.89. Din toate cele de mai sus rezultă că dobândirea calității de membru al unei federații sportive și, prin consecință, a drepturilor ce rezultă din calitatea de membru (precum, spre exemplu, dreptul de a fi convocat și de a vota în adunarea generală) nu se realizează de la momentul adoptării de către federație a hotărârii de afiliere, ci de la data înscrierii modificării actului constitutiv, respectiv a statutului în Registrul federațiilor aflate la grefa tribunalului prevăzut de art. 35 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, fiind necesară, în mod corespunzător, parcurgerea procedurii prevăzute de art. 8 - 12 din acest act normativ.90. În acest fel, se asigură respectarea inclusiv a dispozițiilor art. 74 alin. (1) din evocata ordonanță de urgență, potrivit cărora „În scopul constituirii și funcționării Registrului național, instanțele judecătorești sunt obligate ca, din oficiu, să comunice electronic Ministerului Justiției copii de pe hotărârile judecătorești rămase definitive privind constituirea, modificarea și încetarea oricărei asociații, fundații sau federații, precum și de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a fiecărei hotărâri judecătorești. În același termen, instanțele judecătorești vor efectua transferul înscrierilor cuprinse în registrele speciale ținute de acestea către serverul central instalat la sediul Ministerului Justiției“.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517, cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați și, în consecință:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 35 și 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 6, 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, precum și cu art. 8 din Regulamentul privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor și Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 954/2000, stabilește că:Afilierea de noi membri ai unei fundații sportive reprezintă o modificare de act constitutiv sau, după caz, de statut, în sensul dispozițiilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.Drepturile ce rezultă din calitatea de membru sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor a modificării de statut constând în afilierea de noi membri.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
CORINA-ALINA CORBU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari