REGULAMENT din 5 februarie 2001de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 6 februarie 2001
+ Capitolul 1 Organizarea activităţii executorilor judecătoreşti + Secţiunea 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Executorii judecătoreşti sunt investiti sa îndeplinească un serviciu de interes public constând în executarea silită a dispoziţiilor civile din titlurile executorii, precum şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor. + Articolul 2Actul îndeplinit de executorul judecătoresc în limitele competentelor legale, purtând ştampila şi semnatura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forta probanta prevăzută de lege. + Articolul 3Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile cu respectarea şi în limitele competentelor prevăzute de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, denumita în continuare lege, de prezentul regulament de aplicare a legii, de prevederile Statutului profesiei de executor judecătoresc, de Codul de procedură civilă şi de alte legi aplicabile în materie. + Secţiunea a 2-a Constituirea şi funcţionarea birourilor de executori judecătoreşti + Articolul 4 (1) Executorii judecătoreşti îşi exercită activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă. (2) În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecătoreşti. (3) Competenţa teritorială a executorului judecătoresc se întinde în întreaga circumscripţie a judecătoriei în care îşi are sediul biroul sau, cu excepţia municipiului Bucureşti unde sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (2) din lege. + Articolul 5 (1) Numărul executorilor judecătoreşti şi al birourilor de executori judecătoreşti din localităţile aflate în circumscripţia fiecărei judecătorii şi din municipiul Bucureşti se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul de activitate şi numărul executorilor judecătoreşti stagiari care au promovat examenul de capacitate. (2) Ministrul justiţiei va actualiza numărul executorilor judecătoreşti şi al birourilor de executori judecătoreşti în fiecare an, de regula în primul trimestru, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică executorilor judecătoreşti cărora le-a încetat suspendarea exercitării funcţiei şi persoanelor care au cerut în condiţiile art. 63 alin. (2) din lege sa devină executori judecătoreşti. (4) La numire pe locurile declarate disponibile în condiţiile alin. (2) vor avea prioritate executorii judecătoreşti stagiari care au promovat examenul de capacitate. (5) Pe locurile de executori judecătoreşti care rămân vacante după acordarea prioritatilor prevăzute la alin. (4) se va organiza anual examen de admitere în profesie pentru cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 15 lit. g) din lege. + Articolul 6 (1) Executorul judecătoresc este numit la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, prin ordin al ministrului justiţiei, pe baza referatului întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege. (2) În ordinul de numire se va specifică judecătoria în a carei circumscripţie îşi va avea sediul biroul de executor judecătoresc, precum şi obligaţia acestuia ca în termen de 90 de zile să îşi înregistreze biroul individual sau, după caz, în asociere cu alt executor judecătoresc, în condiţiile art. 17 alin. (1) din lege. (3) Prelungirea termenului de 90 de zile pentru înregistrarea biroului poate fi încuviinţată de ministrul justiţiei, pentru motive temeinice, la cererea executorului judecătoresc. Cererea, cuprinzând motivele justificate care l-au împiedicat să îşi înregistreze biroul în termenul prevăzut de lege, se depune la Camera executorilor judecătoreşti, care o înaintează ministrului justiţiei, împreună cu punctul sau de vedere. + Articolul 7 (1) Înregistrarea biroului se face, la cererea executorului judecătoresc, într-un registru special ţinut de primul-grefier al curţii de apel în a carei circumscripţie îşi are sediul biroul, pe numele executorului judecătoresc sau, după caz, al executorilor judecătoreşti asociaţi. Obligaţia înregistrării exista şi în cazul executorului judecătoresc care renunţa la asociere şi îşi deschide birou individual. (2) La cererea de înregistrare se vor ataşa:- ordinul de numire a executorului judecătoresc;- dovada existenţei sediului biroului - act de proprietate, contract de închiriere sau alt act;- confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti cu privire la faptul ca biroul dispune de spaţiul corespunzător desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în bune condiţii. (3) La înregistrarea biroului executorul judecătoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnatura. (4) Documentaţia prezentată la înregistrare se păstrează în dosare distincte pentru fiecare birou. Dosarul va cuprinde şi câte un exemplar al procesului-verbal încheiat cu ocazia depunerii jurământului conform art. 18 alin. (4) din lege. (5) Primul-grefier va elibera în termen de cel mult 3 zile un certificat care atesta efectuarea înregistrării, pe care executorul judecătoresc îl va prezenta de îndată Camerei executorilor judecătoreşti, iar aceasta îl va comunică Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. + Articolul 8 (1) În registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1) se vor înscrie şi următoarele operaţiuni:- modificări în modul de desfăşurare a activităţii în cadrul biroului;- schimbarea sediului biroului;- radierea biroului executorului judecătoresc;- alte operaţiuni prevăzute de prezentul regulament şi de statutul profesiei. (2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) se vor inregistra la cerere, ataşându-se confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti care, după caz, poate solicita direct înregistrarea lor. (3) Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va avea acces permanent la registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1), având obligaţia de a-l înştiinţa pe ministrul justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti despre toate înregistrările. + Articolul 9 (1) Ştampila executorilor judecătoreşti cuprinde stema României, numele, prenumele şi calitatea de executor judecătoresc, precum şi localitatea în care îşi are sediul biroul. Modelul ştampilei este propus de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi aprobat de ministrul justiţiei. (2) Pierderea sau dispariţia ştampilei se înscrie în registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1) din prezentul regulament, inregistrandu-se în termen de 5 zile un nou model de ştampila, care va conţine elemente distinctive faţă de cea pierdută sau disparuta. + Articolul 10 (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti întocmeşte şi actualizează anual tabloul executorilor judecătoreşti, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite curţilor de apel, care au obligaţia sa îl comunice instanţelor din circumscripţia lor. Tabloul executorilor judecătoreşti se transmite şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. (2) Acest tablou conţine numele şi prenumele tuturor executorilor judecătoreşti care au depus jurământul, precum şi sediul biroului în care aceştia funcţionează. + Articolul 11Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va întocmi şi liste cuprinzând:- executorii judecătoreşti incompatibili, indicandu-se temeiul incompatibilitatii;- executorii judecătoreşti care sunt suspendaţi din funcţie în temeiul art. 23 lit. a) şi lit. b) teza a doua, lit. c), d) şi e) din lege;- executorii judecătoreşti a căror calitate a încetat;- executorii judecătoreşti stagiari, indicând biroul în care sunt angajaţi. + Secţiunea a 3-a Executorii judecătoreşti stagiari + Articolul 12 (1) Stagiul reprezintă perioada premergătoare dobândirii calităţii de executor judecătoresc şi are drept scop pregătirea profesională a executorului judecătoresc la începutul exercitării profesiei. (2) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data încheierii contractului individual de muncă. (3) Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate aproba, la cerere, reducerea perioadei de stagiu la un an pentru executorii stagiari care se remarca în activitatea profesională pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a referatului executorului judecătoresc îndrumător, în condiţiile prezentului regulament. + Articolul 13 (1) Durata stagiului se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii ori în alte cazuri prevăzute de lege. (2) Perioada de stagiu efectuată anterior suspendării intră în calculul perioadei de stagiu prevăzute la art. 12 alin. (2). (3) Suspendarea prevăzută la alin. (1) se constata de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti. + Articolul 14 (1) Colegiul director va solicita trimestrial executorilor judecătoreşti din cadrul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti să îşi exprime opţiunea privind angajarea unor executori judecătoreşti stagiari în cadrul birourilor lor. (2) După centralizarea optiunilor colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti propune spre aprobare Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti numărul executorilor judecătoreşti stagiari ce pot fi angajaţi în anul respectiv în birourile de executori judecătoreşti. (3) Cel care a promovat examenul de admitere în profesie devine executor judecătoresc stagiar prin încheierea unui contract individual de muncă cu executorul judecătoresc în al cărui birou îşi va desfăşura activitatea. Contractul de muncă se încheie pe durata determinata, egala cu durata stagiului. (4) Angajarea executorului stagiar în cadrul unui birou în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se face de executorul judecătoresc împuternicit prin contractul de societate civilă. + Articolul 15 (1) În perioada de stagiu Camera executorilor judecătoreşti va verifica lunar stadiul de pregătire şi formare profesională a executorului judecătoresc stagiar, precum şi modul în care acesta şi-a îndeplinit atribuţiile care i-au fost delegate de executorul judecătoresc îndrumător. (2) Conferinţele de stagiu reprezintă o formă de pregătire profesională a executorului stagiar şi sunt organizate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti potrivit tematicii orientative comunicate de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. (3) Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, care cuprinde cunoaşterea legislaţiei la zi, dezbateri de spete, expuneri asupra problemelor ivite în activitatea executorilor, studiul doctrinei. (4) Constatările verificărilor periodice vor fi consemnate în procese-verbale semnate de reprezentantul Camerei executorilor judecătoreşti şi de executorul judecătoresc în al cărui birou îşi exercită activitatea executorul judecătoresc stagiar şi vor fi aduse la cunoştinţa celui verificat. + Secţiunea a 4-a Organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în profesie şi a examenului de capacitate + §1. Organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în profesie pentru executorii judecătoreşti stagiari + Articolul 16Selecţia candidaţilor pentru admiterea în profesie se face pe baza unui examen organizat anual de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu avizul Ministerului Justiţiei. + Articolul 17Se pot înscrie la examen pentru ocuparea posturilor de executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din lege. + Articolul 18 (1) Cererea de înscriere împreună cu dovezile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 17 din regulament se depun, cu cel puţin 30 de zile înainte de data sustinerii examenului, la Camera executorilor judecătoreşti din localitatea în a carei circumscripţie se afla postul disponibil pentru care candidează. (2) După expirarea termenului de mai sus cererile vor fi considerate ca tardiv formulate şi nu vor mai fi primite. + Articolul 19 (1) În termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea dosarului colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va verifica îndeplinirea cerinţelor legale pentru înscrierea la examen şi pentru dobândirea calităţii de executor judecătoresc stagiar, întocmind pentru fiecare candidat referatul de admitere sau, după caz, de respingere a cererii de înscriere la examen. (2) În caz de respingere a cererii de înscriere colegiul director va comunică avizul negativ şi o copie de pe referat candidatului în termen de 24 de ore de la întocmirea acestuia. (3) Împotriva avizului negativ candidatul poate formula contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare comisiei constituite în scopul verificării dosarelor pe lângă Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti. Comisia va examina contestaţia în termen de 48 de ore de la primirea acesteia. Hotărârea comisiei este definitivă şi se comunică atât candidatului, cat şi colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti. + Articolul 20 (1) Cu 10 zile înainte de data examenului colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti va depune toate cererile, împreună cu dovezile anexate, la comisia pentru verificarea dosarelor. (2) O dată cu dosarele candidaţilor Camera executorilor judecătoreşti va inainta situaţia centralizata privind datele de identificare a candidaţilor şi circumscripţia pentru care candidează. + Articolul 21 (1) Data examenului va fi stabilită de Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, cu acordul ministrului justiţiei, şi va fi comunicată Camerelor executorilor judecătoreşti cu 60 de zile înainte de această dată, în vederea înştiinţării candidaţilor, şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În aceleaşi condiţii va fi publicată şi lista cuprinzând posturile vacante. (2) Cu cel puţin 15 zile înainte de data examenului Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va stabili locul şi ora începerii examenului, cu precizarea adresei exacte, făcând comunicarea şi dispunând afişarea la sediul tuturor Camerelor executorilor judecătoreşti în a căror circumscripţie exista locuri disponibile. + Articolul 22 (1) În vederea sustinerii examenului Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept civil, drept procesual civil, drept comercial, drept internaţional privat şi organizarea profesiei de executor judecătoresc. (2) Tematica va fi transmisă Camerelor executorilor judecătoreşti cu cel puţin 60 de zile înaintea datei examenului şi va fi afişată de îndată la sediul acestora. + Articolul 23 (1) Comisia prevăzută la art. 28 lit. c) va elabora subiectele şi procedura de notare a lucrărilor. (2) Subiectele vor fi stabilite cu 24 de ore înaintea datei examenului şi vor fi redactate astfel încât sa acopere întreaga tematica, formulandu-se câte 20 de subiecte din fiecare materie. (3) După redactare subiectele se introduc în plicuri sigilate şi se păstrează la sediul Ministerului Justiţiei. + Articolul 24 (1) În ziua examenului, cu 30 de minute înainte de ora începerii acestuia comisia care a redactat subiectele va proceda la alegerea, prin tragere la sorţi, a unui set de 10 subiecte, intocmindu-se un proces-verbal constatator semnat de membrii comisiei. (2) Extragerea, prin tragere la sorţi, se va face de către preşedintele comisiei. (3) Durata examenului este de 4 ore începând cu ora şi minutul în care a fost dictat ultimul subiect, aceasta consemnându-se în procesul-verbal semnat de cei desemnaţi cu organizarea şi supravegherea desfăşurării regulamentare a examenului. + Articolul 25 (1) Repartizarea candidaţilor pe sali, acolo unde este cazul, se va afişa la locul desfăşurării examenului. (2) Apelul candidaţilor la locul desfăşurării examenului se va face cu cel mult 30 de minute înaintea orei stabilite în vederea îndeplinirii măsurilor prealabile (verificarea identităţii, primirea foilor pentru examen). (3) În sala în care are loc examenul şi pe toată durata desfăşurării acestuia candidaţilor le este permis să aibă pe masa numai colile de hârtie şi instrumentele de scris. (4) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (3) va avea drept urmare eliminarea din examen a candidatului şi anularea lucrării. (5) După verificarea identităţii candidaţilor ieşirea din sala a acestora, sub orice motiv, atrage eliminarea din examen. (6) După începerea comunicării subiectelor accesul candidaţilor în sala de examen este interzis. (7) Candidatul are obligaţia sa predea lucrarea comisiei de coordonare şi supraveghere din acea sala, semnand în borderoul special întocmit. (8) După predarea lucrării este interzisă revenirea în sala a candidatului. + Articolul 26 (1) Notarea lucrărilor se face de comisia de examinare, în componenta prevăzută la art. 28 lit. c). (2) Notarea fiecărui subiect se face prin punctaj conform baremului întocmit de comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor. (3) La fiecare proba nota se va stabili prin însumarea punctajului obţinut pentru tratarea fiecărui subiect al probei. (4) Media lucrării constituie media aritmetica a notelor obţinute la fiecare materie. (5) Media minima de promovare este 7,00, nota obţinută la fiecare materie neputând să fie mai mica de 5,00. (6) Lucrările candidaţilor care au fost surprinsi copiind sau lucrările cu însemnări vadit efectuate în scopul identificarii candidatului nu se mai noteaza, făcându-se menţiunea "anulat" pe lucrare şi în borderou. (7) Lucrările apreciate ca având însemnări conform alin. (6) nu se deschid decât după examinarea şi aprecierea acestei situaţii cu majoritatea de voturi a membrilor comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen. + Articolul 27 (1) Pentru buna desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei îşi vor desemna reprezentanţi în condiţiile prevăzute în prezentul regulament. (2) Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor fi desemnaţi în compunerea comisiilor dintre executorii cu vechimea, experienta şi autoritatea necesare pentru o astfel de activitate, recomandaţi de Camerele executorilor judecătoreşti. + Articolul 28În vederea organizării şi desfăşurării examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc se vor constitui şi vor funcţiona următoarele comisii: a) Comisia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la examen şi rezolvarea contestaţiilor împotriva avizului negativ dat de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti la cererea de înscriere şi pentru verificarea centralizatoarelor, formată din executori judecătoreşti şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei.Comisia verifica dosarele candidaţilor şi hotărăşte cu majoritatea voturilor membrilor săi, comunicând cu cel puţin 4 zile înainte de data examenului situaţia centralizata, care se va afişa de îndată la sediul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti; b) Comisia pentru organizarea şi supravegherea examenului, compusa din 2 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei.La activitatea acestei comisii vor putea fi cooptati pe lângă membrii ei, după caz, şi executori judecătoreşti sau personal angajat la Camera executorilor judecătoreşti şi la Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.Pe lângă activitatea de supraveghere aceasta comisie asigura verificarea identităţii candidaţilor, distribuirea colilor de examen în condiţiile prezentului regulament, respectarea de către candidaţi a condiţiilor regulamentare cu privire la desfăşurarea examenului, preluarea lucrărilor predate de candidaţi şi predarea lor pe bază de proces-verbal comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen. La primirea lucrărilor şi, respectiv, la predarea lor se verifica dacă este sigilată partea de lucrare pe care candidatul şi-a înscris datele de identificare. Lucrările predate de candidaţi vor fi semnate, spre neschimbare, de 2 membri ai comisiei, dintre care unul va fi reprezentantul Ministerului Justiţiei.Suportul de scris va fi pregătit de aceasta comisie în seturi de câte 5 coli, având pe fiecare fila sigiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei; c) Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, formată din: un membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, desemnat de preşedintele acestuia; 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; doua cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din ţara; 2 executori judecătoreşti desemnaţi de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti dintre cei propuşi de Camerele executorilor judecătoreşti în condiţiile art. 27 alin. (2), cu vechime minima în profesia de executor judecătoresc de 5 ani, care s-au remarcat prin probitate şi competenţa profesională.Preşedintele comisiei este reprezentantul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi nu participa nemijlocit la notarea lucrărilor, având ca atribuţii sa vegheze la desfăşurarea activităţii comisiei în conformitate cu prezentul regulament; d) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, formată din: 3 executori judecătoreşti numiţi prin hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti; un cadru didactic universitar de la o facultate de drept; un reprezentant al Ministerului Justiţiei numit prin ordin al ministrului justiţiei, alţii decât cei care au alcătuit comisia prevăzută la lit. c). + Articolul 29 (1) După comunicarea subiectelor comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, cu participarea obligatorie a tuturor membrilor săi, se întruneşte în şedinţa, stabilind baremul de notare, având în vedere complexitatea şi gradul de dificultate al fiecărui subiect şi aptitudinea de a reflecta capacitatea de înţelegere şi de sinteza a candidatului. (2) Baremul de notare se va întocmi, în condiţiile alin. (1), în timpul desfăşurării examenului şi va fi afişat pentru consultarea de către candidaţi. (3) Fiecare membru al comisiei va primi câte un exemplar al baremului de notare. + Articolul 30 (1) Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen primeşte, pe bază de proces-verbal, prin preşedintele sau, lucrările de examen de la comisia prevăzută la art. 28 lit. b) şi procedează la notarea acestora. (2) Înainte de începerea notarii lucrările se numeroteaza, fără să fie desfăcut coltul unde sunt înscrise datele de identificare a candidaţilor. + Articolul 31 (1) După terminarea notarii se va proceda la desigilarea lucrărilor de către preşedintele comisiei, în prezenta tuturor membrilor acesteia. (2) La fiecare lucrare se citesc numărul acesteia, numele şi prenumele candidatului, notele şi media obţinute. (3) Datele prevăzute la alin. (2) se înscriu în centralizatorul final care constituie lista cuprinzând rezultatele examenului. Fiecare pagina a acestei liste va fi semnată de toţi membrii comisiei. + Articolul 32 (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la comunicarea către Camerele executorilor judecătoreşti a centralizatoarelor finale cu rezultatul examenului pentru candidaţii din fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti. (2) Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti va afişa la sediul acesteia lista cuprinzând rezultatele examenului în termen de 24 de ore de la primirea acestora, întocmind procesul-verbal de afişare, cu precizarea datei. (3) Lista cuprinzând rezultatele finale va fi afişată şi la sediul Ministerului Justiţiei. + Articolul 33 (1) După afişarea rezultatelor candidaţii nemultumiti pot face contestaţie, în termen de 3 zile de la data afişării rezultatelor la sediul Camerei executorilor judecătoreşti, sub sancţiunea decăderii. (2) Contestaţiile se depun la Camera executorilor judecătoreşti în a carei circumscripţie se afla locul pentru care a candidat contestatarul şi se centralizează la sediul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de doua zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1). + Articolul 34 (1) Contestaţiile vor fi soluţionate de comisia prevăzută la art. 28 lit. d) în cel mult 5 zile de la înregistrare, comisia fiind ţinuta să se pronunţe doar cu privire la materia invocată în contestaţie. (2) Comisia nu poate diminua nota obţinută iniţial, în astfel de situaţii contestaţiile urmând să fie respinse. (3) Comisia decide pentru fiecare contestaţie, pe baza baremului. + Articolul 35În termen de 5 zile de la soluţionarea contestaţiilor Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la validarea rezultatelor, pe care le va inainta Ministerului Justiţiei în termen de 10 zile de la validare. + Articolul 36 (1) Ocuparea posturilor de executori judecătoreşti stagiari se va face în ordinea mediilor candidaţilor, în funcţie de opţiunile exprimate în cererea de înscriere. (2) În cazul în care au fost exprimate mai multe optiuni pentru acelaşi post, are prioritate candidatul care a obţinut cea mai mare medie, iar la egalitate de medii, candidatul care are titlul de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obţinerea licenţei. + Articolul 37În termen de 20 de zile de la validarea rezultatelor se va proceda la încheierea contractului de muncă în condiţiile art. 19 din lege şi ale art. 14 din prezentul regulament. + §2. Organizarea şi desfăşurarea examenului de capacitate + Articolul 38 (1) După expirarea perioadei de stagiu executorii judecătoreşti stagiari sunt obligaţi să se înscrie pentru susţinerea examenului de capacitate. (2) Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti organizează cel puţin o dată pe an examenul de capacitate pentru executorii stagiari care au împlinit durata de stagiu, în condiţiile prezentului regulament. (3) Respingerea sau, după caz, neprezentarea executorului stagiar la doua examene de capacitate consecutive atrage încetarea contractului sau de muncă şi pierderea calităţii de executor stagiar. Cel în cauza nu se va mai putea înscrie la examenul de admitere în profesie prevăzut la art. 5 alin. (5) din prezentul regulament. + Articolul 39 (1) Examenul de capacitate va consta într-o proba teoretică, în condiţiile prevăzute la art. 22 din prezentul regulament, şi o proba practica ce va consta în întocmirea unui act procedural. (2) Notarea la proba practica se face prin acordarea unei note de la 0 la 10, media examenului de capacitate urmând să fie stabilită pe baza mediei aritmetice a notelor obţinute la cele doua probe. + Articolul 40 (1) Cererile candidaţilor, împreună cu dovezile de îndeplinire a condiţiilor prevăzute la art. 15 din lege şi cu referatul executorului judecătoresc îndrumător se vor depune cu 30 de zile înainte de data examenului la Camera executorilor judecătoreşti în a carei circumscripţie candidatul a efectuat stagiul. (2) Referatul executorului judecătoresc angajator va cuprinde: a) data angajării stagiarului; b) conduita executorului stagiar pe durata stagiului; c) preocuparea pentru pregătirea profesională; d) volumul de activitate pe categorii de operaţiuni; e) comportamentul executorului stagiar; f) propunerea motivată de admitere sau de respingere a avizului de înscriere la examenul de capacitate. (3) Colegiul director, primind cererile, împreună cu referatele executorilor judecătoreşti angajatori şi cu celelalte dovezi prevăzute la alin. (1) le va examina în termen de 5 zile de la înregistrare şi va aviza, prin decizie motivată, cererea de înscriere la examenul de capacitate, înaintând toată documentaţia Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti cu cel puţin 10 zile înainte de data examenului. (4) În caz de respingere a cererii de înscriere colegiul director va comunică avizul negativ executorului stagiar solicitant, în termen de 24 de ore de la întocmirea avizului motivat. (5) Dispoziţiile art. 19 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (6) Camera executorilor judecătoreşti va comunică, o dată cu dosarele candidaţilor, situaţia centralizata a acestora, datele de identificare, localitatea şi circumscripţia pentru care candidează, precum şi opţiunile în caz de redistribuire. (7) Fiecare candidat poate formula expres în cerere ordinea optiunilor în cazul obţinerii unei medii de promovare care nu îi permite ocuparea postului pentru care a candidat în principal. Opţiunile se pot face numai cu privire la posturile cuprinse în lista de actualizare. + Articolul 41 (1) Comisia de examinare este comisia constituită în condiţiile prezentului regulament pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen. (2) Dispoziţiile art. 28 lit. b)-d) şi ale art. 29-36 se aplică în mod corespunzător. + Articolul 42 (1) Candidatul care a obţinut media de promovare, dar inferioară faţă de alt candidat care a concurat pentru acelaşi loc, va comunică, în termen de 15 zile de la afişarea rezultatelor finale, Camerei executorilor judecătoreşti menţinerea optiunilor din cererea de înscriere, pentru posturile neocupate, atunci când este cazul. (2) Redistribuirea locurilor vacante se face de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, întrunit în plen, în şedinţa de validare a rezultatelor. + Articolul 43Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda, în termen de cel mult 5 zile de la soluţionarea contestaţiilor sau de la redistribuire, la validarea rezultatelor examenului de capacitate. + Articolul 44În termen de 20 de zile de la validarea rezultatelor Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va inainta ministrului justiţiei propunerile de numire a executorilor judecătoreşti în condiţiile art. 16 din lege şi ale art. 6 alin. (1) din prezentul regulament. + §3. Organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică + Articolul 45Pe locurile vacante, în condiţiile art. 5 alin. (5) din regulament, Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti va organiza anual examen de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică. + Articolul 46Dispoziţiile art. 18-36 şi 44 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător. + Secţiunea a 5-a Încetarea şi suspendarea calităţii de executor judecătoresc + Articolul 47Încetarea calităţii de executor judecătoresc se constata sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează: a) în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. a) din lege, pe baza cererii celui interesat, care se depune la Camera executorilor judecătoreşti şi se înaintează ministrului justiţiei prin Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti; b) în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. b), la data pensionării, respectiv a constatării incapacităţii de muncă, potrivit procedurii legale; c) în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c)-g) din lege, la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu. + Articolul 48Suspendarea exercitării funcţiei de executor judecătoresc se dispune sau se aproba, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează: a) în cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) şi c) din lege, la solicitarea motivată a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu; b) în cazul prevăzut la art. 23 lit. d) din lege, la solicitarea Camerei executorilor judecătoreşti; c) în cazul prevăzut la art. 23 lit. e) din lege, pe baza cererii executorului judecătoresc, avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care va cuprinde motivele justificate ce l-au determinat să solicite suspendarea. + Articolul 49Încetarea suspendării executorului judecătoresc se dispune de ministrul justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau a Camerei executorilor judecătoreşti, dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o. + Articolul 50 (1) În toate cazurile de încetare şi suspendare a calităţii de executor judecătoresc, în lipsa unui executor judecătoresc asociat sau a unui alt executor judecătoresc în aceeaşi circumscripţie, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate delega un executor judecătoresc din circumscripţia altei judecătorii situate în raza aceleiaşi curţi de apel, pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 7 din lege. (2) Executorul judecătoresc delegat va putea funcţiona, dacă este posibil, în sediul biroului de executor judecătoresc căruia i-a încetat aceasta calitate sau, în caz contrar, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va stabili pe perioada delegării un nou sediu pentru birou. + Articolul 51 (1) Arhiva executorului judecătoresc care şi-a încetat activitatea va fi inventariata şi sigilată de către o comisie formată din 2 reprezentanţi desemnaţi de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti. (2) În situaţia în care în circumscripţia respectiva nu mai funcţionează nici un executor judecătoresc, arhiva va fi preluată de Camera executorilor judecătoreşti până la numirea unui executor judecătoresc în acea circumscripţie conform art. 48 din lege. (3) În situaţia în care în aceeaşi circumscripţie funcţionează alt executor judecătoresc, arhiva va fi predată acestuia. (4) În situaţia în care în circumscripţie rămân sa funcţioneze mai mulţi executori judecătoreşti, colegiul director la Camerei executorilor judecătoreşti va desemna executorul judecătoresc care va prelua arhiva. + Capitolul 2 Drepturile, îndatoririle şi răspunderea executorului judecătoresc + Secţiunea 1 Drepturile executorilor judecătoreşti + Articolul 52Executorii judecătoreşti se bucura de stabilitate în funcţie, neputând fi mutati în alta localitate fără acordul lor. + Articolul 53 (1) Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă anual, în condiţiile stabilite prin statut. (2) Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiei la sistemele de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de legea specială. + Articolul 54 (1) Dacă în circumscripţia unei judecătorii funcţionează un singur birou de executori judecătoreşti şi executorul judecătoresc se afla în concediu de odihnă sau absentează mai mult de 5 zile, fără a depăşi 6 luni, în lipsa unui executor judecătoresc asociat Camera executorilor judecătoreşti va delega un alt executor judecătoresc pentru a asigura funcţionarea acestui birou, în afară de cazul în care executorul judecătoresc titular se îngrijeşte personal de substituirea sa, incunostintand în acest scop Camera executorilor judecătoreşti. (2) În situaţia în care în circumscripţia acelei judecătorii funcţionează mai multe birouri de executori judecătoreşti, pentru cazurile arătate la alin. (1) Camera executorilor judecătoreşti va lua măsuri pentru a se asigura continuarea lucrărilor de către un alt birou din aceeaşi circumscripţie. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în situaţia în care executorul judecătoresc nu îşi poate exercita profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni, dar numai pentru motive apreciate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti ca fiind întemeiate. + Articolul 55 (1) Executorul judecătoresc are dreptul la onorariu pentru activitatea prestată, stabilit în condiţiile art. 33 lit. c) din lege. (2) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti propune ministrului justiţiei, în vederea aprobării, onorariile minimale pentru activitatea executorilor judecătoreşti. (3) Pentru propunerea onorariilor minimale Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va avea în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului, efortul intelectual, complexitatea şi valoarea actului, precum şi răspunderea executorului pentru actul îndeplinit. (4) Onorariile minimale se actualizează în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru stabilirea lor. + Secţiunea a 2-a Îndatoririle şi răspunderea executorilor judecătoreşti + Articolul 56 (1) Obligaţia executorilor judecătoreşti de a păstra secretul profesional le impune interdicţia de a da informaţii cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţa în cadrul activităţii lor, precum şi de a permite accesul la actele din arhiva biroului a altor persoane, în afară părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi acelora care justifica un drept sau un interes legitim. (2) Aceeaşi obligaţie revine şi personalului angajat la biroul executorului judecătoresc. (3) Executorul judecătoresc chemat ca martor în faţa unei instanţe judecătoreşti sau a unui organ de urmărire penală poate fi scutit de păstrarea secretului profesional numai de cei interesaţi în apărarea secretului sau în condiţiile prevăzute de lege. (4) În condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului executorului judecătoresc pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competenţa, iar dacă acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate false, cu obligaţia comunicării hotărârii sau a ordonanţei procurorului; în caz contrar actul se va restitui. + Articolul 57 (1) Prestigiul profesional îi impune executorului judecătoresc interdicţia de a-şi face reclama prin orice mijloace, în afară de cazurile în care se recurge la anunţuri referitoare exclusiv la existenta şi sediul biroului, programul de lucru şi conţinutul activităţii. (2) Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti este indreptatita să facă publicitate prin mass-media asupra întregii activităţi a executorilor judecătoreşti. + Articolul 58Este interzis executorilor judecătoreşti sa dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită. + Articolul 59 (1) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc pentru prejudiciile cauzate prin modul în care îşi exercită obligaţiile profesionale ce îi revin este garantată prin casa de asigurări constituită în condiţiile art. 34 din lege. (2) La începutul activităţii sale executorul judecătoresc devine membru al casei de asigurări pentru garantarea răspunderii civile, care funcţionează în cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti potrivit statutului propriu. + Articolul 60În cazul abaterilor disciplinare prevăzute de lege colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti sau ministrul justiţiei exercita acţiunea disciplinară în termen de 1 an de la data când au luat cunoştinţa de existenta unei abateri, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii ei. + Articolul 61 (1) Acţiunea disciplinară se judeca de Consiliul de disciplina ales de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti pentru o perioadă de 3 ani, care este format din 3 membri. (2) După confirmarea de către colegiul director al Camerei Consiliul de disciplina îşi desemnează preşedintele şi vicepreşedintele. (3) Consiliul de disciplina îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi nu se subordonează colegiului director al Camerei. + Articolul 62 (1) Şedinţele de judecată se ţin la sediul Camerei executorilor judecătoreşti. (2) La şedinţele de judecată poate asista orice executor judecătoresc din cadrul Camerei respective. + Articolul 63Evidenta lucrărilor Consiliului de disciplina va fi ţinuta de un secretar. + Articolul 64Nu pot fi membri ai Consiliului de disciplina membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătoreşti. + Articolul 65Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor care le revin în calitate de membri ai Consiliului de disciplina executorii judecătoreşti pot fi revocaţi de adunarea generală a Camerei. + Articolul 66Consiliul de disciplina are competenţa de a judeca orice executor judecătoresc pentru abaterile prevăzute la art. 44 din lege. + Articolul 67 (1) Titularul acţiunii disciplinare este ministrul justiţiei sau colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti. (2) În cazul în care ministrul justiţiei exercita acţiunea disciplinară, acesta poate sesiza colegiul director al Camerei în situaţia în care se constata abateri disciplinare cu prilejul controlului profesional efectuat de inspectorii de specialitate, în condiţiile art. 59 alin. (1) din lege şi ale art. 97 din prezentul regulament. (3) Dacă acţiunea disciplinară este exercitată de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, acesta se poate autosesiza sau poate fi sesizat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti prin preşedinte sau inlocuitorul acestuia. + Articolul 68 (1) Colegiul director are obligaţia ca în termen de 60 de zile de la data sesizării, respectiv a autosesizarii, să efectueze cercetarea prealabilă, sa ancheteze executorul judecătoresc în cauza şi sa îi aducă la cunoştinţa conţinutul dosarului, urmând a promova sau nu acţiunea disciplinară. (2) În cazul în care colegiul director a exercitat acţiunea disciplinară la sesizarea unui organ dintre cele prevăzute la art. 60, în cadrul termenului de 60 de zile colegiul director are obligaţia de a comunică acestora rezultatul cercetării prealabile şi măsurile dispuse. + Articolul 69 (1) Executorul judecătoresc împotriva căruia a fost promovata acţiunea disciplinară are dreptul sa cunoască toate actele dosarului, să solicite probe în apărare şi să fie asistat de un avocat. (2) Refuzul executorului judecătoresc cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu împiedica finalizarea cercetării. + Articolul 70Dacă se constată că executorul judecătoresc cercetat a săvârşit una dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 44 din lege, colegiul director sesizează Consiliul de disciplina. + Articolul 71 (1) În cazul în care Consiliul de disciplina este sesizat, preşedintele acestuia înregistrează cauza, fixează termenul şedinţei, citeaza părţile şi, după caz, martorii. (2) În cazul în care, deşi legal citat, executorul judecătoresc nu se prezintă la termen, judecarea se face în lipsa. + Articolul 72 (1) La termenul fixat, după ce preşedintele expune conţinutul sesizării se asculta părţile, eventualii martori şi se administrează alte probe şi dovezi necesare rezolvarii cauzei. (2) Declaraţiile se consemnează în scris şi vor fi semnate de părţi, precum şi de preşedinte. (3) Părţile au obligaţia ca la cererea preşedintelui completului sa îi pună la dispoziţie toate informaţiile şi actele solicitate. (4) În caz de amânare a judecaţii se întocmeşte un proces-verbal, arătându-se motivele care au determinat amânarea. + Articolul 73După administrarea probelor preşedintele da cuvântul părţilor, iar când considera necesar, poate da cuvântul şi altor persoane care asista la dezbateri, după ce se stabileşte identitatea acestora. + Articolul 74 (1) Dacă se constată că executorul judecătoresc a săvârşit abaterea, completul dispune aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 46 din lege. (2) În cazul în care executorul nu a fost găsit vinovat, completul dispune închiderea dosarului. + Articolul 75 (1) Hotărârea Consiliului de disciplina se ia cu majoritatea voturilor completului şi se comunică părţilor în termen de 15 zile. (2) Hotărârea cuprinde numărul dosarului, numele membrilor completului şi al secretarului, numele şi, după caz, domiciliul sau sediul părţilor, susţinerile acestora, descrierea pe scurt a abaterii disciplinare, probele administrate, textele de lege aplicate, soluţia şi data pronunţării, indicarea caii de atac şi menţiunea dacă pronunţarea s-a făcut în prezenta sau în lipsa părţilor. (3) Hotărârea se semnează de preşedintele completului şi de secretar şi se comunică părţilor. + Articolul 76Împotriva hotărârii părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia Superioară de Disciplina a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, formată din reprezentanţii camerelor aleşi conform art. 31 alin. (1) lit. d) din lege. + Articolul 77Toate cheltuielile efectuate în legătură cu soluţionarea cauzei vor fi suportate de Camera executorilor judecătoreşti în cazul în care acţiunea este respinsă sau de executorul judecătoresc dacă acţiunea este admisă. + Capitolul 3 Biroul şi evidenta activităţii executorului judecătoresc + Articolul 78 (1) Sediul biroului se stabileşte în localitatea în care îşi are domiciliul sau reşedinţa executorul judecătoresc ori unul dintre executorii judecătoreşti asociaţi. (2) În situaţia în care într-o anumită perioada este necesară suplimentarea numărului de executori în circumscripţia unei judecătorii, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti poate aproba delegarea pe o perioadă determinata a unor executori din circumscripţia altei judecătorii aflate în raza aceleiaşi Camere a executorilor judecătoreşti. + Articolul 79 (1) Executorul judecătoresc îşi poate schimba sediul biroului într-o localitate din circumscripţia altei judecătorii, în limita numărului executorilor judecătoreşti şi al birourilor din acea circumscripţie. (2) Cererea va fi avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi aprobată de ministrul justiţiei în condiţiile prezentului regulament. (3) Executorul judecătoresc a cărui cerere de mutare a fost aprobată are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 7 şi 8 din regulament; cu privire la arhiva sunt aplicabile dispoziţiile art. 51 din prezentul regulament. + Articolul 80 (1) Executorul judecătoresc va tine lucrările de registratura, secretariat şi arhiva, precum şi o evidenta financiar-contabila pentru activitatea desfăşurată de biroul sau. (2) Biroul va deţine spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea lucrărilor. La sediul biroului se va afişa numele executorului judecătoresc sub care a fost înregistrat biroul sau, în caz de asociere, numele stabilit prin contractul de societate civilă. + Articolul 81În cazul în care în cadrul biroului funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, fiecare îşi exercită personal profesia şi răspunde individual pentru activitatea sa. + Articolul 82 (1) Pentru efectuarea lucrărilor executorul judecătoresc poate încheia contracte de muncă cu unul sau mai mulţi secretari şi, după caz, cu alt personal auxiliar, având şi posibilitatea de a încheia contracte civile şi cu colaboratori externi. (2) Angajarea personalului şi încheierea contractelor civile cu colaboratori externi în cadrul biroului în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se vor face de executorul împuternicit prin contractul de societate civilă. + Articolul 83Biroul funcţionează în toate zilele lucrătoare, asigurându-se în cazuri urgente posibilitatea de a efectua actele solicitate şi în afară orelor de program, precum şi în zilele nelucrătoare. Programul de funcţionare va fi afişat la loc vizibil. + Articolul 84 (1) Executorul judecătoresc, pentru buna funcţionare a biroului sau, va tine următoarele registre:1. registrul general;2. opisul registrului general;3. registrul de valori;4. registrul de înregistrare a notificărilor;5. registrul de corespondenta. (2) Evidenta fiscală a biroului se va organiza potrivit normelor ce vor fi emise în acest sens de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu avizul ministrului justiţiei. (3) Actele întocmite vor fi evidentiate în aceste registre, menţionându-se totodată şi onorariul stabilit. (4) Dacă în biroul respectiv funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, în aceste registre vor fi evidentiate separat lucrările şi onorariile pe numele fiecărui executor judecătoresc, în afară de cazul în care, potrivit contractului de societate civilă, se prevede că registrele menţionate să fie ţinute separat de fiecare executor judecătoresc. + Articolul 85În registrul general se vor inregistra toate lucrările executorului judecătoresc şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; data înregistrării; organul sau persoana care trimite titlul executoriu, numărul şi data sesizării; numele sau denumirea creditorului cu domiciliul/sediul şi numele sau denumirea debitorului cu domiciliul/sediul; cuantumul creanţei debitorului; natura cauzei (confiscare, sechestru asigurator, evacuare, pretenţii etc.); modul de soluţionare; observaţii. + Articolul 86 (1) Opisul alfabetic cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numele şi prenumele debitorului; numele şi prenumele creditorului; numărul dosarului şi data înregistrării; natura cauzei (sechestru asigurator, evacuare, confiscare etc.). (2) Se opiseaza atât denumirea/numele tuturor creditorilor, cat şi denumirea/numele tuturor debitorilor, iar în cazul în care nu se ştie cu exactitate care este numele de familie, se opiseaza ambele nume. + Articolul 87În registrul de valori se vor înscrie, pentru evidenta, recipisele de consemnare a sumelor de bani încasate în contul creanţelor, precum şi orice alte valori şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numărul dosarului; numărul adresei sau al chitanţei de încasare; data înregistrării; numele depunatorului; numărul recipisei; unitatea emitenta; valoarea; ce reprezintă; data eliberării; numele beneficiarului; stabilirea identităţii; semnatura de primire. + Articolul 88În registrul de corespondenta se înscrie corespondenta oficială a executorului judecătoresc, neinregistrata în alte registre. + Articolul 89În afară de aceste registre executorii judecătoreşti vor păstra dosarele cauzelor executate, în funcţie de criteriile stabilite de nomenclatorul indicilor de păstrare a documentelor. + Articolul 90 (1) Înainte de utilizare toate registrele vor fi numerotate, sigilate şi semnate de executorul judecătoresc, încheindu-se în acest sens un proces-verbal pe prima pagina a registrului. (2) La terminarea registrului sau a anului calendaristic se va întocmi, sub ultima înregistrare, un proces-verbal de închidere. + Articolul 91 (1) Înregistrările se fac în momentul şi în ordinea primirii lucrărilor. (2) Erorile de înregistrare se îndreaptă fără a se şterge vechiul text, peste care se trage o linie, astfel ca acesta să poată fi citit. + Articolul 92 (1) Executorul judecătoresc răspunde de depozitarea şi conservarea arhivei biroului în condiţiile şi la termenele stabilite de dispoziţiile legale privind fondul arhivistic naţional. (2) Arhiva se afla în păstrarea unui secretar sau, după caz, a arhivarului angajat de executorul judecătoresc. + Capitolul 4 Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti şi controlul activităţii + Secţiunea 1 Organele reprezentative + Articolul 93 (1) Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti sunt, potrivit legii, la nivel naţional, Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, iar în plan teritorial, în circumscripţia fiecărei curţi de apel, Camera executorilor judecătoreşti. (2) Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti funcţionează în baza statutului propriu, care după adoptare va fi comunicat şi Ministerului Justiţiei. + Articolul 94 (1) Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, denumita în continuare Uniune, este organizaţie profesională cu personalitate juridică. Sediul Uniunii este în municipiul Bucureşti. (2) Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul, consiliul şi preşedintele. + Articolul 95 (1) Congresul Uniunii este constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectiva potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, din preşedinţii Camerelor şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii. (2) Dacă preşedintele unei Camere a executorilor judecătoreşti este şi membru al Consiliului Uniunii, atunci Camera respectiva va avea dreptul la un delegat în plus la Congresul Uniunii. (3) Congresul se întruneşte anual la convocarea Consiliului Uniunii, în condiţiile art. 29 din lege. La cererea unei treimi din numărul membrilor Camerei sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar. (4) Congresul extraordinar al Uniunii este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor Congresului. În cazul în care nu se realizează acest cvorum, următoarea convocare se face în termen de 7 zile. La aceasta convocare Congresul extraordinar este legal constituit indiferent de numărul membrilor prezenţi. Congresul extraordinar se va tine în cel mult 30 de zile de la data convocării. (5) Congresul adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toţi membrii Uniunii. + Articolul 96Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi pentru o durată de 3 ani, de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din acea Camera a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut. + Articolul 97 (1) Dintre membrii Consiliului Uniunii, Congresul alege preşedintele şi 2 vicepreşedinţi; durata mandatelor acestora este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi o singură dată. (2) Preşedintele reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional. (3) Atribuţiile preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor sunt stabilite prin statutul Uniunii. + Articolul 98 (1) Consiliul Uniunii va inainta ministrului justiţiei, la începutul fiecărui an, o informare cu privire la activitatea executorilor judecătoreşti desfăşurată în anul precedent, cuprinzând date statistice, aspecte rezultate din verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi propuneri de imbunatatire a activităţii sub aspect legislativ şi administrativ. (2) Evidentele privind numărul executorilor judecătoreşti, al executorilor stagiari, al birourilor, numirea, suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc, înregistrarea şi radierea birourilor sunt îndeplinite sau, după caz, ţinute, potrivit legii, de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. (3) Consiliul Uniunii sau, după caz, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va comunică, potrivit atribuţiilor ce îi revin, datele şi documentele necesare în vederea îndeplinirii lucrărilor prevăzute la alin. (2). + Articolul 99 (1) În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Camera a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică. Sediul Camerei executorilor judecătoreşti se afla în aceeaşi localitate în care îşi are sediul curtea de apel în a carei circumscripţie funcţionează. (2) Din Camera executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective. (3) Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri, potrivit art. 26 din lege. + Secţiunea a 2-a Controlul activităţii executorilor judecătoreşti + Articolul 100 (1) Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 57 alin. (1) şi art. 58 din lege. (2) Controlul profesional al activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de ministrul justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul sau de conducere. + Articolul 101 (1) Ministrul justiţiei exercita controlul activităţii executorilor prin inspectori generali de specialitate, potrivit legii, oricând considera necesar. (2) Controlul priveşte, în principal, respectarea legii în activitatea profesională a executorilor judecătoreşti, ţinerea corecta a registrelor, conservarea arhivei, calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti şi conduita executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuţiilor sale, în raport cu autorităţile publice, precum şi cu persoanele fizice şi juridice. În unele situaţii ce îi sunt sesizate ministrul justiţiei va putea cere, după caz, informări privind activitatea unor executori judecătoreşti din partea Consiliului Uniunii sau a colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti. (3) Abaterile disciplinare constatate prin actele de control vor fi sesizate colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti. (4) Consiliul Uniunii va comunică ministrului justiţiei măsurile luate şi, după caz, modul de soluţionare a acţiunii disciplinare. + Articolul 102 (1) Controlul efectuat de Consiliul Uniunii va urmări modul de organizare şi funcţionare a Camerelor şi birourilor executorilor judecătoreşti, desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti, îndeplinirea atribuţiilor de către colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, modul de funcţionare a birourilor executorilor judecătoreşti, calitatea lucrărilor, pregătirea executorilor stagiari, gestiunea financiar-contabila a camerelor şi a birourilor executorilor judecătoreşti, precum şi orice alte probleme. (2) Controlul se exercită anual la fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti, iar la birourile de executori judecătoreşti atunci când se hotărăşte de Consiliul Uniunii. + Articolul 103 (1) Consiliul Uniunii poate delega colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti să efectueze controlul profesional al executorilor judecătoreşti din cadrul birourilor aflate în circumscripţia sa, în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. b) şi c) din lege. (2) Controlul se exercită periodic, cel puţin o dată la 2 ani, şi priveşte legalitatea lucrărilor executorilor judecătoreşti, conservarea arhivei, gestiunea financiarcontabila şi conduita executorilor judecătoreşti în îndeplinirea atribuţiilor profesionale. + Articolul 104Executorii judecătoreşti verificaţi au dreptul să facă obiecţii scrise, care se vor ataşa la actul de control. + Articolul 105Actele de control efectuate de Consiliul Uniunii sau, după caz, de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti se vor comunică şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. + Articolul 106Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti verifica sesizările părţilor împotriva executorilor judecătoreşti în cel mult 30 de zile de la sesizare şi ia măsuri de îndreptare sau, după caz, exercita acţiunea disciplinară, instiintand şi Consiliul Uniunii. + Capitolul 5 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 107 (1) Executorii judecătoreşti în funcţie pot opta pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc în termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege. Opţiunile vor fi formulate în scris şi vor fi transmise direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei de către curţile de apel în a căror circumscripţie executorul judecătoresc îşi desfăşoară activitatea. (2) În cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege ministrul justiţiei numeşte prin ordin executorii judecătoreşti în funcţie care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc; numirea se face cu indicarea judecătoriei în a carei circumscripţie urmează să îşi stabilească sediul fiecare birou. (3) Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu indeplineau vechimea de 2 ani de activitate în aceasta calitate la data intrării în vigoare a legii, dar care îndeplinesc aceasta vechime la data începerii activităţii în birouri potrivit art. 67 alin. (3) din lege, pot fi numiţi executori judecătoreşti în condiţiile alin. (1) şi (2), cu dispensa. (4) Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu au 2 ani de activitate în aceasta calitate la data începerii activităţii birourilor executorilor judecătoreşti conform art. 67 alin. (3) din lege, devin executori judecătoreşti stagiari la data angajării lor într-un astfel de birou. Activitatea desfăşurată înainte de angajare intră în calculul perioadei de stagiu. + Articolul 108 (1) Executorii judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3), după depunerea jurământului în faţa ministrului justiţiei au obligaţia de a-şi inregistra birourile potrivit dispoziţiilor art. 17 din lege. (2) Registrul de înregistrare a birourilor executorilor judecătoreşti se deschide la fiecare curte de apel după împlinirea termenului prevăzut la art. 107 alin. (2). + Articolul 109 (1) Executorii judecătoreşti care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc îşi vor continua activitatea în cadrul birourilor de pe lângă judecătorii şi tribunale, până la împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege. Executorii judecătoreşti care nu optează pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc vor fi transferati în interesul serviciului, după împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege, în alte funcţii din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege. + Articolul 110Adunarea generală a executorilor judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3) va alege organele de conducere ale Camerei executorilor judecătoreşti, cu votul majorităţii membrilor prezenţi. + Articolul 111 (1) La primul congres vor participa preşedinţii fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, precum şi delegaţi din fiecare Cameră, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectiva, cu votul majorităţii simple a celor prezenţi. Numărul delegaţilor care vor fi aleşi de adunarea generală a fiecărei Camere este egal cu numărul tribunalelor din circumscripţia curţii de apel în raza căreia funcţionează Camera respectiva, cu excepţia Camerei executorilor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti din care vor fi aleşi 8 delegaţi, dintre care 3 pentru municipiul Bucureşti şi 5 pentru celelalte tribunale. (2) Dispoziţiile art. 95 alin. (4) şi (5) sunt aplicabile în mod corespunzător. + Articolul 112 (1) Birourile de executori judecătoreşti de pe lângă judecătorii şi tribunale îşi încetează activitatea la data prevăzută la art. 67 alin. (3) din lege. (2) Dosarele de executare silită aflate în curs de rezolvare la data începerii activităţii executorilor judecătoreşti, potrivit art. 67 alin. (3) din lege, vor fi repartizate între birourile executorilor judecătoreşti constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanţa, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la competenţa. (3) Predarea şi preluarea dosarelor se fac pe bază de proces-verbal semnat de executorul judecătoresc şi de judecătorul delegat.--------------
| EMITENT |
+ Capitolul 1 Organizarea activităţii executorilor judecătoreşti + Secţiunea 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Executorii judecătoreşti sunt investiti sa îndeplinească un serviciu de interes public constând în executarea silită a dispoziţiilor civile din titlurile executorii, precum şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor. + Articolul 2Actul îndeplinit de executorul judecătoresc în limitele competentelor legale, purtând ştampila şi semnatura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forta probanta prevăzută de lege. + Articolul 3Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile cu respectarea şi în limitele competentelor prevăzute de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, denumita în continuare lege, de prezentul regulament de aplicare a legii, de prevederile Statutului profesiei de executor judecătoresc, de Codul de procedură civilă şi de alte legi aplicabile în materie. + Secţiunea a 2-a Constituirea şi funcţionarea birourilor de executori judecătoreşti + Articolul 4 (1) Executorii judecătoreşti îşi exercită activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă. (2) În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecătoreşti. (3) Competenţa teritorială a executorului judecătoresc se întinde în întreaga circumscripţie a judecătoriei în care îşi are sediul biroul sau, cu excepţia municipiului Bucureşti unde sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (2) din lege. + Articolul 5 (1) Numărul executorilor judecătoreşti şi al birourilor de executori judecătoreşti din localităţile aflate în circumscripţia fiecărei judecătorii şi din municipiul Bucureşti se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul de activitate şi numărul executorilor judecătoreşti stagiari care au promovat examenul de capacitate. (2) Ministrul justiţiei va actualiza numărul executorilor judecătoreşti şi al birourilor de executori judecătoreşti în fiecare an, de regula în primul trimestru, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică executorilor judecătoreşti cărora le-a încetat suspendarea exercitării funcţiei şi persoanelor care au cerut în condiţiile art. 63 alin. (2) din lege sa devină executori judecătoreşti. (4) La numire pe locurile declarate disponibile în condiţiile alin. (2) vor avea prioritate executorii judecătoreşti stagiari care au promovat examenul de capacitate. (5) Pe locurile de executori judecătoreşti care rămân vacante după acordarea prioritatilor prevăzute la alin. (4) se va organiza anual examen de admitere în profesie pentru cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 15 lit. g) din lege. + Articolul 6 (1) Executorul judecătoresc este numit la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, prin ordin al ministrului justiţiei, pe baza referatului întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege. (2) În ordinul de numire se va specifică judecătoria în a carei circumscripţie îşi va avea sediul biroul de executor judecătoresc, precum şi obligaţia acestuia ca în termen de 90 de zile să îşi înregistreze biroul individual sau, după caz, în asociere cu alt executor judecătoresc, în condiţiile art. 17 alin. (1) din lege. (3) Prelungirea termenului de 90 de zile pentru înregistrarea biroului poate fi încuviinţată de ministrul justiţiei, pentru motive temeinice, la cererea executorului judecătoresc. Cererea, cuprinzând motivele justificate care l-au împiedicat să îşi înregistreze biroul în termenul prevăzut de lege, se depune la Camera executorilor judecătoreşti, care o înaintează ministrului justiţiei, împreună cu punctul sau de vedere. + Articolul 7 (1) Înregistrarea biroului se face, la cererea executorului judecătoresc, într-un registru special ţinut de primul-grefier al curţii de apel în a carei circumscripţie îşi are sediul biroul, pe numele executorului judecătoresc sau, după caz, al executorilor judecătoreşti asociaţi. Obligaţia înregistrării exista şi în cazul executorului judecătoresc care renunţa la asociere şi îşi deschide birou individual. (2) La cererea de înregistrare se vor ataşa:- ordinul de numire a executorului judecătoresc;- dovada existenţei sediului biroului - act de proprietate, contract de închiriere sau alt act;- confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti cu privire la faptul ca biroul dispune de spaţiul corespunzător desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în bune condiţii. (3) La înregistrarea biroului executorul judecătoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnatura. (4) Documentaţia prezentată la înregistrare se păstrează în dosare distincte pentru fiecare birou. Dosarul va cuprinde şi câte un exemplar al procesului-verbal încheiat cu ocazia depunerii jurământului conform art. 18 alin. (4) din lege. (5) Primul-grefier va elibera în termen de cel mult 3 zile un certificat care atesta efectuarea înregistrării, pe care executorul judecătoresc îl va prezenta de îndată Camerei executorilor judecătoreşti, iar aceasta îl va comunică Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. + Articolul 8 (1) În registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1) se vor înscrie şi următoarele operaţiuni:- modificări în modul de desfăşurare a activităţii în cadrul biroului;- schimbarea sediului biroului;- radierea biroului executorului judecătoresc;- alte operaţiuni prevăzute de prezentul regulament şi de statutul profesiei. (2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) se vor inregistra la cerere, ataşându-se confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti care, după caz, poate solicita direct înregistrarea lor. (3) Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va avea acces permanent la registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1), având obligaţia de a-l înştiinţa pe ministrul justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti despre toate înregistrările. + Articolul 9 (1) Ştampila executorilor judecătoreşti cuprinde stema României, numele, prenumele şi calitatea de executor judecătoresc, precum şi localitatea în care îşi are sediul biroul. Modelul ştampilei este propus de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi aprobat de ministrul justiţiei. (2) Pierderea sau dispariţia ştampilei se înscrie în registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1) din prezentul regulament, inregistrandu-se în termen de 5 zile un nou model de ştampila, care va conţine elemente distinctive faţă de cea pierdută sau disparuta. + Articolul 10 (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti întocmeşte şi actualizează anual tabloul executorilor judecătoreşti, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite curţilor de apel, care au obligaţia sa îl comunice instanţelor din circumscripţia lor. Tabloul executorilor judecătoreşti se transmite şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. (2) Acest tablou conţine numele şi prenumele tuturor executorilor judecătoreşti care au depus jurământul, precum şi sediul biroului în care aceştia funcţionează. + Articolul 11Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va întocmi şi liste cuprinzând:- executorii judecătoreşti incompatibili, indicandu-se temeiul incompatibilitatii;- executorii judecătoreşti care sunt suspendaţi din funcţie în temeiul art. 23 lit. a) şi lit. b) teza a doua, lit. c), d) şi e) din lege;- executorii judecătoreşti a căror calitate a încetat;- executorii judecătoreşti stagiari, indicând biroul în care sunt angajaţi. + Secţiunea a 3-a Executorii judecătoreşti stagiari + Articolul 12 (1) Stagiul reprezintă perioada premergătoare dobândirii calităţii de executor judecătoresc şi are drept scop pregătirea profesională a executorului judecătoresc la începutul exercitării profesiei. (2) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data încheierii contractului individual de muncă. (3) Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate aproba, la cerere, reducerea perioadei de stagiu la un an pentru executorii stagiari care se remarca în activitatea profesională pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a referatului executorului judecătoresc îndrumător, în condiţiile prezentului regulament. + Articolul 13 (1) Durata stagiului se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii ori în alte cazuri prevăzute de lege. (2) Perioada de stagiu efectuată anterior suspendării intră în calculul perioadei de stagiu prevăzute la art. 12 alin. (2). (3) Suspendarea prevăzută la alin. (1) se constata de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti. + Articolul 14 (1) Colegiul director va solicita trimestrial executorilor judecătoreşti din cadrul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti să îşi exprime opţiunea privind angajarea unor executori judecătoreşti stagiari în cadrul birourilor lor. (2) După centralizarea optiunilor colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti propune spre aprobare Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti numărul executorilor judecătoreşti stagiari ce pot fi angajaţi în anul respectiv în birourile de executori judecătoreşti. (3) Cel care a promovat examenul de admitere în profesie devine executor judecătoresc stagiar prin încheierea unui contract individual de muncă cu executorul judecătoresc în al cărui birou îşi va desfăşura activitatea. Contractul de muncă se încheie pe durata determinata, egala cu durata stagiului. (4) Angajarea executorului stagiar în cadrul unui birou în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se face de executorul judecătoresc împuternicit prin contractul de societate civilă. + Articolul 15 (1) În perioada de stagiu Camera executorilor judecătoreşti va verifica lunar stadiul de pregătire şi formare profesională a executorului judecătoresc stagiar, precum şi modul în care acesta şi-a îndeplinit atribuţiile care i-au fost delegate de executorul judecătoresc îndrumător. (2) Conferinţele de stagiu reprezintă o formă de pregătire profesională a executorului stagiar şi sunt organizate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti potrivit tematicii orientative comunicate de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. (3) Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, care cuprinde cunoaşterea legislaţiei la zi, dezbateri de spete, expuneri asupra problemelor ivite în activitatea executorilor, studiul doctrinei. (4) Constatările verificărilor periodice vor fi consemnate în procese-verbale semnate de reprezentantul Camerei executorilor judecătoreşti şi de executorul judecătoresc în al cărui birou îşi exercită activitatea executorul judecătoresc stagiar şi vor fi aduse la cunoştinţa celui verificat. + Secţiunea a 4-a Organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în profesie şi a examenului de capacitate + §1. Organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în profesie pentru executorii judecătoreşti stagiari + Articolul 16Selecţia candidaţilor pentru admiterea în profesie se face pe baza unui examen organizat anual de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu avizul Ministerului Justiţiei. + Articolul 17Se pot înscrie la examen pentru ocuparea posturilor de executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din lege. + Articolul 18 (1) Cererea de înscriere împreună cu dovezile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 17 din regulament se depun, cu cel puţin 30 de zile înainte de data sustinerii examenului, la Camera executorilor judecătoreşti din localitatea în a carei circumscripţie se afla postul disponibil pentru care candidează. (2) După expirarea termenului de mai sus cererile vor fi considerate ca tardiv formulate şi nu vor mai fi primite. + Articolul 19 (1) În termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea dosarului colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va verifica îndeplinirea cerinţelor legale pentru înscrierea la examen şi pentru dobândirea calităţii de executor judecătoresc stagiar, întocmind pentru fiecare candidat referatul de admitere sau, după caz, de respingere a cererii de înscriere la examen. (2) În caz de respingere a cererii de înscriere colegiul director va comunică avizul negativ şi o copie de pe referat candidatului în termen de 24 de ore de la întocmirea acestuia. (3) Împotriva avizului negativ candidatul poate formula contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare comisiei constituite în scopul verificării dosarelor pe lângă Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti. Comisia va examina contestaţia în termen de 48 de ore de la primirea acesteia. Hotărârea comisiei este definitivă şi se comunică atât candidatului, cat şi colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti. + Articolul 20 (1) Cu 10 zile înainte de data examenului colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti va depune toate cererile, împreună cu dovezile anexate, la comisia pentru verificarea dosarelor. (2) O dată cu dosarele candidaţilor Camera executorilor judecătoreşti va inainta situaţia centralizata privind datele de identificare a candidaţilor şi circumscripţia pentru care candidează. + Articolul 21 (1) Data examenului va fi stabilită de Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, cu acordul ministrului justiţiei, şi va fi comunicată Camerelor executorilor judecătoreşti cu 60 de zile înainte de această dată, în vederea înştiinţării candidaţilor, şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În aceleaşi condiţii va fi publicată şi lista cuprinzând posturile vacante. (2) Cu cel puţin 15 zile înainte de data examenului Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va stabili locul şi ora începerii examenului, cu precizarea adresei exacte, făcând comunicarea şi dispunând afişarea la sediul tuturor Camerelor executorilor judecătoreşti în a căror circumscripţie exista locuri disponibile. + Articolul 22 (1) În vederea sustinerii examenului Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept civil, drept procesual civil, drept comercial, drept internaţional privat şi organizarea profesiei de executor judecătoresc. (2) Tematica va fi transmisă Camerelor executorilor judecătoreşti cu cel puţin 60 de zile înaintea datei examenului şi va fi afişată de îndată la sediul acestora. + Articolul 23 (1) Comisia prevăzută la art. 28 lit. c) va elabora subiectele şi procedura de notare a lucrărilor. (2) Subiectele vor fi stabilite cu 24 de ore înaintea datei examenului şi vor fi redactate astfel încât sa acopere întreaga tematica, formulandu-se câte 20 de subiecte din fiecare materie. (3) După redactare subiectele se introduc în plicuri sigilate şi se păstrează la sediul Ministerului Justiţiei. + Articolul 24 (1) În ziua examenului, cu 30 de minute înainte de ora începerii acestuia comisia care a redactat subiectele va proceda la alegerea, prin tragere la sorţi, a unui set de 10 subiecte, intocmindu-se un proces-verbal constatator semnat de membrii comisiei. (2) Extragerea, prin tragere la sorţi, se va face de către preşedintele comisiei. (3) Durata examenului este de 4 ore începând cu ora şi minutul în care a fost dictat ultimul subiect, aceasta consemnându-se în procesul-verbal semnat de cei desemnaţi cu organizarea şi supravegherea desfăşurării regulamentare a examenului. + Articolul 25 (1) Repartizarea candidaţilor pe sali, acolo unde este cazul, se va afişa la locul desfăşurării examenului. (2) Apelul candidaţilor la locul desfăşurării examenului se va face cu cel mult 30 de minute înaintea orei stabilite în vederea îndeplinirii măsurilor prealabile (verificarea identităţii, primirea foilor pentru examen). (3) În sala în care are loc examenul şi pe toată durata desfăşurării acestuia candidaţilor le este permis să aibă pe masa numai colile de hârtie şi instrumentele de scris. (4) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (3) va avea drept urmare eliminarea din examen a candidatului şi anularea lucrării. (5) După verificarea identităţii candidaţilor ieşirea din sala a acestora, sub orice motiv, atrage eliminarea din examen. (6) După începerea comunicării subiectelor accesul candidaţilor în sala de examen este interzis. (7) Candidatul are obligaţia sa predea lucrarea comisiei de coordonare şi supraveghere din acea sala, semnand în borderoul special întocmit. (8) După predarea lucrării este interzisă revenirea în sala a candidatului. + Articolul 26 (1) Notarea lucrărilor se face de comisia de examinare, în componenta prevăzută la art. 28 lit. c). (2) Notarea fiecărui subiect se face prin punctaj conform baremului întocmit de comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor. (3) La fiecare proba nota se va stabili prin însumarea punctajului obţinut pentru tratarea fiecărui subiect al probei. (4) Media lucrării constituie media aritmetica a notelor obţinute la fiecare materie. (5) Media minima de promovare este 7,00, nota obţinută la fiecare materie neputând să fie mai mica de 5,00. (6) Lucrările candidaţilor care au fost surprinsi copiind sau lucrările cu însemnări vadit efectuate în scopul identificarii candidatului nu se mai noteaza, făcându-se menţiunea "anulat" pe lucrare şi în borderou. (7) Lucrările apreciate ca având însemnări conform alin. (6) nu se deschid decât după examinarea şi aprecierea acestei situaţii cu majoritatea de voturi a membrilor comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen. + Articolul 27 (1) Pentru buna desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei îşi vor desemna reprezentanţi în condiţiile prevăzute în prezentul regulament. (2) Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor fi desemnaţi în compunerea comisiilor dintre executorii cu vechimea, experienta şi autoritatea necesare pentru o astfel de activitate, recomandaţi de Camerele executorilor judecătoreşti. + Articolul 28În vederea organizării şi desfăşurării examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc se vor constitui şi vor funcţiona următoarele comisii: a) Comisia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la examen şi rezolvarea contestaţiilor împotriva avizului negativ dat de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti la cererea de înscriere şi pentru verificarea centralizatoarelor, formată din executori judecătoreşti şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei.Comisia verifica dosarele candidaţilor şi hotărăşte cu majoritatea voturilor membrilor săi, comunicând cu cel puţin 4 zile înainte de data examenului situaţia centralizata, care se va afişa de îndată la sediul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti; b) Comisia pentru organizarea şi supravegherea examenului, compusa din 2 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei.La activitatea acestei comisii vor putea fi cooptati pe lângă membrii ei, după caz, şi executori judecătoreşti sau personal angajat la Camera executorilor judecătoreşti şi la Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.Pe lângă activitatea de supraveghere aceasta comisie asigura verificarea identităţii candidaţilor, distribuirea colilor de examen în condiţiile prezentului regulament, respectarea de către candidaţi a condiţiilor regulamentare cu privire la desfăşurarea examenului, preluarea lucrărilor predate de candidaţi şi predarea lor pe bază de proces-verbal comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen. La primirea lucrărilor şi, respectiv, la predarea lor se verifica dacă este sigilată partea de lucrare pe care candidatul şi-a înscris datele de identificare. Lucrările predate de candidaţi vor fi semnate, spre neschimbare, de 2 membri ai comisiei, dintre care unul va fi reprezentantul Ministerului Justiţiei.Suportul de scris va fi pregătit de aceasta comisie în seturi de câte 5 coli, având pe fiecare fila sigiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei; c) Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, formată din: un membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, desemnat de preşedintele acestuia; 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; doua cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din ţara; 2 executori judecătoreşti desemnaţi de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti dintre cei propuşi de Camerele executorilor judecătoreşti în condiţiile art. 27 alin. (2), cu vechime minima în profesia de executor judecătoresc de 5 ani, care s-au remarcat prin probitate şi competenţa profesională.Preşedintele comisiei este reprezentantul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi nu participa nemijlocit la notarea lucrărilor, având ca atribuţii sa vegheze la desfăşurarea activităţii comisiei în conformitate cu prezentul regulament; d) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, formată din: 3 executori judecătoreşti numiţi prin hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti; un cadru didactic universitar de la o facultate de drept; un reprezentant al Ministerului Justiţiei numit prin ordin al ministrului justiţiei, alţii decât cei care au alcătuit comisia prevăzută la lit. c). + Articolul 29 (1) După comunicarea subiectelor comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, cu participarea obligatorie a tuturor membrilor săi, se întruneşte în şedinţa, stabilind baremul de notare, având în vedere complexitatea şi gradul de dificultate al fiecărui subiect şi aptitudinea de a reflecta capacitatea de înţelegere şi de sinteza a candidatului. (2) Baremul de notare se va întocmi, în condiţiile alin. (1), în timpul desfăşurării examenului şi va fi afişat pentru consultarea de către candidaţi. (3) Fiecare membru al comisiei va primi câte un exemplar al baremului de notare. + Articolul 30 (1) Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen primeşte, pe bază de proces-verbal, prin preşedintele sau, lucrările de examen de la comisia prevăzută la art. 28 lit. b) şi procedează la notarea acestora. (2) Înainte de începerea notarii lucrările se numeroteaza, fără să fie desfăcut coltul unde sunt înscrise datele de identificare a candidaţilor. + Articolul 31 (1) După terminarea notarii se va proceda la desigilarea lucrărilor de către preşedintele comisiei, în prezenta tuturor membrilor acesteia. (2) La fiecare lucrare se citesc numărul acesteia, numele şi prenumele candidatului, notele şi media obţinute. (3) Datele prevăzute la alin. (2) se înscriu în centralizatorul final care constituie lista cuprinzând rezultatele examenului. Fiecare pagina a acestei liste va fi semnată de toţi membrii comisiei. + Articolul 32 (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la comunicarea către Camerele executorilor judecătoreşti a centralizatoarelor finale cu rezultatul examenului pentru candidaţii din fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti. (2) Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti va afişa la sediul acesteia lista cuprinzând rezultatele examenului în termen de 24 de ore de la primirea acestora, întocmind procesul-verbal de afişare, cu precizarea datei. (3) Lista cuprinzând rezultatele finale va fi afişată şi la sediul Ministerului Justiţiei. + Articolul 33 (1) După afişarea rezultatelor candidaţii nemultumiti pot face contestaţie, în termen de 3 zile de la data afişării rezultatelor la sediul Camerei executorilor judecătoreşti, sub sancţiunea decăderii. (2) Contestaţiile se depun la Camera executorilor judecătoreşti în a carei circumscripţie se afla locul pentru care a candidat contestatarul şi se centralizează la sediul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de doua zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1). + Articolul 34 (1) Contestaţiile vor fi soluţionate de comisia prevăzută la art. 28 lit. d) în cel mult 5 zile de la înregistrare, comisia fiind ţinuta să se pronunţe doar cu privire la materia invocată în contestaţie. (2) Comisia nu poate diminua nota obţinută iniţial, în astfel de situaţii contestaţiile urmând să fie respinse. (3) Comisia decide pentru fiecare contestaţie, pe baza baremului. + Articolul 35În termen de 5 zile de la soluţionarea contestaţiilor Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la validarea rezultatelor, pe care le va inainta Ministerului Justiţiei în termen de 10 zile de la validare. + Articolul 36 (1) Ocuparea posturilor de executori judecătoreşti stagiari se va face în ordinea mediilor candidaţilor, în funcţie de opţiunile exprimate în cererea de înscriere. (2) În cazul în care au fost exprimate mai multe optiuni pentru acelaşi post, are prioritate candidatul care a obţinut cea mai mare medie, iar la egalitate de medii, candidatul care are titlul de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obţinerea licenţei. + Articolul 37În termen de 20 de zile de la validarea rezultatelor se va proceda la încheierea contractului de muncă în condiţiile art. 19 din lege şi ale art. 14 din prezentul regulament. + §2. Organizarea şi desfăşurarea examenului de capacitate + Articolul 38 (1) După expirarea perioadei de stagiu executorii judecătoreşti stagiari sunt obligaţi să se înscrie pentru susţinerea examenului de capacitate. (2) Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti organizează cel puţin o dată pe an examenul de capacitate pentru executorii stagiari care au împlinit durata de stagiu, în condiţiile prezentului regulament. (3) Respingerea sau, după caz, neprezentarea executorului stagiar la doua examene de capacitate consecutive atrage încetarea contractului sau de muncă şi pierderea calităţii de executor stagiar. Cel în cauza nu se va mai putea înscrie la examenul de admitere în profesie prevăzut la art. 5 alin. (5) din prezentul regulament. + Articolul 39 (1) Examenul de capacitate va consta într-o proba teoretică, în condiţiile prevăzute la art. 22 din prezentul regulament, şi o proba practica ce va consta în întocmirea unui act procedural. (2) Notarea la proba practica se face prin acordarea unei note de la 0 la 10, media examenului de capacitate urmând să fie stabilită pe baza mediei aritmetice a notelor obţinute la cele doua probe. + Articolul 40 (1) Cererile candidaţilor, împreună cu dovezile de îndeplinire a condiţiilor prevăzute la art. 15 din lege şi cu referatul executorului judecătoresc îndrumător se vor depune cu 30 de zile înainte de data examenului la Camera executorilor judecătoreşti în a carei circumscripţie candidatul a efectuat stagiul. (2) Referatul executorului judecătoresc angajator va cuprinde: a) data angajării stagiarului; b) conduita executorului stagiar pe durata stagiului; c) preocuparea pentru pregătirea profesională; d) volumul de activitate pe categorii de operaţiuni; e) comportamentul executorului stagiar; f) propunerea motivată de admitere sau de respingere a avizului de înscriere la examenul de capacitate. (3) Colegiul director, primind cererile, împreună cu referatele executorilor judecătoreşti angajatori şi cu celelalte dovezi prevăzute la alin. (1) le va examina în termen de 5 zile de la înregistrare şi va aviza, prin decizie motivată, cererea de înscriere la examenul de capacitate, înaintând toată documentaţia Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti cu cel puţin 10 zile înainte de data examenului. (4) În caz de respingere a cererii de înscriere colegiul director va comunică avizul negativ executorului stagiar solicitant, în termen de 24 de ore de la întocmirea avizului motivat. (5) Dispoziţiile art. 19 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (6) Camera executorilor judecătoreşti va comunică, o dată cu dosarele candidaţilor, situaţia centralizata a acestora, datele de identificare, localitatea şi circumscripţia pentru care candidează, precum şi opţiunile în caz de redistribuire. (7) Fiecare candidat poate formula expres în cerere ordinea optiunilor în cazul obţinerii unei medii de promovare care nu îi permite ocuparea postului pentru care a candidat în principal. Opţiunile se pot face numai cu privire la posturile cuprinse în lista de actualizare. + Articolul 41 (1) Comisia de examinare este comisia constituită în condiţiile prezentului regulament pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen. (2) Dispoziţiile art. 28 lit. b)-d) şi ale art. 29-36 se aplică în mod corespunzător. + Articolul 42 (1) Candidatul care a obţinut media de promovare, dar inferioară faţă de alt candidat care a concurat pentru acelaşi loc, va comunică, în termen de 15 zile de la afişarea rezultatelor finale, Camerei executorilor judecătoreşti menţinerea optiunilor din cererea de înscriere, pentru posturile neocupate, atunci când este cazul. (2) Redistribuirea locurilor vacante se face de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, întrunit în plen, în şedinţa de validare a rezultatelor. + Articolul 43Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda, în termen de cel mult 5 zile de la soluţionarea contestaţiilor sau de la redistribuire, la validarea rezultatelor examenului de capacitate. + Articolul 44În termen de 20 de zile de la validarea rezultatelor Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va inainta ministrului justiţiei propunerile de numire a executorilor judecătoreşti în condiţiile art. 16 din lege şi ale art. 6 alin. (1) din prezentul regulament. + §3. Organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică + Articolul 45Pe locurile vacante, în condiţiile art. 5 alin. (5) din regulament, Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti va organiza anual examen de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică. + Articolul 46Dispoziţiile art. 18-36 şi 44 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător. + Secţiunea a 5-a Încetarea şi suspendarea calităţii de executor judecătoresc + Articolul 47Încetarea calităţii de executor judecătoresc se constata sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează: a) în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. a) din lege, pe baza cererii celui interesat, care se depune la Camera executorilor judecătoreşti şi se înaintează ministrului justiţiei prin Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti; b) în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. b), la data pensionării, respectiv a constatării incapacităţii de muncă, potrivit procedurii legale; c) în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c)-g) din lege, la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu. + Articolul 48Suspendarea exercitării funcţiei de executor judecătoresc se dispune sau se aproba, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează: a) în cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) şi c) din lege, la solicitarea motivată a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu; b) în cazul prevăzut la art. 23 lit. d) din lege, la solicitarea Camerei executorilor judecătoreşti; c) în cazul prevăzut la art. 23 lit. e) din lege, pe baza cererii executorului judecătoresc, avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care va cuprinde motivele justificate ce l-au determinat să solicite suspendarea. + Articolul 49Încetarea suspendării executorului judecătoresc se dispune de ministrul justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau a Camerei executorilor judecătoreşti, dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o. + Articolul 50 (1) În toate cazurile de încetare şi suspendare a calităţii de executor judecătoresc, în lipsa unui executor judecătoresc asociat sau a unui alt executor judecătoresc în aceeaşi circumscripţie, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate delega un executor judecătoresc din circumscripţia altei judecătorii situate în raza aceleiaşi curţi de apel, pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 7 din lege. (2) Executorul judecătoresc delegat va putea funcţiona, dacă este posibil, în sediul biroului de executor judecătoresc căruia i-a încetat aceasta calitate sau, în caz contrar, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va stabili pe perioada delegării un nou sediu pentru birou. + Articolul 51 (1) Arhiva executorului judecătoresc care şi-a încetat activitatea va fi inventariata şi sigilată de către o comisie formată din 2 reprezentanţi desemnaţi de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti. (2) În situaţia în care în circumscripţia respectiva nu mai funcţionează nici un executor judecătoresc, arhiva va fi preluată de Camera executorilor judecătoreşti până la numirea unui executor judecătoresc în acea circumscripţie conform art. 48 din lege. (3) În situaţia în care în aceeaşi circumscripţie funcţionează alt executor judecătoresc, arhiva va fi predată acestuia. (4) În situaţia în care în circumscripţie rămân sa funcţioneze mai mulţi executori judecătoreşti, colegiul director la Camerei executorilor judecătoreşti va desemna executorul judecătoresc care va prelua arhiva. + Capitolul 2 Drepturile, îndatoririle şi răspunderea executorului judecătoresc + Secţiunea 1 Drepturile executorilor judecătoreşti + Articolul 52Executorii judecătoreşti se bucura de stabilitate în funcţie, neputând fi mutati în alta localitate fără acordul lor. + Articolul 53 (1) Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă anual, în condiţiile stabilite prin statut. (2) Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiei la sistemele de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de legea specială. + Articolul 54 (1) Dacă în circumscripţia unei judecătorii funcţionează un singur birou de executori judecătoreşti şi executorul judecătoresc se afla în concediu de odihnă sau absentează mai mult de 5 zile, fără a depăşi 6 luni, în lipsa unui executor judecătoresc asociat Camera executorilor judecătoreşti va delega un alt executor judecătoresc pentru a asigura funcţionarea acestui birou, în afară de cazul în care executorul judecătoresc titular se îngrijeşte personal de substituirea sa, incunostintand în acest scop Camera executorilor judecătoreşti. (2) În situaţia în care în circumscripţia acelei judecătorii funcţionează mai multe birouri de executori judecătoreşti, pentru cazurile arătate la alin. (1) Camera executorilor judecătoreşti va lua măsuri pentru a se asigura continuarea lucrărilor de către un alt birou din aceeaşi circumscripţie. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în situaţia în care executorul judecătoresc nu îşi poate exercita profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni, dar numai pentru motive apreciate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti ca fiind întemeiate. + Articolul 55 (1) Executorul judecătoresc are dreptul la onorariu pentru activitatea prestată, stabilit în condiţiile art. 33 lit. c) din lege. (2) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti propune ministrului justiţiei, în vederea aprobării, onorariile minimale pentru activitatea executorilor judecătoreşti. (3) Pentru propunerea onorariilor minimale Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va avea în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului, efortul intelectual, complexitatea şi valoarea actului, precum şi răspunderea executorului pentru actul îndeplinit. (4) Onorariile minimale se actualizează în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru stabilirea lor. + Secţiunea a 2-a Îndatoririle şi răspunderea executorilor judecătoreşti + Articolul 56 (1) Obligaţia executorilor judecătoreşti de a păstra secretul profesional le impune interdicţia de a da informaţii cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţa în cadrul activităţii lor, precum şi de a permite accesul la actele din arhiva biroului a altor persoane, în afară părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi acelora care justifica un drept sau un interes legitim. (2) Aceeaşi obligaţie revine şi personalului angajat la biroul executorului judecătoresc. (3) Executorul judecătoresc chemat ca martor în faţa unei instanţe judecătoreşti sau a unui organ de urmărire penală poate fi scutit de păstrarea secretului profesional numai de cei interesaţi în apărarea secretului sau în condiţiile prevăzute de lege. (4) În condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului executorului judecătoresc pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competenţa, iar dacă acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate false, cu obligaţia comunicării hotărârii sau a ordonanţei procurorului; în caz contrar actul se va restitui. + Articolul 57 (1) Prestigiul profesional îi impune executorului judecătoresc interdicţia de a-şi face reclama prin orice mijloace, în afară de cazurile în care se recurge la anunţuri referitoare exclusiv la existenta şi sediul biroului, programul de lucru şi conţinutul activităţii. (2) Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti este indreptatita să facă publicitate prin mass-media asupra întregii activităţi a executorilor judecătoreşti. + Articolul 58Este interzis executorilor judecătoreşti sa dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită. + Articolul 59 (1) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc pentru prejudiciile cauzate prin modul în care îşi exercită obligaţiile profesionale ce îi revin este garantată prin casa de asigurări constituită în condiţiile art. 34 din lege. (2) La începutul activităţii sale executorul judecătoresc devine membru al casei de asigurări pentru garantarea răspunderii civile, care funcţionează în cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti potrivit statutului propriu. + Articolul 60În cazul abaterilor disciplinare prevăzute de lege colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti sau ministrul justiţiei exercita acţiunea disciplinară în termen de 1 an de la data când au luat cunoştinţa de existenta unei abateri, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii ei. + Articolul 61 (1) Acţiunea disciplinară se judeca de Consiliul de disciplina ales de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti pentru o perioadă de 3 ani, care este format din 3 membri. (2) După confirmarea de către colegiul director al Camerei Consiliul de disciplina îşi desemnează preşedintele şi vicepreşedintele. (3) Consiliul de disciplina îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi nu se subordonează colegiului director al Camerei. + Articolul 62 (1) Şedinţele de judecată se ţin la sediul Camerei executorilor judecătoreşti. (2) La şedinţele de judecată poate asista orice executor judecătoresc din cadrul Camerei respective. + Articolul 63Evidenta lucrărilor Consiliului de disciplina va fi ţinuta de un secretar. + Articolul 64Nu pot fi membri ai Consiliului de disciplina membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătoreşti. + Articolul 65Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor care le revin în calitate de membri ai Consiliului de disciplina executorii judecătoreşti pot fi revocaţi de adunarea generală a Camerei. + Articolul 66Consiliul de disciplina are competenţa de a judeca orice executor judecătoresc pentru abaterile prevăzute la art. 44 din lege. + Articolul 67 (1) Titularul acţiunii disciplinare este ministrul justiţiei sau colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti. (2) În cazul în care ministrul justiţiei exercita acţiunea disciplinară, acesta poate sesiza colegiul director al Camerei în situaţia în care se constata abateri disciplinare cu prilejul controlului profesional efectuat de inspectorii de specialitate, în condiţiile art. 59 alin. (1) din lege şi ale art. 97 din prezentul regulament. (3) Dacă acţiunea disciplinară este exercitată de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, acesta se poate autosesiza sau poate fi sesizat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti prin preşedinte sau inlocuitorul acestuia. + Articolul 68 (1) Colegiul director are obligaţia ca în termen de 60 de zile de la data sesizării, respectiv a autosesizarii, să efectueze cercetarea prealabilă, sa ancheteze executorul judecătoresc în cauza şi sa îi aducă la cunoştinţa conţinutul dosarului, urmând a promova sau nu acţiunea disciplinară. (2) În cazul în care colegiul director a exercitat acţiunea disciplinară la sesizarea unui organ dintre cele prevăzute la art. 60, în cadrul termenului de 60 de zile colegiul director are obligaţia de a comunică acestora rezultatul cercetării prealabile şi măsurile dispuse. + Articolul 69 (1) Executorul judecătoresc împotriva căruia a fost promovata acţiunea disciplinară are dreptul sa cunoască toate actele dosarului, să solicite probe în apărare şi să fie asistat de un avocat. (2) Refuzul executorului judecătoresc cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu împiedica finalizarea cercetării. + Articolul 70Dacă se constată că executorul judecătoresc cercetat a săvârşit una dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 44 din lege, colegiul director sesizează Consiliul de disciplina. + Articolul 71 (1) În cazul în care Consiliul de disciplina este sesizat, preşedintele acestuia înregistrează cauza, fixează termenul şedinţei, citeaza părţile şi, după caz, martorii. (2) În cazul în care, deşi legal citat, executorul judecătoresc nu se prezintă la termen, judecarea se face în lipsa. + Articolul 72 (1) La termenul fixat, după ce preşedintele expune conţinutul sesizării se asculta părţile, eventualii martori şi se administrează alte probe şi dovezi necesare rezolvarii cauzei. (2) Declaraţiile se consemnează în scris şi vor fi semnate de părţi, precum şi de preşedinte. (3) Părţile au obligaţia ca la cererea preşedintelui completului sa îi pună la dispoziţie toate informaţiile şi actele solicitate. (4) În caz de amânare a judecaţii se întocmeşte un proces-verbal, arătându-se motivele care au determinat amânarea. + Articolul 73După administrarea probelor preşedintele da cuvântul părţilor, iar când considera necesar, poate da cuvântul şi altor persoane care asista la dezbateri, după ce se stabileşte identitatea acestora. + Articolul 74 (1) Dacă se constată că executorul judecătoresc a săvârşit abaterea, completul dispune aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 46 din lege. (2) În cazul în care executorul nu a fost găsit vinovat, completul dispune închiderea dosarului. + Articolul 75 (1) Hotărârea Consiliului de disciplina se ia cu majoritatea voturilor completului şi se comunică părţilor în termen de 15 zile. (2) Hotărârea cuprinde numărul dosarului, numele membrilor completului şi al secretarului, numele şi, după caz, domiciliul sau sediul părţilor, susţinerile acestora, descrierea pe scurt a abaterii disciplinare, probele administrate, textele de lege aplicate, soluţia şi data pronunţării, indicarea caii de atac şi menţiunea dacă pronunţarea s-a făcut în prezenta sau în lipsa părţilor. (3) Hotărârea se semnează de preşedintele completului şi de secretar şi se comunică părţilor. + Articolul 76Împotriva hotărârii părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia Superioară de Disciplina a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, formată din reprezentanţii camerelor aleşi conform art. 31 alin. (1) lit. d) din lege. + Articolul 77Toate cheltuielile efectuate în legătură cu soluţionarea cauzei vor fi suportate de Camera executorilor judecătoreşti în cazul în care acţiunea este respinsă sau de executorul judecătoresc dacă acţiunea este admisă. + Capitolul 3 Biroul şi evidenta activităţii executorului judecătoresc + Articolul 78 (1) Sediul biroului se stabileşte în localitatea în care îşi are domiciliul sau reşedinţa executorul judecătoresc ori unul dintre executorii judecătoreşti asociaţi. (2) În situaţia în care într-o anumită perioada este necesară suplimentarea numărului de executori în circumscripţia unei judecătorii, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti poate aproba delegarea pe o perioadă determinata a unor executori din circumscripţia altei judecătorii aflate în raza aceleiaşi Camere a executorilor judecătoreşti. + Articolul 79 (1) Executorul judecătoresc îşi poate schimba sediul biroului într-o localitate din circumscripţia altei judecătorii, în limita numărului executorilor judecătoreşti şi al birourilor din acea circumscripţie. (2) Cererea va fi avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi aprobată de ministrul justiţiei în condiţiile prezentului regulament. (3) Executorul judecătoresc a cărui cerere de mutare a fost aprobată are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 7 şi 8 din regulament; cu privire la arhiva sunt aplicabile dispoziţiile art. 51 din prezentul regulament. + Articolul 80 (1) Executorul judecătoresc va tine lucrările de registratura, secretariat şi arhiva, precum şi o evidenta financiar-contabila pentru activitatea desfăşurată de biroul sau. (2) Biroul va deţine spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea lucrărilor. La sediul biroului se va afişa numele executorului judecătoresc sub care a fost înregistrat biroul sau, în caz de asociere, numele stabilit prin contractul de societate civilă. + Articolul 81În cazul în care în cadrul biroului funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, fiecare îşi exercită personal profesia şi răspunde individual pentru activitatea sa. + Articolul 82 (1) Pentru efectuarea lucrărilor executorul judecătoresc poate încheia contracte de muncă cu unul sau mai mulţi secretari şi, după caz, cu alt personal auxiliar, având şi posibilitatea de a încheia contracte civile şi cu colaboratori externi. (2) Angajarea personalului şi încheierea contractelor civile cu colaboratori externi în cadrul biroului în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se vor face de executorul împuternicit prin contractul de societate civilă. + Articolul 83Biroul funcţionează în toate zilele lucrătoare, asigurându-se în cazuri urgente posibilitatea de a efectua actele solicitate şi în afară orelor de program, precum şi în zilele nelucrătoare. Programul de funcţionare va fi afişat la loc vizibil. + Articolul 84 (1) Executorul judecătoresc, pentru buna funcţionare a biroului sau, va tine următoarele registre:1. registrul general;2. opisul registrului general;3. registrul de valori;4. registrul de înregistrare a notificărilor;5. registrul de corespondenta. (2) Evidenta fiscală a biroului se va organiza potrivit normelor ce vor fi emise în acest sens de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu avizul ministrului justiţiei. (3) Actele întocmite vor fi evidentiate în aceste registre, menţionându-se totodată şi onorariul stabilit. (4) Dacă în biroul respectiv funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, în aceste registre vor fi evidentiate separat lucrările şi onorariile pe numele fiecărui executor judecătoresc, în afară de cazul în care, potrivit contractului de societate civilă, se prevede că registrele menţionate să fie ţinute separat de fiecare executor judecătoresc. + Articolul 85În registrul general se vor inregistra toate lucrările executorului judecătoresc şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; data înregistrării; organul sau persoana care trimite titlul executoriu, numărul şi data sesizării; numele sau denumirea creditorului cu domiciliul/sediul şi numele sau denumirea debitorului cu domiciliul/sediul; cuantumul creanţei debitorului; natura cauzei (confiscare, sechestru asigurator, evacuare, pretenţii etc.); modul de soluţionare; observaţii. + Articolul 86 (1) Opisul alfabetic cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numele şi prenumele debitorului; numele şi prenumele creditorului; numărul dosarului şi data înregistrării; natura cauzei (sechestru asigurator, evacuare, confiscare etc.). (2) Se opiseaza atât denumirea/numele tuturor creditorilor, cat şi denumirea/numele tuturor debitorilor, iar în cazul în care nu se ştie cu exactitate care este numele de familie, se opiseaza ambele nume. + Articolul 87În registrul de valori se vor înscrie, pentru evidenta, recipisele de consemnare a sumelor de bani încasate în contul creanţelor, precum şi orice alte valori şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numărul dosarului; numărul adresei sau al chitanţei de încasare; data înregistrării; numele depunatorului; numărul recipisei; unitatea emitenta; valoarea; ce reprezintă; data eliberării; numele beneficiarului; stabilirea identităţii; semnatura de primire. + Articolul 88În registrul de corespondenta se înscrie corespondenta oficială a executorului judecătoresc, neinregistrata în alte registre. + Articolul 89În afară de aceste registre executorii judecătoreşti vor păstra dosarele cauzelor executate, în funcţie de criteriile stabilite de nomenclatorul indicilor de păstrare a documentelor. + Articolul 90 (1) Înainte de utilizare toate registrele vor fi numerotate, sigilate şi semnate de executorul judecătoresc, încheindu-se în acest sens un proces-verbal pe prima pagina a registrului. (2) La terminarea registrului sau a anului calendaristic se va întocmi, sub ultima înregistrare, un proces-verbal de închidere. + Articolul 91 (1) Înregistrările se fac în momentul şi în ordinea primirii lucrărilor. (2) Erorile de înregistrare se îndreaptă fără a se şterge vechiul text, peste care se trage o linie, astfel ca acesta să poată fi citit. + Articolul 92 (1) Executorul judecătoresc răspunde de depozitarea şi conservarea arhivei biroului în condiţiile şi la termenele stabilite de dispoziţiile legale privind fondul arhivistic naţional. (2) Arhiva se afla în păstrarea unui secretar sau, după caz, a arhivarului angajat de executorul judecătoresc. + Capitolul 4 Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti şi controlul activităţii + Secţiunea 1 Organele reprezentative + Articolul 93 (1) Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti sunt, potrivit legii, la nivel naţional, Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, iar în plan teritorial, în circumscripţia fiecărei curţi de apel, Camera executorilor judecătoreşti. (2) Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti funcţionează în baza statutului propriu, care după adoptare va fi comunicat şi Ministerului Justiţiei. + Articolul 94 (1) Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, denumita în continuare Uniune, este organizaţie profesională cu personalitate juridică. Sediul Uniunii este în municipiul Bucureşti. (2) Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul, consiliul şi preşedintele. + Articolul 95 (1) Congresul Uniunii este constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectiva potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, din preşedinţii Camerelor şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii. (2) Dacă preşedintele unei Camere a executorilor judecătoreşti este şi membru al Consiliului Uniunii, atunci Camera respectiva va avea dreptul la un delegat în plus la Congresul Uniunii. (3) Congresul se întruneşte anual la convocarea Consiliului Uniunii, în condiţiile art. 29 din lege. La cererea unei treimi din numărul membrilor Camerei sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar. (4) Congresul extraordinar al Uniunii este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor Congresului. În cazul în care nu se realizează acest cvorum, următoarea convocare se face în termen de 7 zile. La aceasta convocare Congresul extraordinar este legal constituit indiferent de numărul membrilor prezenţi. Congresul extraordinar se va tine în cel mult 30 de zile de la data convocării. (5) Congresul adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toţi membrii Uniunii. + Articolul 96Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi pentru o durată de 3 ani, de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din acea Camera a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut. + Articolul 97 (1) Dintre membrii Consiliului Uniunii, Congresul alege preşedintele şi 2 vicepreşedinţi; durata mandatelor acestora este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi o singură dată. (2) Preşedintele reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional. (3) Atribuţiile preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor sunt stabilite prin statutul Uniunii. + Articolul 98 (1) Consiliul Uniunii va inainta ministrului justiţiei, la începutul fiecărui an, o informare cu privire la activitatea executorilor judecătoreşti desfăşurată în anul precedent, cuprinzând date statistice, aspecte rezultate din verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi propuneri de imbunatatire a activităţii sub aspect legislativ şi administrativ. (2) Evidentele privind numărul executorilor judecătoreşti, al executorilor stagiari, al birourilor, numirea, suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc, înregistrarea şi radierea birourilor sunt îndeplinite sau, după caz, ţinute, potrivit legii, de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. (3) Consiliul Uniunii sau, după caz, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va comunică, potrivit atribuţiilor ce îi revin, datele şi documentele necesare în vederea îndeplinirii lucrărilor prevăzute la alin. (2). + Articolul 99 (1) În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Camera a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică. Sediul Camerei executorilor judecătoreşti se afla în aceeaşi localitate în care îşi are sediul curtea de apel în a carei circumscripţie funcţionează. (2) Din Camera executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective. (3) Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri, potrivit art. 26 din lege. + Secţiunea a 2-a Controlul activităţii executorilor judecătoreşti + Articolul 100 (1) Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 57 alin. (1) şi art. 58 din lege. (2) Controlul profesional al activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de ministrul justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul sau de conducere. + Articolul 101 (1) Ministrul justiţiei exercita controlul activităţii executorilor prin inspectori generali de specialitate, potrivit legii, oricând considera necesar. (2) Controlul priveşte, în principal, respectarea legii în activitatea profesională a executorilor judecătoreşti, ţinerea corecta a registrelor, conservarea arhivei, calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti şi conduita executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuţiilor sale, în raport cu autorităţile publice, precum şi cu persoanele fizice şi juridice. În unele situaţii ce îi sunt sesizate ministrul justiţiei va putea cere, după caz, informări privind activitatea unor executori judecătoreşti din partea Consiliului Uniunii sau a colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti. (3) Abaterile disciplinare constatate prin actele de control vor fi sesizate colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti. (4) Consiliul Uniunii va comunică ministrului justiţiei măsurile luate şi, după caz, modul de soluţionare a acţiunii disciplinare. + Articolul 102 (1) Controlul efectuat de Consiliul Uniunii va urmări modul de organizare şi funcţionare a Camerelor şi birourilor executorilor judecătoreşti, desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti, îndeplinirea atribuţiilor de către colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, modul de funcţionare a birourilor executorilor judecătoreşti, calitatea lucrărilor, pregătirea executorilor stagiari, gestiunea financiar-contabila a camerelor şi a birourilor executorilor judecătoreşti, precum şi orice alte probleme. (2) Controlul se exercită anual la fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti, iar la birourile de executori judecătoreşti atunci când se hotărăşte de Consiliul Uniunii. + Articolul 103 (1) Consiliul Uniunii poate delega colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti să efectueze controlul profesional al executorilor judecătoreşti din cadrul birourilor aflate în circumscripţia sa, în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. b) şi c) din lege. (2) Controlul se exercită periodic, cel puţin o dată la 2 ani, şi priveşte legalitatea lucrărilor executorilor judecătoreşti, conservarea arhivei, gestiunea financiarcontabila şi conduita executorilor judecătoreşti în îndeplinirea atribuţiilor profesionale. + Articolul 104Executorii judecătoreşti verificaţi au dreptul să facă obiecţii scrise, care se vor ataşa la actul de control. + Articolul 105Actele de control efectuate de Consiliul Uniunii sau, după caz, de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti se vor comunică şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. + Articolul 106Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti verifica sesizările părţilor împotriva executorilor judecătoreşti în cel mult 30 de zile de la sesizare şi ia măsuri de îndreptare sau, după caz, exercita acţiunea disciplinară, instiintand şi Consiliul Uniunii. + Capitolul 5 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 107 (1) Executorii judecătoreşti în funcţie pot opta pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc în termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege. Opţiunile vor fi formulate în scris şi vor fi transmise direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei de către curţile de apel în a căror circumscripţie executorul judecătoresc îşi desfăşoară activitatea. (2) În cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege ministrul justiţiei numeşte prin ordin executorii judecătoreşti în funcţie care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc; numirea se face cu indicarea judecătoriei în a carei circumscripţie urmează să îşi stabilească sediul fiecare birou. (3) Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu indeplineau vechimea de 2 ani de activitate în aceasta calitate la data intrării în vigoare a legii, dar care îndeplinesc aceasta vechime la data începerii activităţii în birouri potrivit art. 67 alin. (3) din lege, pot fi numiţi executori judecătoreşti în condiţiile alin. (1) şi (2), cu dispensa. (4) Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu au 2 ani de activitate în aceasta calitate la data începerii activităţii birourilor executorilor judecătoreşti conform art. 67 alin. (3) din lege, devin executori judecătoreşti stagiari la data angajării lor într-un astfel de birou. Activitatea desfăşurată înainte de angajare intră în calculul perioadei de stagiu. + Articolul 108 (1) Executorii judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3), după depunerea jurământului în faţa ministrului justiţiei au obligaţia de a-şi inregistra birourile potrivit dispoziţiilor art. 17 din lege. (2) Registrul de înregistrare a birourilor executorilor judecătoreşti se deschide la fiecare curte de apel după împlinirea termenului prevăzut la art. 107 alin. (2). + Articolul 109 (1) Executorii judecătoreşti care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc îşi vor continua activitatea în cadrul birourilor de pe lângă judecătorii şi tribunale, până la împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege. Executorii judecătoreşti care nu optează pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc vor fi transferati în interesul serviciului, după împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege, în alte funcţii din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege. + Articolul 110Adunarea generală a executorilor judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3) va alege organele de conducere ale Camerei executorilor judecătoreşti, cu votul majorităţii membrilor prezenţi. + Articolul 111 (1) La primul congres vor participa preşedinţii fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, precum şi delegaţi din fiecare Cameră, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectiva, cu votul majorităţii simple a celor prezenţi. Numărul delegaţilor care vor fi aleşi de adunarea generală a fiecărei Camere este egal cu numărul tribunalelor din circumscripţia curţii de apel în raza căreia funcţionează Camera respectiva, cu excepţia Camerei executorilor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti din care vor fi aleşi 8 delegaţi, dintre care 3 pentru municipiul Bucureşti şi 5 pentru celelalte tribunale. (2) Dispoziţiile art. 95 alin. (4) şi (5) sunt aplicabile în mod corespunzător. + Articolul 112 (1) Birourile de executori judecătoreşti de pe lângă judecătorii şi tribunale îşi încetează activitatea la data prevăzută la art. 67 alin. (3) din lege. (2) Dosarele de executare silită aflate în curs de rezolvare la data începerii activităţii executorilor judecătoreşti, potrivit art. 67 alin. (3) din lege, vor fi repartizate între birourile executorilor judecătoreşti constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanţa, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la competenţa. (3) Predarea şi preluarea dosarelor se fac pe bază de proces-verbal semnat de executorul judecătoresc şi de judecătorul delegat.--------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari