STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022privind siguranța rutieră pentru perioada 2022-2030
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 535 bis din 31 mai 2022
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 682 din 25 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 535 din 31 mai 2022. + Introducere Strategia Națională privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, denumită în continuare Strategie, este un document de politici publice care stabilește cadrul și planificarea implementării obiectivelor și planurilor de acțiune în domeniul siguranței rutiere, definite ca atare în acord cu normele și liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene (UE). Scopul acestui document este de a defini coordonate pragmatice pentru inițierea și îndeplinirea acțiunilor viitoare, vizând ameliorarea siguranței rutiere pentru toate categoriile de participanți la trafic. În acest sens, cele două anexe care sunt parte integrantă a Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, reprezintă:Anexa 1 - Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, care cuprinde totalitatea acțiunilor proiectate pentru întreaga perioadă de opt ani în vederea atingerii scopului și obiectivelor prezentei Strategii șiAnexa 2 - Programul național prioritar pentru perioada 2022-2024 pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră, care cuprinde acțiunile etapizate aferente primilor trei ani, nominalizarea entităților responsabile și a resurselor necesare implementării, precum și a referințelor de evaluare și monitorizare a gradului de îndeplinire a acestor acțiuni. Siguranța rutieră este o responsabilitate comună, care necesită acțiuni concrete și coordonate, iar îmbunătățirea parametrilor specifici domeniului se poate obține doar cu implicarea fiecăruia, atât din postura de utilizator al drumului, cât și din cea de autoritate de reglementare și aplicare a legislației. Pentru o implementare eficientă a strategiei este nevoie de sprijinul și implicarea tuturor actorilor cu atribuții în siguranța rutieră. În acțiunile conexe implementării este indispensabilă inclusiv implicarea organizațiilor neguvernamentale, sectorului privat, autorităților locale, sindicatelor, patronatelor, institutelor de cercetare-dezvoltare și inovare, sferei academice, precum și a mass media. Plecând de la experiența Strategiei precedente (2016-2020), în abordarea de față, eforturile sunt concentrate prioritar către îmbunătățirea comunicării privind siguranța rutieră, printr-o mai bună coordonare și o prezență crescută a experților din domeniu în spațiul public, eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice sectorului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor, identificarea soluțiilor de finanțare pentru activitățile de siguranță rutieră, precum și asigurarea unei mobilități sigure pentru toți participanții la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului. Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră (C.I.S.R.) este organul consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, care funcționează în baza Hotărârii Guvernului nr. 437/1995 privind înființarea Consiliului Interministerial pentru Siguranța Rutieră, cu modificările și completările ulterioare, care asigură concepția de ansamblu și coordonarea pe plan național a strategiei naționale de siguranță rutieră, pe baza planului de acțiuni aferent și a programului național de acțiuni prioritare pentru implementarea strategiei, desfășurate de organele de specialitate ale administrației publice și de alte instituții și organizații cu atribuții în acest domeniu, precum și evaluarea politicilor publice, vizând ameliorarea continuă a siguranței rutiere. C.I.S.R. se compune din conducătorii sau, după caz, reprezentanții conducătorilor ministerelor Transporturilor și infrastructurii, Afacerilor interne, Finanțelor, Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Mediului, apelor și pădurilor, Cercetării, inovării și digitalizării, Sănătății, Educației, precum și reprezentanții autorităților administrației publice locale ale municipiului București și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute de lege. La lucrările C.I.S.R. pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului României și, după caz, reprezentanți ai mediului universitar, ai institutelor de cercetare, organizațiilor neguvernamentale sau ai companiilor publice ori private din domeniul siguranței rutiere. De asemenea, la lucrările C.I.S.R. pot fi invitați reprezentanți ai autorităților administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale interesate. Primul-ministru coordonează activitatea C.I.S.R, iar activitatea curentă a C.I.S.R. este condusă de ministrul transporturilor, în calitate de președinte. În structura C.I.S.R. funcționează Delegația Permanentă Interministerială de Siguranță Rutieră (D.P.I.S.R.) și Secretariatul C.I.S.R. Activitatea D.P.I.S.R. se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sub coordonarea secretarului de stat pentru transport rutier, în cadrul următoarelor grupuri de lucru:a) Grupul de lucru pentru colectare și analiză a datelor și informare publică;b) Grupul de lucru pentru infrastructură și semnalizare rutieră;c) Grupul de lucru pentru educație rutieră;d) Grupul de lucru pentru supravegherea circulației rutiere;e) Grupul de lucru pentru dezvoltare urbană, mediu și sănătate;f) Grupul de lucru pentru intervenția în caz de accident;g) Grupul de lucru pentru vehicule rutiere;h) Grupul de lucru pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră. Activitatea C.I.S.R. se desfășoară în reuniuni plenare ordinare care au loc, de regulă, semestrial. Primul-ministru sau președintele C.I.S.R. poate hotărî convocarea unor reuniuni extraordinare pentru soluționarea unor probleme urgente. Activitatea D.P.I.S.R. este permanentă și se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub coordonarea secretarului de stat pentru transporturi rutiere. La întâlnirile grupurilor de lucru ale D.P.I.S.R. pot fi invitați ca membri, fără drept de vot, specialiști și experți din universități sau institute de cercetare, experți din organizații neguvernamentale (ONG-uri), din companii publice sau private interesate în problemele siguranței rutiere. Deși cadrul general determinat de H.G. nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare, stabilește responsabilități doar în sarcina membrilor C.I.S.R., abordarea propusă este bazată pe implicarea tuturor actorilor cu responsabilități în acest domeniu, precum: mediul privat (în special operatorii de transport, constructorii de drumuri, producătorii de vehicule și prestatorii de servicii de asigurare), societatea civilă reprezentată prin ONG-uri și asociații, alte autorități/ instituții publice centrale (Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) sau locale (Instituțiile Prefecturii, Consiliile Județene) și mediul academic.1. Viziune Având în vedere că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere continuă să crească, la nivelul întregii lumi, UE și-a reafirmat obiectivul pe termen lung, de a se apropia de zero decese până în 2050 - "Viziunea Zero". Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE - de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 - s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentată de "sistemul sigur". Potrivit abordării "sistemului sigur", "decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea "sistemului sigur" vizează un sistem rutier mai puțin punitiv, implică conștientizarea faptului că oamenii fac greșeli și propune măsuri complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. Anumite măsuri precum construcția optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulație reduse, pot reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, măsurile ar trebui să asigure un nivel de protecție suficient chiar și în cazul în care un element eșuează, pentru că un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și monitorizarea performanței." (adaptare din Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 - Următorii pași în direcția "Viziunii zero", 2019) Prin urmare, obiectivul pe termen lung trebuie să rămână acela de a ne apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 și același obiectiv ar trebui vizat și în ceea ce privește vătămările grave. Scopul "sistemului sigur" pe termen lung este prevenirea deceselor și a rănirilor grave produse pe rețeaua rutieră. Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări și reprezintă baza Deceniului de acțiune al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru siguranța rutieră. Implementarea acestuia necesită o implicare guvernamentală puternică și consecventă, precum și implicarea unor factori dintr-o gamă variată de domenii. În acest sens, prezenta Strategie integrează abordarea "sistemului sigur" și recunoaște că, deși oamenii vor face greșeli și pot fi implicați în accidente rutiere, scopul trebuie să fie întotdeauna asigurarea unui mediu care să permită atenuarea consecințelor grave nedorite. Viziunea urmărită prin această strategie este Viziunea Zero, prin implementarea "sistemului sigur", cu accent pe următoarele mesaje cheie (Asociația Mondială de Drumuri, 2020):– Responsabilitatea principală a unei autorități cu atribuții în domeniul rutier și a altor entități și instituții implicate este de a sprijini utilizatorii drumurilor să ajungă la destinația dorită în condiții de siguranță.– Abordarea sistemului sigur se bazează pe o poziție etică (Viziunea Zero) în care nu poate fi niciodată acceptabil ca oamenii să fie grav răniți sau uciși pe rețeaua rutieră. Propune un set de principii de proiectare și funcționare pentru a ghida acțiunile întreprinse în coordonate favorabile atingerii obiectivului asumat pe termen lung.– Există o responsabilitate partajată între proiectanți, administratori de drumuri și participanții la trafic, pentru a circula în condiții de siguranță pe rețeaua rutieră.– Abordarea sistemului sigur îi obligă pe proiectanții de sistem să ofere un mediu sigur și să considere sistemul combinat ca fiind optim, față de abordarea tradițională care a pus cel mai mare accent pe responsabilizarea utilizatorului drumului.– Proiectarea și funcționarea sistemului trebuie să amelioreze erorile factorului uman (utilizatorul drumului).– Sunt necesare strategii pentru intervenția la nivelul întregului sistem pentru a elimina accidentele soldate cu morți și răniți grav, precum și pentru a îmbunătăți inclusiv asistența de urgență și cea medicală necesară victimelor accidentelor.– Abordarea sistemului sigur reprezintă cel mai eficient mod de a lua în considerare și de a anihila riscurile de accidente mortale și grave într-o rețea rutieră.– Utilizarea noilor tehnologii orientate atât pentru protecția pasagerilor autovehiculelor noi/moderne cât și pentru dezvoltarea mecanismelor de prevenire, monitorizare și intervenție rapidă. Prin punerea în aplicare a abordării "sistemului sigur", măsurile prezentate în noul cadru privind siguranța rutieră vor avea impact real și vor aduce îmbunătățiri semnificative și necesare ale performanței în materie de siguranță pe drumuri și, mai presus de orice, vor salva vieți.2. Informații generale relevante În această secțiune sunt prezentate o serie de date generale, relevante din punctul de vedere al traficului rutier și al siguranței rutiere la nivelul României, în comparație, acolo unde există date disponibile, cu situația la nivelul UE sau cu alte țări vecine. În perioada 2010-2020, la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere.
Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020.
Sursa: Eu Road Safety - Result Conference 2021 România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această tendință descrescătoare a numărului de decese este în linie cu cea înregistrată la nivel european, bazată pe un set standard de variabile: o scădere mai accentuată în rândul grupurilor de vârstă mică și mijlocie, mai puține decese pe drumurile rurale, o scădere a accidentelor pe timp de noapte. Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului deceselor în accidente rutiere în anul 2020. La nivelul Uniunii Europene, numărul persoanelor decedate a scăzut în medie cu 17% față de anul 2019. Amplitudinea reducerilor înregistrate nu a fost uniformă la nivelul tuturor statelor, cele mai mari scăderi fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. La polul opus, în cinci state membre s-a înregistrat o creștere a numărului de decese în accidente rutiere grave. În acest context, în intervalul 2010-2020 România a înregistrat o reducere cu 21,6% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%).
Figura 2. Evoluția relativă (procentuală) a deceselor rutiere între 2010 și 2020.
Sursa: RANKING EU PROGRESS ON ROAD SAFETY. 15th Road safety performance index report Între 2010 și 2019, în România, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 22%, o scădere similară cu media Uniunii Europene (23%), care însă situează România în treimea cea mai puțin performantă dintre țările UE.
Figura 3. Modificarea numărului de decese rutiere în UE27, țările AELS și Regatul Unit (2010-2019).
Sursa: European Automobile Clubs (EAC), Care Institute of Safety Health Inc. (CARE) Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT) În anul 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere la un milion de locuitori. Numărul de decese la un milion de locuitori este mai mare în România în comparație cu țările vecine, și semnificativ mai mare față de media UE (51 decese la un milion de locuitori).
Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2019).
Sursa: EAC, CARE EUROSTAT Aceeași situație se poate observa și în cazul deceselor la 10.000 de autovehicule înmatriculate, unde diferența este și mai pronunțată.
Figura 5. Numărul de decese rutiere la 10.000 de mașini înmatriculate (2018).
Sursa: CARE EUROSTAT Este de remarcat faptul că începând din 2001 se constată o tendință de scădere continuă a acestor valori, în concordanță cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene.Din analiza datelor statistice cu privire la accidentele de circulație înregistrate în anul 2019 reiese că în România, din numărul total de decese înregistrate în anul 2019, cea mai mare pondere o reprezintă pietonii (39%) și șoferii/pasagerii autovehiculelor implicate în accidente de circulație (37%), față de 44% cât reprezintă ponderea șoferilor și pasagerilor decedați și 20% cât reprezintă ponderea pietonilor decedați ca urmare a accidentelor de circulație înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Figura 6. Proporția de decese rutiere după modul de transport 2019.
Sursa: EAC, CARE EUROSTAT Conform datelor statistice publicate de EAC și EUROSTAT, începând din 2010 se poate constata că la nivelul Uniunii Europene numărul de decese înregistrate din rândul ocupanților vehiculelor cu două roți cu motor a scăzut cu mai mult de jumătate. Raportându-ne la aceiași perioadă, este de remarcat faptul că deși s-a înregistrat o scăderea semnificativă cu 12% a deceselor pasagerilor din automobilele angajate în accidente de circulație, a crescut însă cu 19% numărul de decese în rândul bicicliștilor implicați în accidente de circulație. În privința distribuției deceselor rutiere înregistrate în 2019 pe grupe de vârstă, se poate constata că cea referitoare la România este similară cu cea din Uniunea Europeană, cu mențiunea că datele analizate reflectă o vulnerabilitate crescută a persoanelor implicate în accidente de circulație înregistrate în România, care au vârsta cuprinsă între 50-64 de ani.
Figura 7. Proporția de decese rutiere pe grupe de vârstă (2019).
Sursa: EAC, CARE Rețeaua de drumuri publice a României avea, la sfârșitul anului 2020, o lungime totală 86.791 de kilometri, din care: 17.913 km (20,6%) drumuri naționale, 35.085 km (40,4%) drumuri județene și 33.793 km (39,0%) drumuri comunale, fără a putea evidenția străzile din lipsa datelor. Conform datelor publicate de EUROSTAT în 2019, atât densitatea drumurilor cât și a autostrăzilor din România (358 km/1000 kmp, respectiv 3 km/1000 kmp) este mult inferioară mediei din Uniunea Europeană, caracterizată de o densitate a drumurilor de 944 km/1000 kmp și de 17 km/1000 kmp a autostrăzilor. Conform datelor de la finele anului 2020, din lungimea totală a drumurilor, doar 45,2% erau modernizate și aveau suprafețe asfaltice de tip greu și mijlociu (39.189 km), iar 24,9% aveau îmbrăcăminți rutiere ușoare (21.651 km). La aceiași dată, aproximativ o cincime din drumuri (19,7% din lungimea totală - 17.052 km) erau pietruite, iar 10,3% (8.899 km) erau de pământ. Față de anul precedent, lungimea totală a drumurilor din România s-a menținut relativ constantă, însă se poate remarca o ușoară creștere (cu 6,2%) a numărului de kilometri de autostradă (de la 866 km la 920 km). Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori.
Figura 8. Calitatea infrastructurii rutiere (1 = extrem de slabă, 7 = printre cele mai bune din lume.
Sursa: Forumul Economic Mondial, Sondajul Opiniei Executivului (2017-2018) Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic. Creșterea volumului de trafic pe fondul unei dinamici lente de dezvoltare a infrastructurii rutiere poate influența în mod negativ evoluția numărului de accidente rutiere, putând reprezenta un indicator predictiv în domeniul siguranței rutiere. Analiza evoluției numărului de vehicule înmatriculate în România în ultimii zece ani relevă o creștere continuă atât a numărului de autoturisme, cât și a numărului de vehicule în general. Astfel, la sfârșitul anului 2020 parcul auto de autoturisme era mai mare cu 2.968.445 unități față de cel înregistrat la finele anului 2010 - ceea ce înseamnă o creștere cu 69%, iar pe ansamblu, la sfârșitul anului 2020 numărul vehiculelor înmatriculate era cu 3.803.099 mai mare față de cel înregistrat la finele anului 2010 - ceea ce înseamnă o creștere cu 70% a parcului de vehicule în ultimii 10 ani.
Figura 9. Evoluția parcului de vehicule înmatriculate în perioada 2010-2020
Sursa: Institutul Național de Statistică (I.N.S.)/Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (D.R.P.C.I.V.) Vechimea medie a autoturismelor din România a fost de 15,9 ani în 2020, plasându-se printre țările din UE cu cele mai vechi flote de autoturisme, alături de Lituania și Estonia. Această vechime ridicată a autovehiculelor determină ca starea tehnică a acestora să fie de multe ori necorespunzătoare pentru asigurarea unui grad ridicat de siguranță în circulația pe drumurile publice.
Comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, în ceea ce privește rata de motorizare, exprimată prin numărul de autoturisme la 1000 de locuitori, România se afla pe ultimul loc în anul 2019 (357 de autoturisme/1.000 locuitori), mult sub media din UE. Alături de țara noastră, cele mai mici rate de motorizare din Uniunea Europeană se înregistrau în Letonia și Ungaria (sub 400 de autoturisme la 1000 de locuitori) La sfârșitul anului 2020 numărul deținătorilor de permis de conducere era de 8.065.846 de persoane, ceea ce reprezintă 41,7% din totalul populației țării și 51,4% din populația adultă. Asta înseamnă că una din 2 persoane adulte din România deține permis de conducere. În privința evoluției numărului deținătorilor de permis de conducere, se poate observa o creștere continuă. Dacă la finele anului 2011 erau 6.431.415 de deținători de permise de conducere, la finele anului 2020 numărul acestora era de 8.065.846. Astfel, în perioada respectivă numărului deținătorilor de permise de conducere a crescut cu 25,4%.
Figura 10. Evoluția numărului de deținători de permise de conducere în decada 2011-2020.
Sursa: D.R.P.C.I.V. Prin prisma analizei datelor din tabelul de mai jos, care relevă ponderea deținătorilor de permis de conducere din numărul total de cetățeni cu vârsta cuprinsă în intervalele precizate în tabel, se poate concluziona că peste 65% din cei tineri, din categoriile de vârstă de 21-30 de ani și 31-50 de ani, sunt deținători de permis de conducere. În acest context se poate remarca și faptul că mai mult de o treime dintre tinerii până în 21 de ani sunt posesori de permis de conducere.
Figura 11. Ponderea deținătorilor de permis de conducere. Sursa: DRPCIV și INS, *din populația adultă3. Priorități, politici și cadrul juridic existent Anul 2012 a constituit un debut pentru autoritățile române în sensul elaborării unui proiect de strategie națională menită să reducă mortalitatea provenită din accidentele de circulație și să creeze un climat de siguranță în rândul participanților la trafic. Ulterior, în anul 2016, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 755 privind aprobarea Strategiei naționale pentru siguranță rutieră pentru perioada 2016-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 902 din 9 noiembrie 2016. Astfel, începând cu anul 2016, politica de siguranță rutieră a devenit un obiectiv important, imperativ și de maximă prioritate, asumat și prevăzut în documentele strategice ale statului român. Politicile naționale de siguranță a traficului rutier reprezintă cele mai importante instrumente care precizează direcțiile de urmat pentru implementarea de soluții de siguranță rutieră pe drumurile intens circulate și/sau periculoase, iar documentul precedent de politici publice - Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră - a fost elaborat doar pentru perioada 2016-2020, astfel că în prezent nu există un document care să însumeze toate necesitățile de intervenție din domeniul siguranței rutiere, rol care îi revine Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră. În plus, Constituția României garantează conform art. 34 și art. 35: ● dreptul la ocrotirea sănătății - statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătății publice, pentru organizarea asistenței medicale în caz de accidente și luarea de măsuri de protecție a sănătății fizice a persoanei, și ● dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. Prioritățile Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră pentru perioada 2022 - 2030, de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere și de creștere a parametrilor siguranței rutiere sunt în strânsă legătură cu obiectivele Programului de Guvernare, privind creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat și prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor, astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a congestiei și de asigurare a unei rețele rutiere de transport modernă, eficientă și sigură, cu obiectivele prevăzute în Master Planul General de Transport al României, precum și cu obiectivele europene transpuse în legislația română prin Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcările normelor de circulație, care afectează siguranța rutieră și pentru facilitarea executării sancțiunilor aplicate acestor încălcări, republicată.Obiectivele și prioritățile Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră pentru perioada 2022 - 2030 sunt totodată în coordonare și completează obiectivele și acțiunile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în alte strategii de nivel național (Strategia Națională pentru implementarea Sistemelor Inteligente de Transport, Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Planuri de mobilitate urbană, Strategii din domeniul protecției mediului privind eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare etc.) Aprobarea prezentei strategii de către Guvernul României este o expresie elocventă a continuității preocupărilor în domeniul siguranței rutiere și a unui angajament instituțional responsabil, dedicat ameliorării continue a riscurilor circulației pe drumurile publice din România, bazat pe valorificarea pragmatică și eficientă a bunei cooperări interinstituționale. Totodată, atragerea partenerilor din societatea civilă care au preocupări sau responsabilități în acest domeniu de activitate, vizează consolidarea garanțiilor indispensabile realizării dezideratelor ce țin de protecția vieții umane și a mediului.4. Analiza contextului și definirea problemelor România se situează pe ultimele locuri în UE și în ultima treime a listei țărilor din lume, în ceea ce privește mortalitatea datorată accidentelor rutiere, atât ca număr, cât și raportat la un milion de locuitori sau la 10.000 de autovehicule înmatriculate. Această realitate reclamă recunoașterea că parametrii caracteristici, precum și calitatea interacțiunii elementelor sistemului de transport rutier, sunt alterate, cel puțin prin prisma următoarelor aspecte relevante:1) infrastructura rutieră (rețeua de drumuri) - România deține o infrastructură de transport învechită, insuficientă și neadaptată realităților cotidiene;2) utilizatorii infrastructurii rutiere - datorită condițiilor întâlnite în trafic, pe fondul unei culturi atitudinale lipsite de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula în condiții de siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră din România adoptă deseori un comportament riscant, prin manifestări imprevizibile ori ezitante sau chiar agresive, ceea ce conduce în mod implicit la creșterea riscului de accidente;3) flota de autovehicule - cu unele excepții și cu disparități semnificative între regiuni, utilizatorii de infrastructură rutieră dispun de o flotă auto relativ învechită și într-o stare tehnică necorespunzătoare condițiilor și comportamentelor manifestate în trafic de către conducătorii de autovehicule;4) intervenții post accident - România duce în multe cazuri lipsa unei rețele de drumuri adecvate, care să faciliteze intervențiile imediate în situații de urgență, iar participanții la trafic dovedesc un comportament imprevizibil și uneori chiar inadecvat la întâlnirea vehiculelor de intervenție în caz de accident;5) managementul siguranței rutiere - toate elementele enumerate mai sus (punctele 1-4), dublate de un management deficitar al siguranței rutiere, determină rezultatele nefavorabile pe care România le înregistrează în privința accidentelor de circulație și a numărului de victime ale acestora. Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei au preluat obiectivele europene de creștere a siguranței rutiere și reducerea la jumătate a numărului de decese din accidentele rutiere până în anul 2020, față de anul 2010. În conformitate cu nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 755/2016 privind aprobarea Strategiei naționale pentru siguranță rutieră pentru perioada 2016-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, obiectivul general al strategiei a fost reducerea la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020, față de anul 2010, astfel încât în anul 2020 să se înregistreze cel mult 1188 de decese, față de 2377 în 2010. În baza analizei parcursului implementării planului de acțiuni menționat, se poate constata că eficacitatea acesteia a fost grevată de următoarele obstacole definitorii:1. Lipsa susținerii la nivel politic, și a prioritizării acțiunilor specifice siguranței rutiere la nivel guvernamental;2. Lipsa unui sistem de monitorizare și evaluare a stadiului implementării și a gradului de realizare a acțiunilor specifice din domeniului siguranței rutiere;3. Lipsa stabilirii responsabilităților instituționale în privința implementării acțiunilor prevăzute în planul aprobat;4. Lipsa resurselor financiare necesare implementării unor acțiuni specifice;5. Întârzieri în procesele de inițiere, promovare și adoptare a actelor normative cu impact asupra domeniului siguranței rutiere;6. Comunicare interinstituțională deficitară în ceea ce privește coordonarea onorării atribuțiilor și responsabilităților asumate, care derivă din cuprinsul Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2016-2020. Din datele furnizate de Direcția Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (I.G.P.R.), pentru anul 2019 s-au înregistrat 1864 decese din accidentele rutiere, comparativ cu obiectivul de 1307 decese. Prin urmare, dezideratul ameliorării continue a siguranței rutiere pe drumurile publice din România reclamă, ca în baza identificării și înțelegerii particularităților, corelațiilor și interdependențelor relaționare dintre elementele constitutive ale sistemului rutier, să inițiem și să promovăm acțiuni pragmatice, care printr-o abordare coroborată a măsurilor corective adecvate și necesare de implementat, să conducă la îmbunătățirea apreciabilă a parametrilor de stare caracteristici sistemului rutier. Astfel, printr-un management performant al siguranței rutiere, prin dezvoltarea și adecvarea infrastructurii la cerințele traficului rutier actual, prin impulsionarea utilizării unor mașini sigure, dublate de campanii de educație și conștientizare a riscurilor rutiere și a necesității asumării la nivel de interiorizare a responsabilităților ce țin de onorarea exigențelor proprii creșterii siguranței rutiere, ne putem aștepta la constituirea și consolidarea ulterioară a garanțiilor indispensabile promovării unor repere atitudinale și referințe de comportament sigur, preventiv și responsabil al participanților la trafic.5. Obiective Așa cum reiese din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor "Europa în mișcare - Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată", siguranța este esențială pentru orice sistem de transport și trebuie să constituie prioritatea majoră în cadrul politicilor publice asumate de statele membre. În acest context, Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 - Următorii pași în direcția "Viziunii zero", prevede că obiectivul pe termen lung al UE va rămâne acela de a se apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 ("viziunea zero"). Același obiectiv ar trebui îndeplinit și în ceea ce privește vătămările grave. De asemenea, Uniunea Europeană va urmări noi obiective intermediare de reducere cu 50 % a numărului de decese cauzate de accidente rutiere până în anul 2030 și de reducere cu 50 % a numărului de vătămări grave în aceeași perioadă, comparativ cu anul de referință 2019. În calitate de stat membru, și fiind preocupat de a asigura o mobilitate sigură pentru toți participanții la trafic, România se alătură efortului european și preia obiectivul european de reducere cu 50% a numărului de decese și cu 50% a numărului de răniri grave cauzate de accidentele rutiere până în anul 2030, comparativ cu anul de referință 2019. Obiectivul general al Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră este reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate și cu 50% a numărului persoanelor rănite grav în urma producerii accidentelor rutiere. Prezenta Strategie este guvernată de următoarele obiective generale: ● îmbunătățirea permanentă a legislației din domeniul transporturilor și al siguranței rutiere, precum și al controlului respectării acesteia; ● identificarea soluțiilor de finanțare pentru activitățile de siguranță rutieră, din surse legal constituite; ● îmbunătățirea comunicării privind siguranța rutieră, printr-o mai bună coordonare și o prezență crescută a experților în domeniu în spațiul public; ● eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice domeniului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor; ● utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții; ● asigurarea unei mobilități sigure pentru toți participanții la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului. Obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu obiectivele specifice (OS) din cadrul subreformei 1.3 din cadrul PNRR cu privire la siguranța rutieră, respectiv obiectivele care sunt descrise în Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării PNRR: OS 1: punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii; OS 2: reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili. Totodată, obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră din PNRR, submăsura 1.1. Decarbonizarea transportului rutier. Ținta Autovehicule poluante casate (EURO 3 sau mai puțin) care se regăsește în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României la nr. 62 are termenul de implementare trimestrul 2 din anul 2026 și presupune casarea a cel puțin 250 000 de vehicule poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puțin) mai vechi de 15 ani între 2022 și jumătatea anului 2026. Jalonul nr. 62 este complementar cu jalonul nr. 60, denumită Intrarea în vigoare a legii pentru stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto de către utilizatori casnici, companii private și instituții publice. Ca urmare a reformelor în siguranța rutieră și a măsurilor cuprinse în planurile și programele de acțiune subsecvente pentru implementarea prezentei strategii în domeniul modernizării/reabilitării drumurilor existente, respectiv a investițiilor în siguranța rutieră sprijinite de PNRR, fondurile externe rambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și fondurilor rambursabile prin Banca Europeană de Investiții (BEI), pe lângă indicatorii de bază, până în anul 2025 se va urmări îndeplinirea unui obiectiv intermediar de reducere cu 25% a numărului anual de decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile naționale și autostrăzi, comparativ cu anul 2019. În paralel, în cadrul componentei C10 Fondul local din PNRR, Reforma Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă, autoritățile stabilite responsabile prin PNRR vor urmări crearea cadrului legal pentru monitorizarea unui indicator similar, de reducere cu 25% a numărului anual de decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile județene până în anul 2025, comparativ cu anul 2019. În ceea ce privește gestionarea punctelor negre, se va urmări atingerea obiectivului din cadrul Măsurii 65 din PNRR "Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră", care constă în reducerea punctelor negre/hotspots atât în mediul urban, cât și în cel interurban, incluzând un plan specific de acțiune în domeniul investițiilor pentru reducerea numărului de puncte negre cu 48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea din anul 2026, comparativ cu numărul inițial de 267 de puncte negre/hotspots din 2019.6. Direcții de acțiune Pentru crearea unui cadru de politici publice privind siguranța rutieră congruente cu orientările la nivel european, România preia viziunea bazată pe un "sistem sigur". Acest concept presupune abordarea sistemică a siguranței rutiere, care se raportează la identificarea particularităților elementelor constitutive, a rolului fiecăruia și a dinamicii relațiilor dintre acestea. Gestiunea responsabilă a funcționării sistemului necesită implicarea și buna colaborare a tuturor factorilor care pot contribui în mod constructiv la ameliorarea parametrilor de stare ai acestuia. În acest sens rolul cheie revine autorităților publice centrale și locale, asociațiilor, mediului academic, instituțiilor din mediul public și privat. "Sistemul sigur" are în centrul său omul, cu toate vulnerabilitățile sale, și se bazează pe faptul că accidentele sunt inerente, însă este important ca efectele acestora să fie menținute în limite predictibile și raportate la onorarea dezideratului reducerii continue ale acestora. Măsurile prevăzute în acest document vizează definirea coordonatelor implementării "sistemului sigur", în sensul capacitării tuturor factorilor implicați, precum și a celor care sunt chemați să se implice, în mod subordonat onorării dezideratului de a proteja viața umană și al ameliorării continue a siguranței rutiere. Abordarea integrată, dublată de explicitarea responsabilităților asumate de factorii implicați în implementarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, creează premisele consolidării unor tendințe evolutive favorabile stabilizării unui mediu sigur de deplasare, supus monitorizării și optimizării continue, în funcție de rezultatele evaluării secvențiale a stadiilor și a finalității implementării obiectivelor în fiecare etapă, raportat la indicatori predefiniți. În atare situație, un pas important este reprezentat de concretizarea rolului Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră, axat pe capacitarea și coagularea pragmatică a disponibilităților de implicare proactivă a factorilor cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere, dublată de eficientizarea procesului de identificare și accesare a resurselor financiare dedicate de la bugetul statului, precum și de atragerea altor fonduri, concomitent cu efectuarea demersurilor necesare extinderii eligibilității instituțiilor. Prezentul document de politici publice a preluat obiectivele Uniunii Europene în domeniul siguranței rutiere și indicatorii asociați, adăugând elemente privind managementul siguranței rutiere, care să permită o mai bună coordonare a acțiunilor, vizând maximizarea eficacității acestora, din perspectiva rezultatelor obținute. Principalele elemente care formează sistemul sigur, adaptate dinamicii rutiere din România, sunt:5.1. Managementul siguranței rutiere O mai bună coordonare a acțiunilor din domeniul siguranței rutiere este prioritară. Experiența anilor trecuți, așa cum este reflectată prin prisma datelor statistice, ne arată că este necesară întărirea coordonării la nivel național a activităților privind îmbunătățirea siguranței rutiere, desfășurate de organele de specialitate ale administrației publice și de alte instituții și organizații cu atribuții în acest domeniu, precum și crearea mecanismelor de finanțare pentru respectivele activități - prevăzute în prezenta strategie națională de siguranță rutieră. În acest sens, propunerea pe termen scurt din prezenta strategie este de a întări activitatea Secretariatului Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră din cadrul Autorității Rutiere Române - ARR, prin suplimentarea numărului de posturi, cu scopul de a oferi sprijin cu privire la comunicarea privind siguranța rutieră, implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră. Rolul Secretariatului C.I.S.R. este de a asigura o comunicare operativă și eficientă între membri, cât și o comunicare publică corespunzătoare, menită să capteze sprijinul mass-media și al societății civile în vederea susținerii implementării măsurilor de siguranță și de conștientizare a responsabilității individuale ca participant la trafic, dar și să reprezinte un punct de contact cu restul statelor membre ale UE și cu ONU, în ceea ce privește cooperarea subordonată susținerii efortului global de reducere a numărului de victime ca urmare a accidentelor rutiere. De asemenea, pe termen lung se are în vedere stabilirea unei mai bune comunicări între nivelul central și local care să permită intervenții optime adaptate mediului. Identificarea și/sau crearea, precum și valorificarea mecanismelor de finanțare dedicate siguranței rutiere reprezintă condiții esențiale proprii sustenabilității aplicării planurilor de acțiuni ale căror implementare/operaționalizare este dependentă ori condiționată de asigurarea resurselor materiale dedicate. În acest sens, pe termen lung, încasările generate ca urmare a amenzilor aplicate prin intermediul sistemului automat de detecție, procesare și sancționare a abaterilor - prevăzut a fi operaționalizat, conform programului național prioritar 2022-2024 - reprezintă o sursă de finanțare, care va permite inclusiv acoperirea totală sau parțială, după caz, a cheltuielilor aferente implementării acelor acțiuni, care presupun asigurarea de resurse financiare, la nivelul necesarului evaluat în prezenta strategie. Tot pe termen lung, pentru optimizarea raportului cost/beneficiu, la implementarea acțiunilor din domeniu, se va avea în vedere crearea unui mecanism de gestionare a cercetării în domeniul siguranței rutiere. Acest mecanism ar urma să vizeze identificarea entităților care pot derula aceste activități specifice, și intensificarea colaborării cu acestea, în vederea derulării de studii, analize și proiecte de cercetare, ale căror rezultate să evidențieze acele componente, care se apreciază/recomandă să fie incluse din viitoarele propuneri de investiții, proiecte sau inițieri/modificări de acte normative în domeniul siguranței rutiere.5.2. Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță Această direcție reunește două mari priorități, și anume: factorul uman și sistemele automate. În ceea ce privește factorul uman, acțiunile cuprinse în prezenta strategie vizează educația rutieră desfășurată la nivelul unităților de învățământ și reconsiderarea condițiilor de acces la profesie și/sau ocupații, precum și de menținere în funcție - specifice entităților supuse autorizării din partea ministerului transporturilor și infrastructurii și respectiv a persoanelor care exercită ocupații cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere. Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră pentru perioada 2022-2030 vizează inclusiv perspectiva reglementării cursurilor de conducere responsabilă și a programelor de reabilitare pentru conducătorii auto care au săvârșit abateri repetate la regimul circulației rutiere. Educația pentru siguranță rutieră se prevede a fi integrată în sistemul formal de educație, prin completarea ofertei curriculare aferente disciplinelor din aria curriculară om și societate, precum și activități extracurriculare. Cunoștințele și abilitățile dobândite prin educația pentru siguranța rutieră sunt construite treptat, începând cu învățământul preșcolar. Implementarea educației rutiere se realizează și prin intermediul disciplinelor de studiu opționale, integrate curriculumului, la decizia școlii. La nivelul învățământului secundar superior, planurile de învățământ din învățământul profesional și tehnic dedicat elevilor școlarizați în anumite calificări profesionale va cuprinde inclusiv pregătirea pentru obținerea permisului de conducere și, după caz, chiar și pregătirea inițială pentru obținerea certificatelor de calificare profesională de conducător auto transport rutier de marfă. În ceea ce privește învățământul universitar, există programe universitare de studii care la momentul actual acoperă problematica siguranței rutiere. Educația non-formală promovată de Ministerul Educației se concentrează pe dezvoltarea competențelor elevilor, ca de exemplu abilitățile interpersonale și capacitatea de a lucra în echipă, pentru a sprijini participarea activă în societate și piața muncii, completând competențele dobândite prin educația formală. Educația non-formală are loc în țară prin activități extracurriculare, programul Erasmus +, programul "Școala altfel", proiecte și parteneriate, competiții naționale extracurriculare, activități în cadrul palatelor și cluburilor copiilor. Provocarea o constituie însă reușita identificării/creării și alocării fondurilor pentru integrarea educației rutiere în activitățile teoretice și în special în cele practice. Formarea are o componentă în sarcina D.R.P.C.I.V, care se referă la actualizarea procesului de instruire și examinare pentru obținerea permisului de conducere, și pornește de la modificarea procedurii prin introducerea unei noi probe eliminatorii, pe simulator, înaintea desfășurării probei practice pe traseu - și are în vedere inclusiv actualizarea procedurii de atestare și evaluare a examinatorilor. Considerând importanța unei stări fizice și psihice corespunzătoare ca fiind una dintre premisele efectuării unor deplasări în condiții de siguranță, un capitol separat este dedicat îmbunătățirii evaluării medicale și psihologice, inclusiv în contextul modificării viitoare a Directivei privind permisele de conducere. În privința monitorizării, și respectiv pentru facilitarea evaluării dinamice și optimizării continue a sistemului sigur, începând cu anul 2022 vor fi introduși o serie de indicatori, care să permită înțelegerea mult mai clară a diferitelor aspecte, care influențează în ansamblu performanța siguranței. În acest scop, un capitol este dedicat indicatorilor de performanță pentru portul centurii de siguranță, portul echipamentelor de protecție, siguranța vehiculelor, alcool și distragerea atenției. Pentru o cât mai bună acuratețe a măsurătorilor este nevoie de dezvoltarea bazei de culegere a datelor primare și de finanțare a activității, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene. Un alt obiectiv al acestui capitol îl reprezintă modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranței rutiere, care vizează în principal actualizarea legislației cu metode aplicate cu succes în alte state, în scopul reducerii numărului de victime rutiere, cum ar fi reglementarea distanței minime în mers, a comportamentului agresiv sau a vitezei medii. Obiectivul privind Modelarea comportamentului uman în trafic acoperă componenta de aplicare a legii, în special prin intensificarea controalelor în trafic. În ceea ce privește sistemele automate, două capitole distincte ale planului de acțiuni tratează implementarea și valorificarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor, respectiv sistemele automate de management al traficului. Sistemele tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor presupun existența unui cadrul legal în strânsă legătură cu trei principii de bază, respectiv: alocarea distinctă a finanțării pentru funcționarea sistemului, crearea unor standarde de date și stabilirea unui nivel de acceptanță pentru furnizorii datelor de detecție. Sistemele automate de management al traficului îndeplinesc mai multe funcții, printre care: monitorizarea video a traficului cu scopul de a permite intervențiile rapide ale echipajelor de urgență sau cele necesare deszăpezirii sau redării viabilității drumului (degajarea carosabilului ca urmare a accidentelor), analiza calitativă și cantitativă a traficului rutier, recunoașterea automată a plăcuțelor de înmatriculare, etc.. Totodată vor fi implementate platforme informatice și de comunicații (IT C), precum aplicații, servicii electronice și infrastructură capabile să furnizeze real-time/asincron informații despre trafic, respectiv să faciliteze luarea unor decizii pe termen mediu/lung, precum și asigurarea suportului tehnic necesar echipelor de intervenție.Tot acest capitol cuprinde și acțiuni pentru integrarea bazelor de date (de ex. Ministerul Afacerilor Interne - asigurători în ceea ce privește accidentele ușoare), care să faciliteze interogările în timp real (de ex.: interogarea bazei de date a Autorității Rutiere Române - ARR de către echipaje de control ale Registrului Auto Român - RAR, Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Poliției Rutiere etc.).5.3. Siguranța vehiculelor În contextul conducerii automatizate, autoritățile statelor membre vor solicita accesul la datele de la bordul vehiculelor pentru a stabili cine este responsabil în cazul unui accident. În România, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin RAR, va avea responsabilitatea reglementării modului de colectare a datelor anonimizate privind performanța tehnologiilor automatizate din punctul de vedere al siguranței, pentru a permite cercetarea și dezvoltarea în materie de siguranță rutieră. În plus, RAR, ca autoritate tehnică în domeniu, va implementa și dezvolta activitatea de expertiză tehnică extrajudiciară și constatare tehnico-științifică auto, va înființa laboratoare de cercetare și va dezvolta expertize capabile să ofere baza tehnică pentru obținerea de date necesare unor analize complexe, corecte și precise, ce vizează metodologiile de monitorizare, inspecție și testare a vehiculelor pe toată durata vieții acestora, monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de asistență a șoferului precum și a interfeței om-mașină (human-machine interface - HMI). Alinierea la standardele tehnice și la normele specifice privind siguranța vehiculelor care funcționează cu hydrogen și a vehiculelor autonome, prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE) nr. 1003/2010, (UE) nr. 1005/2010, (UE) nr. 1008/2010, (UE) nr. 1009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE) nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr. 351/2012, (UE) nr. 1230/2012 și (UE) 2015/166 ale Comisiei este o altă preocupare care va fi preluată în Programele prioritare de acțiuni. Tot pentru siguranța vehiculelor, va fi introdusă o evaluare suplimentară a vehiculelor rulate, care au fost implicate în evenimente, pentru determinarea stării de depreciere. Constatarea tehnico-științifică auto pentru determinarea gradului de siguranță rutieră va fi optimizată prin dezvoltarea unor baze de date compatibile privind elementele de siguranță rutieră în cadrul stațiilor de inspecție, cât și a unităților de reparații vehicule. De asemenea, va continua finanțarea și dezvoltarea de studii de cercetare privind obținerea de date pentru estimarea emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră din transportul rutier, compatibile cu programul Agenției Europene de Mediu - COPERT.5.4. Siguranța infrastructurii Din punct de vedere al infrastructurii, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prioritizează intensificarea construcției de autostrăzi și de centuri ocolitoare, precum și modernizarea drumurilor existente și creșterea siguranței rutiere prin introducerea de soluții tehnologice noi și avansate în domeniul siguranței rutiere, implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1, menținerea "infrastructurii lizibile" care se adresează tuturor participanților la trafic și care este pusă în aplicare de către administratorul drumului prin intermediul mesajelor și indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corectă și adecvată a infrastructurii. De asemenea, prin CNAIR vor fi derulate și proiecte pentru identificarea, analiza și eliminarea punctelor periculoase de pe rețeaua de drumuri naționale aflate în administrare. Un alt aspect de interes pentru dezvoltarea siguranței infrastructurii îl constituie construirea de zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic și construirea/amenajarea de parcări sigure și securizate. Pentru drumurile județene, din totalul de 35.085 km drumuri doar 15.232 km au fost modernizați reprezentând 43,41% din total. Drumurile județene și comunale sunt în general degradate și cu soluții tehnice depășite, nepermițând un acces facil spre zonele rurale și orașele mici. Aceste stări de fapt îngreunează accesul locuitorilor mediului rural și ai orașelor mici la serviciile publice, locurile de muncă și oportunitățile oferite de centrele urbane din regiune. Mai mult de atât, lipsa modernizării acestor categorii de drum scade siguranța în trafic, crește semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade viteza de rulare și conduce la ambuteiaje.Ca răspuns la provocările enumerate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, construirea, reabilitarea sau modernizarea legăturilor rutiere secundare către rețeaua rutieră transeuropeană de transport (TEN-T) și nodurile aferente, precum și soluții pentru creșterea siguranței circulației (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, sensuri giratorii, achiziționarea de echipamente și utilaje necesare creșterii și menținerii nivelului de siguranță a traficului etc.). Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a transpus prevederile Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, iar în ceea ce privește acțiunile viitoare necesare atingerii unor progrese măsurabile în siguranța infrastructurii rutiere, Autoritatea Rutieră Română - ARR: ● va intensifica formarea auditorilor de siguranță rutieră responsabili cu derularea evaluării de impact asupra siguranței rutiere, a auditului de siguranță rutieră și a inspecției de siguranță rutieră; ● va extinde realizarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră pe drumurile secundare; ● va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română - ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puțin o dată la 5 ani; ● va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat; ● va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere; ● va crea registre electronice ale infrastructurii rutiere, care vor constitui baza de calcul pentru cercetări în domeniu și vor include cartografierea pe categorii a trecerilor de pietoni, marcajelor și indicatoarelor, precum și alți parametri pentru a crea studii și analize plauzibile de gestiune a siguranței rutiere la nivel național.Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2019/1936. Legea nr. 265/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aplică drumurilor noi și drumurilor existente, după cum urmează: autostrăzilor, drumurilor expres, precum și drumurilor aparținând rețelei rutiere transeuropene, astfel cum este definită în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, drumurilor de interes național, precum și drumurilor de interes județean și străzilor de categoria I și a II-a. Inspecția de siguranță rutieră periodică și inspecția de siguranță rutieră specifică se efectuează pe toate categoriile de drumuri/străzi enumerate mai sus, iar evaluarea de impact asupra siguranței rutiere și auditul de siguranță rutieră se realizează pentru proiectele de infrastructură rutieră care vizează toate categoriile de drumuri mai sus menționate, cu excepția străzilor de categoria I și a II-a. Transpunerea prevederilor Directivei 2019/1936/UE în legislația națională garantează faptului că nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare în toate procedurile privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere și în dezvoltarea cerințelor de calitate privind infrastructura pentru astfel de utilizatori. Transporturile rutiere reprezintă o componentă fundamentală a sistemului național de transport, prin ponderea pe care o are și prin provocările generate de către acesta. Cele două elemente constituente ale acestui mod de transport, respectiv infrastructura și vehiculele, trebuie abordate integrat. Prin urmare, inclusiv dezvoltarea infrastructurii trebuie să se realizeze în mod subordonat rigorilor abordării sistemice a relației infrastructură-vehicul. În acest sens, implementarea sistemelor inteligente de transport pe rețeaua rutieră existentă, cât și pe drumurile aflate în stadiu de proiect, este considerată o direcție esențială pentru reducerea congestionării, creșterea nivelului de siguranță, creșterea eficienței utilizării rețelei rutiere și protecția mediului. România cunoaște în prezent o dezvoltare progresivă a sistemelor de transport inteligente pe rețeaua rutieră națională, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport și în strânsă corelație cu acțiunile derulate la nivel european și internațional. Acest proces are în vedere cel puțin trei planuri: tehnologic, operațional și investițional, cu principalele obiective reducerea numărului de accidente (inclusiv reducerea impactului accidentelor) și reducerea poluării (abordarea temei schimbărilor climatice).5.5. Intervenții în situații de urgență Principala direcție de acțiune vizează actualizarea cadrului legal care să asigure managementul unitar al intervenției serviciilor specializate și resurselor folosite de acestea în cazul accidentelor rutiere. Având în vedere nou-introdusul obiectiv european de reducere cu 50% a numărului de răniți grav din accidentele rutiere, unul dintre aspectele prioritare îl constituie funcționarea sistemului MAIS - Scala Maximum Abreviată a Leziunilor, respectiv comunicarea de către Unitățile de Primiri Urgențe și Ministerul Sănătății, către Direcția Rutieră din cadrul I.G.P.R., a datelor lezionare ale victimelor accidentelor rutiere în mod automat (electronic) în formatul Clasificării statistice internaționale a bolilor și a problemelor de sănătate conexe - ICD 10.Un punct distinct în acest capitol ține de îmbunătățirea mijloacelor tehnice de intervenție la evenimentele rutiere (ex. autospeciale pentru descarcerare, ambulanțe, elicoptere etc.), de monitorizare și cercetare la fața locului (ex. drone, aeronave, platforme fixe/mobile de senzori, infrastructură și aplicații) și de restabilire a viabilității drumurilor/repunerea în situația anterioară producerii evenimentului (ex. macarale).7. Rezultatele așteptate Principalele măsuri pe care le aduce prezentul document de politici publice pentru perioada 2022-2030, sunt următoarele: ● O mai bună comunicare în materie de siguranță rutieră, atât la nivel interinstituțional, cât și în relația cu societatea civilă și presa, în scopul conștientizării opiniei publice cu privire la responsabilități individuale și la riscurile caracteristice traficului rutier, prin desemnarea unor purtători de cuvânt/experți în comunicare pe domeniul siguranței rutiere; ● Introducerea ratingului de siguranță a infrastructurii rutiere, ca și mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, în conformitate cu prevederile Directivei 2019/1936 privind managementul infrastructurii rutiere; ● Operaționalizarea unor sisteme tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor de la regimul circulației rutiere, vizând creșterea siguranței rutiere; ● Utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții; ● Crearea unui mecanism sustenabil și transparent de finanțare a activităților de siguranță rutieră din sumele încasate cu ajutorul sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor rutiere. În acest fel, vor putea fi urmărite atât încasările la bugetul de stat generate de sistemul automat, cât și cheltuielile cu investițiile în siguranță rutieră, necesare pentru implementarea programelor de acțiuni prioritare în domeniul siguranței rutiere; ● Monitorizarea progresului atingerii obiectivului general în mod raportat la indicatorii cheie de performanță în siguranța rutieră, elaborați de Comisia Europeană cu sprijinul experților din statele membre și incluși în Raportul de țară, care vor permite armonizarea la nivel european și vor ajuta astfel la comparații între statele membre; ● O mai bună monitorizare și evaluare a implementării acțiunilor propuse, prin stabilirea de responsabili (prin funcția deținută la nivelul instituțiilor implicate), indicatori intermediari de realizare a acțiunilor, precum și estimări de costuri și resurse implicate în realizarea Programelor de acțiuni prioritare în domeniul siguranței rutiere;● Organizarea furnizorilor de cercetare și intensificarea cercetării în domeniul siguranței rutiere (studii, cercetare, analize etc.), în colaborare cu parteneri din sistemul public, privat și/sau societăți civile.8. Indicatori Pentru a măsura progresele înregistrate în domeniul siguranței rutiere, indicatorii de referință rămân cei privind decesele și vătămările grave, care vor fi în continuare monitorizați atent. Ținând însă cont de faptul că abordarea "sistemului sigur" se bazează pe înțelegerea mult mai clară a aspectelor care influențează în ansamblu performanța siguranței rutiere, Comisia Europeană a elaborat, în strânsă cooperare cu experții statelor membre, un prim set de indicatori-cheie de performanță, care vor fi completați și ajustați în continuare în viitor. În conformitate cu bunele practici europene, România a preluat acest set de indicatori-cheie de performanță vizați de prezenta strategie, și anume:
*) Pentru acest indicator-cheie de performanță sunt prevăzute definiții complementare. Acești opt indicatori-cheie de performanță, alături de indicatorii privind decesele și vătămările grave, reprezintă baza pentru monitorizarea progreselor. În paralel, activitățile de consolidare a indicatorilor-cheie de performanță existenți și de elaborare a unor indicatori noi vor continua. Metodologia de colectare, prelucrare și raportare a datelor va fi dezvoltată în concordanță cu setul de cerințe obligatorii prevăzute în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 - Următorii pași în direcția "Viziunii zero". Totodată, vor fi luate în considerare și rezultatele proiectului Baseline finanțat de Comisia Europeană conform Acordului de finanțare nr. MOVE/C2/SUB/2019-558/CEF/PSA/SI2.835753 - colectarea indicatorilor-cheie de performanță pentru siguranță rutieră.9. Implicații bugetare, juridice și sursele de finanțare Acțiunile necesare implementării prezentei strategii de siguranță rutieră vor fi finanțate din surse bugetare, fonduri externe nerambursabile, bugetele autorităților publice locale, parteneriate public- private sau alte surse de finanțare identificate la momentul derulării acțiunii, cu încadrarea în prevederile bugetare, potrivit reglementărilor în vigoare. Realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 20222030 implică respectarea legislației naționale și a celei europene în domeniu și necesită mobilizarea resurselor publice.9.1. Finanțarea măsurilor privind siguranța rutieră conform PNRR și Programului Operațional Transport (POT) Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră este de 617.6 milioane de euro (mil. euro), din care suma solicitată din PNRR este de 219 mil. euro. Astfel, în tabelul nr. 1 sunt prezentate categoriile de investiție, iar în tabelul nr. 2 sunt detaliate proiectele în funcție de investiții. Tabel nr. 1 Categorii de investiții în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră
Tabel nr. 2 Categorii de investiții și proiecte în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră
În ceea ce privește punctele negre, un obiectiv din cadrul jalonului 65. "Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră", care constă în reducerea punctelor negre/hotspots atât în mediul urban, cât și în cel interurban, incluzând un plan specific de acțiune în domeniul investițiilor pentru reducerea numărului de puncte negre cu 48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu numărul inițial de 267 de puncte negre/hotspots din 2019 se prezintă în cadrul PNRR următoarele trei proiecte: Tabelul nr. 3 Puncte Negre identificate de I.G.P.R. (în perioada 2015 - 2019) - 267 locații
Proiectele finanțate în cadrul POT, aferente siguranței rutiere (Axa 3. Creșterea siguranței rutiere), sunt complementare cu cele finanțate din PNRR, respectiv cu cele cu finanțare BEI având ca scop primar eliminarea tuturor punctelor negre identificate pe rețeaua rutieră națională și acoperind următoarele investiții principale: ● Siguranță pasivă: parapete rutiere cu rulouri, montarea de parapete rutiere cu cabluri la marginea părții carosabile, amplasarea atenuatoarelor de impact echipați cu sistem de detecție a accidentelor și monitorizare trafic, achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor, campanii de conștientizare și altele; ● Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante; ● Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor; ● Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere; ● Digitalizarea elementelor de siguranță a circulației Alocarea totală cu supracontractare în cadrul POT este de 750 mil. euro, iar finanțarea efectivă se va face prioritizând numărul de puncte negre eliminate la nivel de proiect. Tabelul nr. 4 Proiectele destinate creșterii siguranței rutiere și finanțarea acestora
De asemenea, în contextul modificărilor structurale privind managementul rețelei naționale de drumuri, rezultate ca urmare a operaționalizării Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), va avea loc un proces de descentralizare între CNAIR și direcțiile regionale ale acesteia (DRDP). În acest sens, cele 7 DRDP-uri vor prelua o parte a activității dedicate siguranței rutiere în ceea ce privește lucrările conexe. Implicit va fi nevoie de o creștere a capacității funcționale și administrative a acestora, atât la nivel de personal, cât și la nivel de dotări și echipamente. În acest sens, a fost realizată o analiză de nevoi privind fiecare DRDP în ce privește echipamentele necesare, iar rezultatele analizei sunt prezentate sub formă tabelară în tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5 Echipamentele necesare a DRDP-urilor și valoarea acestora
În cadrul proiectului "Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată", cu valoarea propusă la finanțare din POT de 80 mil. euro fără TVA, obiectivul specific este modernizarea a minimum 150 de treceri la nivel cu calea ferată la nivelul întregii rețele feroviare din România. Referitor la finanțarea din bugetul de stat, planificarea acțiunilor din prezenta strategie a avut în vedere inclusiv crearea unui mecanism sustenabil de finanțare, prin operaționalizarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor. Pe lângă scopul principal al acestui sistem, care se traduce în beneficii semnificative în domeniul siguranței rutiere (reducerea numărului de victime omenești și scăderea pagubelor materiale), funcționarea acestui sistem va permite creșterea gradului de încasare a amenzilor rutiere, generând astfel sumele necesare pentru finanțarea acțiunilor necesare implementării prezentei strategii din banii încasați de la cei care pun în pericol participanții la trafic prin neconformare și nu din fonduri publice.9.2. Costurilor sociale generate de accidentele rutiere În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din produsul intern brut (PIB), având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite. În domeniul cercetării fenomenului rutier, a fost stabilit mecanismul de calcul al costului social mediu al unui accident rutier soldat cu persoane decedate și al costului social mediu al unui accident grav, în contextul în care la nivel național și internațional aceste cifre sunt necesare în justificarea proiectelor de investiții pentru reducerea numărului și a severității accidentelor rutiere. Astfel, utilizând tehnici recomandate de bunele practici internaționale și date culese de la instituții cu atribuții în domeniul rutier au fost calculate, la nivelul anului 2016, costurile medii cât și costurile totale pentru persoana decedată și persoana rănită grav prin accident rutier, precum și pentru accidentul rutier soldat cu persoane decedate, și respectiv a accidentului soldat cu persoane rănite grav. Aceste costuri arată, după cum urmează:
9.3. Implicații asupra cadrului juridic Instituțiile cu responsabilități în siguranța rutieră vor avea o preocupare constantă pentru îmbunătățirea permanentă a legislației din domeniul transporturilor și siguranței rutiere și controlului respectării acesteia, cu scopul atingerii obiectivului prioritar al acestui document. Conform Planului Național de Redresare și Reziliență, adoptarea prezentei Strategii va fi secondată de modificarea unui pachet amplu de reglementări în domeniu. De asemenea, strategia vizează și armonizarea procedurilor și practicilor naționale cu bunele practici de la nivelul Uniunii Europene. Instituțiile cu responsabilități în siguranța rutieră prezintă în cadrul întâlnirilor Delegației Permanente Interministeriale de Siguranță Rutieră proiectele de acte normative care vizează acest domeniu, pentru a fi discutate la nivel de specialiști, supuse adoptării de Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră și înaintate autorităților publice competente în vederea aprobării.10. Proceduri de monitorizare și evaluare Procedurile de monitorizare constau în raportările semestriale și anuale referitoare la stadiul implementării strategiei, în conformitate cu atribuțiile Delegației Permanente Interministeriale de Siguranță Rutieră prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare. Pentru asigurarea unui mecanism de evaluare coerent, programele de acțiuni prioritare pentru implementarea prezentei strategii sunt etapizate, au prevăzuți indicatori intermediari și responsabili la nivelul fiecărei instituții cu atribuții asumate, conform specificațiilor din cuprinsul programului. Evaluarea globală a strategiei se va face în baza indicatorilor: număr decese în accidentele rutiere, număr răniți grav în accidente rutiere și valoare costuri sociale ale accidentelor rutiere. Pentru a determina evoluția modului de creștere a nivelului de siguranță rutieră se va lua ca an de referință anul 2019, acesta fiind un an în care evoluția accidentelor nu a fost influențată de contextul pandemic și poate fi folosit pentru date de referință. După aprobarea în cadrul reuniunilor Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră, raportările vor fi prezentate Guvernului de către ministrul transporturilor, în calitatea sa de președinte al Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră. CISR va avea rolul de a susține și încuraja implementarea de bune practici relevante pentru România, cu rezultate pozitive la nivel european și internațional, în cadrul mecanismelor administrațiilor publice implicate în domeniul siguranței rutiere. Pe lângă un cadru instituțional funcțional, existența planurilor de acțiune concrete și asigurarea coerenței politicilor de siguranță rutieră sunt esențiale pentru atingerea țintelor Strategiei. CISR va asigura coerența politicilor în domeniul siguranței rutiere și va fi consultat în cazul proiectelor de acte normative ce urmează a fi adoptate de către Guvernul României și care au incidență directă asupra obiectivelor stabilite în Strategie.11. Etape ulterioare și instituții responsabile Aprobarea prezentei strategii impune aprobarea Programului de acțiuni prioritare în siguranța rutieră pentru perioada 2022-2024 și a Programelor ulterioare. În baza acestor Programe, instituțiile cu responsabilități vor demara îndeplinirea activităților, în conformitate cu propunerile din Program. Astfel vor fi generate propuneri de proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea legislației din domeniul transporturilor și siguranței rutiere și controlului respectării acesteia. Responsabilii direcți sunt instituțiile membre ale Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră, care prin reprezentanții desemnați vor urmări implementarea obiectivelor de siguranță rutieră ce țin de domeniul de activitate al instituției respective. Pe lângă instituțiile cu atribuții în siguranța rutieră, o serie de companii private, asociații sau fundații pot participa la implementarea acțiunilor Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2022-2030. Prezenta strategie națională este supusă revizuirii, atunci când situația de fapt sau prioritățile naționale reclamă o reanalizare a obiectivelor și măsurilor conținute de aceasta.
+
Anexa nr. 1
PLANUL DE ACȚIUNI
pentru implementarea Strategiei Naționale
privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030
(la 23-02-2023,
Anexa nr. 1 a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 144 din 22 februarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 23 februarie 2023
)
+
Anexa nr. 2
PROGRAMUL NAȚIONAL PRIORITAR
pentru perioada 2022-2024
pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră
(la 23-02-2023,
Anexa nr. 2 a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 144 din 22 februarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 23 februarie 2023
)
----
| EMITENT |
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 682 din 25 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 535 din 31 mai 2022. + Introducere Strategia Națională privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, denumită în continuare Strategie, este un document de politici publice care stabilește cadrul și planificarea implementării obiectivelor și planurilor de acțiune în domeniul siguranței rutiere, definite ca atare în acord cu normele și liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene (UE). Scopul acestui document este de a defini coordonate pragmatice pentru inițierea și îndeplinirea acțiunilor viitoare, vizând ameliorarea siguranței rutiere pentru toate categoriile de participanți la trafic. În acest sens, cele două anexe care sunt parte integrantă a Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, reprezintă:Anexa 1 - Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, care cuprinde totalitatea acțiunilor proiectate pentru întreaga perioadă de opt ani în vederea atingerii scopului și obiectivelor prezentei Strategii șiAnexa 2 - Programul național prioritar pentru perioada 2022-2024 pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră, care cuprinde acțiunile etapizate aferente primilor trei ani, nominalizarea entităților responsabile și a resurselor necesare implementării, precum și a referințelor de evaluare și monitorizare a gradului de îndeplinire a acestor acțiuni. Siguranța rutieră este o responsabilitate comună, care necesită acțiuni concrete și coordonate, iar îmbunătățirea parametrilor specifici domeniului se poate obține doar cu implicarea fiecăruia, atât din postura de utilizator al drumului, cât și din cea de autoritate de reglementare și aplicare a legislației. Pentru o implementare eficientă a strategiei este nevoie de sprijinul și implicarea tuturor actorilor cu atribuții în siguranța rutieră. În acțiunile conexe implementării este indispensabilă inclusiv implicarea organizațiilor neguvernamentale, sectorului privat, autorităților locale, sindicatelor, patronatelor, institutelor de cercetare-dezvoltare și inovare, sferei academice, precum și a mass media. Plecând de la experiența Strategiei precedente (2016-2020), în abordarea de față, eforturile sunt concentrate prioritar către îmbunătățirea comunicării privind siguranța rutieră, printr-o mai bună coordonare și o prezență crescută a experților din domeniu în spațiul public, eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice sectorului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor, identificarea soluțiilor de finanțare pentru activitățile de siguranță rutieră, precum și asigurarea unei mobilități sigure pentru toți participanții la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului. Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră (C.I.S.R.) este organul consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, care funcționează în baza Hotărârii Guvernului nr. 437/1995 privind înființarea Consiliului Interministerial pentru Siguranța Rutieră, cu modificările și completările ulterioare, care asigură concepția de ansamblu și coordonarea pe plan național a strategiei naționale de siguranță rutieră, pe baza planului de acțiuni aferent și a programului național de acțiuni prioritare pentru implementarea strategiei, desfășurate de organele de specialitate ale administrației publice și de alte instituții și organizații cu atribuții în acest domeniu, precum și evaluarea politicilor publice, vizând ameliorarea continuă a siguranței rutiere. C.I.S.R. se compune din conducătorii sau, după caz, reprezentanții conducătorilor ministerelor Transporturilor și infrastructurii, Afacerilor interne, Finanțelor, Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Mediului, apelor și pădurilor, Cercetării, inovării și digitalizării, Sănătății, Educației, precum și reprezentanții autorităților administrației publice locale ale municipiului București și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute de lege. La lucrările C.I.S.R. pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului României și, după caz, reprezentanți ai mediului universitar, ai institutelor de cercetare, organizațiilor neguvernamentale sau ai companiilor publice ori private din domeniul siguranței rutiere. De asemenea, la lucrările C.I.S.R. pot fi invitați reprezentanți ai autorităților administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale interesate. Primul-ministru coordonează activitatea C.I.S.R, iar activitatea curentă a C.I.S.R. este condusă de ministrul transporturilor, în calitate de președinte. În structura C.I.S.R. funcționează Delegația Permanentă Interministerială de Siguranță Rutieră (D.P.I.S.R.) și Secretariatul C.I.S.R. Activitatea D.P.I.S.R. se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sub coordonarea secretarului de stat pentru transport rutier, în cadrul următoarelor grupuri de lucru:a) Grupul de lucru pentru colectare și analiză a datelor și informare publică;b) Grupul de lucru pentru infrastructură și semnalizare rutieră;c) Grupul de lucru pentru educație rutieră;d) Grupul de lucru pentru supravegherea circulației rutiere;e) Grupul de lucru pentru dezvoltare urbană, mediu și sănătate;f) Grupul de lucru pentru intervenția în caz de accident;g) Grupul de lucru pentru vehicule rutiere;h) Grupul de lucru pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră. Activitatea C.I.S.R. se desfășoară în reuniuni plenare ordinare care au loc, de regulă, semestrial. Primul-ministru sau președintele C.I.S.R. poate hotărî convocarea unor reuniuni extraordinare pentru soluționarea unor probleme urgente. Activitatea D.P.I.S.R. este permanentă și se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub coordonarea secretarului de stat pentru transporturi rutiere. La întâlnirile grupurilor de lucru ale D.P.I.S.R. pot fi invitați ca membri, fără drept de vot, specialiști și experți din universități sau institute de cercetare, experți din organizații neguvernamentale (ONG-uri), din companii publice sau private interesate în problemele siguranței rutiere. Deși cadrul general determinat de H.G. nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare, stabilește responsabilități doar în sarcina membrilor C.I.S.R., abordarea propusă este bazată pe implicarea tuturor actorilor cu responsabilități în acest domeniu, precum: mediul privat (în special operatorii de transport, constructorii de drumuri, producătorii de vehicule și prestatorii de servicii de asigurare), societatea civilă reprezentată prin ONG-uri și asociații, alte autorități/ instituții publice centrale (Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) sau locale (Instituțiile Prefecturii, Consiliile Județene) și mediul academic.1. Viziune Având în vedere că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere continuă să crească, la nivelul întregii lumi, UE și-a reafirmat obiectivul pe termen lung, de a se apropia de zero decese până în 2050 - "Viziunea Zero". Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE - de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 - s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentată de "sistemul sigur". Potrivit abordării "sistemului sigur", "decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea "sistemului sigur" vizează un sistem rutier mai puțin punitiv, implică conștientizarea faptului că oamenii fac greșeli și propune măsuri complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. Anumite măsuri precum construcția optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulație reduse, pot reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, măsurile ar trebui să asigure un nivel de protecție suficient chiar și în cazul în care un element eșuează, pentru că un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și monitorizarea performanței." (adaptare din Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 - Următorii pași în direcția "Viziunii zero", 2019) Prin urmare, obiectivul pe termen lung trebuie să rămână acela de a ne apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 și același obiectiv ar trebui vizat și în ceea ce privește vătămările grave. Scopul "sistemului sigur" pe termen lung este prevenirea deceselor și a rănirilor grave produse pe rețeaua rutieră. Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări și reprezintă baza Deceniului de acțiune al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru siguranța rutieră. Implementarea acestuia necesită o implicare guvernamentală puternică și consecventă, precum și implicarea unor factori dintr-o gamă variată de domenii. În acest sens, prezenta Strategie integrează abordarea "sistemului sigur" și recunoaște că, deși oamenii vor face greșeli și pot fi implicați în accidente rutiere, scopul trebuie să fie întotdeauna asigurarea unui mediu care să permită atenuarea consecințelor grave nedorite. Viziunea urmărită prin această strategie este Viziunea Zero, prin implementarea "sistemului sigur", cu accent pe următoarele mesaje cheie (Asociația Mondială de Drumuri, 2020):– Responsabilitatea principală a unei autorități cu atribuții în domeniul rutier și a altor entități și instituții implicate este de a sprijini utilizatorii drumurilor să ajungă la destinația dorită în condiții de siguranță.– Abordarea sistemului sigur se bazează pe o poziție etică (Viziunea Zero) în care nu poate fi niciodată acceptabil ca oamenii să fie grav răniți sau uciși pe rețeaua rutieră. Propune un set de principii de proiectare și funcționare pentru a ghida acțiunile întreprinse în coordonate favorabile atingerii obiectivului asumat pe termen lung.– Există o responsabilitate partajată între proiectanți, administratori de drumuri și participanții la trafic, pentru a circula în condiții de siguranță pe rețeaua rutieră.– Abordarea sistemului sigur îi obligă pe proiectanții de sistem să ofere un mediu sigur și să considere sistemul combinat ca fiind optim, față de abordarea tradițională care a pus cel mai mare accent pe responsabilizarea utilizatorului drumului.– Proiectarea și funcționarea sistemului trebuie să amelioreze erorile factorului uman (utilizatorul drumului).– Sunt necesare strategii pentru intervenția la nivelul întregului sistem pentru a elimina accidentele soldate cu morți și răniți grav, precum și pentru a îmbunătăți inclusiv asistența de urgență și cea medicală necesară victimelor accidentelor.– Abordarea sistemului sigur reprezintă cel mai eficient mod de a lua în considerare și de a anihila riscurile de accidente mortale și grave într-o rețea rutieră.– Utilizarea noilor tehnologii orientate atât pentru protecția pasagerilor autovehiculelor noi/moderne cât și pentru dezvoltarea mecanismelor de prevenire, monitorizare și intervenție rapidă. Prin punerea în aplicare a abordării "sistemului sigur", măsurile prezentate în noul cadru privind siguranța rutieră vor avea impact real și vor aduce îmbunătățiri semnificative și necesare ale performanței în materie de siguranță pe drumuri și, mai presus de orice, vor salva vieți.2. Informații generale relevante În această secțiune sunt prezentate o serie de date generale, relevante din punctul de vedere al traficului rutier și al siguranței rutiere la nivelul României, în comparație, acolo unde există date disponibile, cu situația la nivelul UE sau cu alte țări vecine. În perioada 2010-2020, la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere.
Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020.
Sursa: Eu Road Safety - Result Conference 2021 România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această tendință descrescătoare a numărului de decese este în linie cu cea înregistrată la nivel european, bazată pe un set standard de variabile: o scădere mai accentuată în rândul grupurilor de vârstă mică și mijlocie, mai puține decese pe drumurile rurale, o scădere a accidentelor pe timp de noapte. Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului deceselor în accidente rutiere în anul 2020. La nivelul Uniunii Europene, numărul persoanelor decedate a scăzut în medie cu 17% față de anul 2019. Amplitudinea reducerilor înregistrate nu a fost uniformă la nivelul tuturor statelor, cele mai mari scăderi fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. La polul opus, în cinci state membre s-a înregistrat o creștere a numărului de decese în accidente rutiere grave. În acest context, în intervalul 2010-2020 România a înregistrat o reducere cu 21,6% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%).
Figura 2. Evoluția relativă (procentuală) a deceselor rutiere între 2010 și 2020.
Sursa: RANKING EU PROGRESS ON ROAD SAFETY. 15th Road safety performance index report Între 2010 și 2019, în România, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 22%, o scădere similară cu media Uniunii Europene (23%), care însă situează România în treimea cea mai puțin performantă dintre țările UE.
Figura 3. Modificarea numărului de decese rutiere în UE27, țările AELS și Regatul Unit (2010-2019).
Sursa: European Automobile Clubs (EAC), Care Institute of Safety Health Inc. (CARE) Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT) În anul 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere la un milion de locuitori. Numărul de decese la un milion de locuitori este mai mare în România în comparație cu țările vecine, și semnificativ mai mare față de media UE (51 decese la un milion de locuitori).
Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2019).
Sursa: EAC, CARE EUROSTAT Aceeași situație se poate observa și în cazul deceselor la 10.000 de autovehicule înmatriculate, unde diferența este și mai pronunțată.
Figura 5. Numărul de decese rutiere la 10.000 de mașini înmatriculate (2018).
Sursa: CARE EUROSTAT Este de remarcat faptul că începând din 2001 se constată o tendință de scădere continuă a acestor valori, în concordanță cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene.Din analiza datelor statistice cu privire la accidentele de circulație înregistrate în anul 2019 reiese că în România, din numărul total de decese înregistrate în anul 2019, cea mai mare pondere o reprezintă pietonii (39%) și șoferii/pasagerii autovehiculelor implicate în accidente de circulație (37%), față de 44% cât reprezintă ponderea șoferilor și pasagerilor decedați și 20% cât reprezintă ponderea pietonilor decedați ca urmare a accidentelor de circulație înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Figura 6. Proporția de decese rutiere după modul de transport 2019.
Sursa: EAC, CARE EUROSTAT Conform datelor statistice publicate de EAC și EUROSTAT, începând din 2010 se poate constata că la nivelul Uniunii Europene numărul de decese înregistrate din rândul ocupanților vehiculelor cu două roți cu motor a scăzut cu mai mult de jumătate. Raportându-ne la aceiași perioadă, este de remarcat faptul că deși s-a înregistrat o scăderea semnificativă cu 12% a deceselor pasagerilor din automobilele angajate în accidente de circulație, a crescut însă cu 19% numărul de decese în rândul bicicliștilor implicați în accidente de circulație. În privința distribuției deceselor rutiere înregistrate în 2019 pe grupe de vârstă, se poate constata că cea referitoare la România este similară cu cea din Uniunea Europeană, cu mențiunea că datele analizate reflectă o vulnerabilitate crescută a persoanelor implicate în accidente de circulație înregistrate în România, care au vârsta cuprinsă între 50-64 de ani.
Figura 7. Proporția de decese rutiere pe grupe de vârstă (2019).
Sursa: EAC, CARE Rețeaua de drumuri publice a României avea, la sfârșitul anului 2020, o lungime totală 86.791 de kilometri, din care: 17.913 km (20,6%) drumuri naționale, 35.085 km (40,4%) drumuri județene și 33.793 km (39,0%) drumuri comunale, fără a putea evidenția străzile din lipsa datelor. Conform datelor publicate de EUROSTAT în 2019, atât densitatea drumurilor cât și a autostrăzilor din România (358 km/1000 kmp, respectiv 3 km/1000 kmp) este mult inferioară mediei din Uniunea Europeană, caracterizată de o densitate a drumurilor de 944 km/1000 kmp și de 17 km/1000 kmp a autostrăzilor. Conform datelor de la finele anului 2020, din lungimea totală a drumurilor, doar 45,2% erau modernizate și aveau suprafețe asfaltice de tip greu și mijlociu (39.189 km), iar 24,9% aveau îmbrăcăminți rutiere ușoare (21.651 km). La aceiași dată, aproximativ o cincime din drumuri (19,7% din lungimea totală - 17.052 km) erau pietruite, iar 10,3% (8.899 km) erau de pământ. Față de anul precedent, lungimea totală a drumurilor din România s-a menținut relativ constantă, însă se poate remarca o ușoară creștere (cu 6,2%) a numărului de kilometri de autostradă (de la 866 km la 920 km). Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori.
Figura 8. Calitatea infrastructurii rutiere (1 = extrem de slabă, 7 = printre cele mai bune din lume.
Sursa: Forumul Economic Mondial, Sondajul Opiniei Executivului (2017-2018) Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic. Creșterea volumului de trafic pe fondul unei dinamici lente de dezvoltare a infrastructurii rutiere poate influența în mod negativ evoluția numărului de accidente rutiere, putând reprezenta un indicator predictiv în domeniul siguranței rutiere. Analiza evoluției numărului de vehicule înmatriculate în România în ultimii zece ani relevă o creștere continuă atât a numărului de autoturisme, cât și a numărului de vehicule în general. Astfel, la sfârșitul anului 2020 parcul auto de autoturisme era mai mare cu 2.968.445 unități față de cel înregistrat la finele anului 2010 - ceea ce înseamnă o creștere cu 69%, iar pe ansamblu, la sfârșitul anului 2020 numărul vehiculelor înmatriculate era cu 3.803.099 mai mare față de cel înregistrat la finele anului 2010 - ceea ce înseamnă o creștere cu 70% a parcului de vehicule în ultimii 10 ani.
Figura 9. Evoluția parcului de vehicule înmatriculate în perioada 2010-2020
Sursa: Institutul Național de Statistică (I.N.S.)/Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (D.R.P.C.I.V.) Vechimea medie a autoturismelor din România a fost de 15,9 ani în 2020, plasându-se printre țările din UE cu cele mai vechi flote de autoturisme, alături de Lituania și Estonia. Această vechime ridicată a autovehiculelor determină ca starea tehnică a acestora să fie de multe ori necorespunzătoare pentru asigurarea unui grad ridicat de siguranță în circulația pe drumurile publice.
Comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, în ceea ce privește rata de motorizare, exprimată prin numărul de autoturisme la 1000 de locuitori, România se afla pe ultimul loc în anul 2019 (357 de autoturisme/1.000 locuitori), mult sub media din UE. Alături de țara noastră, cele mai mici rate de motorizare din Uniunea Europeană se înregistrau în Letonia și Ungaria (sub 400 de autoturisme la 1000 de locuitori) La sfârșitul anului 2020 numărul deținătorilor de permis de conducere era de 8.065.846 de persoane, ceea ce reprezintă 41,7% din totalul populației țării și 51,4% din populația adultă. Asta înseamnă că una din 2 persoane adulte din România deține permis de conducere. În privința evoluției numărului deținătorilor de permis de conducere, se poate observa o creștere continuă. Dacă la finele anului 2011 erau 6.431.415 de deținători de permise de conducere, la finele anului 2020 numărul acestora era de 8.065.846. Astfel, în perioada respectivă numărului deținătorilor de permise de conducere a crescut cu 25,4%.Figura 10. Evoluția numărului de deținători de permise de conducere în decada 2011-2020.
Sursa: D.R.P.C.I.V. Prin prisma analizei datelor din tabelul de mai jos, care relevă ponderea deținătorilor de permis de conducere din numărul total de cetățeni cu vârsta cuprinsă în intervalele precizate în tabel, se poate concluziona că peste 65% din cei tineri, din categoriile de vârstă de 21-30 de ani și 31-50 de ani, sunt deținători de permis de conducere. În acest context se poate remarca și faptul că mai mult de o treime dintre tinerii până în 21 de ani sunt posesori de permis de conducere.
| Categorii de vârstă | Numărul deținătorilor de permisde conducere, pe categorii de vârstă | Ponderea deținătorilor de permisde conducere în categoria de vârstă* |
| până în 21 de ani | 218.479 | 35,8% |
| 21-30 ani | 1.273.007 | 67,7% |
| 31-50 ani | 3.587.153 | 65,9% |
| 51-70 ani | 2.255.795 | 42,7% |
| ≥ 71 ani | 731.412 | 32,9% |
| Indicator | Definiție | |
| 1 | Viteza | Procentul de vehicule care circulă respectând limitele de viteză |
| 2 | Centura de siguranță | Procentul de călători din vehicul care utilizează centura de siguranță sau sistemul de siguranță pentru copii în mod corect |
| 3 | Echipamente de protecție | Procentul de conducători de vehicule motorizate cu două roți și bicicliști care poartă căști de protecție |
| 4 | Alcool | Procentul de șoferi care conduc respectând limitele legale privind conținutul de alcool în sânge |
| 5 | Distragereaatenției | Procentul de șoferi care NU utilizează un dispozitiv mobil portabil |
| 6 | Siguranțavehiculului | Procentul de autovehicule noi cu un raiting de siguranță Euro NCAP egal sau superior unui prag prestabilit*) |
| 7 | Infrastructura | Distanța, în procente, parcursă pe drumuri cu un rating de siguranță superior unui prag convenit*) |
| 8 | Îngrijirepost-coliziune | Timpul scurs în minute și secunde între apelul de urgență efectuat în urma unei coliziuni soldate cu vătămarea persoanelor și sosirea serviciilor de urgență la locul accidentului |
| Nr.crt. | Categorie investiție | Cost mil. euro |
| 1 | Siguranță pasivă | 61.8 |
| 2 | Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante | 10.2 |
| 3 | Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor | 447.5 |
| 4 | Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere | 50.45 |
| 5 | Digitalizarea elementelor de siguranța circulației | 12.5 |
| 6 | Digitalizarea elementelor de siguranța circulației cu scopul respectării legislației | 35.1 |
| TOTAL | 617.6 |
| Categorieinvestiție | Proiect | Cost mil. euro |
| 1. Siguranță pasivă | Creșterea siguranței rutiere prin protejarea conducătorilor auto împotriva ieșirilor în afara părții carosabile, prin amplasarea de parapete rutier din beton - 250.300 metri liniari (ml) | 15.5 |
| Amplasarea de parapete rutier cu rulouri, pentru creșterea siguranței rutiere în zonele cu risc crescut de producere a accidentelor rutiere - 21.000 ml | 14.5 | |
| Creșterea siguranței rutiere pe drumul național (DN) 7C - Transfăgărășan și DN 67C - Transalpina, și alte sectoare de drumuri montane prin montarea de parapete rutier cu cabluri la marginea părții carosabile - 25.000 ml | 5.9 | |
| Măsuri de diminuare a consecințelor produse de coliziunile cu obiecte rigide din zona drumului, prin amplasarea atenuatoarelor de impact echipați cu sistem de detecție accidente și monitorizare trafic - 600 bucăți (buc) | 6.2 | |
| Creșterea eficientei activității de întreținere a elementelor de siguranță rutieră prin achiziția de sonete pentru montarea/întreținerea parapetului metalic - 14 buc (preț unitar estimat per buc = 292.800 lei) | 0.8 | |
| Achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor care efectuează intervenții de urgență la infrastructură autostrăzilor și de drumuri naționale deschise traficului internațional, tip ,,Truck mounted attenuator; 90 buc | 18 | |
| Campanie de Siguranță rutieră adresată categoriilor vulnerabile de participanți la trafic - 1 campanie cu aprox. 51.830 Kit-uri de educație rutieră pentru elevi, 545 workshop-uri pentru implementarea materialelor educaționale în școli și licee, 12 materiale video promoționale, 12 conferințe de presă | 0.9 | |
| 2.Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante | Sporirea siguranței rutiere pe timp de noapte, prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumină ce utilizează energie verde - 1.000 buc | 1.8 |
| Dirijarea traficului rutier pe timp de noapte prin stâlpișori de dirijare, butoni luminoși, inclusiv elemente de semnalizare dedicate protejării participanților la trafic de animalele sălbatice - 27.059 buc (valoare de 166.3 lei per buc stâlp + 166.3 lei (estimat) per buc elemente speciale dedicate animalelor sălbatice) | 1.8 | |
| Creșterea siguranței rutiere prin iluminarea sectoarelor periculoase, precum și optimizarea consumurilor la sistemele de iluminat existente prin echiparea cu sistem de telegestiune - 1.277 buc stâlpi | 6.6 | |
| 3.Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor | Pasaje denivelate pentru creșterea siguranței rutiere și eliminarea blocajelor din trafic - 20 buc | 391.6 |
| Pasarele și pasaje subterane pietonale - 50 buc + 50 buc | 55.9 | |
| 4.Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere | Creșterea gradului de siguranță rutieră pe rețeaua de drumuri naționale, prin dirijarea traficului în soluție giratorie - 64 buc | 16.2 |
| Implementarea sistemului de circulație 2+1 - 137 km de drum | 21.8 | |
| Măsuri de calmare a traficului rutier la intrarea în localități - 5 localități = 10 măsuri aplicate | 3 | |
| Facilități de circulație în condiții de siguranță a pietonilor în localitățile tranzitate de DN-uri - 11 localități cu facilități noi | 6.5 | |
| Sporirea gradului de siguranță rutieră prin suplimentarea semnalizării cu semnificația "Acces interzis" pe bretelele autostrăzilor - 500 buc | 0.05 | |
| Încurajarea păstrării distanței în mers pe autostrada A1 și DN1, prin semnalizare orizontala și verticala - 15 km de drum | 1.4 | |
| Achiziția de utilaje specializate pentru ștergerea marcajelor rutiere în vedere reconfigurării semnalizării orizontale - 75 buc * 98454 lei = 7.38 mil lei | 1.5 | |
| 5.Digitalizarea elementelor de siguranța circulației | „Achiziția unui Sistem de Management al Semnalizării Rutiere Verticale, Orizontale și a Elementelor Pasive de Siguranță Rutiere” - 1 soft + 55 dispozitive IT, care vor avea un rol de inventariere, respectiv 17.000 km de drumuri inventariate + 150 km de drumuri măsurate (A se vedea Anexa 13 - Sistem de Management al Semnalizării) | 6.4 |
| Proiect pilot - Asigurarea unui grad ridicat de siguranță rutieră pe un sector de autostradă care să asigure circulația vehiculelor autonome.Acesta este un proiect pilot și include elemente software și hardware - senzori și infrastructură digitală. Estimarea a fost realizată de CNAIR pe baza unor proiecte similare studiate la nivel european. | 6.1 | |
| Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500 camere video.Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat.În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:1000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12,600 Euro300 radare mobile x 12.850 Euro = 3,85 mil. euro500 de camere video x 62.500 = 31,25 mil. euro . Aceste camera video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor - capacitatea de a recunoaște numerele de mașini, abilitățile de mediu etc. | 35.1 | |
| Total | 617.6 | |
| Puncte ce vor fi tratate în cadrul următoarelor proiecte | Valoare estimată a măsurilor ce se vor implementa | |
| Proiectul de siguranță rutieră cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții (BEI)Implementare în perioada 2021 - 2026 | 46 locații | 86 mil euro |
| Proiecte de siguranță rutieră cu finanțare din cadrul PNRRImplementare în perioada 2021 - 2026 | 129 locații | 100 mil euro |
| Proiecte de siguranță rutieră cu finanțare din cadrul POT Implementare în perioada 2023 - 2030 | 92 locații | 30 mil euro |
| TOTAL | 267 locații | 216 mil euro |
| Nr.crt. | Proiecte | Rezultat preconizat | Valoare estimată |
| 1 | Eliminarea a 92 puncte periculoase - Studiu de Fezabilitate (SF) și Proiect Tehnic (PT) | - realizarea de studii de fezabilitate pentru implementarea de măsuri tehnice care vor conduce la eliminarea unui număr de 92 puncte negre | 6.348 mil. euro(92 puncte - 69 000 euro / buc.) |
| 2 | Implementare măsuri de eliminare a 92 puncte periculoase - Lucrări | - implementarea de măsuri tehnice care vor conduce la eliminarea unui număr de 92 puncte negre | 89.516 mil. euro(92 puncte - 973 000 euro / buc.) |
| 3 | Îmbunătățirea condițiilor de siguranță pentru parcările existente pe drumurile naționale și autostrăzi | - Implementare de măsuri de îmbunătățire a părții carosabile- Implementare de măsuri de amenajare peisagistică- Implementare măsuri de îmbunătățire a calității grupurilor Sociale- Dotare cu stații de încărcare pentru autovehicule electrice- Implementarea de soluții de iluminat digitale în vederea aderării la programul Green Deal- Dotarea cu coșuri de gunoi inteligente în vederea colectării selective a deșeurilor- Realizarea activității de salubrizare în spațiile de parcare- Implementare măsuri de semnalizare și siguranță trafic- Instalarea de sisteme de supraveghere video | 40 mil. euro din care:10 mil. euro(10 parcări x 1 mil. euro/ buc.)- pentru parcările cu dimensiuni mari care permit toate îmbunătățirile propuse30 mil. euro(100 parcări x 300 000 euro/buc.) - pentru parcările cu dimensiuni mici care permit doar o parte din îmbunătățirile propuse |
| 4 | Îmbunătățirea condițiilor de siguranță prin realizarea de parcări noi pe drumurile naționale și autostrăzi | - Concesionare spațiu în scopul utilării/dotării, operării spațiilor pentru servicii | 15 mil. euro(10 parcări noi x 1.5 mil. euro /buc.) |
| 5 | Creșterea siguranței rutiere pe drumurile naționale prin eliminarea obstacolelor fizice și dotarea cu elemente pasive de siguranță pe sectoarele din afara localităților | - Eliminarea capetelor de podeț aflate în lungul drumurilor naționale- Protejarea cu elemente pasive de siguranță rutieră a capetelor de podeț aflate în lungul drumurilor naționale | 200 mil. euro (10 000 sectoare x 200 000 EUR/sector) |
| 6 | Creșterea siguranței rutiere în zona trecerilor de pietoni prin îmbunătățirea rugozității și vizibilității prin covoare antiderapante și semnalizare verticală | - Creșterea siguranței rutiere în zona trecerilor de pietoni prin îmbunătățirea rugozității;- Suplimentarea și refacerea semnalizării verticale în zona trecerilor de pietoni | 50 mil. euro(1000 treceri x 50 000 euro/trecere) |
| 7 | Campanie de siguranță rutieră adresată categoriilor vulnerabile de participanți la trafic | - Scăderea numărului de accidente rutiere prin realizarea de activități și servicii de informare și educare a elevilor (gimnaziu și liceu) asupra drepturilor și obligațiilor pe care le au ca participanți la traficul rutier pentru cunoașterea, aplicarea și conștientizarea corectă a regulilor de circulație | 1.168 mil. euro |
| 8 | Proiecte pilot de siguranță rutieră | - Creșterea siguranței rutiere prin implementarea de proiecte pilot | 10 mil. euro |
| Total | 442.03 mil. euro | ||
| Nr.Crt. | Tip utilaj | Nr.buc | Valoare (mii euro fără TVA) / DRDP | Total General DRDP 1-7 (mii euro fără TVA) |
| 1 | Încărcător frontal - cupa >2mc | 2 | 400 | 2800 |
| 2 | Trailer 40 to | 1 | 200 | 1400 |
| 3 | Excavator pneuri > 12 tone | 2 | 260 | 1820 |
| 4 | Repartizator mixt asfalt | 1 | 220 | 1540 |
| 5 | Autobasculantă 8x4 | 5 | 700 | 4900 |
| 6 | Compactor > 20 to (picior de oaie) | 1 | 160 | 1120 |
| 7 | Buldoexcavator | 5 | 600 | 4200 |
| 8 | Vehicul de teren (de tip Unimog) | 1 | 200 | 1400 |
| 9 | Automaturatoare stradala | 2 | 300 | 2100 |
| 10 | Autogudronator 10 tone | 1 | 200 | 1400 |
| 11 | Buldozer 30 - 40 tone | 1 | 380 | 2660 |
| 12 | Buldozer 20 tone | 1 | 250 | 1750 |
| 13 | Freza asfalt 2000 | 1 | 600 | 4200 |
| 14 | Excavator pe senile 20 tone | 1 | 170 | 1190 |
| 15 | Excavator pe șenile 7 tone | 1 | 80 | 560 |
| 16 | Miniexcavator (de tip Bobcat) | 1 | 40 | 280 |
| 17 | Vehicul de teren (de tip MAN - Unimog) | 8 | 1200 | 8400 |
| 18 | Vehicul tehnologic (de tip MANITOU) | 1 | 140 | 980 |
| 19 | Autospecială de teren (cu benă) | 4 | 200 | 1400 |
| 20 | Autoutilitară 6+1 > 3,5 to (cu benă) | 3 | 200 | 1400 |
| 21 | Tractor + remorca + echipamente | 7 | 1700 | 11900 |
| Total | 8200 | 57400 |
| Costuri medii | LEI | EURO |
| Costul social mediu al unui rănit grav | 684,827.41 lei | Euro 152,495.64 |
| Costul social mediu al unei persoane decedate | 4,302,673.62 lei | Euro 958,108.49 |
| Costul social mediu al unui accident grav | 760,158.42 lei | Euro 169,270.16 |
| Costul social mediu al unui accident soldat cu persoane decedate | 4,883,603.01 lei | Euro 1,087,468.38 |
| Costuri totale | LEI | EURO |
| Costuri totale răniți grav | 5,675,164,707.62 lei | Euro 1,263,731,341.32 |
| Costuri totale persoane decedate | 8,231,014,632.30 lei | Euro 1,832,861,564.34 |
| Costuri totale accidente grave | 6,604,256,351.83 lei | Euro 1,470,619,121.72 |
| Costuri totale accidente soldate cu persoane decedate | 8,370,495,558.42 lei | Euro 1,863,920,806.63 |
PLANUL DE ACȚIUNI
pentru implementarea Strategiei Naționale
privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030
| Nr.crt. | PRIORITĂȚI | OBIECTIVE | ACȚIUNI | ENTITĂȚILE RESPONSABILE | Perioada de implementare | Sursa de finanțare | |||
| Ministere | Instituții/organizații | ||||||||
| 1 | Managementul siguranței rutiere | Consolidarea capacității de coordonare la nivelul CISR | Dezvoltarea activității SCISR din cadrul ARR prin suplimentarea cu patru posturi a compartimentului funcțional, cu scopul de a sprijini comunicarea în domeniul siguranței rutiere și activitățile de implementare, monitorizare și evaluare a Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră | MTI | ARR | 2022 - 2024 | Bugetul ARR | ||
| Crearea unui circuit operativ de comunicare local-central-local pe linia siguranței rutiere, în vederea îmbunătățirii comunicării publice la toate nivelurile | Identificarea unor reprezentanți la nivel regional/local, care să informeze cu privire la problemele specifice din teritoriu și cărora să le fie atribuite responsabilități pe linia implementării măsurilor cu impact asupra siguranței rutiere (educație, infrastructură, accidente, etc.) | MTIMAIME | Autoritățile publice locale ACoR AMR AOR UNCJR | 2027 - 2030 | Nu este cazul | ||||
| Crearea unui mecanism de finanțare a activităților specifice din domeniul siguranței rutiere | Identificarea soluțiilor optime pentru finanțarea acțiunilor specifice din domeniul siguranței rutiere, a sistemelor de detecție, constatare și sancționare a abaterilor de la normele rutiere, precum și inițierea unui proiect de act normativ pentru reglementarea mecanismul de finanțare propus. | MTIMAIMEMDLPA | Autoritățile publice locale ACoR AMR AOR UNCJR | 2022 - 2023 | Bugetul de stat/PNRR (componenta CIO -fondul local) | ||||
| 1(cont.) | Managementul siguranței rutiere (continuare) | Managementul cercetării | Crearea unui sistem integrat al centrelor și resurselor din domeniul cercetării în siguranță rutieră și asigurarea unui management operativ pentru optimizarea rezultatelor în domeniu | MTIMAIMCID | Mediul academicMediu privatSocietate civilă | 2022 - 2030 | Bugetul de stat, Fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite/parteneriate public-private | ||
| Managementul resurselor umane | Efectuarea demersurilor necesare pentru suplimentarea numărului de posturi din cadrul tuturor structurilor cu atribuții în domeniul siguranței rutiere (ISCTR, ARR, Poliția Rutieră, etc). | MTIMAI | ARRISCTR | 2022 - 2024 | Bugetul de stat/Bugetul ARR/Buget ISCTR | ||||
| Sporirea numărului auditorilor de siguranță rutieră în vederea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere, a auditului de siguranță rutieră și a inspecțiilor de siguranță periodice și specifice | MTI | ARR | 2022 - 2024 | Bugetul ARR/alte surse legal constituite | |||||
| Profesionalizarea personalului cu atribuții în siguranța rutieră precum și a auditorilor de siguranță rutieră prin schimburi de experiență și perfecționare profesională periodică a acestora | 2022 - 2024 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile/Bugetul ARR | |||||||
| Cooperare internațională | Asigurarea continuității reprezentării României la grupurile de lucru și reuniunile pe tema siguranței rutiere la nivelul CE și ONU. | MTIMAIMEMCID | 2022 - 2024 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | |||||
| 2 | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță | Factor Uman | Creșterea nivelului de educație rutieră în rândul preșcolarilor și elevilor din sistemul de învățământ preuniversitar | Crearea unui spațiu pe pagina de internet a ME și pe paginile de internet ale inspectoratelor școlare dedicat educației rutiere, care să conțină informații de sensibilizare, documente și resurse naționale și internaționale privind siguranța rutieră | ME | ONG-uri Mediul privat | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile/parteneriate public-private | |
| Revizuirea periodică a ghidurilor de educație rutieră și diseminarea acestora în toate unitățile de învățământ | ME | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| Desemnarea unei persoane responsabile cu educația rutieră la nivelul inspectoratelor școlare și a unităților de învățământ preuniversitar care să coordoneze activitățile privind educația rutieră | ME | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| Organizarea unor sesiuni de informare și cursuri de formare pe tema educației rutiere, adresate cadrelor didactice din învățământul preuniversitar | ME | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| Realizarea de proiecte parteneriale cu autoritatea publică centrală pentru afaceri interne sau cu organizațiile neguvernamentale pentru elaborarea unor materiale educaționale adaptate nivelului de studiu al preșcolarilor și elevilor, în domeniul educației rutiere | MEMAI | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| Derularea de activități periodice (2/semestru), care să includă teme de educație rutieră specifică* în cadrul bibliotecilor școlare și a centrelor de informare și documentare. (*în fiecare județ se vor organiza activități de educație rutieră specifice, având în vedere abordarea principalelor cauze de accidente în care sunt implicați minori din fiecare zonă în parte). | ME | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile/bugete autorități publice locale | ||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (continuare) | Factor Uman (cont.) | Consolidarea cooperării naționale cu sectorul public și privat privind educația pentru siguranță rutieră | MEMAI | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | |||
| Dezvoltarea cooperării interinstituționale inclusiv la nivel strategic și asigurarea unui mediu eficient de schimb de informații | ME | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| Dezvoltarea și aplicarea coordonată a măsurilor de prevenire pentru asigurarea unui suport optim de corelare și valorificarea informațiilor; | ME | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| Îmbunătățirea procedurilor comune de lucru la nivel intra și interinstituțional | ME | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| Optimizarea cooperării cu sectorul public și privat pentru promovarea educației pentru siguranță rutieră | ME | ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutieră | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile/parteneriate public- private | |||||
| Îmbunătățirea schimbului de informații și cooperării cu autoritățile și structuri similare din alte state, organismele și agențiile internaționale | ME | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| Creșterea gradului de utilizare a instrumentelor prevăzute în documentele adoptate la nivel regional sau internațional care vizează educația pentru siguranță rutieră | MEMAI | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile/bugete autorități publice locale | ||||||
| Promovarea activităților de educație rutieră | Derularea Programului Național de Educație pentru Siguranță Rutieră | ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutieră Autorități publice locale | 2022 - 2030 | Alte surse legal constituite/Fonduri externe nerambursabile/parteneriate public- private/bugete autorități publice locale | |||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (continuare) | Factor Uman (cont.) | Extinderea ofertei cu privire la formarea conducătorilor auto | Introducerea programelor de conducere responsabilă, dublate de consiliere/reabilitare psihologică pentru șoferii care încalcă prevederile legale privitoare la viteză și la conducerea sub influența băuturilor alcoolice, programelor de consiliere- reeducare post-eveniment de circulație | MTI | 2025 - 2026 | Nu este cazul | ||
| Introducerea de norme privind îmbunătățirea continuă a abilităților de conducere a autovehiculelor în cadrul cursurilor de conducere responsabilă dedicate deținătorilor de permise de conducere care nu sunt atestați profesional pentru transporturile rutiere, persoanelor cu dizabilități și a persoanelor în vârstă | MTI | 2025 - 2026 | Nu este cazul | ||||||
| Organizarea de programe de formare pentru specialiști/psihologi în comportament rutier și siguranță rutieră | MTI | Colegiul Psihologilor din România | 2025 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | |||||
| Actualizarea procesului de instruire și examinare în vederea obținerii permisului de conducere | Creșterea calității serviciilor și a gradului de siguranță rutieră prin reducerea termenelor de programare la proba practică a examenului pentru obținerea permisului de conducere, ca imnare a creșterii gradului de pregătire a candidaților și implicit a gradului de promovabilitate la prima probă practică susținută de candidat | MAIDRPCIV | 2022 - 2024 | Nu este cazul | |||||
| Analiza introducerii obligativității absolvirii minim a învățământului primar pentru toți viitorii deținători de permise conducere | MAIDRPCIV | 2027 - 2030 | Bugetul de stat | ||||||
| Efectuarea demersurilor necesare în vederea introducerii în cadrul examenului pentru obținerea permisului de conducere a unei noi probe eliminatorii, pe simulator, înaintea desfășurării probei practice pe traseu | MAIDRPCIV | 2027 - 2030 | Bugetul stat | ||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (continuare) | Factor Uman (cont.) | Actualizarea procesului de instruire și examinare în vederea obținerii permisului de conducere (continuare) | Modificarea procedurii de atestare și evaluare a examinatorilor, prevăzută de O.M.A.I. nr. 260/2011, pentru stabilirea normelor privind formarea, evaluarea, examinarea, atestarea și controlul examinatorilor care participă la desfășurarea examenelor practice pentru obținerea permisului de conducere, analizând și posibilitatea introducerii unei probe pe simulator în cadrul activității de evaluare anuală. | MAIDRPCIV | 2022 - 2024 | Bugetul de stat Fonduri externe nerambursabile | ||
| Îmbunătățirea evaluării medicale și psihologice | Modificarea cadrului legal privind examinarea medicală și psihologică aplicabile personalului cu atribuții în siguranța transporturilor | MTI - DMMS | 2022 - 2024 | Bugetul de stat | |||||
| Crearea cadrului legal pentru evaluarea psihologică la preschimbarea permisului auto | MTI - DM DRPCIV | 2022 - 2024 | Bugetul de stat | ||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (continuare) | Factor Uman (cont.) | Derularea de campanii de conștientizare privind riscul rutier la nivel național | Difuzarea de mesaje sociale privind asigurarea siguranței copiilor în autovehicule în mass-media și cu ajutorul panourilor publicitare/infrastructură lizibilă amplasate pe autostrăzi și drumuri naționale | MTIMAIME | ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutieră Societate Civilă | 2022 - 2030 | Nu este cazul | |
| Integrarea în curricullum de cursuri de puericultura a unui modul de siguranță auto pentru copii precum și a unui modul de prim-ajutor pentru sugar și copilul mic. | MTI | MMPS ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutieră | 2022 - 2030 | Nu este cazul | |||||
| Dezvoltarea a două campanii educaționale online în domeniul educației rutiere și al primului ajutor pentru conștientizarea a 3.000.000 beneficiari | ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutieră | 2022 - 2030 | Nu este cazul | ||||||
| Cooperarea permanentă cu sectorul public și privat pentru promovarea educației pentru siguranță rutieră prin consolidarea campaniilor de informare și conștientizare a participanților la trafic asupra drepturilor si obligațiilor pe care le au și pentru cunoașterea și aplicarea corectă a regulilor de circulație în vederea scăderii numărului de accidente rutiere | MEMAI | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite | ||||||
| Crearea unui spațiu virtual destinat promovării informațiilor actualizate (analize, stadiu implementare SNSR) privind siguranța rutieră | MTIARR | 2022 - 2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | ||||||
| Derularea componentei de comunicare la nivel național privind introducerea sistemelor automate de detecție și constatare a abaterilor | MTI | Parteneri media Societate civilă | 2022 - 2026 | Parteneriate public- private/Alte surse legal constituite | |||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (continuare) | Factor Uman (cont.) | Modelarea comportamentului uman în trafic | Desfășurarea sistematică a acțiunilor preventiv-reactive, în sistem integrat, în baza analizei situației operative din perspectiva factorilor de risc privind utilizarea drumurilor în condiții de siguranță, precum și pe raza județelor care prezintă un risc rutier crescut, cu sprijinul autorităților din județele limitrofe | MAI MTI RAR ISCTR CNAIR | 2022 - 2024 | Bugetul de stat | ||
| Dotarea echipajelor de control din cadrul ISCTR și Poliției Române cu echipamente de detectare timpurie de la distanță a anumitor informații din tahografele inteligente conform art. 9 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014. | MAIMTIISCTR | 2025 - 2030 | Alte surse legal constituite/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (continuare) | Factor Uman (cont.) | Analiza continuă a indicatorilor de performanță în siguranța rutieră | Evoluția riscului rutier din punct de vedere al numărului de persoane decedate și al persoanelor rănite grav | MAI IGPR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat Fonduri externe nerambursabile | ||
| Evaluarea continuă a indicatorilor cheie de performanță (KPI), îmbunătățirea metodologiei de culegere a datelor. | MAIMTI | Mediul academic | 2022 - 2030 | Alte surse legal constituiteFonduri externe nerambursabile | |||||
| Introducerea indicatorului "vehicule/kilometri parcurși" | MTI RAR | 2022 - 2030 | Alte surse legal constituiteFonduri externe nerambursabile | ||||||
| Modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranței rutiere | Completarea legislației rutiere pentru combaterea comportamentului agresiv al conducătorilor de vehicule | MAIIGPR | 2024 - 2030 | Nu este cazul | |||||
| Reglementarea unor standarde cu privire la pistele pentru bicicliști în vederea creșterii nivelul de siguranță al infrastructurii pentru ciclicm. | MDLPA MTI CNAIR | Agențiile de Dezvoltare Regională ASRO | 2022 - 2030 | Bugetul de stat Finanțare externă nerambursabilă | |||||
| Completarea legislației privind reglementarea distanței în mers între două vehicule pe autostrăzi și drumuri expres | MAI | 2022 - 2024 | Nu este cazul | ||||||
| Completarea legislației rutiere prin relgementarea vitezei medie de circulație a autovehiculelor pe autostrăzi, drumuri expres și naționale | MAI | 2022 - 2024 | Nu este cazul | ||||||
| Completarea legislației pentru introducerea obligativității informării părinților la nivelul maternității despre sistemele de siguranță a copiilor în cadrul mijloacelor de transport, prevăzute în legislația rutieră. | MSMTI | ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutieră | 2022 - 2024 | Nu este cazul | |||||
| Actualizarea cadrului normativ cu impact asupra sistemului de urgență | MS MAI DSU | 2022 - 2024 | Nu este cazul | ||||||
| Revizuirea regulilor de circulație, cu prioritate pentru utilizatorii vulnerabili | MAI | 2023 - 2030 | Nu este cazul | ||||||
| Sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii | MAI | 2023 - 2030 | Nu este cazul | ||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (continuare) | Sisteme automate | Eficientizarea modului de constatare a încălcărilor în domeniul rutier prin operaționalizarea sistemelor automate de detecție și sancționare a abaterilor la regimul rutier | Operaționalizarea sistemelor automate de constatare (procesare) a abaterilor Ro-CBE | MAI MTMDLPA | 2022 - 2026 | Bugetul de stat/PNRR | ||
| Stabilirea unor cerințe tehnice standard pentru sistemele automate de detecție a abaterilor la regimul rutier | MTI MAI IGPR | 2022 - 2024 | Nu este cazul | ||||||
| Implementarea de sisteme automate de detecție a abaterilor la regimul rutier la nivelul rețelei de autostrăzi, drumuri naționale,etc. | MTIMAI | CNAIR, IGPR și UAT-uri | 2022 - 2024 | Bugetul de stat Finanțare externă nerambursabilă | |||||
| Operaționalizarea serviciului automat de transmiterea a titlului de creanță pentru plata amenzilor contravenționale (TCE) | MAI MF ANAF | 2022 - 2024 | Bugetul de stat | ||||||
| Operaționalizarea de sisteme automate pentru managementul traficului | Digitalizarea sistemelor de monitorizare, constatare și administrare a sistemelor de siguranță rutieră prin realizarea unei baze de date imitare și facil de accesat la nivelul întregii rețele de drumuri și autostrăzi administrate, pentru a menține starea tehnică optimă a infrastructurii rutiere. | CNAIR | 2025 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/Finanțare externă nerambursabilă | |||||
| Definirea unor proiecte standardizate de sisteme de management pentru diferite tipuri de drumuri | CNAIR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat Finanțare externă nerambursabilă | ||||||
| Definirea unor dispecerate zonale de management de trafic în care toate sistemele să fie conectate și care să permită accesul tuturor celor care au competențe în domeniu. | CNAIR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat Finanțare externă nerambursabilă | ||||||
| Îmbunătățirea modului de efectuare a activităților de control în domeniul transporturilor rutiere, prin folosirea informațiilor oferite de sistemele de supraveghere video a traficului. | ISCTRCNAIR | 2025 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/Finanțare externă nerambursabilă | ||||||
| Intensificarea procesului de digitalizare în transporturi prin dezvoltarea Sistemelor Inteligente de Transport, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport. | MTICNAIR | 2022 - 2030 | Finanțare externă nerambursabilă/PNRR/Bugetul de stat/Alte surse legal constituite | ||||||
| Operaționalizarea și promovarea Punctului Național de Acces și elaborarea unor studii menite să definească zonele care necesită implementarea de servicii de informații referitoare la locuri de parcare sigure și securizate și a zonelor prioritare unde se furnizează servicii dinamice, precum și a secțiunilor din rețeaua rutieră transeuropeană unde condițiile de trafic și siguranță ar necesita implementarea serviciului de informații în materie de trafic legate de siguranța rutieră | MTICNAIRARR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite | ||||||
| Îmbunătățirea schimbului digital de informații prin crearea mecanismelor de interconectare/interogare/unificare baze date | Eficientizarea activităților de control și inspecție în domeniul transporturilor rutiere prin asigurarea accesului ISCTR și Poliției Rutiere, conform protocoalelor încheiate la nivel interinstituțional, la bazele de date ale ARR, RAR și CNAIR în vederea verificării pe loc a documentelor electronice de către personalul de control pentru un schimb de informații armonizat la nivel UE și pentru transportul coordonat de marfă și persoane | MAI (IGPR, DGCTI)MTIRARISCTRCNAIRARR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat | |||||
| Realizarea unei platforme informatice integrate cu evidența zilnică a avizelor de inaptitudine/restricționate emise, care să poată fi accesată de toate entitățile autorizate și implicate în eliberarea avizelor medicale/psihologice pentru funcțiile care concură la siguranța rutieră. | MTI DM MAI DM ARR ISCTR | 2027 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile | ||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (continuare) | Implementarea platformelor HW/SW și infrastructurii necesare gestionării la nivelul MAI a tuturor fluxurilor specifice asigurării siguranței rutiere | MAI | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Fonduri externe nerambursabile/alte surse legal constituite | ||||
| 3 | Siguranța vehiculelor | Testarea vehiculelor conectate și autonome | Inițierea unui proiect pilot privind testarea vehiculelor conectate și autonome. Analiza proiectelor europene pentru coridoarele 5G și a modalităților de testare a vehiculelor electrice integrate și autonome, la nivelul altor state membre. | MTIRAR | Mediul Academic | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/Buget RAR/Fonduri externe nerambursabile | ||
| Analiza informațiilor stocate de dispozitivele de înregistrare a datelor privind evenimentele | Formarea specialiștilor pentru analiza informațiilor stocate de dispozitivele de înregistrare a datelor privind evenimentele în scopul cercetării și analizei referitoare la accidente. | MTIRAR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/Buget RAR | |||||
| Promovarea și dezvoltarea activității de expertiză tehnică extrajudiciară și constatare tehnico-științifică auto | Reglementarea activității de expertiză tehnică extrajudiciară în domeniul vehiculelor rutiere prin elaborarea și promovarea în cadrul MTI a unui act normativ de reglementare a activității de expertiză tehnică extrajudiciară. | MTIRAR | 2022 - 2024 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/Buget RAR | |||||
| Înființarea de laboratoare de cercetare, constatări tehnico- științifice și expertize capabile să ofere baza tehnică pentru obținerea de date necesare unor analize complexe, corecte și precise, ce vizează metodologiile de monitorizare, inspecție și testare a vehiculelor pe toată durata vieții acestora, monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de asistență a șoferului precum și a interfeței om-mașină (human-machine interface - HMI). | MTIRAR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/Buget RAR | ||||||
| Evaluarea vehiculelor care au fost implicate în evenimente prin realizarea inspecțiilor de siguranță | MTIRAR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/RAR | ||||||
| Evaluarea vehiculelor rulate pentru determinarea stării/gradului de depreciere, uzurii dinamice și statice, verificarea electronică a odometrului pentru constatarea numărului real de kilometri parcurși sau a orelor de funcționare a autovehiculului. | MTIRAR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/Buget RAR | ||||||
| Digitalizarea prelucrării datelor din domeniul vehiculelor rutiere | Dezvoltarea unor aplicații software care să permită colectarea de informații de la service-urile auto (cu privire la evenimente rutiere grave cu afectarea unor sisteme importante ale vehiculului, înlocuiri/reparații odometre, declanșarea airbagurilor etc). | RAR | 2022 - 2026 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/Buget RAR | |||||
| 4 | Siguranța infrastructurii | Modernizarea/reabilitarea drumurilor existente | Implementarea proiectelor de siguranță rutieră finanțate prin fonduri externe rambursabile (POIM, POT, PNRR), fonduri rambursabile (BEI) și fonduri de la Bugetul de Stat | CNAIR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite | |||
| Creșterea cuantumului alocat siguranței rutiere în cadrul financiar al proiectelor de investiții în infrastructura rutieră | MTICNAIR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite | ||||||
| Identificarea locațiilor unde este necesară construirea/amenajarea de parcări sigure și securizate, în baza studiului comandat de Comisia Europeană, https://sstpa.eustudy.eu/results/ | CNAIR | 2022 - 2024 | Alte surse legal constituite/Buget CNAIR | ||||||
| Implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1 pe sectoarele de drumuri naționale cu platformă de 12 m, odată cu dezvoltarea în paralel a sectoarelor de autostradă. | CNAIR | 2022 - 2026 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite | ||||||
| Creșterea siguranței rutiere în localitățile liniare de-a lungul drumurilor europene și naționale prin implementarea unor masuri specifice, cum ar fi amenajarea de trotuare/piste pentru biciclete, instalarea de separatoare de sens (parapeți New Jersey), înlocuirea trecerilor pentru pietoni la nivel cu drumul cu treceri pentru pietoni denivelate sau cu treceri pentru pietoni cu zonă de așteptare (refugiu) în axul drumului; | CNAIRMDLPA | 2022 - 2026 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite | ||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Modernizarea/reabilitarea drumurilor existente | Finalizarea îmbunătățirii tuturor standardelor și normativelor de construcție a drumurilor, cu accent pe creșterea siguranței rutiere și a prevenirii efectelor erorilor umane și actualizarea manualului de siguranță rutieră cu cele mai bune practici legate de proiectare și construcție a drumurilor și de amenajare a zonelor adiacente drumului, inclusiv prevederea unor facilități pentru STI aferente infrastructurilor fizice asociate rețelelor de comunicații electronice în banda largă | CNAIR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite | |||
| Realizarea unui număr crescut de sisteme de cântărire în mișcare, asigurarea mentenanței acestora și utilizarea informațiilor în cadrul controalelor efectuate de ISCTR în vederea identificării vehiculelor cu depășiri | CNAIR | 2022 - 2030 | Finanțare externă nerambursabilă/Bugetul de stat | ||||||
| Asigurarea micromobilității prin amenajarea infrastructurii rutiere adecvate pentru circulația pietonilor, a bicicliștilor și utilizatorilor de trotinete și alte dispozitive, inclusiv electrice (neposesorilor de permise) | MTI | 2025 - 2030 | Bugetul de stat Finanțare externă nerambursabilă | ||||||
| Construirea/reabilitarea/modernizarea/extinderea drumurilor județene care asigură conectivitatea directă sau indirectă cu rețeaua TEN-T de bază și extinsă | Agențiile de Dezvoltare Regională | 2022 - 2030 | POR 2021-2027 | ||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Modernizarea/reabilitarea drumurilor existente (continuare) | Soluții pentru decongestionarea și fluidizarea traficului pe drumurile județene (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, variante ocolitoare inclusiv sisteme de management al traficului) | Agențiile de Dezvoltare Regională | 2025 - 2030 | POR 2021-2027 | |||
| Investiții destinate siguranței rutiere pe drumurile județene: intersecție giratorie, parapeți de siguranță, acostament, pasarele pietonale, iluminarea drumului public pe timp de noapte în special în intersecții și în zonele cu activitate pietonală, precum și a trecerilor pentru pietoni, materiale retro-reflectorizante, marcajele rezonatoare, limitatoare de viteză, trotuare, benzi dedicate pentru viraje la stânga, îmbunătățirea sistemelor și marcajelor de semnalizare și siguranță rutieră etc. | Agențiile de Dezvoltare Regională | 2022 - 2030 | POR 2021-2027 | ||||||
| Construirea/amenajarea/reabilitarea de infrastructuri adecvate care să faciliteze deplasările pietonale in afara părții carosabile (piste pentru biciclete și trotuare in intravilanul localităților traversate de DJ) pentru creșterea siguranței deplasărilor velo și pietonale (acolo unde situația din teren o permite). | Agențiile de Dezvoltare Regională | 2022 - 2030 | POR 2021-2027 | ||||||
| Creșterea conectivității regionale către punctele de frontieră deschise pentru mobilitatea transfrontalieră | Agențiile de Dezvoltare Regională | 2025 - 2030 | POR 2021-2027 | ||||||
| Crearea sau extinderea variantelor ocolitoare cu statut de drum județean | Agențiile de Dezvoltare Regională | 2022 - 2030 | POR 2021-2027 | ||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Modernizarea/reabilitarea drumurilor existente (continuare) | Dezvoltarea infrastructurilor de comunicații prin utilizarea zonei de siguranță a drumurilor, pe baza unor proceduri mai simple și a unui nivel tarifar redus. | MCID MTI - CNAIR | ANCOM | 2025 - 2030 | Bugetul de stat | ||
| Gestionarea și eliminarea punctelor negre | Identificarea, analiza și stabilirea punctelor periculoase de către Poliția Rutieră în vederea dispunerii măsurilor specifice diminuării acestora de către administratorul drumului, pe rețeaua de DN-uri aflate în competență. | CNAIR MAI IGPR | 2022 - 2026 | Bugetul de stat Alte surse legal constituite | |||||
| Reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE | MAIMTICNAIRMDLPA | 2023 - 2030 | Nu este cazul | ||||||
| Domeniul STI | Implementarea de soluții tehnologice noi și avansate în domeniul siguranței rutiere, cu eficiență tehnico-economică sporită, care să asigure utilizarea rațională a resurselor și dotărilor de care se dispune respectiv: sisteme de semnalizare variabile, semnalizare luminoasă pe bază de LED, sisteme inteligente, parapete pe rulouri, parapete pe cabluri, sensuri giratorii modulare, atenuatori de impact. | CNAIR | 2022 - 2026 | Bugetul de stat Alte surse legal constituite | |||||
| Amenajarea unor zone dedicate controalelor rutiere | Amenajarea pe drumurile publice a unor zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic inițiale și/sau mai detaliate care să fie echipate și cu echipamente de inspecție instalate permanent și dotarea ISCTR cu unități mobile de control în vederea efectuării controalelor tehnice detaliate în trafic. | CNAIR | 2022 - 2030 | Finanțare externă nerambursabilă/Bugetul de stat | |||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Introducerea distanței minime in mers | Realizarea amenajărilor rutiere pentru implementarea distanței minime in mers intre două vehicule, pe autostrăzi și drumuri expres | MAI MTICNAIR | ASRO | 2022 - 2024 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/CNAIR | ||
| Derularea activităților de gestionarea a siguranței circulației pe infrastructura rutieră | Revizuirea legislației naționale din domeniul siguranței rutiere prin includerea noilor reglementări in domeniu | ARR | 2022 - 2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | |||||
| Extinderea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră pe drumurile secundare | ARR | 2022 - 2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | ||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Evaluarea siguranței la nivelul întregii rețelei rutiere care face obiectul legislației privind siguranța circulației pe infrastructura rutieră | ARR | 2022 - 2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | ||||
| Crearea unei baze de date privind semnalizarea rutieră, urmărindu-se îmbunătățirea lizibilității și detectabilității de către conducătorii auto și sistemele automate de asistență a conducătorului auto | ARR MAI MTICNAIR | 2022 - 2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | ||||||
| Implementarea măsurilor de remediere dispuse cu ocazia inspecțiilor de siguranță rutieră | ARR | 2022 - 2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | ||||||
| 5 | Intervenții în situații de urgență | Îmbunătățirea intervenției la accidentele rutiere | Actualizarea cadrului legal care să asigure managementul unitar al intervenției serviciilor specializate și resurselor folosite de acestea în cazul accidentelor rutiere | MAI DSU | 2022 - 2024 | Bugetul de stat | |||
| Îmbunătățirea sistemului de intervenție la accidente și a asistenței medicale de urgență | MAI DSU | 2022 - 2024 | Bugetul de stat/Finanțare externă nerambursabilă | ||||||
| Alocarea resurselor pentru menținerea parcului de vehicule de intervenție la un nivel operațional corespunzător pentru intervenția la accidente | MAI | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Finanțare externă nerambursabilă | ||||||
| Armonizarea raportării in sistem MAIS | Comunicarea de către UPU a datelor lezionare ale victimelor accidentelor rutiere în mod automat (electronic) în format ICD 10 necesar pentru funcționarea sistemului MAIS - Scala Maximum Abreviată a Leziunilor care a fost implementat la nivelul IGPR în baza SNSR 2016-2020 | MAI DSU MS | 2022 - 2030 | Bugetul de stat | |||||
| Achiziția de echipamente dedicate gestionării urmărilor accidentelor rutiere | îmbunătățirea dotării serviciilor de urgență cu autospeciale pentru descarcerare, ambulanțe etc. | MAI DSU | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Finanțare externă nerambursabilă | |||||
| Îmbunătățirea dotării serviciilor de urgență cu elicoptere | MAI DSU | 2022 - 2024 | Bugetul de stat/Finanțare externă nerambursabilă | ||||||
| Îmbunătățirea capacității de cercetare la locul accidentului, prin îmbunătățirea dotării tehnice, inclusiv cu sisteme automate de cercetare destinate cercetării accidentelor rutiere | MAI IGPR | 2022 - 2030 | Bugetul de stat/Finanțare externă nerambursabilă | ||||||
| Achiziționarea de către administratorul drumului de utilaje/macarale necesare deblocării părții carosabile în cazul accidentelor rutiere pe drumurile naționale și autostrăzi și de aducere a viabilității drumului cel puțin la starea inițială | CNAIR | Agenții Dezvoltare Regională | 2025 - 2030 | Bugetul de stat/Finanțare externă nerambursabilă | |||||
PROGRAMUL NAȚIONAL PRIORITAR
pentru perioada 2022-2024
pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră
| Nr.crt. | PRIORITĂȚI | OBIECTIV | ACȚIUNE | Acțiunea concretă(descriere) | ENTITĂȚILE RESPONSABILE | ETAPELE/subacțiunile aprobate pentru realizarea acțiunii | RESURSE necesare estimate/Sursa*) | ||||||||||
| Ministere | Instituții/ organizații | Nr.crt. | Denumire/conținut (detaliat) | Termen final de realizare | Responsabil(funcție) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale/ logistice | Financiare | Sursa | ||||||
| 1 | Managementul siguranței rutiere | Consolidarea capacității de coordonare la nivelul CISR | Dezvoltarea activității SCISR din cadrul ARR prin suplimentarea cu patru posturi a compartimentului funcțional, cu scopul de a sprijini comunicarea în domeniul siguranței rutiere și activitățile de implementare, monitorizare și evaluare a Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră | SCISR necesită un minim de 5 posturi, care pot fi ocupate prin angajare directă, delegare, detașare, etc. și care să acopere volumul mare și diversitatea activităților tehnice, de specialitate cum ar fi: elaborare Rapoarte semestriale și anuale privind stadiul implementării SNSR și elaborare comunicate de presă pentru diseminarea acestora; pregătirea ședințelor DPISR și a reuniunilor CISR; elaborarea materialelor de ședință și diseminarea acestora; monitorizarea, centralizarea și integrarea/interpretarea rezultatelor activităților derulate pentru implementarea Programelor de acțiuni prioritare; comunicarea constantă și transparentă cu media și societatea civilă privind siguranța rutieră, etc. | MTI | ARR | 1 | Identificarea nevoilor: activități tehnice, de specialitate și a atribuții necesare posturilor (ex.: specialist în domeniul educației/instruirii participanților la trafic, specialist în materia aplicării normelor rutiere, specialist în psihologia în transporturi, specialist în comunicare publică, etc.) | septembrie 2022 | Coordonator DPISR | finală | Elaborare fișe post | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| 2 | Elaborarea unui proiect de act normativ pentru modificarea organigramei ARR pentru suplimentarea cu 4 posturi în cadrul SCISR | septembrie 2022 | Șeful compartimentului de specialitate din cadrul ARR | trimestrială | Elaborare propunere modificare OMTI | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Aplicare act normativ privind modificarea organigramei | noiembrie 2022 | Șeful compartimentului de specialitate din cadrul ARR | trimestrială | Creare posturi | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 4 | Ocupare posturi (prin angajare, detașare, delegare, etc.) | ianuarie 2023 | Șeful compartimentului de specialitate din cadrul ARR | trimestrială | Personal încadrat pe posturile prevăzute | Nu este cazul | Nu este cazul | Funcție de grila de salarizare a ARR | Bugetul ARR | ||||||||
| 5 | Elaborarea procedurilor de lucru | februarie 2023 | Șeful compartimentului de specialitate din cadrul ARR | trimestrială | Proceduri de lucru finalizate și avizate în cadrul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugetul ARR | ||||||||
| 1(cont.) | Managementul siguranței rutiere (continuare) | Întărirea coordonării CISR (continuare) | Derularea componentei de comunicare la nivel național privind introducerea sistemelor automate de detecție și constatare a abaterilor | Introducerea sistemelor de detecție și sancționare a abaterilor la nivel național are nevoie de o campanie de conștientizare, bazată pe o strategie coerentă și care să prezinte avantajele acestor sisteme, calendarul de implementare, modul în care acestea funcționează - o comunicare susținută cu publicul larg pentru a evidenția beneficiile în domeniul siguranței rutiere. | MTI | 1 | Elaborare caiet de sarcini pentru consultanță/strategia de comunicare în siguranță rutieră în cadrul GL pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră din cedrul DPISR | septembrie 2022 | Președinte GL pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră din cadrul DPISR | trimestrială | Finalizare caiet de sarcini pentru achiziție strategie de comunicare în siguranța rutieră | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||
| 2 | Identificarea instituțiilor care pot susține financiar achiziția unei strategii de comunicare | octombrie 2022 | Coordonator DPISR | trimestrială | Transmitere caiet de sarcini către | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Achiziție servicii consultanță/strategie de comunicare în siguranța rutieră prin SEAP | septembrie 2022 | Conducător instituție | trimestrială | Achiziție strategie comunicare | Nu este cazul | Nu este cazul | 40.000 Euro | Alte surse legal constituite/ parteneriate public-private | ||||||||
| 4 | Implementare și monitorizare strategie de comunicare | ianuarie 2024 | Coordonator DPISR/conducător instituție | trimestrială | Derulare campanie de conștientizare/ comunicare în SR | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 1(cont.) | Managementul siguranței rutiere (continuare) | Crearea unui mecanism de finanțare a activităților de siguranță rutieră | Identificarea soluțiilor optime pentru finanțarea acțiunilor specifice din domeniul siguranței rutiere, a sistemelor de detecție, constatare și sancționare a abaterilor de la normele rutiere, precum și inițierea unui proiect de act normativ pentru reglementarea mecanismul de finanțare propus. | Experiența implementării Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2016 - 2020 a dovedit faptul că finanțarea este o componentă definitorie pentru atingerea obiectivelor asumate. Prin această acțiune se dorește crearea unui mecanism sustenabil și transparent de finanțarea a activităților din prezenta strategie. Pe termen scurt, scopul este de a asigura finanțarea acțiunilor necesare implementării/operaționalizării, gestionării și întreținerii unei sistem tehnic automat de depistare, procesare și sancționare a abaterilor din trafic. Pe termen lung, și alte acțiuni din prezenta strategie vor beneficia de co/finanțare prin acest mecanism sustenabil și transparent de finanțarea a activităților de siguranță rutieră. Astfel, încasările la bugetul de stat generate de amenzile aplicate prin intermediul sistemelor automate - estimate la câteva milioane de euro/anual - vor permite acoperirea cheltuielilor cu investițiile în siguranță rutieră, necesare pentru implementarea programelor de acțiuni prioritare. | MTIMAIMEMDLPA | Autorități publice localeACoRAMRAORUNCJR | 1 | Crearea unui GL la nivelul DPISR pentru identificarea soluțiilor optime de finanțare a acțiunilor din prezenta strategie | septembrie 2022 | Coordonator DPISR | trimestrială | GL cu membri nominalizați din cadrul ministerelor cu atribuții | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| 2 | Analiza impactului privind direcționarea unui procent din contravaloarea amenzilor rutiere aplicate cu ajutorul sistemelor automate către MAI, pentru a fi utilizat exclusiv pentru dezvoltarea și mentenanța sistemelor de detecție, constatare și sancționare a abaterilor, bazat pe proiecțiile bugetare privind încasările | octombrie 2022 | Președinte GL | trimestrială | Elaborare Notă fundamentare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Elaborare propunere reglementare privind finanțarea acțiunilor din prezenta strategie și a sistemelor automate de detecție, constatare și sancționare a abaterilor | septembrie 2022 | SS MAI/SS MF | trimestrială | Finalizare proiect act normativ | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 4 | Promovarea propunerii spre aprobare/avizare | octombrie 2022 | SS MF | trimestrială | Transmiterea pe circuitul extern de avizare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 1(cont.) | Managementul siguranței rutiere (continuare) | Managementul cercetării | Crearea unui sistem integrat al centrelor și resurselor din domeniul cercetării în siguranță rutieră și asigurarea unui management operativ pentru optimizarea rezultatelor în domeniu | Identificarea entităților care pot derula activități de cercetare în domeniul siguranței rutiere și intensificarea colaborării cu acestea, în vederea derulării de studii, analize și proiecte de cercetare care să fie apoi o componentă nelipsită din viitoarele propuneri de investiții, proiecte sau inițieri/modificări de acte normative în domeniul siguranței rutiere. | MTIMAIMEMCED | Mediul academic | 1 | Identificarea entităților (companii, universități, asociații, etc.) care pot derula activități de cercetare în domeniul siguranței rutiere | septembrie 2022 | Președinte GL pentru colectare și analiză a datelor și informare publică | trimestrială | crearea unei situații/baze de date a entităților care pot derula activități de cercetare în domeniul siguranței rutiere | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| 2 | Identificarea analizelor, studiilor și altor cercetări necesare în domeniu | decembrie 2022 | Președinte GL pentru colectare și analiză a datelor și informare publică | trimestrială | crearea unei situații/baze de date a necesarului de cercetare în domeniul siguranței rutiere | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Corelarea cererii privind necesitatea cercetării și a ofertei din partea entităților care pot oferi aceste servicii | decembrie 2023 | Președinte GL pentru colectare și analiză a datelor și informare publică | trimestrială | Situație actualizată a proiectelor derulate, în derulare, cerere/oferta de servicii de cercetare | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| Managementul resurselor umane | Efectuarea demersurilor necesare pentru suplimentarea numărului de posturi din cadrul tuturor structurilor cu atribuții în domeniul siguranței rutiere (ISCTR, ARR, Poliția Rutieră, etc). | Efectuarea demersurilor necesare pentru suplimentarea numărului de posturi necesare în raport cu atribuțiile instituțiilor (de ex. operare sisteme automate de constatare Ro-CBE și TCE pentru Poliția Română, controale în trafic și la sediu pentru ISCTR, inspecție de siguranță pentru ARR, inspecție tehnică extrajudiciară la RAR, etc.) | MTIMAI | ARRISCTR. | 1 | Efectuarea unei evaluări privind necesarul de cadre pentru realizarea atribuțiilor în domeniul siguranței rutiere și fundamentarea corespunzătoare, printr-o analiză costuri/beneficiu social | ianuarie 2023 | Conducătorii instituțiilor (DG, Inspector de stat șef, etc.) | anuală | Elaborare fundamentare | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | |||
| 2 | Întocmirea documentației pentru alocarea posturilor | decembrie 2023 | Șefii compartimentelor de RU din cadrul fiecărei instituții | anuală | Finalizare documentație concurs | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | ||||||||
| 1(cont.) | Managementul siguranței rutiere (continuare) | Managementul resurselor umane (continuare) | Sporirea numărului auditorilor de siguranță rutieră în vederea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere, a auditului de siguranță rutieră și a inspecțiilor de siguranță periodice și specifice | Organizarea și derularea cursurilor de formare profesională pentru auditorii de siguranță rutieră, în funcție de numărul de solicitanți care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare | MTI ARR | 1 | Gestionarea solicitărilor pentru participarea la cursurile de formare ca auditor de siguranță rutieră și demararea demersurilor de organizarea a cursurilor la formarea unei grupe | septembrie 2022 | Șef SPSP- ARR | Anuală | Întocmire situație cursanți | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | ||
| Unități de învățământ superior | 2 | Încheierea unui contact cu o unitate de învățământ superior în vederea derulării cursurilor de formare pentru auditor de siguranță rutieră | decembrie 2022 | Director general ARR | Anuală | Contractare universitate | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | |||||||
| Unități de învățământ superior | 3 | Derularea cursurilor | iunie 2023 | Decan facultate | Anuală | Număr cursanți înscriși pentru evaluarea finală | Formatori externi și cadre didactice | Existente | Existente | Nu este cazul | |||||||
| 4 | Organizarea examenului pentru dobândirea calității de auditor de siguranță rutieră | septembrie 2023 | Secretariat Comisie de atestare, disciplină și soluționare a contestațiilor- | Anuală | Număr cursanți care promovează | Membrii Comisiei de atestare, disciplină și soluționare a contestațiilor | Existente | Existente | Nu este cazul | ||||||||
| 1(cont.) | Managementul siguranței rutiere (continuare) | Managementul resurselor umane (continuare) | Profesionalizarea personalului cu atribuții în siguranța rutieră precum și a auditorilor de siguranță rutieră prin schimburi de experiență și perfecționare profesională periodică a acestora | Creșterea nivelului de pregătire profesională a persoanelor care aplică legislația rutieră și cea conexă | MAI | 1 | Elaborarea unui calendar privind formarea personalului (curriculum, participanți, perioade de formare) | Anual | Șef compartiment RU IGPR | anuală | Elaborare calendar formare profesională | Nu este cazul | Existente | Existente | Nu este cazul | ||
| 2 | Desfășurarea de sesiuni/cursuri de instruire/formare | Anual | Șef Compartiment RU IGPR | Elaborare calendar formare profesională | Formatori externi | Existente și suplimentare | 50.000/an | Buget de statFinanțare externă nerambursabilă | |||||||||
| Organizarea, la 2 ani, începând cu 2021, a cursurilor de perfecționare profesională periodică a auditorilor de siguranță rutieră | MTI ARR | 1 | Identificarea numărului de auditori care îndeplinesc condițiile pentru participarea la cursurile de | septembrie 2022 | Șef SPSP-ARR | Anuală | Întocmire situație cursanți | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | ||||||
| Unități de învățământ superior | 2 | Încheierea unui contact cu o unitate de învățământ superior | septembrie 2022 | Director general ARR | Anuală | Contractare universitate | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | |||||||
| Unități de învățământ superior | 3 | Derularea cursurilor | octombrie 2022 | Decan facultate | Anuală | Număr cursanți care promovează | Formatori externi și cadre didactice | Existente | Existente | Nu este cazul | |||||||
| 1(cont.) | Managementul siguranței rutiere (continuare) | Cooperare internațională | Asigurarea continuității reprezentării României la grupurile de lucru și reuniunile pe tema siguranței rutiere la nivelul CE și ONU. | România nu are, în prezent, persoane desemnate la Grupurile de lucru de la nivelul UE sau ONU, pe tema siguranței rutiere, care să asigure o comunicare și o cooperare constantă și relevantă cu organismele internaționale, astfel că desemnarea unor persoane care să asigure reprezentarea României la nivel tehnic este necesară. | MTIMAIME | 1 | Identificarea instituțiilor publice cu atribuții pe linia siguranței rutiere și a specialiștilor din domeniu care pot asigura reprezentarea la nivel tehnic/de expert | august 2022 | Președinte GL pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră/DPISR | trimestrială | Crearea unei baze de date cu specialiștii în domeniul siguranței rutiere | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||
| 2 | Identificarea Grupurilor de lucru, organismelor cu care țara noastră cooperează la linia siguranței rutiere (ex.: DG-MOVE, CARE, HLG, CBE, ROADPOL, WP1, etc.) | octombrie 2022 | Președinte GL pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră DPISR | trimestrială | Crearea unei baze de date cu specialiștii în domeniul siguranței rutiere | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Desemnarea specialiștilor de către conducătorii instituțiilor, în funcție de domeniul de pregătire al acestora și necesitățile identificate la nivel internațional | octombrie 2022 | Conducător instituție | trimestrială | Emitere ordin ministru/decizie de desemnare | Nu este cazul | Nu este cazul | În limita a 5000 Euro/an/ reprezentant - cheltuieli de deplasare | Buget de stat/alte surse de finanțare | ||||||||
| 4 | Reprezentare României prin participarea la GL și asigurarea continuității | noiembrie 2023 | DGRI din instituțiile publice | Semestrială | Număr de participări | 1 reprezentant/ misiune | Nu este cazul | 7200 Euro/ minister/an | Buget de stat/alte surse de finanțare/ Fonduri externe nerambursabile | ||||||||
| 2 | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță | Factor Uman | Creșterea nivelului de educație pentru siguranță rutieră în rândul preșcolarilor și elevilor din sistemul de învățământ preuniversitar | Crearea unui spațiu virtual pe site-ul ME dedicat educației rutiere | Spațiul virtual va conține informații de sensibilizare, documente și resurse naționale și internaționale privind siguranța rutieră | ME | ONG | 1 | Constituirea unei baze de date cu materiale informative; | septembrie 2022 | Secretar de stat | Anuală | bază date existentă | Existente | Materiale educative de educație rutieră | Nu este cazul | Bugete ministere |
| 2 | Întocmirea și aprobarea documentației pentru alocarea unui spațiu dedicat educației rutiere, pe site-ul | decembrie 2022 | Șef serviciu specialitate | Anuală | Elaborare documentație | Existente | Nu este cazul | Bugete ministere | |||||||||
| 3 | Încărcarea materialelor pe site și actualizarea periodică | ianuarie 2023 | Directori ME | Anuală | Tab existent pe site/uri și număr de accesări | Existente | Nu este cazul | Bugete ministere | |||||||||
| Revizuirea periodică a ghidurilor de educație rutieră | Ca principale materiale de educație rutieră din unitățile de învățământ, ghidurile trebuie actualizate periodic, în funcție de evoluția factorilor care influențează comportamentul minorilor în trafic; vor fi selectate și adăugate noi activități, iar ghidurile revizuite vor fi diseminate în toate unitățile de învățământ | ME și MAI | ONG, mediul privat | 1 | Constituirea unui grup de lucru din 6 experți MAI și ME pentru revizuirea ghidurilor; | noiembrie 2022 | Director general ME/Director IGPR-DR | Anuală | Constituire GL | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||
| 2 | Constituirea unei baze de date cu materiale de educație rutieră rezultate din proiecte locale; analiza bianuală a acestor materiale în GL pe educație rutieră. | mai 2023 | Președinte GL | Anuală | Întâlniri ale GL conform calendarului | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
| 3 | Avizarea ghidurilor revizuite o dată la doi ani de către reprezentanții ME și MAI | decembrie 2023 | Secretar de stat MAI/ME | Anuală | Ghiduri actualizate | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
| Desemnarea unei persoane responsabile cu educația rutieră la nivelul inspectoratelor școlare și a unităților de învățământ preuniversitar care să coordoneze activitățile privind educația rutieră | În vederea unei mai bune monitorizări a activităților de educație rutieră la nivel de unitate școlară, se va solicita unităților de învățământ și inspectoratelor școlare desemnarea unor persoane cu rol de implementare, coordonare și monitorizare a activităților de educație rutieră. | ME | 1 | Întocmirea și transmiterea unei note către inspectoratele școlare referitoare la această obligație; | septembrie 2022 | Secretar de stat ME | Anuală | Transmitere notă la nivel național | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | |||||
| 2 | Nominalizarea persoanelor responsabile din cadrul inspectoratelor școlare și ale unităților de învățământ; | septembrie 2022 | Conducere inspectorate școlare | Anuală | Transmitere nominalizări | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
| 3 | Constituirea unei baze de date la nivel național cu persoanele desemnate. | februarie 2023 | Director General ME | Anuală | Funcționare bază date | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Creșterea nivelului de educație pentru siguranță rutieră în rândul preșcolarilor și elevilor din sistemul de învățământ preuniversitar (continuare) | Organizarea unor sesiuni de informare și a unor cursuri de formare adresate cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, cu tematica educație rutieră. | Activitățile de educație rutieră sunt eficiente doar dacă sunt susținute de cadre didactice formate în acest domeniu. În acest sens vor fi organizate sesiuni de informare cu specialiști și cursuri de formare pentru cadrele didactice, prin casele corpului didactic sau furnizori privați de formare. | ME și MAI | ONG | 1 | Identificarea cursurilor educație rutieră aflate în oferta caselor corpului didactic sau a furnizorilor privați; | august 2022 | Directori generali ME | Anual | Creare bază date cursuri acreditate | Personal ISJ/ISMB, ofițeri prevenire | Bază materiale UIP, CCD | Nu este cazul | Bugete ministere |
| 2 | Analiza extinderii cursurilor acreditate în cât mai multe județe din țară sau a re acreditării acestora; | decembrie 2022 | Directori generali ME | Anual | Număr de cadre didactice participante | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
| 3 | Includerea acestor cursuri în oferta caselor corpului didactic; | decembrie 2022 | Directori generali ME | Anual | Ofertă existentă la CCD | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
| 4 | Diseminarea cât mai largă a ofertei de cursuri de formare în domeniul educației rutiere în vederea încurajării participării cadrelor didactice la | decembrie 2023 | Directori generali ME/Directori CCD | Anual | Număr de cadre didactice participante | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
| Derularea de activități periodice care să includă teme de educație rutieră specifică* în cadrul bibliotecilor școlare și a centrelor de informare și documentare | În bibliotecile școlare și centrele de informare și documentare vor fi organizate 2 activități personalizate de educație rutieră în fiecare semestru, care vor aborda principalele cauze ale accidentelor în care sunt implicați minori din județul respectiv/Municipiul București | ME | ONG, Autorități publice locale | 1 | Întocmirea unei note referitoare la această activitate și transmiterea ei către toate bibliotecile și CDI-urile din țară; | 2023 | Secretar de stat | Anual | Transmitere notă la nivel național | Existente | Bază materială biblioteci și CDI | Nu este cazul | Fonduri externe nerambursabile/ Buget minister, bugete autorități publice locale | ||||
| 2 | Identificarea principalelor cauze de accidente în care sunt implicați minori din fiecare județ; | Șef serviciu specialitate DR- IGPR | Anual | Crearea bază date accidente | Existente/MAI | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister MAI | |||||||||
| 3 | Planificarea a 2 activități specifice pe semestru, cu responsabili și resurse alocate; | Inspectori școlari | Semestrială | Creare planificare semestrială | Existente | Nu este cazul | Buget minister | ||||||||||
| 4 | Realizarea activităților și evaluarea acestora. | Inspectori școlari | Semestrială | Număr participanți/județ Rezultate evaluări locale | Personal didactic auxiliar | Nu este cazul | Buget minister, bugete autorități publice locale | ||||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Creșterea nivelului de educație pentru siguranță rutieră în rândul preșcolarilor și elevilor din sistemul de învățământ preuniversitar (continuare) | Consolidarea cooperării naționale între sectorul public și privat privind educația pentru siguranță rutieră | Intensificarea comunicării dintre ME, MAI și organizații guvernamentale și neguvernamentale cu preocupări în domeniul educației rutiere, în vederea derulării în parteneriat a unor programe, proiecte și acțiuni de educație rutieră în unitățile de învățământ. | ME și MAI | ONG-uri de profil, asociații, companii private | 1 | Crearea și actualizarea continuă a unei baze de date, centralizată la nivelul ME, care să includă toate organizațiile neguvernamentale din România, cu preocupări în domeniul educației pentru siguranță rutieră | permanent | Secretar de stat ME | Anuală | crearea unei baze de date | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister |
| 2 | Dezvoltarea cooperării interinstituționale și asigurarea unui mediu eficient de schimb de informații | permanent | Secretar de stat ME | Anuală | Număr întâlniri organizate | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister | ||||||||
| 3 | Încheierea unor protocoale de colaborare pe teme de educație rutieră | decembrie 2022 | Secretar de stat ME | Anual | Număr protocoale încheiate | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere/ bugete parteneri | ||||||||
| 4 | Realizarea unor materiale educaționale comune și diseminarea acestora în rândul cadrelor didactice | decembrie 2023 | Director general ME | Anual | Număr proiecte parteneriale; număr materiale educaționale realizate | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere/ Buget ONG | ||||||||
| 5 | Creșterea gradului de utilizare a instrumentelor prevăzute în documentele adoptate la nivel național și internațional care vizează educația pentru siguranță rutieră. | permanent | Secretar de stat ME | Anuală | Număr participanți/ județ Rezultate evaluări locale | Existente/ colaboratori | Buget minister, bugete autorități publice locale/ Bugete parteneri | ||||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Promovarea activităților de educație rutieră | Derularea Programului Național de Educație pentru Siguranță | Scopul Programului Național este dezvoltarea de proiecte, campanii educaționale, exemple de bune practici și politici publice, care să vină în sprijinul îmbunătățirii și dezvoltării sistemului de educație extracurriculară: educație rutieră, prin proiectele "Ora de Educație Rutieră" și educație pentru prim-ajutor și gestionarea situațiilor de urgență, prin proiectele "Leapșa pentru ViațăProiecte le vor fi derulate de formatori din cadrul ONG-urilor cu obiect de activitate siguranța rutieră, în parteneriat cu ofițeri ai Poliției Rutiere și cadre didactice și presupun susținerea de workshop-uri și cursuri prin educație non-formală, care îmbină teoria cu practica și jocurile de rol, dar și prezentări, demonstrații, cursuri de formare a cadrelor didactice și a voluntarilor, evenimente publice și concursuri, campanii educaționale sau campanii publicitare și de informare. | ME și MAI | ONG-uri cu obiect de activitate siguranța | 1 | Încheierea de parteneriate cu ME și autorități publice locale pentru extinderea programului "Ora de educație rutieră" la nivel național | decembrie 2022 | Coordonator proiect | Semestrială | Încheiere protocoale de colaborare | Existente/ colaboratori | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul |
| ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutieră Autorități publice | 2 | Derularea de activități pentru însușirea corectă a regulilor de circulație, regulilor de prim-ajutor și situații de urgență pentru 500.000 elevi | decembrie 2023 | Coordonator proiect | Semestrială | Număr elevi participanți | Existente/ colaboratori | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister, bugete autorități publice locale/ Alte surse legal constituite | |||||||
| ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutierăAutorități publice | 3 | Acreditarea unui suport de curs și formarea a 3000 de cadre didactice în domeniul educației rutiere | decembrie 2023 | Coordonator proiect | Semestrială | Număr cadre didactice formate | Existente/ colaboratori | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister, bugete autorități publice locale/ Alte surse legal constituite | |||||||
| ONG-uri cu obiect de activitate siguranța | 4 | Elaborarea și promovarea unui document de politici publice privind desfășurarea activităților de educație rutieră care să asigure sustenabilitate pe termen lung. | decembrie 2023 | Coordonator proiect | Trimestrială | Aprobare document politici publice | Existente/ colaboratori | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Actualizarea procesului de instruire și examinare în vederea obținerii permisului de conducere | Creșterea calității serviciilor și a gradului de siguranță rutieră prin reducerea termenelor de programare la proba practică a examenului pentru obținerea permisului de conducere, ca urmare a creșterii gradului de pregătire a candidaților și implicit a gradului de promovabilitate la prima probă practică susținută de candidat | Modificarea OMAI nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere prin eliminarea în vederea eliminării obligativității prezentării dovezii care atestă efectuarea a cel puțin 6 ore suplimentare de pregătire practică într-o școală de conducători auto autorizată. Această măsură va contribui la reducerea birocrației, precum și la o creștere a interesului acordat pregătirii inițiale efectuate în cadrul școlilor de conducători auto autorizate | MAIDRPOV | 1 | Elaborarea propunerii de modificare a OMAI nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere prin eliminarea acestei prevederi. | noiembrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Proiect act normativ finalizat | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| 2 | Promovarea proiectului de act normativ pe circuitul de aprobare | decembrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Transmiterea proiectului pe circuitul de aprobare | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Implementare modificare OMAI nr. 268/20210 | martie 2024 | Director DRPCIV | Anuală | Grad crescut de promovabilitate la școlile de șoferi | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Actualizarea procesului de instruire și examinare în vederea obținerii permisului de conducere (continuare) | Modificarea procedurii de atestare și evaluare a examinatorilor, prevăzută de O.M.A.I. nr. 260/2011 pentru stabilirea normelor privind formarea, evaluarea, examinarea, atestarea și controlul examinatorilor care participă la desfășurarea examenelor practice pentru obținerea permisului de conducere, analizând și posibilitatea introducerii unei probe pe simulator în cadrul activității de evaluare anuală. | MAIDRPCIV | 1 | Analiza posibilității introducerii unei probe pe simulator în cadrul activității de evaluare anuală. | octombrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Elaborare nota fundamentare | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||
| 2 | Modificarea și completarea O.M.A.I. nr. 260/2011 pentru stabilirea normelor privind formarea, evaluarea, examinarea, atestarea și controlul examinatorilor care participă la desfășurarea examenelor practice pentru obținerea permisului de conducere | noiembrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Proiect act normativ finalizat | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Promovarea proiectului de act normativ pe circuitul de aprobare | decembrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Transmiterea proiectului pe circuitul de aprobare | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Îmbunătățirea evaluării medicale și psihologice | Modificarea cadrului legal privind examinarea medicală și psihologică aplicabile personalului cu atribuții în siguranța transporturilor | Analiza prevederilor actelor normative existente, necesitatea transpunerii în legislația internă a Directivei Consiliului (UE) 2017/159 din 19 decembrie 2016 de punere în aplicare a Acordului privind punerea în aplicare a Convenției privind munca în pescuit, 2007, a Organizației Internaționale a Muncii, încheiată la 21 mai 2012 între Confederația Generală a Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană (Cogeca), Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) și Asociația Organizațiilor Naționale ale Întreprinderilor de Pescuit din Uniunea Europeană, a Directivei 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului, privind permisele de conducere, modificată de Directiva 2014/85/UE, precum și disfuncționalitățile și problemele semnalate în mod constant de către unitățile medicale și/sau psihologice agreate de MTI pentru efectuarea examinărilor medicale și/sau psihologice a personalului cu atribuții în siguranța transporturilor și a direcțiilor de specialitate din minister | MTI-DMMS | 1 | Analiza cadrului legal existent privind examinarea medicală și psihologică aplicabile personalului cu atribuții în siguranța transporturilor | septembrie 2022 | Director DM-MTI | Anuală | Analiză realizată | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| 2 | Consultarea tuturor instituțiilor implicate; | octombrie 2022 | Director DM-MTI | semestrială | Solicitare/emitere puncte de vedere, avize etc | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Elaborarea referatului de aprobare a modificării/ completării cadrului legal; | noiembrie 2022 | Director DM- MTI | semestrială | Aprobare referat de modificare | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 4 | Optimizarea/Modificarea cadrului legal | decembrie 2022 | Director DM - MTI, Director MS | semestriala | Ordin MTI modificat | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Îmbunătățirea evaluării medicale și psihologice (continuare) | Analizarea oportunității modificării cadrului legal pentru evaluarea psihologică la preschimbarea permisului auto are ca scop efectuarea unei analize comune cu privire la eficiența unei astfel de măsuri, considerând că evaluarea psihologică poate fi adoptată ca o măsură complementară în cazul conducătorilor auto care dovedesc faptul că au un comportament periculos pe drumul public. | Analizarea oportunității de a introduce obligativitatea obținerii avizului de apt psihologic la preschimbarea permisului de conducere prin modificarea legislației la nivel de OMTI și OMAI | MAIMTI-DMMS | 1 | Analiza, în cadrul GL pentru formare a conducătorilor auto din cadrul DPISR, a cadrului actual/capacității reale de a furniza evaluare psihologică - cabinete de psihologie acreditate MTI care pot să preia și cererile pentru evaluare psihologică la preschimbarea permisului; | septembrie 2022 | Coordonator DPISR | anuală | Stabilirea numărului exact de cabinete de psihologie autorizate de MTI care pot oferi evaluare în vederea eliberării avizul de apt psihologic | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| 2 | Identificarea celor mai eficiente instrumente pentru urmărirea stării psihice a conducătorilor auto în cadrul GL pentru formare a conducătorilor auto din cadrul DPISR și, după caz, actualizarea cadrului legal necesar introducerii prevederilor privind obligativitatea obținerii avizului de apt psihologic la preschimbarea permisului de conducere prin modificarea legislației la nivelul MAI/DRPCIV și MTI | iunie 2023 | Coordonator DPISR Director DRP CIV/Director DM-MTI | anuală | Elaborare proiecte de acte normative. | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Derularea de campanii de conștientizare privind riscul rutier la nivel național | Difuzarea de mesaje sociale privind siguranța copiilor în mașină în mass- media și cu ajutorul panourilor publicitare/infrastructură lizibilă amplasate pe autostrăzi și drumuri naționale | MTIMAIME | ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutieră Societate Civilă Mediu privat | 1 | Identificarea mesajelor privind utilizarea scaunelor auto/sistemelor de retenție pentru copii în cadrul GL pentru comunicare de siguranță rutieră din cadrul DPISR | septembrie 2022 | Președinte GL comunicare în siguranța rutieră | Finală | Creare mesaje pentru difuzare | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| Difuzare mesaje prin intermediul panourilor publicitare/infrastructurii lizibile amplasate pe autostrăzi și drumuri naționale | septembrie 2022 | DGCNAIR | Anuală | Număr afișări/tipuri de drum/flux trafic | Nu este cazul | Panouri și infrastructură lizibilă | Nu este cazul | Buget CNAIR/parteneri/ ONG-uri cu obiect de activitate siguranța | |||||||||
| 2 | Identificat parteneri media | octombrie 2022 | Președinte GL comunicare în | Finală | Creare baza de date parteneri | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Difuzare mesaje mass-media, inclusiv TV (mesaje sociale) | septembrie 2022 | ONG-uri cu obiect de activitate siguranța rutieră | Anuală | Număr difuzări/interval orar/canal | Nu este cazul | Nu este cazul | /afișare | Buget CNAIR/ parteneri/ ONG-uri cu obiect de activitate siguranța | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Derularea de campanii de conștientizare privind riscul rutier la nivel național (continuare) | Integrarea în curricullum de cursuri de puericultură a unui modul de siguranță auto copii precum și a unui modul de prim-ajutor pentru sugar și copilul mic. | Este importantă conștientizarea părinților cu privire la siguranța rutieră și la măsurile pe care le pot lua pentru deplasarea în siguranță cu un copil mic. Modulele vor conține atât informații legate de anatomia copilul mic, deplasarea în siguranță cu ajutorul sistemelor de retenție pentru copii, modalitățile de a selecta sistemele optime pentru vârsta și constituția copilului, cât și de acordare a primului ajutor. | MTI | MMPS Fundația Siguranță Auto Copii Societate civilă | 1 | Elaborarea, în cadrul GL pentru formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră, a unui modul privind deplasarea în siguranță a copiilor în autovehicul, cu participarea reprezentanților din cadrul MMPS | septembrie 2022 | Președinte GL comunicare în siguranța rutieră | Anuală | Elaborare suport curs | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul |
| 2 | Elaborarea, în cadrul GL pentru formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră, a unui modul privind acordarea de prim-ajutor pentru sugar și copilul mic, cu participarea reprezentanților din cadrul MMPS | septembrie 2022 | Președinte GL comunicare în siguranța rutieră | Anuală | Elaborare suport curs | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Aprobarea modulului la nivelul MMPS | februarie 2023 | Șef direcție specialitate MMPS | Anuală | Introducere module elaborate în curricula | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Derularea de campanii de conștientizare privind riscul rutier la nivel național (continuare) | Crearea unui spațiu virtual destinat promovării informațiilor actualizate (analize, stadiu implementare SNSR) privind siguranța rutieră | Optimizarea site-ului cisr.ro prin utilizarea de instrumente (ex: Microsoft Power BI) care să preia date și analize din domeniul rutier și să permită vizualizarea datelor și statisticilor într-un format interactiv, inclusiv prin infografice (ex. număr de accidente pe un anumit segment/regiune/perioadă de timp, probleme în trafic, drumuri în lucru, etc.) și unde să fie publicat stadiul implementării măsurilor din SNSR. | MTI ARR | 1 | Elaborarea unei note de fundamentare privind includerea pe lista de investiții a achiziției de licențe/soft-uri necesare pentru optimizarea site-ului cisr.ro | august 2022 | Coordonator SCISR | finală | Elaborare notă de fundamentare | Existente | Existente | Nu este cazul | Alte surse de finanțare/ Buget ARR | |
| 2 | Elaborarea unei note de fundamentare privind includerea pe lista de investiții a achiziției de servicii necesare pentru optimizarea și mentenanța site-ului cisr.ro | august 2022 | Coordonator SCISR | finală | Elaborare notă de fundamentare | Existente | Existente | Nu este cazul | Alte surse de finanțare/ Buget ARR | ||||||||
| 3 | Aprobarea notelor de fundamentare privind achiziția serviciilor de optimizare și mentenanță a site-ului cisr.ro, precum și a licențelor/soft-urilor, etc. necesare îmbunătățirii site-ului | decembrie 2022 | DGARR | finală | Aprobare notă fundamentare | Existente | Existente | Nu este cazul | Alte surse de finanțare/ Buget ARR | ||||||||
| 3 | Elaborare referat pentru demararea procedurilor de achiziție a serviciilor, licențelor și soft-ului necesar pentru optimizarea site-ului cisr.ro | martie 2023 | Coordonator SCISR | finală | Aprobare referat | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 4 | Achiziție servicii și soft/licențe necesare pentru optimizarea site-ului cisr.ro | aprilie 2023 | Șef serviciu achiziții publice | finală | achiziție servicii și soft/licențe | Existente | Existente | 6.000 Euro | Alte surse de finanțare/ Buget ARR | ||||||||
| 5 | Elaborare și transmitere adrese către instituțiile cu atribuții în siguranța rutieră (RAR, IGPR, ARR, etc.) pentru punerea la dispoziție a datelor actualizate din domeniu | ianuarie 2023 | Coordonator SCISR | finală | Transmitere solicitări | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 6 | Operaționalizarea site-ului cisr.ro cu funcționalități care să permită interogarea datelor și vizualizarea interactivă, precum și informații privind stadiul implementării măsurilor din SNSR | august 2023 | Coordonator SCISR | finală | Site accesibil și funcțional | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Modelarea comportamentului uman în trafic | Desfășurarea sistematică a acțiunilor preventiv- reactive, în sistem integrat, în baza analizei situației operative, din perspectiva factorilor de risc privind utilizarea drumurilor în siguranță, precum și pe raza județelor care prezintă un risc rutier crescut, cu sprijinul județelor limitrofe | În raport cu necesitatea menținerii unui nivel crescut de siguranță rutieră, este necesară intensificarea, pe termen lung, atât a acțiunilor cu efective proprii cât și în colaborare cu alte instituții cu atribuții în domeniul siguranței rutiere | MAIMTIRARISCTRCNAIR | 1 | Derularea de acțiuni cu efective proprii pe linie de viteză, neacordare prioritate vehicule, neacordare prioritate pietoni, indisciplină pietonală, abateri bicicliști, respectarea normelor privind trecerea la nivel cu calea ferată, consumul de alcool/droguri. | anual/ conform calendarului de acțiuni elaborat la nivelul IGPR/D.R. și calendarului ROADPOL | IGPR | după finalizarea acțiunii și anual | Număr de acțiuni realizate | Existente. În funcție de amploarea acțiunii vor fi stabilite/ angrenate efectivele necesare | Existente. În funcție de amploarea acțiunii va fi stabilită dotarea necesară | nu este cazul | nu este cazul | |
| 2 | Derularea de acțiuni în colaborare cu alte instituții, pe linie de stare tehnică, legalitate transport rutier marfă și persoane, transport mărfuri periculoase. | anual/ conform planificărilor întocmite în acest sens | IGPR | după finalizarea acțiunii și anual | Număr de acțiuni realizate | Existente. În funcție de amploarea acțiunii vor fi stabilite/ angrenate efectivele necesare | Existente. În funcție de amploarea acțiunii va fi stabilită dotarea necesară | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Analiza continuă a indicatorilor de performanță în siguranța rutieră | Evoluția riscului rutier din punct de vedere al numărului persoanelor decedate și al persoanelor rănite grav în accidente rutiere | Furnizarea și analiza datelor privind evoluția numărului de persoane decedate și rănite grav în accidente rutiere | MAI | 1 | Elaborarea statisticii modului de evoluție a accidentelor rutiere, prin interogarea bazei de date EAC | Anuală | IGPR | Semestrial | Întocmirea statisticii | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| Evaluarea continuă a indicatorilor cheie de performanță (KPI) | Îmbunătățirea metodologiei de culegere a datelor. Dezvoltarea metodologiei culegerii de date care stă la baza celor 5 indicatori cheie în siguranță rutieră:1. Indicatorul-cheie de performanță pentru viteză2. Indicator-cheie de performanță pentru utilizarea centurilor de siguranță și a sistemelor de siguranță pentru copii3. Indicatorul-cheie de performanță pentru utilizarea echipamentelor de protecție4. Indicatorul-cheie de performanță pentru distragerea atenției șoferului prin folosirea dispozitivelor portabile5. Indicatorul-cheie de performanță pentru siguranța vehiculului | MTI; RAR | Mediul Academic | 1 | Efectuarea etapelor de măsurători la nivel național | septembrie 2022 | Șef Departament Cercetare | Anuală | Creare bază date | Existente | Existente | Alte surse de finanțare/ Buget RAR | |||||
| 2 | Prelucrarea și analiza rezultatelor măsurătorilor | septembrie 2022 | Șef Departament Cercetare | Anuală | Elaborare statistici | Existente | Existente | Alte surse de finanțare/ Buget RAR | |||||||||
| 3 | Elaborarea de statistici comparative și analiza modului de evoluție a indicatorilor în timp | decembrie 2022 | Șef Departament Cercetare | Anuală | Întocmire analiză comparativă | Existente | Existente | Alte surse de finanțare/ Buget RAR | |||||||||
| Îmbunătățirea metodologiei de culegere a datelor. Dezvoltarea metodologiei culegerii de date care stă la baza indicatorului cheie în siguranță rutieră privind "alcoolul", în baza definiției Comisiei Europene "procentul conducătorilor auto ce circulă în limita legală de consum de alcool" | MTIMAI | 1 | Elaborare metodologie privind calculul indicatorului cheie de siguranță "Alcool", în cadrul GL DPISR | decembrie 2022 | Președinte GL | Anuală | Elaborare metodologie | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Analiza continuă a indicatorilor de performanță în siguranța rutieră (continuare) | Evaluarea continuă a indicatorilor cheie de performanță (KPI) (continuare) | Îmbunătățirea metodologiei de culegere a datelor. Dezvoltarea metodologiei culegerii de date care stă la baza indicatorului cheie în siguranță rutieră privind Infrastructura, în baza definiției Comisiei Europene: "procentul distanței parcurse de autovehicule pe drumuri cu un grad de siguranță peste un prag convenit" | MTI ARR MTI RAR MTI CNAIR MAI | 1 | Elaborare metodologie privind calculul indicatorului cheie de siguranță "Infrastructură" ținând cont de pragul de siguranță al infrastructurii și de valorile privind distanța parcursă, în cadrul GL DPISR | decembrie 2023 | Președinte GL | Anuală | Elaborare metodologie | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| Analiza indicatorului "Intervenție de urgență post accident" | MAI DSU | 1 | Elaborare metodologie privind calculul indicatorului cheie de siguranță | septembrie 2022 | Director DSU | Anuală | Elaborare metodologie | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||
| Introducerea indicatorului "vehicule/kilometri parcurși" | Indicatorul se utilizează în constatarea și calcularea deprecierii fizice a vehiculelor. Pentru analiza acestuia, este necesară elaborarea metodologiei de culegere a datelor. | MTI;RAR | Mediul Academic | 1 | Analiza bazelor de date RAR. | septembrie 2022 | Șef Departament Cercetare | Anuală | Identificare stadiu actual | Existente | Existente | Alte surse de finanțare/ Buget RAR | |||||
| 2 | Calcularea indicatorului. | decembrie 2022 | Șef Departament Cercetare | Anuală | Întocmirea statisticii | Existente | Existente | Alte surse de finanțare/ Buget RAR | |||||||||
| 3 | Elaborarea de statistici, analiza evoluției indicatorului în timp. | permanent | Șef Departament Cercetare | Anuală | Întocmire analiză comparativă | Existente | Existente | Alte surse de finanțare/ Buget RAR | |||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranței rutiere | Reglementarea unor standarde cu privire la pistele pentru bicicliști în vederea creșterii nivelul de siguranță al infrastructurii pentru ciclism. | România nu beneficiază în acest moment de norme privind proiectarea și execuția pistelor pentru biciclete la standarde europene.MDLPA a elaborat un Ghid de proiectare a infrastructurii pentru biciclete, necesar pentru amenajarea pistelor pentru biciclete în vederea asigurării unor alternative de transport mai abordabile ca preț, mai ușor accesibile, mai sănătoase și mai puțin poluante, care să poată înlocui obiceiurile actuale ale utilizatorilor în materie de mobilitate. | MDLPA | 1 | Actualizarea Ghidului cu propunerile de modificare și completare primite | august 2022 | Director Direcție specifică MDLPA | finală | Finalizare proiect Ghid | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | |
| 2 | Promovarea pe circuitul de aprobare | septembrie 2022 | SS MDLPA | finală | Aprobare act normativ de aprobare a Ghidului | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| Completarea legislației rutiere privind reglementarea distanței în mers între două vehicule, pe autostrăzi și drumuri expres | În acest moment nu este prevăzută în legislație păstrarea distanței minime în mers, însă studiile au dovedit faptul că nepăstrarea distanței este unul dintre factorii determinanți ai accidentelor rutiere, în special coroborat cu viteza neadaptată. Ca urmare, este necesară promovare spre adoptare a unui proiect de act normativ care să reglementeze distanța în mers | MAI | 1 | Analiza legislației europene privind modalitatea de reglementare la nivelul altor state membre a distanței în mers | ianuarie 2023 | IGPR | anuală | Notă elaborată | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | |||||
| 2 | Întocmirea anteproiectului de act normativ | septembrie 2023 | IGPR | anuală | Proiect aprobat și transmis pe circuitul de adoptare | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| Revizuirea regulilor de circulație, cu prioritate pentru utilizatorii vulnerabili | Elaborarea cadrului normativ sau revizuirea acestuia în ceea ce privește utilizatorii vulnerabili | MAIIGPR | 1 | Analiza cadrul legislativ și identificarea nevoilor de modificare a regulilor de circulație, cu prioritate pentru utilizatorii vulnerabili; | decembrie 2023 | Director general/ Director instituție | anuală | Reguli de circulație revizuite | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | |||||
| 2 | Elaborare proiect act normativ | decembrie 2024 | Director general/ Director instituție | anuală | Reguli de circulație revizuite | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| Sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii | Modificarea cadrului normativ în domeniu prin introducerea de contravenții noi și înăsprirea celor existente | MAIIGPR | 1 | Elaborare act normativ privind introducerea de contravenții noi și înăsprirea celor existente | decembrie 2024 | Director general/ Director instituție | anuală | Reguli de circulație revizuite | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | |||||
| 2 | Analiza continuă în cadrul GL pentru supravegherea circulație a cadrului normativ în domeniu | decembrie 2024 | Președinte GL | anuală | Reguli de circulație revizuite | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| Completarea legislației rutiere privind viteza medie de circulație a autovehiculelor pe autostrăzi, drumuri expres și naționale | În acest moment, în România nu există baza necesară stabilirii vitezei medii, însă studiile au dovedit faptul că acesta este un instrument valoros în gestionarea vitezei. Ca urmare, este necesară promovarea spre adoptare a unui proiect de act normativ care să reglementeze detecția vitezei medii a autovehiculelor pe anumite tronsoane de drum | MAI | 1 | Analiza legislației europene privind modalitatea de reglementare la nivelul altor state membre a vitezei în mers | ianuarie 2023 | IGPR | anuală | Notă elaborată | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | |||||
| 2 | Întocmirea anteproiectului de act normativ | septembrie 2023 | IGPR | anuală | Proiect aprobat și transmis pe circuitul de adoptare | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Factor Uman (cont.) | Modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranței rutiere (continuare) | Actualizarea cadrului normativ cu impact asupra sistemului de urgență | Promovarea actelor normative privind atestarea asistenților medicali, activitatea de triaj și autorizarea serviciilor publice de ambulanță și a experților din Comisiile de autorizare a serviciilor publice și private de ambulanță reprezintă o nevoie stringentă pentru buna desfășurare a activității sistemului de urgență, cu impact inclusiv asupra modului de gestionare a victimelor accidentelor rutiere și implicit asupra domeniului siguranței rutiere | MS | 1 | Actualizarea OMS nr. 1.519/2009 privind modalitatea de autorizare a serviciilor publice de ambulanță, SMURD și a serviciilor private de ambulanță, anume clarificarea procedurii de autorizare | septembrie 2022 | SS MS | Semestrială | Proiect aprobat și transmis pe circuitul de adoptare | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | |
| 2 | Actualizarea OMS nr. 64/2010 în sensul stabilirii unei modalități mai eficiente de numire a experților din Comisiile de autorizare a serviciilor publice și private de ambulanță | septembrie 2022 | SS MS | Semestrială | Proiect aprobat și transmis pe circuitul de adoptare | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| 3 | Elaborarea unui proiect de OMS pentru crearea cadrului legal privind promovarea programului de studii complementare și obținerea atestatului asistenților medicali, conform prevederilor Anexei nr. 4 art. 3 alin. 1) din OMS nr. 2.021/2008 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Titlului IV “Sistemul Național de Asistență Medicală de Urgență și Prim Ajutor Calificat” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. | septembrie 2022 | SS MS | Semestrială | Proiect aprobat și transmis pe circuitul de adoptare | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| 4 | Actualizarea OMS nr. 48/2009 pentru operaționalizarea modalității în care se desfășoară activitatea de triaj în Unitățile de Primiri Urgențe | septembrie 2022 | SS MS | Semestrială | Proiect aprobat și transmis pe circuitul de adoptare | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Sisteme automate | Eficientizarea modului de constatare a încălcărilor în domeniul rutier prin operaționalizarea sistemelor automate de detecție și sancționare a abaterilor la regimul rutier | Operaționalizarea sistemelor automate de constatare (procesare) a abaterilor Ro-CBE | Emiterea de solicitări și procese-verbale de constatare și sancționare, precum și comunicarea acestora în sistem automat | MAI | 1 | Identificarea surselor de finanțare/autofinanțare pentru mentenanța sistemului | septembrie 2022 | IGPR | anuală | Stabilirea sursei din bugetul de stat distinct. | Nu este cazul | Pe un an > 250 Radare 2.271.300 lei;Indicator ce crește în raport cu numărul de sisteme de detecție preluate în Ro-CBE | Buget de stat după alimentarea cu amenzi emise automat | ||
| 2 | Identificarea surselor de finanțare/autofinanțare pentru înființarea funcțiilor necesare operării sistemului | septembrie 2022 | IGPR | anuală | număr de funcții bugetate identificate | Pentru 250 de aparate radar sunt necesare minim 150 de persoane (indicator proporție 60% din aparate) | Pe un an salarii > 100 Radare lei;250 Radare lei;1000 Radare - 32.400.000 lei | Buget de stat după alimentarea cu amenzi emise automat | |||||||||
| 3 | Elaborarea proiectului de modificare legislativă privind operaționalizarea sistemelor automate de constatare (procesare) a abaterilor RO-CBE și promovarea pe circuitul de aprobare/avizare. | decembrie 2022 | IGPR | anuală | Elaborare proiect act normativ | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 4 | Operaționalizarea sistemului automate de constatare (procesare) a abaterilor RO-CBE | iunie 2024 | IGPR | anuală | Număr constatări procesate. | Pentru 250 de aparate radar sunt necesare | Cheltuieli anuale de expediție și mentenanța sistem | Buget de stat după alimentarea cu amenzi emise automat | |||||||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Sisteme automate (cont.) | Eficientizarea modului de constatare a încălcărilor în domeniul rutier prin operaționalizarea sistemelor automate de detecție și sancționare a abaterilor la regimul rutier (continuare) | Stabilirea unor cerințe tehnice standard pentru sistemele automate de detecție a abaterilor la regimul rutier | Existența unui set de date într-un format cadru care să poată fi preluat din sistemele de detecție în sistemul de procesare (Ro-CBE) | MAI | Identificarea necesarului cerințelor tehnice pentru sistemul Ro-CBE | septembrie 2022 | Întocmirea documentului de cerințe standard | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||
| 2 | Elaborarea proiectului de modificare legislativă privind sistemele automate de detecție a abaterilor la regimul rutier și promovarea pe circuitul de aprobare/avizare. | decembrie 2022 | IGPR | anuală | Proiect elaborat și transmis pe circuitul de adoptare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| Implementarea de sisteme automate de detecție a abaterilor la nivelul rețelei de autostrăzi, drumuri naționale, etc. | Realizarea de sisteme automate de detecție, compatibile cu sistemul Ro-CBE, pe toate categoriile de drumuri | MTIMAI | CNAIR, IGPR și UAT-uri | 1 | Achiziție și utilizare/montare/ instalare | decembrie 2023 | anuală | Număr echipamente utilizate | Pentru poliție nu este cazul | 250 aparate radar | Estimare buget pentru 250 aparate radar instalate pe autospeciale de poliție 30.625.000 leiPentru sistemele fixe ale CNAIR sau Primării estimăm45.000 EURO – pentru un radar cu utilități (Comunicații, curent și stâlp) necesare procesatorului Ro- | Finanțare fonduri UE | |||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Sisteme automate (cont.) | Eficientizarea modului de constatare a încălcărilor în domeniul rutier prin operaționalizarea sistemelor automate de detecție și sancționare a abaterilor la regimul rutier (continuare) | Implementarea de sisteme automate de detecție a abaterilor la nivelul rețelei de autostrăzi, drumuri naționale, etc. (continuare) | Realizarea de sisteme automate de detecție, compatibile cu sistemul Ro- CBE, pe toate categoriile de drumuri (continuare) | MTIMDLPAMAI | CNAIR, IGPR și UAT-uri | 2 | Conectare/împingere date către Ro-CBE | Decembrie 2023 | anuală | Număr aparate de detecție conectate | Sunt resurse suplimentare asociate operatorilor de comunicații ce vor furniza serviciul | Nu este cazul | Pentru poliție estimăm un cost pentru conectare/ împingere date de 825.840 lei la un număr de 250 aparate radar pe an. | Buget de stat după alimentarea cu amenzi emise automat | |
| 3 | Asigurare mentenanță și a documente de legalitate a funcționării (valabilitate metrologie) | permanent | anuală | Număr verificări metrologice și intervenții pentru mentenanță efectuate | Sunt resurse suplimentare asociate entităților în cauză | Pentru poliție estimăm un cost pentru metrologie de 41.000 lei și pentru mentenanță de 49.000 lei | Bugetul de stat | ||||||||||
| Operaționalizarea serviciului automat de transmiterea a titlului de creanță pentru plata amenzilor contravenționale (TCE) | Promovarea spre adoptare a unui act normativ pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 203/2018 | MTIMDLPAMAI | CNAIR, IGPR și UAT-uri | 1 | Elaborare act normativ | 2023 | IGPR ANAF | anuală | Proiect de modificare elaborat | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||
| 2(cont.) | Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cont.) | Sisteme automate (cont.) | Îmbunătățirea schimbului digital de informații prin crearea mecanismelor de interconectare/ interogare/ unificare baze date | Eficientizarea activităților de control și inspecție în domeniul transporturilor rutiere prin asigurarea accesului ISCTR și Poliției Rutiere, conform protocoalelor încheiate la nivel interinstituțional, la bazele de date ale ARR, RAR și CNAIR în vederea verificării pe loc a documentelor electronice de către personalul de control pentru un schimb de informații armonizat la nivel UE și pentru transportul coordonat de marfa și persoane. | Pentru eficientizarea controalelor în trafic, este necesară încheierea unor protocoale între instituțiile cu atribuții în siguranța rutieră care să permită interogarea bazelor de date în timp real | MAI (IGPR, DGCTI) MTI ARR CNAIR ISCTR | 1 | Identificarea datelor necesare activităților de control și inspecție în domeniul transporturilor rutiere, la nivelul fiecărei instituții | octombrie2022 | Director general/ Director instituție | semestrială | Situație date necesare | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | |
| 2 | Încheierea de protocoale de colaborare cu instituțiile care dețin datele necesare activităților de control și inspecție în domeniul transporturilor rutiere | iunie 2023 | Director general/ Director instituție | semestrială | Protocol colaborare semnat | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
| Operaționalizarea de sisteme automate pentru managementul traficului | Intensificarea procesului de digitalizare în transporturi prin dezvoltarea Sistemelor Inteligente de Transport, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport. | Pe toate autostrăzile/ drumurile de mare viteză se vor implementa implicit sistemele inteligente de transport | MTICNAIR | 1 | Fiecare autostradă/drum de mare viteză, pe lângă partea de construcție de drum are și partea de implementare a sistemelor inteligente de transport și de conectare a lor la Centrele de Monitorizare și Informare. | 2023 | Șef Unitate de Implementare Proiecte | conform graficului execuție a lucrărilor | procent de implementare conform graficului de execuție | existente | existente | Fonduri Europene nerambursabile/PNRR/ Buget Stat/ Surse proprii | |||||
| 3 | Siguranța vehiculelor | Testarea vehiculelor conectate și autonome | Inițierea unui proiect pilot privind testarea vehiculelor conectate și autonome | Formarea unui grup de lucru care să inițieze activități de testare a vehiculelor conectate și autonome | MTI;CNAIR;RARMAI | Mediul academic | 1 | Formarea unui grup de lucru specializat pe problematica autovehiculelor conectate și autonome. | septembrie 2022 | Președinte GL | Anuală | Formare și funcționare grup lucru | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| 2 | Analiza proiectelor europene pentru coridoarele 5G și a modalităților de testare a vehiculelor electrice integrate și autonome, la nivelul altor state membre. | decembrie 2023 | Președinte GL | Anuală | Elaborare bază de date cu proiectele europene în derulare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| Analiza informațiilor stocate de dispozitivele de înregistrare a datelor privind evenimentele rutiere | De la 07.07.2024, devine obligatorie dotarea autovehiculelor ușoare noi cu dispozitive de înregistrare a datelor privind evenimentele, care stochează o gamă de date anonimizate, privind vehiculul, pe o perioadă scurtă, înainte, în timpul și imediat după coliziune | Formarea specialiștilor pentru analiza informațiilor stocate de dispozitivele de înregistrare a datelor privind evenimentele în scopul cercetării și analizei referitoare la accidente | MTI;RAR | 1 | Elaborarea procedurii de lucru. | decembrie 2023 | Șef departament RAR | Anuală | Elaborare procedura de lucru | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||
| 2 | Formarea experților și specialiștilor în acest domeniu. | decembrie 2023 | Șef departament RAR | Anuală | Cursuri de formare profesională | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| Promovarea și dezvoltarea activității de expertiză tehnică extrajudiciară | Reglementarea activității de expertiză tehnică extrajudiciară în domeniul vehiculelor rutiere. | Elaborarea și promovarea în cadrul MTI, a unui act normativ de reglementare în vederea atribuirii calității de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea autovehicule rutiere. | MTI;RAR | 1 | Elaborarea actului normativ. | septembrie 2022 | Șef departament RAR | Semestrială | Elaborare proiect act normativ | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||
| 2 | Promovarea actului normativ. | septembrie 2022 | Director General RAR | Semestrială | Transmitere proiect OMTI la MTI, spre aprobare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Adoptarea actului normativ | noiembrie 2022 | Ministru MTI | Semestrială | Publicare act normativ ca OMTI | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 4 | Elaborarea Regulamentul privind atribuirea calității de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea autovehicule rutiere. | aprilie 2023 | Șef departament RAR | Semestrială | Elaborarea Regulament | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3(cont.) | Siguranța vehiculelor (continuare) | Promovarea și dezvoltarea activității de expertiză tehnică extrajudiciară (continuare) | Înființarea de laboratoare de cercetare, constatări tehnico-științifice și expertize cu grad ridicat de capabilitate tehnică. | Va oferi baza tehnică pentru obținerea de date necesare unor analize complexe, corecte și precise, ce vizează metodologiile de monitorizare, inspecție și testare a vehiculelor pe toată durata vieții acestora, monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de asistență a șoferului precum și a interfeței om- mașină (human-machine interface - HMI). | MTI;RAR | 1 | Elaborarea listei de măsurători pentru prelevarea de date și informații necesare stabilirii gradului de uzură, a deprecierii, a bunei funcționări a vehiculului. | Decembrie 2023 | Șef departament RAR | Anuală | Elaborare liste | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||
| 2 | Elaborarea listei de aparate, instrumente de măsură și softuri necesare culegerii de date necesare stabilirii stării tehnice reale a vehiculelor. | Decembrie 2023 | Șef departament RAR | Anuală | Elaborare liste | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| Inspecția de siguranță - evaluarea tehnică pentru determinarea gradului de siguranță rutieră. | Promovarea unei inspecții de siguranță pentru evaluarea stării tehnice a vehiculelor care au fost implicate în evenimente pentru repunerea în circulație | MTI;RAR | 1 | Adoptare proiect act normativ privind inspecția de siguranță | septembrie 2022 | Ministru MTI | Anuală | Elaborare act normativ și transmiterea pe circuitul de avizare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||
| 2 | Elaborarea metodologiei și a procedurii de lucru pentru inspecția de siguranța rutieră, pentru verificarea funcționarii în parametri a tuturor sistemelor de siguranță ale vehiculului. | decembrie 2022 | Șef departament RAR | Anuală | Elaborare metodologie | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Formarea specialiștilor. | iunie 2023 | Șef departament RAR | Anuală | Elaborare procedură lucru | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3(cont.) | Siguranța vehiculelor (continuare) | Promovarea și dezvoltarea activității de expertiză tehnică extrajudiciară (continuare) | Evaluarea vehiculelor rulate, pentru determinarea stării de depreciere, uzurii dinamice și statice, verificarea electronică a odometrului pentru constatarea numărului real de kilometri parcurși sau a orelor de funcționare a autovehiculului. | Identificarea entităților care pot derula activități de cercetare în domeniul siguranței rutiere și elaborarea unei metodologii de evaluare tehnico-economică a vehiculului privind starea de depreciere și uzură reală, utilizând toate datele înregistrate în unitățile de comandă și modulele vehiculelor. Pentru derularea activității, se vor forma, de asemenea, experți și specialiști în domeniul evaluării vehiculelor rutiere rulate. | MTI;RAR | Mediul academic | 1 | Formarea unui grup de lucru în colaborare cu mediul academic, pe linie de stare tehnică, care să elaboreze metoda de evaluare tehnico-economică a vehiculelor. | septembrie 2022 | Șef departament RAR | Anuală | Adoptarea metodologiei | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |
| 2 | Elaborarea unei metodologii de constatare a deprecierii, a uzurii și a valorii reale a unui vehicul. | iunie 2023 | Șef departament RAR | Anuală | Adoptarea metodologiei | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Elaborarea unei proceduri de lucru. | octombrie 2023 | Șef departament RAR | Anuală | Elaborare procedură lucru | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| Digitalizarea prelucrării datelor din domeniul vehiculelor rutiere | Dezvoltarea unor aplicații software care să permită colectarea de informații de la service-urile auto (cu privire la evenimente rutiere grave cu afectarea unor sisteme importante ale vehiculului, înlocuiri/reparații odometre, declanșarea airbagurilor etc). | Unificarea diferitelor baze de date tehnice ale service-urilor, pentru analiza stării tehnice a vehiculelor, la nivel național, regional și local, pe componente și sisteme inteligente de asistență, pentru cunoașterea vehiculelor implicate în evenimente și care necesită efectuarea unei inspecții de siguranță. | MTI;RAR | 1 | Analiza și selectarea bazelor de date existente la nivel RAR și național. | decembrie 2022 | Șef departament RAR | Anuală | Elaborarea situație baze de date pe nivele | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||
| 2 | Prelucrarea datelor anonimizate. | decembrie 2023 | Șef departament RAR | Anuală | Generare statistici | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 4 | Siguranța infrastructurii | Modernizarea/ reabilitarea drumurilor existente | Creșterea cuantumului alocat siguranței rutiere în cadrul financiar al proiectelor de investiții în infrastructura rutieră și construirea unei infrastructurii rutiere noi pentru decongestionare și creșterea nivelului de siguranță rutieră pe toată rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi | MTI-CNAIR | 1 | Asigurarea fondurilor necesare siguranței rutiere încă din stadiul de proiectare și construcție a proiectelor noi de dezvoltare a infrastructurii în vederea asigurării unui grad crescut de siguranță rutieră | 2022 - 2024 | Director general | anuală | Alocare resurse financiare suplimentare | Personal existent | Existente | Existente | Buget minister | |||
| Identificarea locațiilor unde este necesară construirea/amenajarea de parcări sigure și securizate, în baza studiului comandat de Comisia Europeană. https://sstpa.eu- study.eu/results/ | Identificarea locațiilor unde este necesară construire a/amenajarea de parcări sigure și securizate în România. | CNAIR | 1 | Studiul pentru amenajarea parcărilor pe autostrăzi/ drumuri de mare viteză | 2023 | Șef Departament specific | anuală | procent implementat conform graficului asumat | personal existent | existente | existente | Fonduri proprii | |||||
| Implementarea proiectului de siguranță rutieră finanțat din fonduri externe rambursabile (POIM) | Finalizare Proiect POIM în derulare: "Măsuri privind sporirea siguranței rutiere și a capacității de circulație pe DN 1 Valea Prahovei" | CNAIR | 1 | Elaborare studiu de fezabilitate și proiect tehnic de execuție pentru pasaje pietonale subterane | septembrie 2022 | Director general și Directori direcții specifice | anuală | Număr proiecte realizate | personal existent | existente | existente | POIM/buget de stat | |||||
| 2 | Elaborare studiu de fezabilitate și proiect tehnic de execuție pentru pasaje rutiere | septembrie 2022 | Director general și Directori direcții specifice | anuală | Număr proiecte realizate | Personal existent | existente | existente | POIM/buget de stat | ||||||||
| Gestionarea și eliminarea punctelor negre | Identificarea, analiza și stabilirea punctelor periculoase de către Poliția Rutieră în vederea dispunerii măsurilor specifice diminuării acestora de către administratorul drumului, pe rețeaua de DN-uri aflate în competență. | Pentru identificarea, analiza și eliminarea punctelor periculoase de pe rețeaua de DN-uri aflate în administrare se va crea un grup de lucru comun între MTI-CNAIR și MAI-IGPR-DR pentru aplicarea soluțiilor tehnice în vederea eliminării punctelor negre | MTI CNAIR+ MAI IGPR | 1 | Întâlniri în cadrul grupului de lucru creat între cele 2 instituții (CNAIR și MAI/DR) pentru identificarea soluțiilor tehnice în vederea eliminării punctelor negre | 2022 - 2024 | Director general/Director | anuală | Stabilirea unui număr de puncte negre asupra cărora se vor lua măsuri de eliminare | Personal existent | Existente | Existente | Bugete ministere | ||||
| 2 | Implementarea soluțiilor identificate în vederea eliminării punctelor negre | Directori direcții specifice | anuală | Reducerea numărului inițial de puncte negre | |||||||||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Gestionarea și eliminarea punctelor negre | Reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE | Implementarea de măsuri pentru reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE | MTIARRMAICNAIRIGPR | 1 | Identificarea sectoarelor de drum unde este necesară reducerea limitelor de viteză; | 2024 | Director general/ Director instituție | anuală | Număr sectoare de drum identificate | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | ||
| CNAIRMDLPA | 2 | Implementarea soluțiilor de reducere a limitelor de viteză. | decembrie 2024 | Director general CNAIR/UAT | anuală | Număr sectoare de drum pe care au fost reduse limitele de viteză | existente | existente | nu este cazul | nu este cazul | |||||||
| Modernizarea/ reabilitarea drumurilor existente | Implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1 pe sectoarele de drumuri naționale cu platformă de 12 m, odată cu dezvoltarea în paralel a sectoarelor de autostradă. | Aceste măsuri asigură fluidizarea traficului intens și reducerea numărului de accidente | MTI - CNAIR | 1 | Continuarea selectării sectoarelor de drum pretabile sistemului 2+1 de circulație după aprobarea PNRR - proiectele de siguranța circulației | 2022 - 2024 | Directori direcții specifice | anuală | Crearea unei baze de date cu sectoarele pretabile | Personal existent | Existente | Existente | Buget minister/ Buget PNRR | ||||
| 2 | Implementarea soluției tehnice 2+1 parțial pe sectoarele de drum selectate | anuală | Număr de km pe care au fost aplicate măsuri de îmbunătățire a condițiilor de circulație la nivel de rețea națională de transport | ||||||||||||||
| Creșterea siguranței rutiere în localitățile liniare de-a lungul drumurilor europene și naționale prin implementarea unor masuri specifice, cum ar fi amenajarea de trotuare/piste pentru biciclete, instalarea de separatoare de sens (parapeți New Jersey), înlocuirea trecerilor pentru pietoni la nivel cu drumul cu treceri pentru pietoni denivelate sau cu treceri pentru pietoni cu zonă de așteptare (refugiu) în axul drumului; | Aceste măsuri asigură fluidizarea traficului intens și reducerea numărului de accidente | CNAIR | 1 | Implementarea de soluții tehnice specifice de siguranța rutieră care vor fi stabilite în baza contractelor existente cu dispozitive de siguranța circulației și lansarea unor noi proiecte și achiziții care să faciliteze implementarea măsurilor, (parapete beton, ansambluri luminoase, parapete rulouri, insule de calmare trafic, pasarele pietonale) | 2022 - 2024 | Directori direcții specifice | anuală | Număr proiecte în curs de implementare | Personal existent | Existente | Existente | Bugete ministere/ PNRR/ Alte surse legal constituite | |||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Modernizarea/ reabilitarea drumurilor existente (continuare) | Finalizarea îmbunătățirii tuturor standardelor și normativelor de construcție a drumurilor, cu accent pe creșterea siguranței rutiere și a prevenirii efectelor erorilor umane și actualizarea manualului de siguranță rutieră cu cele mai bune practici legate de proiectare și construcție a drumurilor și de amenajare a zonelor adiacente drumului, inclusiv prevederea unor facilități pentru STI aferente infrastructurilor fizice asociate rețelelor de comunicații electronice în banda largă | Crearea unui grup de lucru cu specialiști din domeniul siguranței rutiere și domeniul tehnic pentru analiza și modificarea standardelor și normativelor cu accent pe siguranța rutieră în vederea finalizam acțiunilor începute | MTI - CNAIR/ MDRAPIGPR | ASRO / | 1 | Întâlniri în cadrul grupului de lucru creat pentru analiză și aplicarea modificărilor care trebuie aduse standardelor și normativelor | decembrie 2022 | Directori direcții specifice | anuală | Număr de standarde și normative de construcție a drumurilor revizuite | Personal existent | Existente | Existente | Buget minister | |
| 2 | Îmbunătățirea normativului pentru amplasarea parapetelor rutiere (593/2012)Normativ drumuri expresNorme tehnice pentru aplicarea O.G. nr. 43/1997Actualizarea SR EN 1848/1,2, 3, 7/2011 | decembrie 2022 | |||||||||||||||
| 3 | Avizarea standardelor | decembrie 2023 | anuală | Număr standarde și normative avizate | |||||||||||||
| Implementarea de soluții tehnologice noi și avansate în domeniul siguranței rutiere, cu eficiență tehnico-economică sporită, care să asigure utilizarea rațională a resurselor și dotărilor de care se dispune respectiv: sisteme de semnalizare variabile, semnalizare luminoasă pe bază de LED, sisteme inteligente, parapete pe rulouri, parapete pe cabluri, sensuri giratorii modulare, atenuatori de impact. | Implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre, reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic până în 2026 conform Planului de Relansare și Reziliență (PNRR) pe care România l-a elaborat | MTI - CNAIR | 1 | Norme tehnice pentru aplicarea ordonanței O.G. nr. 43/1997 | permanent | anuală | Din valoarea de 280 milioane euro programată pentru eliminarea punctelor negre s-a făcut o listă a proiectelor de siguranță rutieră ce se doresc a se implementa în vederea atingerii unei eficacități de 32,8% din cea de 45% impusă. | Personal existent | Existente | Existente | Buget PNRR/ Buget minister | ||||||
| 2 | Actualizarea SR EN 1848/1,2,3,7/2011 | permanent | anuală | ||||||||||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Modernizarea/ reabilitarea drumurilor existente (continuare) | Menținerea “infrastructurii lizibile” care se adresează tuturor participanților la trafic și care este pusă în aplicare de către administratorul drumului prin intermediul mesajelor și indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corectă și adecvată a infrastructurii | Implementarea proiectelor de siguranță rutieră finanțate prin fonduri externe rambursabile (POIM, POT, PNRR), fonduri rambursabile (BEI) și fonduri de la Bugetul de Stat | MTI - CNAIR | BEI | 1 | Finalizare Proiect POIM în derulare: "Măsuri de îmbunătățire a siguranței traficului prin amenajarea trecerilor la nivel a drumurilor cu calea ferată" | septembrie 2022 | Director general și Directori direcții specifice | anuală | Număr de kilometri de drum pe care au fost aplicate măsuri ce mențin infrastructura lizibilă | Personal existent | Existente | Existente | Buget minister/ BEI/POEM | |
| 2 | Finalizare Proiect POIM în derulare: "Creșterea siguranței rutiere pe drumurile cu 4 benzi de circulație prin separarea sensurilor de circulație cu parapete rutiere din beton" | decembrie 2022 | |||||||||||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | 3 | Finalizare Proiect POIM în derulare: "Modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pe DN1, în sate și puncte negre și audit de siguranța circulației" | decembrie 2022 | |||||||||||||
| 4 | Aprobare la nivelul Ministerului Finanțelor a Memorandumului având ca temă: “Acordul de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca Europeană de Investiții, în valoare de cca. 50 mil. EUR, pentru susținerea realizării unor investiții de 100 mii EUR privind siguranța rutieră” | iulie 2022 | Aprobare Acord împrumut MF - BEI | ||||||||||||||
| 5 | Demarare proiect privind crearea unei platforme pentru finanțare investiții în domeniul siguranței rutiere - Banca Europeana de Investiții | iunie 2024 | Demarare parțială proiect | ||||||||||||||
| Realizarea unui număr crescut de sisteme de cântărire în mișcare, asigurarea mentenanței acestora și utilizarea informațiilor în cadrul controalelor efectuate de ISCTR în vederea identificării vehiculelor cu depășiri | Realizarea de sisteme de cântărire în mișcare, pentru care vor fi necesare servicii de mentenanță. | CNAIR | Sisteme de cântărire în mișcare, asigurarea mentenanței, acces la informații referitoare la identificarea vehiculelor cu depășire de masa | 2022 - 2024 | Șef Departament specific | anuală | Numărul de sisteme implementate | existente | existente | existente | Fonduri Europene nerambursabile/ Fonduri de la Bugetul de Stat | ||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Amenajarea unor zone dedicate controalelor rutiere | Amenajarea pe drumurile publice a unor zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic inițiale și/sau mai detaliate care să fie echipate și cu echipamente de inspecție instalate permanent și dotarea ISCTR cu unități mobile de control în vederea efectuării controalelor tehnice detaliate în trafic. | Amenajarea pe drumurile publice a unor zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice | CNAIR | Amenajarea pe drumurile publice a unor zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice | 2022 - 2024 | Șef Departament specific | anuală | Numărul de zone amenajate | existente | existente | existente | Fonduri Europene nerambursabile/ Fonduri de la Bugetul de Stat | |||
| Derularea activităților de gestionarea a siguranței circulației pe infrastructura rutieră | Revizuirea legislației naționale din domeniul siguranței rutiere prin includerea noilor reglementări în domeniu | Elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea în legislația națională a Directivei 1936/2019 UE | MTI ARR | 1 | Elaborarea proiectului de act normativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea circulației pe infrastructura rutieră | nu este cazul | ARR / DTR-MTI | trimestrială | Finalizarea proiectului de act normativ | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||||
| 2 | Promovarea pe circuitul de aprobare a proiectului de act normativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 | 2022 | Director DR MTI | trimestrială | Aprobare act normativ/publicare în Mof | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||||||||
| 3 | Elaborarea actelor normative subsecvente legislației privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere | iulie 2022 | ARR/DTR-MTI | trimestrială | Finalizarea proiectelor de modificare a ordinelor MTI în vigoare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||||||||
| 4 | Aprobarea actelor normative subsecvente legislației privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere | august 2022 | MTI | trimestrială | Aprobarea proiectelor de ordin MTI | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||||||||
| Extinderea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră la drumurile județene | Efectuarea evaluării de impact și a auditului de siguranță rutieră pe drumurile județene (drumuri pe care se înregistrează majoritatea accidentelor rutiere grave) | MT ARR | 1 | Reglementarea prin proiectul de act normativ de modificare și completare a Legii nr. 265/2008 și acte normative subsecvente | 2022 | MTI | trimestrială | Aprobarea proiectului de act normativ | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | |||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Derularea activităților de gestionarea a siguranței circulației pe infrastructura rutieră (continuare) | Evaluarea siguranței rețelei rutiere care face obiectul legislației privind siguranța infrastructurii rutiere | Implementarea ratingului de siguranță al rețelei rutiere, concept nou introdus prin Directiva 1936/2019 UE care va direcționa eficient acțiunile de inspecție de siguranță rutieră pe tronsoanele de drumuri concentratoare de accidente grave și adoptării de măsuri de remediere cu costuri reduse și impact ridicat asupra siguranței acestora | MTI ARR | 1 | Asigurarea personalului de specialitate necesar acțiunii de evaluare a rețelei de drumuri | decembrie 2024 | Director General ARR | trimestrială | Analiza resursei umane existente și angajarea personalului | Creare posturi noi | Se vor achiziționa | în funcție de numărul de posturi aprobat | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||
| 2 | Elaborarea metodologiei de lucru privind evaluarea siguranței rețelei rutiere | septembrie 2022 | Director DSIR | trimestrială | Aprobarea metodologiei | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 3 | Elaborarea și aprobarea procedurilor de lucru aferente | septembrie 2022 | Șef serviciu DSIR | trimestrială | Aprobarea procedurilor | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | 4 | Identificare surse de finanțare/Fonduri externe nerambursabile | septembrie 2022 | Director DSIR | trimestrială | Elaborare Notă fundamentare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||
| 5 | Achiziția aplicației informatice suport acțiunii de evaluare a rețelei rutiere | octombrie 2022 | Director DSIR, Director DEA | trimestrială | Operaționalizarea aplicației | Existente | Se va estima în Nota de fundamentare | În funcție de varianta optimă | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||||||||
| 6 | Asigurarea echipamentelor tehnice necesare | decembrie 2022 | Director DSIR, Director DEA | trimestrială | Finalizarea achiziției | Existente | Se va estima în Nota de fundamentare | În funcție de varianta optimă | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||||||||
| MTI ARR, CNAIR; MAI IGPR | 7 | Colectarea datelor rezultate din inspecțiile efectuate pe rețeaua de drumuri, a celor privind accidentele rutiere grave înregistrate și a datelor privind fluxul de trafic | septembrie 2024 | Șefii de servicii DSIR | trimestrială | Crearea și operaționalizarea bazei de date integrate inspecții de siguranță - statistică accidente grave – fluxuri | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | |||||||
| MTI ARR | 8 | Analiza și prelucrarea datelor colectate în baza de dată integrată și reglementarea ratingului de siguranță a rețelei rutiere inspectate pe minim trei categorii de siguranță | decembrie 2024 | Șefii de servicii DSIR. | trimestrială | Stabilirea ratingului de siguranță la infrastructura rutieră inspectată | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | |||||||
| 4(cont.) | Siguranța infrastructurii (continuare) | Derularea activităților de gestionarea a siguranței circulației pe infrastructura rutieră (continuare) | Crearea unei baze de date privind semnalizarea rutieră, urmărindu-se îmbunătățirea lizibilității și detectabilității de către conducătorii auto și sistemele automate de asistență a conducătorului auto | Crearea unor baze de date/registre electronice care să conțină informații privind elementele de risc ale infrastructurii rutiere la nivel național [ex. obstacole (capete de pod, etc), semnalizarea rutieră (indicatoare și marcaje), structuri de protecție pasivă, amenajări pentru categoriile vulnerabile (treceri pentru pietoni, trotuare, piste cicliști, drumuri vehicule lente etc) | MTI ARRCNAIR | 1 | Achiziția aplicației informatice pentru gestionarea bazei de date privind elementele de risc ale infrastructurii rutiere | decembrie 2024 | Director DSIR, Șef serviciu informatizare | trimestrială | Crearea Registrului electronic al elementelor de risc ale infrastructurii rutiere | Existente | Se va estima în Nota de fundamentare | În funcție de varianta optimă | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||
| 2 | Crearea unei baze de date privind semnalizarea rutieră verticală și orizontală, starea și gradul de reflexie al acesteia | decembrie 2024 | Director general ARR, Director general CNAIR | trimestrială | Crearea Registrului electronic cu evidența elementelor semnalizării rutiere | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||||||||
| Implementarea măsurilor de remediere dispuse cu ocazia inspecțiilor de siguranță rutieră | Urmărirea realizării măsurilor de remediere dispuse cu ocazia inspecțiilor de siguranță rutieră, cu prioritate pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute de siguranță și care oferă posibilități pentru punerea în aplicare a unor măsuri cu potențial ridicat de îmbunătățire a siguranței și de reducere a costurilor legate de accidente | MTI ARR | 1 | Identificarea tronsoanelor rutiere care necesită îmbunătățiri ale infrastructurii rutiere și efectuarea inspecțiilor de siguranță rutieră pentru stabilirea modalității de remediere | decembrie 2024 | Șef Serviciu ISR | anual | Elaborarea Planului de acțiune pentru efectuarea inspecțiilor de siguranță rutieră și realizarea inspecțiilor programate | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | |||||
| 2 | Monitorizarea executării măsurilor de remediere dispuse cu ocazia inspecțiilor de siguranță rutieră | decembrie 2024 | Șef Serviciu ISR | lunar | Verificarea gradului de implementare a dispozițiilor stabilite și după caz, aplicarea măsurilor legale | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Alte surse de finanțare - Buget ARR | ||||||||
| 5 | Intervenții în situații de urgență | Îmbunătățirea intervenției la accidentele rutiere | Actualizarea cadrului legal care să asigure managementul unitar al intervenției serviciilor specializate și resurselor folosite de acestea în cazul accidentelor rutiere | Înaintarea către Ministerul Sănătății a propunerilor de modificare a O.M.S. nr. 1.519/2009 și a O.M.S. nr. 64/2010 | MAI DSU | 1 | Elaborarea unui proiect de act normativ pentru modificarea Normelor metodologice de autorizare a furnizorilor privați de servicii de asistență medicală de urgență prespitalicească și de transport medical asistat și transport sanitar neasistat, a serviciilor de ambulanță județene și al municipiului București și a serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare (SMURD) | decembrie 2023 | DSU - Șef Serviciul control și inspecție medicină de urgență DGUM - Șef serviciul formare în medicină de urgență, prim ajutor calificat și medicină la dezastre DGUM Șef Serviciul Reglementări și Avizări - DSD | La finalul procedurii | Elaborare proiect OMS/OMAI | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||
| 2 | Elaborarea Registrului național de medici cu specialitatea medicină de urgență sau anestezie terapie intensivă, care activează inclusiv într-o structură prespitalicească, și a Listei naționale de ingineri auto, care pot face parte din comisiile de autorizare a furnizorilor privați de servicii de asistență medicală de urgență prespitalicească și de transport medical asistat și transport sanitar neasistat, a serviciilor de ambulanță județene și al municipiului București și a serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare (SMURD) | decembrie 2023 | DSU - Șef Serviciul control și inspecție medicină de urgență DGUM - Șef serviciul formare în medicină de urgență, prim ajutor calificat și medicină la dezastre DGUM Șef Serviciul Reglementări și Avizări - DSD | La finalul procedurii | Elaborare proiect OMS/OMAI | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| Alocarea resurselor pentru menținerea parcului de vehicule de intervenție la un nivel operațional corespunzător pentru intervenția la accidente | Achiziționarea de autospeciale destinate deplasării către locul producerii unui accident rutier sau unui eveniment care afectează siguranța participanților la traficul rutier | IGPR | 1 | Continuarea modernizării parcului de vehicule al Poliției Rutiere, prin achiziționarea de autospeciale specifice intervenției și deplasării către locul producerii unui accident rutier sau unui eveniment care afectează sau poate afecta siguranța participanților la traficul rutier, concomitent cu scoaterea din uz a celor care nu mai corespund acestui tip de intervenție | decembrie 2023 | IGPR | la sfârșitul perioadei | număr de autospeciale achiziționate | nu este cazul | nu este cazul | bugetul ministerului sau fonduri europene | ||||||
| 5(cont.) | Intervenții în situații de urgență (continuare) | Armonizarea raportării în sistem MAIS | Comunicarea de către UPU a datelor lezionare ale victimelor accidentelor rutiere în mod automat (electronic) în format ICD 10 necesar pentru funcționarea sistemului MAIS - Scala Maximum Abreviată a Leziunilor care a fost implementat la nivelul IGPR în baza SNSR 2016-2020 | În 2012, Grupul de lucru la nivel înalt pentru siguranță rutieră din cadrul Comisiei Europene - Direcția Generală pentru Mobilitate și Transport (DG- MOVE) a stabilit că este necesară uniformizarea definiției rănitului grav din accidente rutiere la nivel UE. Astfel, Statele Membre au agreat utilizarea codificării MAIS (Maximum Abreviated Injured Scale). În România doar o parte a unităților de primiri urgențe folosește codul ISS (Injuries Severity Score), care este însă insuficient pentru convertirea în ICD 10 și ulterior în MAIS iar unitățile medicale spitalicești folosesc după internare o formă de ICD 10 incomplet din punct de vedere al accepțiunii Comisiei Europene, pentru evidențierea leziunilor unei victime din accidentele rutiere. Această acțiune își propune armonizarea modului de raportare a răniților grav. | MSMAI DSU | 1 | Adoptarea codificării compatibile MAIS la nivelul tuturor unităților medicale, inclusiv UPU | decembrie 2022 | Directori compartiment specific | anual | Utilizarea noii codificări pentru înregistrarea și urmărirea stării medicale a victimelor accidentelor rutiere | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||
| 2 | Comunicarea către MAI a raportărilor privind victimele accidentelor rutiere în sistem compatibil MAIS | martie 2023 | SS MS SS MAI DSU | anual | Raportări întocmite utilizând noua codificare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
| Achiziția de echipamente dedicate gestionării urmărilor accidentelor rutiere | Îmbunătățirea capacității de cercetare la locul accidentului, prin îmbunătățirea dotării tehnice, inclusiv cu sisteme automate de cercetare destinate cercetării accidentelor rutiere | Achiziția de ambulanțe și autospeciale | MAI DSUIGSU | 1 | Achiziția de ambulanțe de urgență, autospeciale de descarcerare și autospeciale de intervenție la calamități și accidente colective. | 2022 - 2024 | IGSU Șef Serviciu Achiziții Publice | La finalul procedurii | Numărul de ambulanțe și autospeciale achiziționate | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget de stat Finanțare externă | ||||
| Achiziția de elicoptere | MAI DSUIGSU | 2 | Achiziția de elicoptere | 2022 - 2024 | IGSU Șef Serviciu Achiziții Publice | La finalul procedurii | Numărul de elicoptere achiziționate | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget de statFinanțare externă | ||||||
| Achiziționarea de echipamente necesare efectuării cercetării la fața locului în cazul accidentelor rutiere | IGPR | 1 | Identificarea necesarului de echipamente moderne necesare desfășurării cercetării la fața locului în cazul accidentelor rutiere | noiembrie 2023 | IGPR | la sfârșitul perioadei | număr de echipamente achiziționate | nu este cazul | nu este cazul | bugetul ministerului sau fonduri europene | |||||||
| 2 | continuarea modernizării structurilor specializate în cercetarea la fața locului a accidentelor rutiere, prin achiziționarea de echipamente moderne necesare desfășurării acestei activități | decembrie 2023 | IGPR | la sfârșitul perioadei | număr de echipamente achiziționate | nu este cazul | nu este cazul | bugetul ministerului sau fonduri europene | |||||||||
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari