HOTĂRÂRE nr. 16 din 30 iunie 1993 (*republicată*)privind Regulamentul Senatului
EMITENT
  • SENATUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 58 din 2 februarie 2001



     Notă *) Republicat în temeiul art. II din Hotărârea Senatului nr. 5 din 17 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 25 ianuarie 2001, dându-se textelor o noua numerotare. Regulamentul Senatului a fost aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 16 din 30 iunie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, şi modificat prin:- Hotărârea Senatului nr. 11 din 29 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 4 aprilie 1994;- Hotărârea Senatului nr. 18 din 28 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 28 iunie 1996;- Hotărârea Senatului nr. 4 din 13 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 21 februarie 1997;- Hotărârea Senatului nr. 6 din 16 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 19 martie 1999;- Hotărârea Senatului nr. 5 din 17 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 25 ianuarie 2001.  +  Capitolul 1 Organizarea Senatului  +  Secţiunea 1 Constituirea Senatului  +  Articolul 1Senatul nou-ales se întruneşte, potrivit Constituţiei României, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.  +  Articolul 2 (1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Senatului sunt conduse de cel mai în vârsta senator, asistat de 4 secretari desemnaţi dintre cei mai tineri senatori. (2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârsta sau de către unul ori mai mulţi secretari atrage de drept înlocuirea acestora cu următorii senatori, potrivit aceloraşi criterii. (3) Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc dezbateri numai cu privire la validarea mandatelor de senator.  +  Articolul 3 (1) Pentru validarea mandatelor Senatul alege în prima sa şedinţa o comisie compusa din 12 senatori, care să reflecte configuraţia politica a Senatului rezultată din alegeri. (2) Nu pot face parte din comisia de validare senatori împotriva cărora au fost înregistrate sesizări de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.  +  Articolul 4 (1) Numărul senatorilor care vor fi propuşi în comisia de validare de către fiecare partid sau formaţiune politica este în funcţie de numărul senatorilor acestora. (2) Propunerile pentru stabilirea numărului de senatori ce revine fiecărui partid sau formaţiune politica se fac de reprezentanţii acestora şi se transmit secretarilor. Preşedintele de vârsta prezintă Senatului aceste propuneri, în ordinea numărului de senatori ai fiecărui partid sau ai fiecărei formaţiuni politice. Senatul hotărăşte asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (3) Componenta comisiei se aproba de Senat cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 5Comisia de validare îşi începe de îndată activitatea, îşi alege un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în 3 grupe de lucru cuprinzând câte 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.  +  Articolul 6 (1) Biroul comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele complete primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei. (2) Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de biroul comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de cei 9 membri ai grupelor de lucru. (3) Biroul comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senator, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea acesteia. Propunerile se adoptă cu votul majorităţii membrilor comisiei. (4) După expirarea termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul comisiei. (5) Comisia de validare se pronunţa şi asupra contestaţiilor depuse la aceasta comisie, în termen de 3 zile de la constituirea sa. (6) Contestaţiile pot fi depuse, sub sancţiunea decăderii, până la adoptarea prin vot a raportului de către comisia de validare. Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot şi de persoanele juridice române interesate.  +  Articolul 7Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constata existenta, în legătură cu alegerea acestuia, a unor încălcări ale legii ce nu au făcut obiectul contestaţiilor soluţionate definitiv, în conformitate cu dispoziţiile legii electorale.  +  Articolul 8Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport în care nominalizeaza senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.  +  Articolul 9Raportul este aprobat de comisie cu votul majorităţii membrilor acesteia; în caz de paritate votul preşedintelui este hotarator. Opiniile diferite se consemnează şi fac parte din raport.  +  Articolul 10Senatul se întruneşte în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele comisiei.  +  Articolul 11 (1) Senatul se pronunţa printr-un singur vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validare. Senatul dezbate şi se pronunţa prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidarea mandatului. (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de senator se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 12Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator.  +  Articolul 13După validare senatorii depun jurământul în condiţiile legii.  +  Articolul 14După încheierea activităţii comisiei de validare competentele acesteia revin Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari.  +  Secţiunea a 2-a Grupurile parlamentare  +  Articolul 15 (1) După validare senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare. (2) Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona pe toată durata legislaturii dintr-un număr de cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice. (3) Senatorii care au candidat pe listele unei coalitii electorale şi care fac parte din partide sau formaţiuni politice diferite se pot constitui în grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formatiunilor respective, în condiţiile alin. (2). (4) Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.  +  Articolul 16 (1) Senatorii aleşi ca independenţi se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 15 alin. (1) şi (2). (2) Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum şi constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formaţiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obţinut locuri în Senat în urma alegerilor sunt interzise. (3) Senatorii care părăsesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 15 alin. (1) şi (2) nu se pot afilia altui grup parlamentar şi nu pot reprezenta partide sau formaţiuni politice care nu au obţinut mandate în Senat în urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri. (4) Senatorii aleşi ca independenţi sau deveniti independenţi prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar.  +  Articolul 17Grupurile parlamentare îşi aleg un preşedinte, unul sau 2 vicepreşedinţi şi un secretar înainte de şedinţa de constituire a Senatului nou-ales.  +  Articolul 18 (1) Preşedintele grupului are următoarele atribuţii: a) propune Senatului reprezentanţii grupului în comisia de validare; b) prezintă Senatului componenta nominală a grupului parlamentar; c) reprezintă grupul în negocierile pentru compunerea Biroului permanent, pentru compunerea birourilor comisiilor permanente, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului; d) propune candidaţii grupului pentru funcţiile din Biroul permanent; e) participa la şedinţele Biroului permanent ori de câte ori este invitat; f) poate cere încheierea dezbaterilor în Senat; g) poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente propuşi de grupul pe care îl reprezintă; h) informează membrii grupului asupra activităţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului; i) reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului; j) da mandat unuia dintre vicepreşedinţi pentru înlocuirea sa. (2) Vicepreşedintele grupului îl înlocuieşte pe preşedinte în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului. (3) Secretarul grupului tine evidenta prezentei şi asigura redactarea proceselor-verbale.  +  Articolul 19 (1) Preşedintele grupului prezintă Senatului denumirea acestuia, precum şi componenta lui numerică şi nominală. (2) Succesiunea prezentarilor se stabileşte de preşedintele de vârsta al Senatului, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.  +  Articolul 20 (1) Orice modificare intervenita în componenta unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţa în scris preşedintelui Senatului. (2) Preşedintele Senatului informează senatorii în şedinţa publică asupra modificărilor intervenite în componenta grupurilor parlamentare.  +  Articolul 21 (1) Grupurile parlamentare, în funcţie de mărimea lor, îşi constituie un secretariat tehnic a cărui structura se stabileşte de Biroul permanent. Numirea şi salarizarea membrilor acestuia se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, cu contract de muncă pe durata determinata, corespunzătoare legislaturii. Numirea în şi revocarea din funcţie se fac la propunerea grupului parlamentar respectiv. (2) Grupurile parlamentare dispun, de asemenea, de logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, precum şi de mijloacele de transport, stabilite de Biroul permanent în funcţie de mărimea grupurilor.  +  Secţiunea a 3-a Biroul permanent al Senatului  +  Articolul 22 (1) După constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acestuia. (2) Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 2 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent. (3) Repartizarea funcţiilor în Biroul permanent se stabileşte prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politica a Senatului asa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare. În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se supune votului Senatului.  +  Articolul 23 (1) Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere. (2) Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit la primul tur de scrutin votul majorităţii senatorilor. (3) Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participa primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, primul clasat şi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea cu un număr egal de voturi; va fi declarat preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. (4) În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin.  +  Articolul 24Preşedintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului.  +  Articolul 25O dată cu alegerea preşedintelui Senatului activitatea preşedintelui de vârsta încetează.  +  Articolul 26 (1) Alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare. (2) În vederea depunerii propunerilor Senatul stabileşte numărul de locuri din Biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar în condiţiile art. 22 alin. (3). Propunerile se transmit preşedintelui Senatului. (3) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) şi repartizate conform alin. (2) se fac de preşedinţii grupurilor parlamentare. Propunerile se înaintează preşedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine. (4) La primul tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor. (5) Dacă un candidat nu a obţinut numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, candidatul urmând să fie declarat ales dacă a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi. (6) În cazul în care un candidat nu a obţinut nici după cel de-al doilea tur de scrutin numărul necesar de voturi, grupul parlamentar în cauza va face o alta propunere, care se supune aceleiaşi proceduri de vot. Procedura se repeta până la alegerea unui reprezentant al acelui grup parlamentar în funcţia stabilită în Biroul permanent al Senatului.  +  Articolul 27Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare a Senatului.  +  Articolul 28Pentru constatarea rezultatelor votului şi încheierea procesului-verbal se alege o comisie formată din câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din Senat.  +  Articolul 29 (1) Membrii Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă, prin votul majorităţii senatorilor. Votul este secret şi se exprima prin bile. (2) Cererea de revocare se supune aprobării Senatului după 3 zile de la înregistrare, dar nu mai târziu de 10 zile.  +  Articolul 30O dată cu alegerea Biroului permanent activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 încetează.  +  Articolul 31Funcţiile din Biroul permanent, devenite vacante în timpul sesiunii, se ocupa la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizata funcţia respectiva, în condiţiile prevăzute la art. 26.  +  Articolul 32 (1) Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuţii: a) propune Senatului datele de începere şi de terminare ale fiecărei sesiuni a Senatului, conform art. 63 din Constituţie; b) solicita preşedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinară; c) supune aprobării plenului Regulamentul Senatului, precum şi propunerile de modificare a acestuia; d) pregăteşte şi asigura desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului; e) primeşte proiectele de lege şi propunerile legislative şi sesizează comisiile permanente în vederea întocmirii rapoartelor şi a elaborării avizelor, dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative şi a rapoartelor tuturor senatorilor; f) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul de activitate, cu participarea preşedinţilor grupurilor parlamentare, a preşedinţilor comisiilor permanente şi cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul; g) organizează relaţiile Senatului cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare, stabileşte componenta nominală a delegatiilor; h) analizează şi supune dezbaterii Senatului propunerile Comisiei de politica externa privind orientările generale ale politicii externe a României sau programele de politica externa; i) supune spre aprobare Senatului componenta delegatiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale, europene sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare; j) prezintă Senatului proiectul de buget al acestuia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; k) exercita controlul financiar-contabil şi ia hotărârile ce se impun în acest domeniu; l) supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia; m) propune Senatului numirea secretarului general; n) aproba statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general, precum şi regulamente privind desfăşurarea activităţii serviciilor Senatului; o) controlează serviciile Senatului; p) aproba regulamentul privind paza, accesul şi serviciul de permanenta în sediul Senatului; r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat. (2) Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemnează în procese-verbale şi în stenograme.  +  Articolul 33Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Senatului sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi.  +  Articolul 34Biroul permanent va invita la lucrările sale preşedinţii grupurilor parlamentare şi preşedinţii comisiilor parlamentare ori de câte ori considera necesar.  +  Articolul 35 (1) Preşedintele Senatului are următoarele atribuţii: a) convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare; b) conduce lucrările Senatului, asistat de 2 secretari; c) acorda cuvântul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, anunta rezultatul acesteia şi proclama rezultatul votului; d) asigura menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului; e) conduce lucrările Biroului permanent; f) reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul şi Curtea Constituţională; g) reprezintă Senatul în relaţiile interne şi externe; h) poate sesiza Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 144 lit. a) şi b) din Constituţie; i) dispune de fondul preşedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare; j) aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile în străinătate pe care le-a dispus; k) aproba indemnizaţiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaborator, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat; l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat. (2) Preşedintele Senatului asigura interimatul funcţiei de Preşedinte al României, conform art. 97 din Constituţie.  +  Articolul 36 (1) Vicepreşedinţii îndeplinesc, în ordinea stabilită de Biroul permanent, atribuţii ale preşedintelui, la solicitarea sau în absenta acestuia. (2) În perioada în care preşedintele Senatului asigura interimatul funcţiei de Preşedinte al României atribuţiile preşedintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepreşedinţi, ales prin vot secret, cu majoritatea voturilor senatorilor.  +  Articolul 37Secretarii întocmesc lista cuprinzând înscrierile la cuvânt în ordinea în care au fost făcute, prezintă preşedintelui propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, consemnează rezultatul votului, răspund de evidenta hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor, îl asista pe preşedinte în realizarea atribuţiilor ce îi revin, în ordinea stabilită de Biroul permanent, şi îndeplinesc orice alte sarcini care le sunt încredinţate de acesta sau de Biroul permanent.  +  Articolul 38 (1) Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget şi încheierea exerciţiului bugetar anual, asigura menţinerea ordinii în sediul Senatului şi îndeplinesc orice alte sarcini, în conformitate cu dispoziţiile preşedintelui Senatului şi ale Biroului permanent. (2) La sfârşitul fiecărei sesiuni chestorii prezintă Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.  +  Secţiunea a 4-a Comisiile Senatului1. Dispoziţii comune  +  Articolul 39Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activităţii de legiferare, precum şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar.  +  Articolul 40 (1) Senatul îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. (2) Senatul constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Camera Deputaţilor. (3) Numărul, denumirea şi competenţa fiecărei comisii, precum şi numărul membrilor acestora se hotărăsc de către Senat, la propunerea Biroului permanent.  +  Articolul 41 (1) Componenta comisiilor se stabileşte potrivit configuraţiei politice a Senatului rezultate din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare. (2) Opţiunile senatorilor se prezintă de grupurile parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent. Propunerile de membri ai comisiilor se fac de preşedinţii grupurilor parlamentare, cu respectarea prevederilor alin. (1). În cazul în care nu se ajunge la un acord Senatul hotărăşte prin vot deschis. (3) Senatul aproba componenta nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi. (4) În aceleaşi condiţii se aproba şi revocarea unor membri ai comisiei, la solicitarea grupurilor parlamentare care i-au propus iniţial.  +  Articolul 42 (1) În prima lor şedinţa, convocată de preşedintele Senatului, comisiile îşi aleg birourile, compuse dintr-un preşedinte, 1-2 vicepreşedinţi şi 1-2 secretari. În componenta de ansamblu a birourilor se va urmări pe cat posibil respectarea configuraţiei politice a Senatului. (2) Membrii birourilor comisiilor pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă, prin votul majorităţii membrilor comisiei. Grupul parlamentar care a cerut revocarea poate solicita înlocuirea senatorului revocat din funcţie cu un alt membru al grupului parlamentar care face parte din comisie.  +  Articolul 43Comisiile adopta propriul regulament de organizare şi funcţionare, care se supune aprobării Biroului permanent.  +  Articolul 44Biroul fiecărei comisii propune: a) ordinea de zi a fiecărei şedinţe; b) sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiei; c) constituirea de subcomisii, cu votul majorităţii membrilor comisiei, stabilindu-le componenta şi sarcinile; d) alte măsuri ce interesează bunul mers al activităţilor comisiei.  +  Articolul 45Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii: a) asigura reprezentarea acesteia în raporturile cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii; b) conduce şedinţele comisiei; c) invita, din proprie iniţiativă sau la solicitarea membrilor comisiei, sa participe la lucrările comisiei şi persoane din afară ei, dacă interesele lucrărilor respective o cer; d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la şedinţele altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanţa pentru comisia pe care o conduce; e) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.  +  Articolul 46Vicepreşedintele îndeplineşte, în lipsa sau la cererea preşedintelui, atribuţiile acestuia.  +  Articolul 47Secretarul comisiei are următoarele atribuţii: a) tine evidenta prezentei senatorilor la şedinţele comisiei; b) asigura redactarea tuturor actelor comisiei; c) numara voturile exprimate în şedinţele comisiei; d) urmăreşte întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor comisiei; e) îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunului mers al activităţilor comisiei.  +  Articolul 48 (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face de preşedintele acesteia sau, în lipsa sa, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte, potrivit programului de lucru al Senatului. (2) În timpul sesiunii şedinţele comisiilor pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului, cu încuviinţarea acestuia. (3) În afară programului de lucru, în cadrul sesiunii, comisiile pot fi convocate şi pot tine şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent.  +  Articolul 49 (1) Şedinţele comisiilor nu sunt publice. (2) În interesul desfăşurării lucrărilor comisiile pot invita sa participe la dezbateri specialişti sau reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai unor organizaţii neguvernamentale. (3) Condiţiile în care reprezentanţii mijloacelor de informare în masa au acces la lucrările comisiilor se stabilesc de plenul acestora.  +  Articolul 50 (1) Reprezentanţii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituţii publice, situaţie în care prezenta acestora este obligatorie; data la care are loc şedinţa comisiei va fi adusă la cunoştinţa invitaţilor cu cel puţin 3 zile înainte. (2) La şedinţele comisiilor pot participa şi senatori din alte comisii, fără a avea drept de vot. (3) Biroul comisiei hotărăşte condiţiile şi limitele participării personalului de specialitate al Senatului la şedinţele comisiilor.  +  Articolul 51La propunerea preşedintelui, a biroului comisiei sau a unui senator comisia poate hotărî limitarea duratei luarilor de cuvânt.  +  Articolul 52 (1) Comisiile lucrează legal în prezenta majorităţii membrilor lor. (2) Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de paritate votul preşedintelui sau, după caz, al înlocuitorului acestuia este hotarator.  +  Articolul 53 (1) După încheierea dezbaterilor sau a efectuării lucrării aflate în examinare comisia desemnează dintre membrii săi, la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori. (2) Raportorii se vor îngriji de întocmirea raportului sau avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia prin vot. (3) Rapoartele şi avizele vor cuprinde, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerile contrare, motivate, ale celorlalţi senatori din comisie, la cererea expresă a acestora.  +  Articolul 54Votul în comisie este deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărâri să fie luate prin vot secret.  +  Articolul 55 (1) Lucrările comisiilor se consemnează în procese-verbale şi pot fi stenografiate. (2) Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta la sediul comisiei actele şi documentele acesteia, cu încuviinţarea biroului comisiei, fără strămutarea lor şi fără ca lucrările comisiei să fie stanjenite. (3) Acte şi documente ale comisiilor pot fi consultate şi de alte persoane interesate decât membrii Senatului, numai cu aprobarea biroului comisiei. (4) Toate actele şi documentele emise de comisie vor fi semnate de preşedinte şi de secretar. (5) Secretarul comisiei supraveghează evidenta şi păstrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei de personalul de specialitate al acesteia.2. Comisiile permanente  +  Articolul 56 (1) Comisiile permanente sunt alese pe toată durata mandatului Senatului. (2) Comisiile permanente sunt următoarele:I. Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari;II. Comisia economică;III. Comisia pentru privatizare;IV. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;V. Comisia pentru agricultura, industrie alimentara şi silvicultura;VI. Comisia pentru politica externa;VII. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţionala;VIII. Comisia pentru drepturile omului şi minorităţi;IX. Comisia pentru munca şi protecţie socială;X. Comisia pentru învăţământ şi ştiinţa;XI. Comisia pentru cultura, culte, arta şi mijloace de informare în masa;XII. Comisia pentru administraţia publică şi organizarea teritoriului;XIII. Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii;XIV. Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport. (3) În termen de 30 de zile*) de la data intrării în vigoare a prezentului regulament comisiile permanente îşi elaborează regulamente proprii, care se aproba de Biroul permanent al Senatului. Acestea vor preciza şi domeniile lor de activitate.----------------- Notă *) Termenul curge începând cu data intrării în vigoare a Hotărârii Senatului nr. 5/2001.  +  Articolul 57 (1) Fiecare senator este obligat să facă parte dintr-o singura comisie permanenta. Acelaşi senator poate face parte dintr-o a doua comisie permanenta. Pe durata mandatului orice senator îşi poate schimba opţiunea. (2) Preşedintele Senatului şi senatorii, membri ai Guvernului, nu fac parte din comisiile permanente pe durata exercitării acestor funcţii. (3) Calitatea de membru al comisiei poate inceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte senatorul. În acest caz acelaşi grup parlamentar poate propune un alt senator pentru a fi ales membru al comisiei.  +  Articolul 58Comisiile permanente au următoarele atribuţii: a) examinează proiecte şi propuneri legislative, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor; b) solicita rapoarte, informaţii şi documente de la autorităţile publice; c) efectuează anchete parlamentare, atunci când considera necesar, şi prezintă rapoarte Biroului permanent; d) controlează modul în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice îndeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament în domeniile lor specifice de activitate; e) dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent; f) rezolva şi alte sarcini potrivit regulamentului propriu.  +  Articolul 59Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative şi amendamentele comisiilor în competenţa cărora intra materia reglementată prin acestea, spre dezbaterea şi elaborarea rapoartelor sau avizelor.  +  Articolul 60 (1) Orice comisie permanenta care se considera competenţa cu privire la un proiect de lege, o propunere legislativă sau un amendament, trimise de Biroul permanent altei comisii, poate solicita Biroului permanent sa îi fie transmise spre avizare. (2) În caz de refuz din partea Biroului permanent Senatul hotărăşte asupra solicitării comisiei prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 61 (1) Dacă o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea lor către acea comisie, în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. (2) În caz de refuz din partea acestuia se procedează potrivit art. 60 alin. (2). (3) La fel se procedează şi în caz de conflict de competenţa între comisii.  +  Articolul 62 (1) Comisia permanenta sesizată în fond comunică în scris celorlalte comisii care examinează proiectul sau propunerea legislativă termenul în care să îi fie remise avizele acestora. (2) În cazul nerespectării acestui termen comisia sesizată în fond poate redacta raportul fără sa mai aştepte avizul sau avizele respective.  +  Articolul 63La şedinţele comisiei sesizate în fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize.  +  Articolul 64 (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ şi la toate amendamentele primite. În cazul propunerilor respinse se menţionează motivele avute în vedere. (2) Raportul cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi se înaintează Biroului permanent.  +  Articolul 65Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat la cererea motivată a comisiei.  +  Articolul 66 (1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizată în fond şi, numai dacă aceasta considera necesar, şi de o alta comisie. (2) Pentru observaţiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond. (3) Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va tine o evidenta specială a tuturor amendamentelor depuse.  +  Articolul 67Dacă în urma dezbaterilor în plen sunt necesare modificări importante ale conţinutului proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Senatului, la cererea oricărui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor şi trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond.  +  Articolul 68Comisiile permanente pot tine şedinţe comune. În asemenea situaţii comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor să fie comun.  +  Articolul 69 (1) Orice comisie permanenta poate iniţia o ancheta parlamentară, în limitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de alta autoritate publică. (2) Pentru a obţine încuviinţarea comisia permanenta va prezenta o cerere scrisă, temeinic motivată, adoptată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate obiectivele şi scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare şi termenul de depunere a raportului. (3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum şi dacă raportul se supune dezbaterii şi aprobării Senatului. (4) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului. (5) Prezenta la audieri este obligatorie. (6) Procedura audierii este cea prevăzută în regulamentul comisiei permanente.3. Comisii speciale  +  Articolul 70 (1) La propunerea Biroului permanent Senatul poate constitui, prin hotărâre, comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de lege complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei. Proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinării altor comisii. (2) Prin aceeaşi hotărâre se vor preciza senatorii care compun comisia şi biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei. (3) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente. (4) Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 39-55 nu sunt îndestulătoare.4. Comisii de ancheta  +  Articolul 71 (1) La cererea unei treimi din numărul membrilor săi Senatul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 39-55, 69 şi ale art. 70 alin. (2) şi (4). (2) La cererea motivată a comisiei Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz comisia este obligată să prezinte un raport preliminar. (3) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii. (4) După dezbaterea raportului Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta.5. Comisii de mediere  +  Articolul 72 (1) Dacă una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferita de cea adoptată de cealaltă Camera, preşedintele Senatului, împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor, prin intermediul unei comisii paritare, iniţiază procedura de mediere. (2) În acest scop Biroul permanent va propune Senatului un număr de 7 senatori, urmărindu-se respectarea principiilor prevăzute la art. 41. (3) Senatorii stabiliţi de Senat prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, împreună cu cei 7 deputaţi desemnaţi de Camera Deputaţilor, formează comisia de mediere. (4) Cvorumul regulamentar al şedinţei este asigurat de prezenta a cel puţin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului.  +  Articolul 73 (1) Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere, la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul. (2) Reprezentanţii Senatului în comisia de mediere au competenţa de a examina şi de a hotărî, împreună cu cei ai Camerei Deputaţilor, numai asupra redactarilor diferite adoptate de Camera Deputaţilor la textele adoptate de Senat şi se vor pronunţa, în aceste limite, asupra redactarilor diferite, putând adopta fie una, fie cealaltă dintre redactari sau un text comun. (3) Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotaţie de către un senator şi un deputat, stabiliţi de comisie.  +  Articolul 74Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi, decide votul preşedintelui care conduce şedinţa comisiei în momentul votării.  +  Articolul 75 (1) Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului. (2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge, în termenul stabilit potrivit art. 73 alin. (1), la un acord cu privire la textele aflate în divergenta sau dacă una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii în şedinţa comuna a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.  +  Capitolul 2 Desfăşurarea lucrărilor Senatului  +  Secţiunea 1 Sesiunile şi actele Senatului  +  Articolul 76Senatul se întruneşte în doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.  +  Articolul 77 (1) Senatul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul senatorilor. (2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul şi durata sesiunii. (3) Convocarea Senatului se face de preşedintele acestuia. (4) Respingerea de către Senat a ordinii de zi solicitate împiedica ţinerea sesiunii extraordinare.  +  Articolul 78 (1) În timpul sesiunilor Senatul lucrează în şedinţe în plen, în comisii şi în grupuri parlamentare. (2) În afară sesiunilor Senatul lucrează prin Biroul permanent, în grupuri parlamentare şi, cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent, în comisii parlamentare.  +  Articolul 79 (1) Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni. (2) De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii şi alte acte cu caracter politic.  +  Secţiunea a 2-a Ordinea de zi şi programul de activitate  +  Articolul 80 (1) Ordinea de zi şi programul de activitate ale Senatului se aproba de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent. (2) Materialele care se supun dezbaterii Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se întocmi proiectul ordinii de zi şi al programului de activitate ale Senatului. (3) Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare, pentru a se pronunţa şi în ceea ce priveşte aplicarea art. 110 din Constituţie.  +  Articolul 81 (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informări şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Senat, precum şi, după caz, întrebări, interpelări, declaraţii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanent ori de senatori. (2) La întocmirea şi aprobarea ordinii de zi, în domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii proiectelor de lege în procedura de urgenta, dezbaterii ordonanţelor de urgenta şi a rapoartelor întocmite de comisiile de mediere. (3) Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin două zile înainte de şedinţa Biroului permanent, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărârea Senatului nu se prevede un termen mai scurt.  +  Articolul 82 (1) Proiectul ordinii de zi pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Senatului şi se adoptă, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a săptămânii. (2) Ordinea de zi şi programul de activitate, aprobate pentru săptămâna următoare, se distribuie senatorilor şi se afişează la sediul Senatului. (3) Ordinea de zi se definitivează şi se adoptă zilnic.  +  Articolul 83Decretele Preşedintelui României pentru ratificarea tratatelor internaţionale, precum şi rapoartele sau declaraţiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate.  +  Articolul 84 (1) Ordinea de zi poate fi modificată numai la cererea Biroului permanent, a unui grup parlamentar, a unei comisii a Senatului sau a Guvernului pentru motive bine întemeiate şi urgente. (2) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care exista opoziţie, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot.  +  Secţiunea a 3-a Procedura legislativă  +  Articolul 85 (1) Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, senatorilor şi unui număr de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 73 din Constituţie. Senatul dezbate şi proiectele de lege sau propunerile legislative transmise de Camera Deputaţilor. (2) În exercitarea dreptului de iniţiativa legislativă Guvernul înaintează Senatului proiecte de lege, iar senatorii şi cetăţenii, propuneri legislative. Acestea trebuie să fie însoţite de expunere de motive şi redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi secţiuni. (3) Legile constituţionale pot fi iniţiate în condiţiile art. 146 şi 147 din Constituţie. (4) Propunerile legislative formulate de senatori, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoţite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 110 din Constituţie. (5) Proiectele de lege şi propunerile legislative se înaintează Biroului permanent al Senatului, care dispune: a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru întocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de depunere a acestora; b) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, dacă acesta nu a fost dat; c) distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, a hotărârii Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de Constituţie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de către senatori sub sancţiunea decăderii. Aceste dispoziţii se aplică şi grupurilor parlamentare. (6) Măsurile hotărâte de Biroul permanent se aduc la îndeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de Biroul permanent în funcţie de procedura ordinară sau procedura de urgenta. (7) Propunerile legislative făcute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu hotărârea Curţii Constituţionale privind îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. (8) Termenele prevăzute în prezentul articol pentru avize, rapoarte şi amendamente nu pot să fie mai scurte de 10 zile calendaristice pentru procedura ordinară şi de 5 zile calendaristice pentru procedura de urgenta.  +  Articolul 86Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor, dar nu pot fi înscrise pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel puţin 5 zile.  +  Articolul 87 (1) Proiectele şi propunerile legislative se trimit, sub semnatura preşedintelui Senatului, spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente. (2) Examinarea proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea altei comisii care se considera competenţa, în condiţiile art. 60.  +  Articolul 88 (1) Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului. (2) În cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizării Senatului.  +  Articolul 89 (1) După examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanenta sesizată în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate. (2) Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune şi asigura, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului şi iniţiatorului, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data dezbaterii în plen.  +  Articolul 90Proiectele şi propunerile legislative, avizate potrivit art. 87 şi 89, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de acesta. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege şi a propunerilor legislative se face în cel mult 30 de zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond.  +  Articolul 91 (1) Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitandu-se punctul de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilită de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat. (2) Concluziile examinării amendamentelor se includ în raportul comisiei, iar amendamentele se anexează la acesta.  +  Articolul 92 (1) Dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative începe cu prezentarea, de către initiator sau, după caz, de reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său. (2) Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, de preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.  +  Articolul 93 (1) Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să îşi desemneze un singur reprezentant. (2) În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, sa li se dea cuvântul la dezbaterile generale şi altor senatori din cadrul aceloraşi grupuri parlamentare. (3) Preşedintele Senatului da cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi apoi celorlalţi senatori, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, şi aceasta se hotărăşte de plen, conform alin. (2).  +  Articolul 94Initiatorul proiectului ori al propunerii legislative sau, după caz, reprezentantul acestuia are dreptul sa ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. Acelaşi drept îl are şi raportorul comisiei sesizate în fond.  +  Articolul 95În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.  +  Articolul 96 (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului să se pronunţe prin vot. (2) Dacă prin raportul comisiei se propune dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, după încheierea acestora cererea de respingere se supune votului Senatului.  +  Articolul 97 (1) După dezbaterile generale, şi dacă proiectul de lege nu a fost respins şi se constată că prin raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificări sau completări la textele proiectului ori propunerii legislative, proiectul de lege se supune în întregime votului final. (2) În cazurile în care comisia sesizată în fond a operat modificări sau completări la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse în raportul acesteia, preşedintele consulta Senatul dacă sunt observaţii la acestea şi dezbaterile pe texte continua numai asupra acestor observaţii, care se rezolva prin vot. După terminarea dezbaterilor asupra modificărilor şi completărilor operate de comisie raportul în întregime se supune votului şi după aceasta proiectul de lege în întregime se supune votului final. (3) În cazurile în care se constată că sunt şi amendamente respinse de comisie şi dacă se cere susţinerea acestora în plen, se dezbat numai acestea şi se rezolva prin vot, apoi raportul comisiei se supune în întregime votului, după care proiectul sau propunerea legislativă se supune în întregime votului final.  +  Articolul 98 (1) La dezbaterile care au loc în condiţiile art. 97 senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. (2) De asemenea, iau cuvântul şi reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului, precum şi reprezentanţii comisiei sesizate în fond. (3) Preşedintele Senatului poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la textele aflate în dezbatere.  +  Articolul 99În cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discuţie amendamentele depuse în termen la comisie, în condiţiile procedurii prevăzute la art. 97.  +  Articolul 100Dacă din dezbaterile desfăşurate în condiţiile art. 97 rezultă necesitatea reexaminarii de către comisia sesizată în fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, suspendarea dezbaterilor şi trimiterea spre reexaminare a textelor în discuţie, comisia pronunţându-se de urgenta prin raport suplimentar.  +  Articolul 101 (1) Discutarea textelor în condiţiile art. 97 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care exista mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate. (2) Senatul se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte. (3) Fiecare text se supune votului Senatului.  +  Secţiunea a 4-a Procedura de urgenta  +  Articolul 102 (1) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedura de urgenta. (2) Cererea Guvernului şi propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobării Senatului în ziua în care au fost înregistrate sau, dacă senatorii nu se afla în plen, în prima şedinţa ce urmează zilei de înregistrare a acestora. Aprobarea procedurii de urgenta se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (3) Ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie se supun aprobării Senatului în procedura de urgenta.  +  Articolul 103 (1) Senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelaşi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond. (2) Comisia sesizată în fond este obligată să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent. (3) Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă. (4) Senatul va putea limita durata dezbaterilor generale, după care va trece la dezbaterea proiectului în condiţiile art. 97. (5) Dezbaterea proiectului se face în condiţiile prevăzute la art. 97.  +  Articolul 104În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative primite de la Camera Deputaţilor, dacă au fost operate modificări substanţiale faţă de proiectul iniţial, preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ.  +  Secţiunea a 5-a Desfăşurarea şedinţelor Senatului  +  Articolul 105Şedinţele Senatului sunt publice, în afară cazurilor în care, la cererea preşedintelui sau a cel puţin 20 de senatori, se hotărăşte, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete.  +  Articolul 106 (1) Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Senatului. Dacă li se solicita participarea, prezenta lor este obligatorie. (2) La şedinţele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alţi invitaţi, pe baza acreditării sau a invitatiei semnate de secretarul general al Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetăţenii pot asista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în spaţiul destinat publicului. (3) Persoanele care asista la şedinţa trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putând fi evacuate din sala.  +  Articolul 107 (1) Senatorii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Senatului. Prezenta este urmărită de un secretar al Biroului permanent al Senatului. (2) Senatorul care nu poate lua parte la şedinţa din motive independente de voinţa sa va anunta Biroul permanent, menţionând cauzele care îl împiedica sa participe.  +  Articolul 108Senatul îşi desfăşoară activitatea în plen, pe comisii şi pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat.  +  Articolul 109 (1) Şedinţa Senatului este deschisă de preşedinte sau de vicepreşedintele care îl înlocuieşte. (2) Preşedintele este asistat de 2 secretari. (3) Înainte de începerea dezbaterilor preşedintele de şedinţa anunta dacă este întrunit cvorumul, ordinea de zi şi programul de activitate.  +  Articolul 110 (1) Senatul adoptă legi, hotărâri, moţiuni şi alte acte cu caracter politic, în prezenta majorităţii senatorilor. În orice alta situaţie cvorumul este de o treime din numărul senatorilor. (2) Înainte de votare preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului. (3) În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Senatului suspenda şedinţa şi anunta ziua şi ora de reluare a lucrărilor.  +  Articolul 111Preşedintele Senatului conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului şi la menţinerea ordinii în sala de şedinţe.  +  Articolul 112 (1) Înainte de începerea dezbaterilor generale secretarii întocmesc lista cuprinzând senatorii care se înscriu la cuvânt. (2) Senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii în lista, cu încuviinţarea preşedintelui Senatului. (3) Reprezentanţilor Guvernului li se poate da cuvântul în orice faza a dezbaterii şi ori de câte ori solicita acest lucru. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii comisiilor sesizate pentru raport de fond.  +  Articolul 113Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoană nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.  +  Articolul 114Preşedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvânt în funcţie de subiectul dezbaterilor sau sa propună Senatului sistarea discuţiilor.  +  Articolul 115 (1) Preşedintele Senatului va da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitand timpul acordat în acest scop. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament.  +  Articolul 116 (1) Preşedintele, un grup parlamentar sau cel puţin 20 de senatori pot cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Senatului. (2) Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 117 (1) Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru care s-au înscris la cuvânt şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul. (2) Nu se admite dialogul între vorbitori şi celelalte persoane aflate în sala.  +  Articolul 118Preşedintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persista şi poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor Senatului.  +  Articolul 119 (1) Dezbaterile din şedinţele Senatului se înregistrează pe banda magnetica şi se stenografiaza. (2) Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete. (3) Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, în cel mult 3 zile de la data şedinţei, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României.  +  Secţiunea a 6-a Procedura de vot  +  Articolul 120 (1) Legile, hotărârile, moţiunile, precum şi celelalte acte cu caracter politic se adoptă de către Senat prin vot. (2) Legile adoptate de Senat pot fi legi constituţionale, legi organice sau legi ordinare.  +  Articolul 121 (1) Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret. (2) Votul deschis se exprima public prin ridicarea mainii, apel nominal, ridicare în picioare sau electronic. (3) Votul prin ridicarea mainii sau prin ridicare în picioare are următoarele semnificatii: pentru, contra sau abţinere. Constatarea rezultatelor se face de preşedinte. Dacă preşedintele o cere sau dacă constatarea sa este contestată de preşedintele unui grup parlamentar, voturile se numara de secretar. (4) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau motiunilor. (5) În cazul în care prin regulament nu se stabileşte o anumită procedura de vot obligatorie, aceasta se va hotărî de Senat, la propunerea preşedintelui.  +  Articolul 122 (1) Votarea prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui senatorilor; fiecare senator răspunde "pentru" sau "contra". (2) După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns.  +  Articolul 123Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Senatului se asaza o urna alba şi alta neagra. Senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte doua bile, dintre care una alba şi una neagra, pe care le introduc în cele doua urne. Bila alba introdusă în urna alba şi bila neagra introdusă în urna neagra înseamnă vot "pentru", iar bila neagra introdusă în urna alba şi bila alba introdusă în urna neagra înseamnă vot "contra".  +  Articolul 124 (1) Votul electronic se desfăşoară prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă vot "pentru", vot "contra" sau "abţinere". Rezultatul votului electronic se afişează la comanda preşedintelui Senatului. În cazul unei defectiuni tehnice votul se repeta. Dacă defectiunea persista, se recurge, după caz, la celelalte modalităţi de vot. (2) Cartela de vot este netransmisibila. (3) Dacă votul este deschis, la solicitarea oricărui grup parlamentar se eliberează câte o lista cuprinzând rezultatele votului.  +  Articolul 125 (1) În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numărul de ordine, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte. (2) Senatorul votează "pentru" lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el votează "contra" stergand numele şi prenumele persoanei propuse. (3) Buletinele de vot se introduc în urne. (4) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta ştampila de control şi cele pe care au fost lăsate neatinse numele şi prenumele candidaţilor şi care, în acest mod, depăşesc numărul funcţiilor pentru care se face alegerea sau numirea.  +  Articolul 126 (1) Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi procedura de votare se repeta. (2) În situaţiile în care votul este deschis preşedintele votează numai după ce restul senatorilor şi-au exprimat votul.  +  Articolul 127În cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvântul.  +  Articolul 128Constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, încheiat în prezenta membrilor Biroului permanent al Senatului.  +  Articolul 129 (1) Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul senatorilor. (2) Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. (3) Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferarii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (4) În cazul legilor constituţionale, când preşedintele constata în prealabil imposibilitatea întrunirii majorităţii prevăzute, amana votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O noua amânare a votului nu poate depăşi 30 de zile. (5) Dacă prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau măsurile luate de acesta se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (6) Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Senatorii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţa intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. (7) Dacă în sala de şedinţa nu se afla majoritatea senatorilor, preşedintele amana votarea până la întrunirea cvorumului legal.  +  Articolul 130 (1) Votul final priveşte ansamblul reglementării. (2) Votul final poate avea loc într-o şedinţa consacrată acestui scop, în ordinea definitivării proiectului de lege sau a propunerii legislative.  +  Articolul 131 (1) Votul poate fi contestat numai de preşedintele unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei Senatul se pronunţa prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi susţinută de un singur vorbitor într-un interval de timp rezonabil şi, în caz de opoziţie, poate lua cuvântul într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar. (2) Admiterea contestaţiei are drept consecinţa repetarea votului.  +  Articolul 132 (1) Numirile, confirmările sau avizele pentru numiri în funcţii, care, potrivit legii, se fac de către Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari. (2) În vederea întocmirii raportului comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidaţii. (3) Candidaţii vor fi invitaţi şi la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea lor şi în plen.  +  Secţiunea a 7-a Procedura pentru medierea, respingerea, reexaminarea şi promulgarea legii  +  Articolul 133Proiectele de lege şi propunerile legislative examinate mai întâi de Senat se semnează, după adoptare, de preşedintele Senatului şi se înaintează Camerei Deputaţilor, în vederea dezbaterii şi adoptării. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.  +  Articolul 134 (1) În cazul în care Senatul a adoptat fără modificări un proiect de lege sau o propunere legislativă primită de la Camera Deputaţilor, aceasta va fi semnată de preşedintele Senatului, va fi depusa la secretarul general al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale şi va fi transmisă Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea formalităţilor de promulgare. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru legile adoptate de Senat în urma medierii divergentelor cu Camera Deputaţilor, când aceasta din urma a fost prima sesizată. (3) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucrează în plen şi se aduce la cunoştinţa senatorilor în aceeaşi zi. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit legii.  +  Articolul 135 (1) În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă adoptată anterior de Camera Deputaţilor, aceasta se trimite, pentru o noua dezbatere, Camerei Deputaţilor. Dacă proiectul de lege sau propunerea legislativă este respinsă de Senat şi a doua oara, respingerea este definitivă. (2) În cazul în care Camera Deputaţilor respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă adoptată anterior de Senat, Senatul procedează la o noua dezbatere. O noua respingere de către Camera Deputaţilor este definitivă. (3) În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă, ca prima Cameră sesizată, nu le mai înaintează Camerei Deputaţilor. Respingerea se comunică iniţiatorului. (4) De la prevederile alin. (3) se exceptează proiectele de lege privind aprobarea ordonanţelor adoptate de Guvern. (5) Proiectele de lege sau propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi sesiuni.  +  Articolul 136 (1) În caz de neconstituţionalitate, constatată potrivit art. 144 lit. a) din Constituţie, Senatul dezbate şi hotărăşte pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari asupra obiectiei de neconstituţionalitate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea comunicării. (2) În urma dezbaterii legea se supune unui singur vot, dacă aceasta a fost declarata în întregime neconstitutionala. În celelalte cazuri se supun votului numai prevederile declarate neconstituţionale sau textele propuse de comisie. (3) Obiecţia de neconstituţionalitate este înlăturată numai în cazul în care atât Senatul, cat şi Camera Deputaţilor au adoptat legea, în aceeaşi forma, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. (4) În cazul în care în una dintre Camere nu se obţine majoritatea de două treimi cerută de art. 145 alin. (1) din Constituţie, prevederile declarate neconstituţionale prin decizie a Curţii Constituţionale se inlatura din lege, iar dacă legea în ansamblul sau este declarata neconstitutionala, ea nu se mai trimite la promulgare Preşedintelui României. (5) Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari, pe baza concluziilor reţinute din examinarea conţinutului deciziei Curţii Constituţionale, recomanda Senatului prin raportul ei admiterea sau respingerea obiectiei de neconstituţionalitate. Nu pot fi propuse amendamente la textele considerate neconstituţionale. Comisia poate propune texte corespunzătoare deciziei Curţii Constituţionale.  +  Articolul 137 (1) Dacă Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferita de cea adoptată de Camera Deputaţilor, preşedintele Senatului, de acord cu preşedintele Camerei Deputaţilor, iniţiază procedura de mediere. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care Camera Deputaţilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferita de cea adoptată de Senat. (2) Aceasta procedura se desfăşoară de o comisie de mediere, care lucrează potrivit normelor cuprinse în art. 56-68 şi 72-75.  +  Articolul 138 (1) În procedura de adoptare a legilor medierea divergentelor dintre Senat şi Camera Deputaţilor se face prin intermediul unei comisii de mediere, potrivit art. 80-104. (2) Raportul comisiei de mediere se înscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevăzută la art. 80-104, sau, după caz, pe ordinea de zi a şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul şedinţelor comune. (3) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluţiile propuse de comisia de mediere diferite de cele adoptate iniţial de Senat. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aproba potrivit procedurii şi cu majoritatea de voturi necesară în vederea adoptării legii în forma finala.  +  Articolul 139Dacă ambele Camere ale Parlamentului îşi insusesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133.  +  Articolul 140 (1) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord sau dacă una dintre Camere nu aproba, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţa comuna, potrivit regulamentului acestor şedinţe. (2) După finalizarea dezbaterilor în şedinţa comuna se procedează conform prevederilor art. 133.  +  Articolul 141 (1) În cazul în care Preşedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima data de Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului. (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative.  +  Articolul 142Pentru legile adoptate, potrivit Constituţiei, în şedinţa comuna a celor două Camere, noua deliberare se face tot în şedinţa comuna, conform Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.  +  Articolul 143 (1) Evidenta şi păstrarea originalelor tuturor proiectelor de lege adoptate atât de Senat, cat şi de Camera Deputaţilor, a legilor promulgate de Preşedintele României, precum şi a formelor proiectelor de lege şi propunerilor legislative, în redactarea iniţială, cu care a fost sesizat Parlamentul se fac de către Camera Deputaţilor. (2) Camera Deputaţilor face, de asemenea, şi numerotarea legilor adoptate de Parlament, în ordinea promulgării lor, trimitandu-le spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) În acelaşi mod se va proceda şi cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament - hotărâri, moţiuni, acte cu caracter politic.  +  Secţiunea a 8-a Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului  +  Articolul 144Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.  +  Articolul 145 (1) Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 69, fie de o comisie de ancheta. (2) Raportul comisiei se înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi. (3) Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.  +  Articolul 146Dacă Senatul hotărăşte sa ceara punerea sub urmărire penală a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, va înştiinţa Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a acestuia.  +  Articolul 147Dispoziţiile art. 105-129 se aplică în mod corespunzător.  +  Capitolul 3 Moţiuni, întrebări, interpelări, informări, petiţii  +  Secţiunea 1 Moţiuni  +  Articolul 148 (1) Moţiunea exprima poziţia Senatului într-o anumită problema de politica interna sau externa. (2) Moţiunile pot fi iniţiate de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor. (3) Moţiunile trebuie să fie întocmite corespunzător actelor juridice ale Senatului şi sa cuprindă motivarea şi dispozitivul. Moţiunile se depun la preşedinte, în plenul Senatului.  +  Articolul 149 (1) Până la încheierea dezbaterii unei moţiuni semnatarii nu mai pot promova o alta moţiune în aceeaşi problema. (2) După primirea motiunilor care nu intra sub incidenţa art. 150 alin. (2) preşedintele Senatului le comunică de îndată Guvernului şi le aduce la cunoştinţa plenului, după care dispune afişarea lor la sediul Senatului şi distribuirea lor senatorilor.  +  Articolul 150 (1) Preşedintele Senatului stabileşte data dezbaterii motiunii, care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite. (2) Preşedintele Senatului nu va supune dezbaterii moţiunile care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 148 şi nici pe cele care vizează finalitati specifice motiunii de cenzura, prezentând Senatului motivele deciziei sale. (3) Moţiunile privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru politica externa şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta condiţie trebuie îndeplinită în termen de 3 zile de la depunerea motiunii.  +  Articolul 151 (1) După începerea dezbaterii motiunii senatorii semnatari nu îşi pot retrage adeziunea la moţiune. (2) La moţiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente. (3) Dezbaterea se încheie prin supunerea la vot a motiunii în plenul Senatului. (4) Nici o moţiune nu poate fi supusă votului înainte de dezbaterea ei.  +  Articolul 152 (1) Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse la art. 105-119 şi se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. (2) Moţiunile adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi, precum şi pentru celelalte persoane vizate.  +  Secţiunea a 2-a Întrebări  +  Articolul 153 (1) Fiecare senator poate adresa întrebări orale sau scrise Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autorităţilor administrative autonome. (2) Întrebarea consta în solicitarea de a se răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul înţelege sa comunice Senatului documentele ori informaţiile solicitate de senator sau dacă are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinata. (3) În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de interes personal sau particular, care urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice. (4) Cei întrebaţi, dacă sunt prezenţi, au obligaţia sa răspundă imediat la fiecare intrebare sau vor declara ca prezintă răspunsul în zilele următoare, indicând data. Pentru cei care nu sunt prezenţi Senatul va stabili data la care aceştia sunt obligaţi sa răspundă intrebarilor, pe care o va comunică celor în cauza. (5) Membrul Guvernului poate amana răspunsul la întrebarea orala pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate. (6) La prezentarea intrebarii senatorul va preciza dacă doreşte sa primească răspunsul în scris sau oral în şedinţa publică.  +  Articolul 154Dacă răspunsul la o intrebare da naştere unei replici, durata afectată pentru aceasta este de cel mult 3 minute. Răspunsul la replica va fi dat în aceleaşi condiţii în care s-a răspuns la intrebare.  +  Articolul 155 (1) Nici un senator nu poate adresa mai mult de doua întrebări în aceeaşi şedinţa. Durata afectată intrebarilor şi raspunsurilor va fi stabilită de Biroul permanent. (2) Întrebările care n-au putut fi prezentate şi răspunsurile care n-au putut fi date în timpul stabilit vor fi reprogramate pentru şedinţa următoare, mentinandu-se ordinea inscrierilor.  +  Articolul 156Senatul stabileşte o zi din săptămâna consacrată intrebarilor şi raspunsurilor la acestea.  +  Secţiunea a 3-a Interpelări  +  Articolul 157 (1) Interpelarea consta într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către un senator sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. (2) Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul şi motivarea acestora, şi se depun la secretarul desemnat al Senatului.  +  Articolul 158 (1) Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special, se afişează la sediul Senatului şi se comunică celui interpelat. (2) Interpelările se prezintă în şedinţa publică de către autor. (3) Biroul permanent stabileşte o zi din săptămâna consacrată prezentării şi dezbaterii interpelarilor. (4) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi sa răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice Senatul poate acorda un nou termen.  +  Articolul 159 (1) În şedinţa consacrată dezbaterii interpelării se da cuvântul autorului şi apoi celui interpelat. Dacă răspunsul la interpelare da naştere unei replici, se da cuvântul în aceeaşi ordine. Preşedintele Senatului poate limita durata luarilor de cuvânt. (2) Răspunsul la interpelările adresate Guvernului se prezintă de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Răspunsul la interpelările adresate membrilor Guvernului se prezintă de ministru sau, după caz, de un secretar de stat.  +  Articolul 160Senatul poate adopta o moţiune prin care să îşi exprime poziţia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării, cu respectarea condiţiilor prevăzute în secţiunea 1 din prezentul capitol.  +  Secţiunea a 4-a Informarea Senatului şi a senatorilor  +  Articolul 161 (1) Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar asupra activităţii acestora, informaţiile şi documentele necesare. (2) Preşedinţii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin. (1) informaţiile şi documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate. (3) Fiecare senator are dreptul de a cere informaţiile şi documentele menţionate prin intermediul preşedintelui Senatului sau al preşedinţilor comisiilor. (4) Solicitarea informării este obligatorie în cazul în care o iniţiativă legislativă implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat. (5) Autorităţile prevăzute la alin. (1) sunt obligate sa răspundă în termen de cel mult 10 zile. În situaţii excepţionale în care răspunsul necesita date suplimentare, acestea au obligaţia de a declara în scris ca interesul public nu le permite sa răspundă la timp şi de a cere un termen suplimentar, care nu poate depăşi 30 de zile. În cazul în care autorităţile nu răspund în termenele prevăzute senatorul interesat poate cere invitarea lor în plenul Senatului. (6) Refuzul nejustificat de a răspunde la solicitarile prevăzute în alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea juridică potrivit legii. Preşedintele Senatului poate sesiza autorităţile competente, la solicitarea senatorului interesat.  +  Articolul 162În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informează Senatul despre aceasta, iar Senatul decide în şedinţa secreta.  +  Articolul 163Documentele primite se restituie organului respectiv după consultare.  +  Secţiunea a 5-a Petiţii  +  Articolul 164Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Senatului. Petitiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.  +  Articolul 165Petitiile se înscriu în registrul general al Senatului, în ordinea primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului şi obiectul cererii.  +  Articolul 166 (1) Petitiile înregistrate se repartizează spre soluţionare de către unul dintre vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petiţiei, ori senatorilor cărora le-au fost adresate personal. (2) Orice membru al Senatului poate lua cunoştinţa de conţinutul unei petiţii, adresandu-se în acest scop preşedintelui comisiei căreia i-a fost repartizata. (3) Senatorul căruia îi sunt adresate petiţii le va transmite spre soluţionare autorităţilor publice competente.  +  Articolul 167 (1) Comisia va decide care sunt petitiile a căror rezolvare nu suferă amânare, sesizand de îndată autorităţile publice competente, în vederea soluţionării lor. Pentru celelalte petiţii comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unei autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite problema ce face obiectul petiţiei se prezintă Senatului. (2) Autorităţile publice sesizate au obligaţia sa informeze Senatul, în scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre soluţia adoptată. (3) Petitionarului i se aduce la cunoştinţa soluţia adoptată.  +  Secţiunea a 6-a Declaraţii politice  +  Articolul 168 (1) În fiecare săptămâna Biroul permanent aloca o anumită perioada de timp dintr-o zi de şedinţa pentru declaraţii politice ale senatorilor. (2) Declaraţiile politice se fac în nume propriu sau în numele grupului parlamentar. (3) În raport cu conţinutul lor declaraţiile politice pot da dreptul la replica senatorilor, grupurilor parlamentare şi autorităţilor vizate.  +  Capitolul 4 Statutul senatorului  +  Secţiunea 1 Imunitatea parlamentară  +  Articolul 169 (1) Senatorii se bucura de imunitate parlamentară. (2) Imunitatea parlamentară are ca scop garantarea libertăţii de exprimare a senatorului şi protejarea acestuia împotriva urmăririlor judiciare represive, abuzive sau sicanatoare. (3) Senatorul nu poate fi urmărit pe cale judiciară pentru opinii sau voturi exprimate în cursul îndeplinirii mandatului. (4) Nici un senator nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat sau trimis în judecata, penală ori contravenţională, pentru fapte străine exercitării mandatului, fără încuviinţarea prealabilă a Senatului şi numai după ascultarea sa. (5) Cererea de autorizare a trimiterii în judecata, penală ori contravenţională, precum şi cererea de reţinere, de arestare sau de perchezitie se adresează preşedintelui Senatului de ministrul justiţiei. (6) Preşedintele Senatului aduce cererea la cunoştinţa senatorilor în şedinţa publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari spre examinare, care va stabili dacă a fost sau nu a fost facuta în scopul de a-l abate pe senator de la exerciţiul funcţiei sale. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia. (7) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere şi aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, în termen de 15 zile de la data depunerii lui. (8) Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor Senatului.  +  Articolul 170În caz de infracţiune flagrantă senatorul poate fi reţinut şi supus percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii şi percheziţiei. În cazul în care Senatul constata că nu exista temei pentru reţinere va dispune de îndată revocarea acestei măsuri cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Dispoziţia de revocare a reţinerii se executa de îndată, prin ministrul justiţiei.  +  Articolul 171Cererile de reţinere, de arestare, de perchezitie sau autorizarea trimiterii în judecata, penală ori contravenţională, se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.  +  Secţiunea a 2-a Incompatibilităţi  +  Articolul 172Calitatea de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Alte incompatibilităţi sunt cele stabilite prin lege organică.  +  Articolul 173Exercitarea unor funcţii conferite de un stat străin sau de către o organizaţie internationala şi salarizate de către acestea este incompatibilă cu mandatul de senator.  +  Articolul 174 (1) Senatorii cărora Guvernul le încredinţează o misiune temporară de cel mult 6 luni pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator o singură dată. (2) Încredinţarea unei misiuni pe o perioadă mai mare de 6 luni este incompatibilă cu calitatea de senator.  +  Articolul 175 (1) Senatorul care se afla într-o incompatibilitate prevăzută la art. 172, 173 şi art. 174 alin. (2) sau în legea organică prevăzută la art. 68 alin. (3) din Constituţie va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului. (2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) senatorul care se afla într-un caz de incompatibilitate este declarat demisionat din funcţia de senator de către Senat, la cererea Biroului permanent al acestuia, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari. (3) Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului sau formatiunii politice pentru care a candidat, excluzandu-se persoanele care nu mai fac parte din partidul sau formatiunea politica respectiva. Asupra legalităţii alegerii supleantului Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari va prezenta Senatului un raport.  +  Articolul 176În cursul termenului prevăzut la art. 175 alin. (1) senatorul trebuie să declare la Biroul permanent al Senatului orice activitate pe care va continua sa o desfăşoare în viitor.  +  Articolul 177Schimbările intervenite în activitatea senatorului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoştinţa Biroului permanent în cel mult 10 zile de la data apariţiei acestora, fiind aplicabile şi prevederile art. 175.  +  Articolul 178Se interzice utilizarea numelui oricărui senator, însoţit de aceasta calitate, în orice acţiune publicitara privitoare la o întreprindere financiară, industriala sau comercială.  +  Secţiunea a 3-a Exercitarea mandatului de senator  +  Articolul 179 (1) Senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Senatului, sub condiţia validării. (2) După constituirea legală a Senatului fiecare senator va depune în faţa plenului Senatului, întrunit în şedinţa solemna, jurământul prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituţia României.  +  Articolul 180 (1) După validare, pe durata exercitării mandatului senatorilor li se eliberează legitimatia de membru al Senatului, semnată de preşedintele acestuia. (2) De asemenea, senatorii vor avea un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata exercitării mandatului. Modelul insemnului se stabileşte de către Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se suporta din bugetul Senatului. (3) Legitimatia şi însemnul se pot păstra de senator după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.  +  Articolul 181Pe durata exercitării mandatului senatorii beneficiază de pasaport diplomatic.  +  Articolul 182Calitatea de senator încetează la data întrunirii legale a Senatului nou-ales, precum şi în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.  +  Articolul 183 (1) Pentru exercitarea mandatului de senator, în circumscripţiile electorale se organizează, pentru fiecare senator, câte un birou senatorial, având ca personal încadrat un şef de birou senatorial, un sofer şi o secretara-dactilografa, personal care face parte din aparatul Senatului. (2) Încadrarea personalului birourilor senatoriale se face cu contract de muncă pe durata determinata, de secretarul general al Senatului, la propunerea senatorilor în cauza. (3) Pe perioada în care îndeplineşte aceasta activitate personalul angajat se considera detaşat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în condiţiile legislaţiei muncii. (4) Contractul de muncă al personalului birourilor senatoriale încetează din dispoziţia senatorului sau, în cazul în care titularului mandatului îi încetează calitatea de senator, la data la care noul titular dispune aceasta.  +  Articolul 184 (1) Senatorii primesc drepturile băneşti potrivit Legii privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României şi beneficiază de celelalte drepturi potrivit legii şi prezentului regulament. (2) Senatorii primesc indemnizaţia lunară şi celelalte drepturi începând cu data intrării în exerciţiul mandatului şi până la încetarea acestuia.  +  Articolul 185Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari poate propune Biroului permanent diminuarea indemnizaţiei lunare şi a diurnei de şedinţa, în funcţie de prezenta senatorului la lucrările Senatului.  +  Articolul 186Pe durata exercitării mandatului de senator contractul de muncă al persoanei în cauza se suspenda, cu excepţia cazurilor în care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului şi cu avizul unităţii.  +  Secţiunea a 4-a Concedii, absente, demisii  +  Articolul 187Nici un senator nu poate lipsi de la şedinţele Senatului sau ale comisiei din care face parte decât în cazul în care i s-a aprobat aceasta.  +  Articolul 188 (1) Concediile se acordă pentru motive de boala sau interese personale. (2) Concediile de boala se acordă pe baza certificatului medical. (3) Pentru interese personale se pot acorda în timpul unei sesiuni cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizaţiei, iar peste aceasta durata, concedii fără plata, care se pot efectua integral sau în mai multe transe. Concediile până la 4 zile se aproba de preşedintele Senatului, iar cele cu o durată mai mare de 4 zile, de către Biroul permanent. (4) Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea menţionat, de către unul dintre secretarii Senatului, numărul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.  +  Articolul 189 (1) Senatorul care lipseşte de la 8 şedinţe consecutive fără a avea concediu sau peste concediul acordat va fi invitat de preşedinte să justifice motivele absentei. (2) Dacă în termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei senatorul nu se prezintă sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevăzute la art. 184.  +  Articolul 190 (1) Senatorii pot demisiona prin cerere scrisă adresată preşedintelui. (2) Preşedintele Senatului, în şedinţa publică, întreabă senatorul dacă stăruie în cererea de demisie şi, dacă răspunsul este afirmativ ori dacă senatorul nu se prezintă pentru a răspunde, declara locul vacant.  +  Secţiunea a 5-a Deontologia parlamentară; abateri şi sancţiuni  +  Articolul 191Încălcarea dispoziţiilor obligatorii privind îndatoririle senatorului prevăzute în Constituţie şi în prezentul regulament, exercitarea abuzivă a mandatului de senator, comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar sau a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afară acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator, constituie abatere de la deontologia parlamentară.  +  Articolul 192Abaterile de la deontologia parlamentară se sancţionează cu: a) avertisment; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) îndepărtarea din sala pe durata şedinţei; e) interzicerea de a participa la lucrările Senatului pe o perioadă de maximum 30 de zile calendaristice.  +  Articolul 193Abaterile şi sancţiunile prevăzute la art. 191 şi la art. 192 lit. a)-d) se constata şi se aplică de preşedintele de şedinţa sau, după caz, de preşedintele comisiei senatoriale.  +  Articolul 194 (1) Preşedintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, sa îl invite să îşi retragă sau sa explice cuvântul care a generat incidente şi care ar atrage aplicarea măsurii. (2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă sau regretata ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare, măsura nu se mai aplica.  +  Articolul 195În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continua să se abata de la regulament, preşedintele Senatului îi va putea retrage cuvântul, iar dacă persista, îl va îndepărta din sala.  +  Articolul 196 (1) Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele Senatului şi pot aplica măsurile prevăzute la art. 192 lit. a)-d). (2) În cazul în care un senator săvârşeşte abateri deosebit de grave preşedintele comisiei va suspenda şedinţa şi va aduce cazul la cunoştinţa preşedintelui Senatului, care îl va supune Biroului permanent.  +  Articolul 197 (1) Abaterile grave sau repetate, care implica aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 192 lit. e), se constata de Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau din Camera Deputaţilor, a unui senator ori a unui deputat. Sesizarea se adresează preşedintelui Senatului. (2) Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari soluţionează sesizarea înaintată de preşedintele Senatului în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la comisie. Soluţia comisiei se ia cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (3) Raportul comisiei se înaintează de îndată, împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Senatului. (4) Biroul permanent soluţionează cauza în termen de 7 zile de la data primirii raportului, împreună cu dosarul cauzei. (5) Împotriva hotărârii Biroului permanent al Senatului petiţionarul sau senatorul sancţionat poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data comunicării acesteia. (6) Contestaţia se soluţionează de către plenul Senatului în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (7) Hotărârea plenului Senatului este definitivă şi executorie.  +  Articolul 198În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 192 lit. e) senatorului în cauza i se suspenda toate drepturile băneşti şi materiale ce i s-ar cuveni pe durata interzicerii participării la lucrările Senatului.  +  Articolul 199Sancţiunile prevăzute la art. 192 se aplică pentru fiecare abatere şi se cumulează aritmetic.  +  Capitolul 5 Serviciile Senatului  +  Articolul 200 (1) Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului. (2) Secretarul general este numit de către Senat, pe durata mandatului acestuia, la propunerea preşedintelui. (3) Secretarul general poate fi revocat la propunerea preşedintelui Senatului sau a cel puţin 20 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulată o singură dată în cursul aceleiaşi sesiuni. (4) Secretarul general este ordonator principal de credite şi, în îndeplinirea atribuţiilor sale, emite ordine.  +  Articolul 201 (1) Pe baza legii bugetului de stat Senatul aproba bugetul anual, precum şi execuţia acestuia, după verificarea de către chestorii Senatului. (2) Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto şi modul de utilizare a acestora, precum şi cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, în limita sumelor prevăzute în bugetul anual.  +  Articolul 202 (1) Structura organizatorică a serviciilor Senatului, precum şi numărul maxim de posturi se aproba de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent. (2) Statul de funcţii se aproba de Biroul permanent, la propunerea secretarului general al Senatului.  +  Articolul 203 (1) Folosirea colaboratorilor pentru lucrările Senatului, ale comisiilor şi pentru unele activităţi ale serviciilor Senatului se aproba de Biroul permanent. (2) Indemnizaţia colaboratorilor, în limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborării şi se ordonanţează de secretarul general al Senatului.  +  Capitolul 6 Dispoziţii finale  +  Articolul 204Constituţionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de Curtea Constituţională, la cererea preşedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 25 de senatori.  +  Articolul 205Dispoziţiile prezentului regulament pot fi modificate cu votul majorităţii senatorilor.  +  Articolul 206 (1) Prevederile art. 183 referitoare la angajarea unei secretare-dactilografe şi a unui sofer, precum şi la dotarea birourilor senatoriale cu câte un autoturism se vor aplica cel mai târziu o dată cu adoptarea bugetului Senatului pe anul 1994. (2) Până la punerea în aplicare a dispoziţiilor alineatului precedent, pentru exercitarea mandatului de senator în circumscripţiile electorale, prin grija prefecturilor şi, după caz, a consiliilor locale se va organiza, pentru fiecare senator, un birou senatorial. (3) Pentru desfăşurarea activităţilor senatoriale prefecturile şi, după caz, consiliile locale vor pune la dispoziţie senatorului un mijloc de transport şi o dactilografa. (4) Biroul permanent al Senatului va face de îndată demersurile necesare la Guvernul României, în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului articol.-------------