NORMĂ din 26 martie 2003 cu privire la definirea, descrierea și prezentarea oțetului
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 573 din 11 august 2003
+ Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1Prezenta normă stabilește condițiile privind definirea, descrierea și prezentarea oțetului destinat consumului uman. + Articolul 2Oțetul comercializat în mod legal în alt stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia sau originar și comercializat în mod legal într-un stat AELS care este parte contractantă la Acordul privind SEE este considerat a fi compatibil cu aceste norme. Aplicarea acestor norme se află sub incidența Regulamentului (UE) 2019/515 din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a bunurilor comercializate în mod legal în alt stat membru. + Capitolul II Definiții și descriere + Articolul 3În sensul prezentei norme, termenii folosiți se definesc după cum urmează:a) oțetul este produsul obținut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică și acetică, a lichidelor sau a altor substanțe de origine agricolă;b) oțetul din vin este produsul obținut exclusiv prin fermentarea acetică a vinului și are o aciditate totală de cel puțin 60 de grame pe litru, exprimată în acid acetic;c) oțetul din fructe și oțetul din fructe de pădure (fructe mici) sunt sortimente de oțet obținute prin procedeul biologic al fermentației alcoolice și acetice a fructelor, fructelor de pădure sau a amestecului fermentabil în care fructele, respectiv fructele de pădure intervin, ca ingredient primar, în proporție de minimum 50% din cantitate;d) oțetul din alcool etilic rafinat este produsul obținut prin procedeul biologic al fermentației acetice a alcoolului etilic rafinat obținut din fermentația alcoolică a produselor agricole fermentescibile;e) oțetul din cereale este oțetul obținut fără distilare intermediară, prin procedeul definit la lit. a), din cereale al căror amidon a fost zaharificat prin alt procedeu decât cel cu diastazele din malț;f) oțetul din malț este oțetul obținut fără distilare intermediară, din malț, cu sau fără adăugare de cereale al căror amidon a fost zaharificat numai de către diastazele din malț, conform lit. a);g) oțetul din malț distilat este oțetul obținut prin distilarea sub presiune redusă a oțetului din malț, conform lit. f). Acest oțet nu conține decât constituenții volatili ai oțetului din care este obținut;h) oțetul condimentat și oțetul aromatizat sunt sortimentele de oțet obținute conform lit. b)-g), cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome și alte ingrediente conform art. 4 alin. (2);i) alte tipuri de oțet, de exemplu: oțet obținut din zer, oțet obținut din bere, oțet obținut din miere;j) ingredientul primar înseamnă ingredientul sau ingredientele dintr-un produs alimentar care reprezintă mai mult de 50% din respectivul aliment sau pe care consumatorul le asociază de obicei cu denumirea produsului și pentru care, în majoritatea cazurilor, este necesară o mențiune cantitativă, conform definiției de la art. 2 alin (2) lit. q) din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 și (CE) nr. 1.925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei. + Articolul 4(1) Oțetul poate fi fabricat din una dintre următoarele materii prime (ingrediente):a) vin, conform reglementărilor în vigoare;b) fructe sau fructe de pădure (fructe mici);c) alcool etilic rafinat conform SR nr. 14-1998 sau conform prevederilor art. 5 din Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008;d) cereale, malț, zer și alte produse de origine agricolă care conțin amidon, zaharuri sau amidon și zaharuri, precum și produse derivate din amidon de origine agricolă.(2) Alte ingrediente care pot fi utilizate la fabricarea oțetului sunt următoarele:a) zahăr, conform reglementărilor în vigoare;b) sare, conform reglementărilor în vigoare;c) miere, conform reglementărilor în vigoare;d) sucuri de fructe, conform reglementărilor în vigoare;e) aditivi alimentari, conform reglementărilor în vigoare;f) arome: definite conform Regulamentului (CE) nr. 1.334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1.601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2.232/96 și (CE) nr. 110/2008 și a Directivei 2000/13/CE;g) auxiliari tehnologici:– substanțe organice: preparate din malț, hidrolizat de amidon, glucoză;– substanțe anorganice: fosfați și săruri de amoniu;– agenți pentru limpezire, purificare și filtrare: cei prevăzuți în reglementările în vigoare pentru vin;h) marcuri de fructe și plante tehnice fermentescibile;i) culturi selecționate de drojdii și bacterii.(3) Substanțele interzis a fi folosite la fabricarea oțetului sunt următoarele:a) arome sau ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 1.334/2008;b) reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare și produsele derivate;c) acizi de toate tipurile, cu excepția celor naturali conținuți în materiile prime utilizate sau în substanțele a căror adăugare este autorizată. + Articolul 5Utilizarea coloranților, aromatizanților sau a altor aditivi autorizați la prepararea oțetului se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. + Articolul 6Pentru diluarea sau dizolvarea coloranților, aromatizanților sau a altor aditivi autorizați folosiți la prepararea oțetului se folosește alcool etilic rafinat. + Articolul 7Oțetul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) aciditatea totală a oțetului din vin trebuie să fie de minimum 60 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur;b) aciditatea totală a celorlalte sortimente de oțet trebuie să fie de minimum 50 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur; c) conținutul în alcool rezidual trebuie să aibă următoarele valori:– maximum 1,5% v/v pentru oțetul din vin; v/v - fracție volumică;– maximum 3% v/v pentru oțetul de specialități obținut din oțeturile din vin;– maximum 0,5% v/v pentru alte tipuri de oțet;d) caracteristicile organoleptice și fizico-chimice ale oțeturilor trebuie să corespundă specificațiilor tehnice ale producătorilor, cu respectarea prevederilor lit. a)-c) și e);e) nivelul de admisibilitate pentru contaminanți trebuie să fie în conformitate cu reglementările în vigoare. + Capitolul III Marcare și etichetare + Articolul 8(1) Etichetarea, prezentarea și publicitatea sortimentelor de oțet se fac cu respectarea reglementărilor în vigoare.(2) Elementele suplimentare de etichetare sunt următoarele:a) denumirea „Oțet“ nu poate fi utilizată decât pentru produsele obținute din materii prime de origine agricolă conform prevederilor art. 4;b) denumirea „Oțet“ nu poate fi utilizată pentru amestecuri de oțet și acid acetic de calitate alimentară;c) oțetul obținut dintr-o singură materie primă se denumește „oțet din X“, unde „X“ reprezintă numele materiei prime utilizate;d) oțetul obținut din mai multe materii prime se denumește „oțet din X și Y“, unde „X“ și „Y“ reprezintă lista completă a materiilor prime utilizate, în ordinea descrescătoare a cantității lor, determinate în momentul introducerii în fabricație;e) în cazul în care la obținerea oțetului se utilizează unul sau mai multe dintre ingredientele menționate la art. 4 alin. (2), acestea vor fi incluse în denumirea sub care se vinde produsul;f) sortimentele de oțet cu una sau mai multe arome menționate la art. 4 alin. (2) lit. f) vor avea în denumire mențiunea „cu aromă de...“, care se va completa cu numele acestor arome;g) concentrația acetică a oțetului, corespunzătoare acidității sale totale exprimate în grame la 1 l și/sau în grade acetice, trebuie trecută pe etichetă cu mențiunea „60 g acid acetic/1 litru“, în cazul oțetului din vin, și „minimum 50 g acid acetic/1 litru“, în cazul celorlalte sortimente de oțet, sau exprimate în grade acetice, respectiv „6 grade acetice“, în cazul oțetului din vin, și „minimum 5 grade acetice“, în cazul celorlalte sortimente de oțet.(3) Oțetul nu trebuie etichetat sau prezentat în așa fel încât consumatorul să fie indus în eroare asupra originii lui vegetale, în special atunci când este adăugat drept colorant caramelul (neautorizat pentru oțetul din vin).(4) Sortimentele de oțet destinate comercializării nu sunt descrise prin asociere cu cuvinte, cum ar fi „plăcut“, „tip“, „util“, „fabricat“ sau cu alte indicații similare. (la 30-10-2023, Norma a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 380 din 13 septembrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 986 din 30 octombrie 2023 )
| EMITENT |
+ Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1Prezenta normă stabilește condițiile privind definirea, descrierea și prezentarea oțetului destinat consumului uman. + Articolul 2Oțetul comercializat în mod legal în alt stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia sau originar și comercializat în mod legal într-un stat AELS care este parte contractantă la Acordul privind SEE este considerat a fi compatibil cu aceste norme. Aplicarea acestor norme se află sub incidența Regulamentului (UE) 2019/515 din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a bunurilor comercializate în mod legal în alt stat membru. + Capitolul II Definiții și descriere + Articolul 3În sensul prezentei norme, termenii folosiți se definesc după cum urmează:a) oțetul este produsul obținut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică și acetică, a lichidelor sau a altor substanțe de origine agricolă;b) oțetul din vin este produsul obținut exclusiv prin fermentarea acetică a vinului și are o aciditate totală de cel puțin 60 de grame pe litru, exprimată în acid acetic;c) oțetul din fructe și oțetul din fructe de pădure (fructe mici) sunt sortimente de oțet obținute prin procedeul biologic al fermentației alcoolice și acetice a fructelor, fructelor de pădure sau a amestecului fermentabil în care fructele, respectiv fructele de pădure intervin, ca ingredient primar, în proporție de minimum 50% din cantitate;d) oțetul din alcool etilic rafinat este produsul obținut prin procedeul biologic al fermentației acetice a alcoolului etilic rafinat obținut din fermentația alcoolică a produselor agricole fermentescibile;e) oțetul din cereale este oțetul obținut fără distilare intermediară, prin procedeul definit la lit. a), din cereale al căror amidon a fost zaharificat prin alt procedeu decât cel cu diastazele din malț;f) oțetul din malț este oțetul obținut fără distilare intermediară, din malț, cu sau fără adăugare de cereale al căror amidon a fost zaharificat numai de către diastazele din malț, conform lit. a);g) oțetul din malț distilat este oțetul obținut prin distilarea sub presiune redusă a oțetului din malț, conform lit. f). Acest oțet nu conține decât constituenții volatili ai oțetului din care este obținut;h) oțetul condimentat și oțetul aromatizat sunt sortimentele de oțet obținute conform lit. b)-g), cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome și alte ingrediente conform art. 4 alin. (2);i) alte tipuri de oțet, de exemplu: oțet obținut din zer, oțet obținut din bere, oțet obținut din miere;j) ingredientul primar înseamnă ingredientul sau ingredientele dintr-un produs alimentar care reprezintă mai mult de 50% din respectivul aliment sau pe care consumatorul le asociază de obicei cu denumirea produsului și pentru care, în majoritatea cazurilor, este necesară o mențiune cantitativă, conform definiției de la art. 2 alin (2) lit. q) din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 și (CE) nr. 1.925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei. + Articolul 4(1) Oțetul poate fi fabricat din una dintre următoarele materii prime (ingrediente):a) vin, conform reglementărilor în vigoare;b) fructe sau fructe de pădure (fructe mici);c) alcool etilic rafinat conform SR nr. 14-1998 sau conform prevederilor art. 5 din Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008;d) cereale, malț, zer și alte produse de origine agricolă care conțin amidon, zaharuri sau amidon și zaharuri, precum și produse derivate din amidon de origine agricolă.(2) Alte ingrediente care pot fi utilizate la fabricarea oțetului sunt următoarele:a) zahăr, conform reglementărilor în vigoare;b) sare, conform reglementărilor în vigoare;c) miere, conform reglementărilor în vigoare;d) sucuri de fructe, conform reglementărilor în vigoare;e) aditivi alimentari, conform reglementărilor în vigoare;f) arome: definite conform Regulamentului (CE) nr. 1.334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1.601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2.232/96 și (CE) nr. 110/2008 și a Directivei 2000/13/CE;g) auxiliari tehnologici:– substanțe organice: preparate din malț, hidrolizat de amidon, glucoză;– substanțe anorganice: fosfați și săruri de amoniu;– agenți pentru limpezire, purificare și filtrare: cei prevăzuți în reglementările în vigoare pentru vin;h) marcuri de fructe și plante tehnice fermentescibile;i) culturi selecționate de drojdii și bacterii.(3) Substanțele interzis a fi folosite la fabricarea oțetului sunt următoarele:a) arome sau ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 1.334/2008;b) reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare și produsele derivate;c) acizi de toate tipurile, cu excepția celor naturali conținuți în materiile prime utilizate sau în substanțele a căror adăugare este autorizată. + Articolul 5Utilizarea coloranților, aromatizanților sau a altor aditivi autorizați la prepararea oțetului se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. + Articolul 6Pentru diluarea sau dizolvarea coloranților, aromatizanților sau a altor aditivi autorizați folosiți la prepararea oțetului se folosește alcool etilic rafinat. + Articolul 7Oțetul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) aciditatea totală a oțetului din vin trebuie să fie de minimum 60 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur;b) aciditatea totală a celorlalte sortimente de oțet trebuie să fie de minimum 50 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur; c) conținutul în alcool rezidual trebuie să aibă următoarele valori:– maximum 1,5% v/v pentru oțetul din vin; v/v - fracție volumică;– maximum 3% v/v pentru oțetul de specialități obținut din oțeturile din vin;– maximum 0,5% v/v pentru alte tipuri de oțet;d) caracteristicile organoleptice și fizico-chimice ale oțeturilor trebuie să corespundă specificațiilor tehnice ale producătorilor, cu respectarea prevederilor lit. a)-c) și e);e) nivelul de admisibilitate pentru contaminanți trebuie să fie în conformitate cu reglementările în vigoare. + Capitolul III Marcare și etichetare + Articolul 8(1) Etichetarea, prezentarea și publicitatea sortimentelor de oțet se fac cu respectarea reglementărilor în vigoare.(2) Elementele suplimentare de etichetare sunt următoarele:a) denumirea „Oțet“ nu poate fi utilizată decât pentru produsele obținute din materii prime de origine agricolă conform prevederilor art. 4;b) denumirea „Oțet“ nu poate fi utilizată pentru amestecuri de oțet și acid acetic de calitate alimentară;c) oțetul obținut dintr-o singură materie primă se denumește „oțet din X“, unde „X“ reprezintă numele materiei prime utilizate;d) oțetul obținut din mai multe materii prime se denumește „oțet din X și Y“, unde „X“ și „Y“ reprezintă lista completă a materiilor prime utilizate, în ordinea descrescătoare a cantității lor, determinate în momentul introducerii în fabricație;e) în cazul în care la obținerea oțetului se utilizează unul sau mai multe dintre ingredientele menționate la art. 4 alin. (2), acestea vor fi incluse în denumirea sub care se vinde produsul;f) sortimentele de oțet cu una sau mai multe arome menționate la art. 4 alin. (2) lit. f) vor avea în denumire mențiunea „cu aromă de...“, care se va completa cu numele acestor arome;g) concentrația acetică a oțetului, corespunzătoare acidității sale totale exprimate în grame la 1 l și/sau în grade acetice, trebuie trecută pe etichetă cu mențiunea „60 g acid acetic/1 litru“, în cazul oțetului din vin, și „minimum 50 g acid acetic/1 litru“, în cazul celorlalte sortimente de oțet, sau exprimate în grade acetice, respectiv „6 grade acetice“, în cazul oțetului din vin, și „minimum 5 grade acetice“, în cazul celorlalte sortimente de oțet.(3) Oțetul nu trebuie etichetat sau prezentat în așa fel încât consumatorul să fie indus în eroare asupra originii lui vegetale, în special atunci când este adăugat drept colorant caramelul (neautorizat pentru oțetul din vin).(4) Sortimentele de oțet destinate comercializării nu sunt descrise prin asociere cu cuvinte, cum ar fi „plăcut“, „tip“, „util“, „fabricat“ sau cu alte indicații similare. (la 30-10-2023, Norma a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 380 din 13 septembrie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 986 din 30 octombrie 2023 )
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari