DECIZIE nr. 21 din 18 ianuarie 2001referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 109 din 5 martie 2001
Lucian Mihai - preşedinteCostica Bulai - judecătorConstantin Doldur - judecătorKozsokar Gabor - judecătorIoan Muraru - judecătorNicolae Popa - judecătorLucian Stangu - judecătorFlorin Bucur Vasilescu - judecătorRomul Petru Vonica - judecătorGabriela Ghita - procurorFlorentina Geangu - magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Teodor Alecu Marin, Carmen Cane, Valeria Eremia, Marin Eremia şi Mirela Marin Alecu în Dosarul nr. 4.614/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 16 ianuarie 2001 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 18 ianuarie 2001.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 19 mai 2000, pronunţată în Dosarul nr. 4.614/1999, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Teodor Alecu Marin, Carmen Cane, Valeria Eremia, Marin Eremia şi Mirela Marin Alecu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece încalcă art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 53 alin. (2) şi art. 54 din Constituţie. De asemenea, se arata ca scutirea de taxa de timbru judiciar la care se referă textul criticat nu poate fi aplicabilă în cazul în care cererea pentru restituirea unui imobil este introdusă împotriva unei persoane fizice care se prezuma a fi dobanditor de bunacredinta. Se mai susţine ca scutirea respectiva este prevăzută ca o facilitate numai în cazul în care cererea este formulată pentru restituirea unui imobil preluat abuziv de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În sfârşit, se solicita Curţii Constituţionale sa pronunţe o decizie de interpretare a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, în sensul limitării aplicării acestora numai la cauzele în care calitatea de pârât o are statul sau altă persoană juridică.Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia ridicată nu este intemeiata.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin textul de lege criticat nu sunt incalcate dispoziţiile constituţionale. De asemenea, se considera ca solicitarea autorilor excepţiei în sensul emiterii de către Curte a unei decizii de interpretare a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, întrucât problemele de interpretare şi de aplicare a legii sunt de competenţa instanţei sesizate cu soluţionarea fondului cauzei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, dispoziţii modificate prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 112/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 (lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998). Aceste dispoziţii au următoarea redactare: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: [...] r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cererile accesorii şi incidente."Textul de lege criticat este considerat neconstitutional de autorii excepţiei în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 53 alin. (2) şi ale art. 54 din Constituţie, care au următorul conţinut:- art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.";- art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";- art. 53 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale.";- art. 54: "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi."Dispoziţiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională statuand prin mai multe decizii ca acest text legal nu contravine Constituţiei.Astfel, cu privire la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 22 din 8 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, respingând excepţia, Curtea Constituţională a reţinut ca "instituirea de către legiuitor a unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie, lt; lt;Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege gt; gt;, fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului sa stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională a cetăţenilor, prevăzută de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care lt; lt;Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice gt; gt;. Asa fiind, nu se poate considera ca prin textul de lege criticat ar fi fost lezate prevederile art. 16 din Constituţie referitoare la egalitatea în drepturi".Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate anterior îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţa.Referitor la susţinerile autorilor excepţiei în sensul că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 53 alin. (2) şi ale art. 54, Curtea constata ca aceste critici sunt nerelevante pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.În sfârşit, solicitarea autorilor excepţiei de a se pronunţa o decizie de interpretare a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, în sensul limitării aplicării acestora numai la cauzele în care calitatea de pârât o are statul sau altă persoană juridică, urmează să fie respinsă, având în vedere ca, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicată, "[...] Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei".Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum şi al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Teodor Alecu Marin, Carmen Cane, Valeria Eremia, Marin Eremia şi Mirela Marin Alecu în Dosarul nr. 4.614/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2001.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu-----------
| EMITENT |
Lucian Mihai - preşedinteCostica Bulai - judecătorConstantin Doldur - judecătorKozsokar Gabor - judecătorIoan Muraru - judecătorNicolae Popa - judecătorLucian Stangu - judecătorFlorin Bucur Vasilescu - judecătorRomul Petru Vonica - judecătorGabriela Ghita - procurorFlorentina Geangu - magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Teodor Alecu Marin, Carmen Cane, Valeria Eremia, Marin Eremia şi Mirela Marin Alecu în Dosarul nr. 4.614/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 16 ianuarie 2001 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 18 ianuarie 2001.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 19 mai 2000, pronunţată în Dosarul nr. 4.614/1999, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Teodor Alecu Marin, Carmen Cane, Valeria Eremia, Marin Eremia şi Mirela Marin Alecu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece încalcă art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 53 alin. (2) şi art. 54 din Constituţie. De asemenea, se arata ca scutirea de taxa de timbru judiciar la care se referă textul criticat nu poate fi aplicabilă în cazul în care cererea pentru restituirea unui imobil este introdusă împotriva unei persoane fizice care se prezuma a fi dobanditor de bunacredinta. Se mai susţine ca scutirea respectiva este prevăzută ca o facilitate numai în cazul în care cererea este formulată pentru restituirea unui imobil preluat abuziv de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În sfârşit, se solicita Curţii Constituţionale sa pronunţe o decizie de interpretare a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, în sensul limitării aplicării acestora numai la cauzele în care calitatea de pârât o are statul sau altă persoană juridică.Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia ridicată nu este intemeiata.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin textul de lege criticat nu sunt incalcate dispoziţiile constituţionale. De asemenea, se considera ca solicitarea autorilor excepţiei în sensul emiterii de către Curte a unei decizii de interpretare a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, întrucât problemele de interpretare şi de aplicare a legii sunt de competenţa instanţei sesizate cu soluţionarea fondului cauzei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, dispoziţii modificate prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 112/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 (lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998). Aceste dispoziţii au următoarea redactare: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: [...] r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cererile accesorii şi incidente."Textul de lege criticat este considerat neconstitutional de autorii excepţiei în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 53 alin. (2) şi ale art. 54 din Constituţie, care au următorul conţinut:- art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.";- art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";- art. 53 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale.";- art. 54: "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi."Dispoziţiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională statuand prin mai multe decizii ca acest text legal nu contravine Constituţiei.Astfel, cu privire la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 22 din 8 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, respingând excepţia, Curtea Constituţională a reţinut ca "instituirea de către legiuitor a unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie, lt; lt;Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege gt; gt;, fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului sa stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională a cetăţenilor, prevăzută de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care lt; lt;Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice gt; gt;. Asa fiind, nu se poate considera ca prin textul de lege criticat ar fi fost lezate prevederile art. 16 din Constituţie referitoare la egalitatea în drepturi".Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate anterior îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţa.Referitor la susţinerile autorilor excepţiei în sensul că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 53 alin. (2) şi ale art. 54, Curtea constata ca aceste critici sunt nerelevante pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.În sfârşit, solicitarea autorilor excepţiei de a se pronunţa o decizie de interpretare a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, în sensul limitării aplicării acestora numai la cauzele în care calitatea de pârât o are statul sau altă persoană juridică, urmează să fie respinsă, având în vedere ca, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicată, "[...] Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei".Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum şi al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Teodor Alecu Marin, Carmen Cane, Valeria Eremia, Marin Eremia şi Mirela Marin Alecu în Dosarul nr. 4.614/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2001.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu-----------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari