LEGE Nr. 8 din 29 aprilie 1971pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de monta
Publicat în
BULETINUL OFICIAL NR. 51 din 29 aprilie 1971
EXPUNERE DE MOTIVERealizarea sarcinilor prevăzute în Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere pe perioada 1971-1975 şi ridicarea economicitatii întregului patrimoniu funciar naţional sînt strins legate de valorificarea raţională a celor 4,4 milioane hectare pajişti naturale.Pajistile constituie principala sursa de producere a furajelor de volum - masa verde, fin şi siloz - cu valoare nutritiva ridicată şi la un preţ de cost scăzut.Valorificarea superioară a potenţialului de producţie a pajiştilor naturale necesita un cadru legislativ adecvat ale cărui prevederi să permită adoptarea de măsuri menite să contribuie la îmbunătăţirea şi exploatarea raţională a pasunilor şi finetelor naturale.Prevederile Decretului nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi staţiunilor de monta comunale nu corespund situaţiei nou create, ca forma de organizare, conceptie în aplicarea tehnologiilor moderne de imbunatatire a pajiştilor şi ca surse de obţinere a fondurilor care să asigure realizarea lucrărilor propuse.Pentru o mai buna reglementare a acestor probleme, s-a adoptat alăturată lege, cu un conţinut mai larg în ce priveşte organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de monta.Ca o reglementare noua, în lege sînt prevăzute măsuri pentru valorificarea tuturor pajiştilor, indiferent cui aparţin, nu numai a pasunilor comunale, cum stabileşte Decretul nr. 303/1955.Aplicarea tehnologiilor moderne de imbunatatire, pe mari masive de pajişti, se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, de unităţile agricole de stat, de cooperativele agricole de producţie şi de ceilalţi deţinători, din fondurile proprii. De asemenea, pentru lucrările în complex, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale pot beneficia de ajutorul statului în credite bugetare şi fonduri de investiţii centralizate, în seminţe şi asistenţa tehnica la întocmirea proiectelor şi execuţia lucrărilor, pe care le vor efectua organele agricole judeţene specializate.De asemenea, legea statorniceste dreptul crescatorilor de animale de a se constitui în asociaţii de pasunat, cărora le revine sarcina de a se ocupa de îmbunătăţirea, întreţinerea şi exploatarea raţională a pajiştilor naturale.Se înlocuieşte sistemul de stabilire a taxelor de pasunat de către ministere şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, sistem lipsit de elasticitate şi care nu cointereseaza comitetele executive ale consiliilor populare comunale şi pe crescatori, în gospodărirea raţională a pajiştilor. Astfel, prin legea alăturată, se dispune ca taxele de pasunat să fie stabilite, pe specii şi categorii de animale, de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, cu consultarea deputaţilor şi a crescatorilor de animale fruntasi, în limitele stabilite prin prezenta lege diferenţiat după calitatea şi producţia pajiştilor naturale.Sumele încasate din taxele de pasunat urmează să fie făcute venit la bugetele comunale şi cheltuite exclusiv pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea suprafeţelor de pasune comunală, în conformitate cu programul tehnic şi în scopul sporirii producţiei. Crescatorii de animale au obligaţia de a presta un anumit număr de zile la lucrările de imbunatatire a pajiştilor, diferenţiat după numărul animalelor pe care le deţin.Se prevede, de asemenea, ca statul sa sprijine în continuare aceasta acţiune importanţa cu îngrăşăminte, maşini, utilaje şi materiale, în limita sumelor prevăzute anual în bugetele locale şi din fondurile de investiţii centralizate, înscrise în planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Sînt considerate pajişti, în sensul legii de faţa, terenurile agricole acoperite cu vegetaţie ierboasa naturala ori semanata, avînd destinaţia de păşuni şi fîneţe. + Articolul 2Sînt supuse regimului de organizare, administrare şi folosire, stabilit prin prezenta lege, următoarele bunuri: a) păşunile (izlazurile) comunale, proprietate de stat, aflate în administrarea directa a comunelor, oraşelor şi municipiilor sau în folosinţă cooperativelor agricole de producţie; b) păşunile rezerva de stat din zona montană ce se repartizează pentru administrare comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti sau municipale; c) pajistile proprietate de stat aflate în administrarea directa a întreprinderilor agricole de stat sau a altor organizaţii economice de stat; d) pajistile proprietatea cooperativelor agricole de producţie, precum şi cele proprietatea altor organizaţii obşteşti; e) pajistile proprietatea persoanelor fizice; f) loturile semincere pentru producerea seminţelor necesare îmbunătăţirii pajiştilor şi loturilor zootehnice comunale, destinate producerii de nutreturi necesare întreţinerii reproducatorilor din staţiunile de monta naturala. + Capitolul 2 Administrarea pajiştilor, a loturilor zootehnice şi semincere + Articolul 3Pajistile se folosesc exclusiv pentru pasunat, pentru fineata sau pentru cultivarea plantelor de nutret, cu respectarea stricta a prevederilor din planul de organizare şi imbunatatire care se elaborează pentru o perioadă de cel puţin 3-5 ani, precum şi a celor din planurile anuale de exploatare a pasunii. + Articolul 4Păşunile comunale, păşunile rezerva de stat atribuite comunelor şi loturilor zootehnice se administrează de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. Gospodărirea lor se face cu consultarea crescatorilor de animale. + Articolul 5Crescatorii de animale, individuali şi membri cooperatori, dintr-o comuna sau din comune invecinate pot să se constituie în asociaţii de pasunat care au ca obiectiv întreţinerea, îmbunătăţirea şi exploatarea pasunilor, precum şi aplicarea pasunatului raţional pe păşunile comunale repartizate asociaţiei.Comitetele executive ale consiliilor populare împreună cu asociaţiile de pasunat răspund de încasarea taxelor de pasunat şi de executarea lucrărilor de imbunatatire şi exploatare raţională a pasunilor, prin folosirea veniturilor realizate din taxele de pasunat şi alte surse, precum şi prin contribuţia în munca a crescatorilor de animale.Crescatorii de animale, cu sprijinul cooperaţiei de consum sau al cooperativelor agricole de producţie, pot organiza stîne cooperatiste, cărora li se vor repartiza suprafeţele de păşuni de care au nevoie, creîndu-se astfel condiţii pentru pasunatul raţional şi valorificarea superioară a produselor animaliere obţinute. + Articolul 6Pajistile proprietatea cooperativelor agricole de producţie şi cele proprietate de stat date în folosinţă acestora fără termen se administrează de consiliile de conducere ale cooperativelor respective, care răspund de executarea tuturor lucrărilor de întreţinere, imbunatatire şi folosire raţională, cu mijloace proprii.Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul în care cooperativele agricole de producţie folosesc pajistile naturale şi aplica măsurile stabilite în planurile de organizare, imbunatatire şi exploatare a acestora. + Articolul 7Pajistile aflate în administrarea directa a întreprinderilor agricole de stat şi a altor unităţi de stat se gospodăresc de către consiliile de administraţie ale acestora.Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul în care întreprinderile agricole de stat şi celelalte organizaţii economice de stat folosesc pajistile aflate în administrarea lor şi aplica măsurile de imbunatatire a acestora. + Capitolul 3 Folosirea, îngrijirea şi îmbunătăţirea pasunilor, a loturilor zootehnice şi semincere + Articolul 8Pa păşunile comunale şi pe cele rezerva de stat administrate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale sînt îndreptăţite a aduce animale la pasunat: cooperativele agricole de producţie, membrii cooperatori, stinele cooperatiste şi locuitorii din comuna, care nu-şi pot asigura pasunatul animalelor pe păşuni proprii. + Articolul 9Pe păşunile cooperativelor agricole de producţie pasuneaza animalele proprietate obsteasca şi cele ale membrilor cooperatori, precum şi animalele celorlalte categorii de gospodării ale populaţiei din comuna cu acordul consiliului de conducere al cooperativelor agricole de producţie. + Articolul 10Excedentul de păşuni aflate în administrarea comunelor, oraşelor şi municipiilor se repartizează pentru pasunat, de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, unităţilor agricole deţinătoare de efective importante de animale şi crescatorilor din alte comune, care au suprafeţe insuficiente de păşuni.Excedentul de păşuni de la cooperativele agricole de producţie stabilit de consiliul de conducere al cooperativei se comunică consiliului intercooperatist pentru a fi folosit de alte cooperative agricole de producţie deficitare în păşuni din cadrul aceleaşi organizaţii intercooperatiste.Excedentul de păşuni la nivelul consiliilor intercooperatiste se repartizează de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene. + Articolul 11Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene din zonele de şes şi deal vor asigura condiţii de transhumanta pentru turmele de ovine provenite din zonele de munte cu efective mari, potrivit programului anual stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare ale judeţelor respective. + Articolul 12Repartizarea pasunilor pe beneficiari se face pe un număr mai mare de ani.Păşunile din zona alpina vor fi repartizate unităţilor agricole de stat, ţinînd seama de efectivele de animale cu care acestea vor pasuna în zonele respective şi de incarcatura normală la pasunat în fiecare an, cooperativelor agricole de producţie şi celorlalţi crescatori de animale.Comitetele executive ale consiliilor populare împreună cu asociaţiile pentru pasunat şi unităţile socialiste cărora li s-au repartizat păşuni vor lua măsuri de imbunatatire a pajiştilor din zona alpina şi de organizare a pasunatului raţional, spre a satisface nevoile de masa verde ale animalelor deţinute de toţi crescatorii. + Articolul 13Păşunile destelenite se vor cultiva în primii ani numai cu plante anuale de nutret, după care se vor reinsaminta cu ierburi perene, înscriindu-se ca pajişti semanate în toate lucrările de evidenta funciară. + Articolul 14Sînt obligatorii pentru toţi posesorii de pajişti următoarele măsuri tehnice:- curăţirea şi nivelarea terenului;- defrişarea maracinilor şi lastarisurilor dăunătoare;- fertilizarea cu îngrăşăminte chimice şi naturale;- executarea de lucrări antierozionale, de desecare şi de irigare;- aplicarea pasunatului raţional pe grupe de animale şi tarlale şi introducerea animalelor la pasunat numai la datele şi în condiţiile stabilite de organele de specialitate;- amenajarea şi întreţinerea adapatorilor, adaposturilor de pe păşuni, a gardurilor de tarlalizare şi a drumurilor de acces. + Articolul 15Planurile anuale de întreţinere, imbunatatire şi folosire raţională a pasunilor comunale şi proiectele pentru executarea lucrărilor agro-fito-ameliorative pe pajişti se întocmesc de către organele agricole de specialitate şi se adoptă de consiliile populare comunale, orăşeneşti şi municipale; pentru pajistile cooperativelor agricole de producţie, planurile anuale de întreţinere, imbunatatire şi folosire se întocmesc cu sprijinul organelor de specialitate şi se aproba de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie.Toţi deţinătorii de pajişti sînt obligaţi să execute întocmai lucrările prevăzute în aceste planuri. + Capitolul 4 Venituri şi cheltuieli + Articolul 16Veniturile pentru păşunile administrate de comitetele executive ale consiliilor populare se realizează din:- taxele de pasunat care se suporta de toţi beneficiarii, în condiţiile prevăzute de lege;- taxele din valorificarea producţiei de pe suprafeţele de pajişti semanate şi a celor cultivate cu plante de nutret;- sumele provenite din valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea sau curăţirea arboretelor de pe pajişti;- alte surse de venituri intimplatoare.Cheltuielile pentru păşunile administrate de consiliile populare se vor putea face la nivelul veniturilor încasate. În mod excepţional, de la caz la caz, la comunele care deţin suprafeţe mari de păşuni de fertilitate redusă şi pe care se executa lucrări ameliorative în complex, cheltuielile vor putea fi mai mari decît volumul încasărilor din taxe, valorificarea materialului lemnos şi alte venituri de pe păşuni, acoperindu-se de la buget, în limita prevederilor ce se vor stabili anual prin bugetul de stat.Pentru efectuarea unui volum cît mai mare de lucrări pentru îmbunătăţirea şi întreţinerea pajiştilor, fiecare crescator de animale este obligat să execute contribuţia în munca în numărul de zile stabilit de comitetele executive ale consiliilor populare, orăşeneşti şi municipale, în raport cu numărul animalelor învoit la pasunat.Crescatorii de animale care din motive justificate nu pot executa volumul de lucrări ce li s-a stabilit pot plati contravaloarea acestora în bani, potrivit tarifelor stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi ale municipiilor. + Articolul 17Taxele de pasunat pentru păşunile comunale vor fi stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale care administrează pajistile naturale sau cultivate, cu consultarea deputaţilor, a asociaţiilor de pasunat şi a crescatorilor de animale, diferenţiat în funcţie de calitatea şi fertilitatea pasunii, între următoarele limite valabile pentru întregul sezon de pasunat:- lei pe cap de animal -minim maxim- bovine şi cabaline adulte 40 60- tineret bovin şi cabalin 1-2 ani 20 30- tineret bovin şi cabalin sub 1 an 10 20- ovine şi caprine peste 1 an 10 20- porcine peste 6 luni 20 25- tineret ovin şi caprin sub 1 an 5 7- tineret porcin sub 6 luni 5 7Crescatorii de animale sînt scutiţi de taxele de pasunat pentru tineretul taurin şi ovin, contractat şi livrat pentru export.Pe pajistile semanate (artificiale) taxele de pasunat vor fi majorate cu 25-35 la suta faţă de taxele stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare pentru pajistile naturale. + Articolul 18Terenurile din fondul forestier, pe care, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, este permis pasunatul, se stabilesc de inspectoratele silvice şi se repartizează pentru pasunat de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene.Pentru pasunatul în păduri, crescatorii de animale vor plati următoarele taxe de pasunat, pe întreaga perioadă prevăzută pentru pasunatul în păduri:- lei pe cap de animal -- bovine adulte peste 2 ani 20- tineret bovin sub 2 ani 10- ovine 5 + Articolul 19Crescatorii de animale care recolteaza pentru nevoile gospodariilor lor plantele de nutret de pe fîneţele naturale, de pe păşuni şi de pe suprafeţele arabile destelenite din păşuni, aflate în administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare, vor plati următoarele taxe:- lei pe hectar -- fîneţe naturale 300-600- păşuni naturale 100-300- lucerna şi trifoi în primul an de producţie- cu plante protectoare 375- fără plante protectoare 150- lucerna şi trifoi vechi- coasa I 450- coasa a II-a şi a III-a 375- culturi anuale 525Pentru terenurile arabile destelenite din păşuni date crescatorilor de animale pentru a fi cultivate de către aceştia cu plante furajere - masa verde şi fin - se stabileşte o taxa de folosinţă anuală de 300 lei pe hectar. + Articolul 20Fondurile necesare îmbunătăţirii, întreţinerii şi folosirii rationale a pajiştilor cooperativelor agricole de producţie şi întreprinderilor agricole de stat se asigura astfel: a) la cooperativele agricole de producţie, din fondurile de producţie şi investiţii, din taxele de pasunat încasate de la membri şi alţi crescatori pentru animalele invoite la pasunat, din alte venituri ce se realizează de pe păşuni (valorificari de material lemnos, seminţe furajere etc.) şi din credite pe termen lung acordate de stat; b) la unităţile agricole de stat, din fondurile de producţie şi de investiţii ale unităţilor.Sumele alocate de unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie pentru îmbunătăţirea, întreţinerea şi exploatarea pajiştilor vor fi cel puţin la nivelul taxelor de pasunat cuvenite pentru animalele ce folosesc păşunile respective. + Articolul 21Fondurile de producţie şi de investiţii, inclusiv cele împrumutate, destinate pentru finanţarea acţiunilor de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor, vor fi evidentiate şi gestionate separat de către unităţile care au în administrare directa pajişti, precum şi de unităţile bancare. + Articolul 22Statul sprijină acţiunea de imbunatatire a pasunilor, prin repartizarea de îngrăşăminte chimice, de seminţe pentru insamintarea şi suprainsamintarea pasunilor, de material săditor pentru înfiinţarea zonelor de protecţie şi prin asigurarea asistenţei tehnice de calitate.Pentru asigurarea seminţelor, comitetele executive ale consiliilor populare, prin unităţile lor de specialitate, vor organiza loturi semincere precum şi păşuni model pe care se vor aplica toate măsurile necesare obţinerii unor producţii mari. + Articolul 23Lucrările de interes general de combatere a eroziunii solului, desecarile şi amenajările pentru irigaţii de pe pajişti inclusiv lucrările agro-ameliorative executate în complex pe pajistile din administrarea unităţilor de stat se executa din fondurile de investiţii centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.De asemenea, se finanţează din fondurile de investiţii centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor procurarea statiilor de deshidratare şi granulare a furajelor verzi, a maşinilor şi utilajelor, construcţiile pastorale şi alte lucrări de îmbunătăţirea pajiştilor de natura investiţiilor centralizate, ce se efectuează pe pajistile administrate de consiliile populare. + Capitolul 5 Dispoziţii speciale + Articolul 24Crescatorii de animale vor putea folosi păşunile numai pe baza încheierii de contract şi după plata taxei de pasunat prevăzută în acesta.Crescatorii de animale care nu şi-au respectat în anii precedenti obligaţiile decurgind din învoirea animalelor la pasunat vor fi excluşi de la folosinţă pasunilor pînă la îndeplinirea obligaţiilor respective. + Articolul 25Paza pajiştilor şi a bunurilor de pe ele se asigura de organizaţiile care le au în administrare directa, în folosinţă sau în proprietate.Proprietarii animalelor găsite pe păşuni şi fîneţe, pe loturile semincere sau pe pajistile cultivate, în cazul în care nu s-au încheiat contracte de pasunat, vor fi obligaţi sa plătească daunele provocate şi taxele de gloaba ce se stabilesc de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. + Articolul 26Suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră, dar care, potrivit legii, au destinaţie de păşuni şi fîneţe naturale, vor fi transformate în pajişti, în baza unui studiu de transformare întocmit de organele silvice şi a planului de imbunatatire şi exploatare a pajistei, întocmit de organele agricole.Materialul lemnos provenit de pe aceste terenuri este supus regimului silvic de exploatare, iar veniturile realizate se folosesc pentru lucrări de imbunatatire a pasunilor şi finetelor naturale. + Articolul 27Trupurile de păşuni acoperite cu vegetaţie forestieră de productivitate ridicată, neajunsă la vîrsta normală de tăiere, sau acelea care nu pot fi utilizate pentru pasunat din cauza condiţiilor de sol şi panta, pot face obiectul schimbului, în condiţiile prevăzute de lege, cu suprafeţe echivalente de terenuri pasunabile din fondul forestier.Suprafeţele de pajişti incluse în mod nejustificat în amenajamente silvice dar care, pe bază de acte ori de folosinţă, se dovedesc ca au aparţinut unităţilor agricole de stat, cooperativelor agricole de producţie sau comunelor, oraşelor sau municipiilor, se pot scoate din amenajamentele silvice prin ordinul ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, predindu-se celor cărora le-au aparţinut, spre a fi îmbunătăţite şi exploatate ca pajişti.Scoaterea din fondul forestier a terenurilor prevăzute la alineatul precedent se face pe bază de documentaţii întocmite de comisii alcătuite din reprezentanţi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi ai Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.Scoaterea din fondul forestier a terenurilor ocupate cu vegetaţie forestieră de mare valoare economică este interzisă.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor încheia lucrările de inventariere a pajiştilor naturale şi delimitarea acestora de fondul forestier, în termen de cel mult 2 ani de la data prezentei legi. + Articolul 28Schimbarea destinaţiei pajiştilor în alta categorie de folosinţă se poate face, numai în cazuri bine justificate, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi numai prin compensare cu terenuri din alte categorii de folosinţă, în asa fel ca suprafaţa totală a pajiştilor naturale sa nu se micşoreze. + Articolul 29Deţinătorii de pajişti care nu executa lucrările prevăzute la art. 14 vor fi sancţionaţi potrivit art. 25 din Legea nr. 4/1970 cu privire la organizarea producţiei şi a muncii în agricultura, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 79 din 10 iulie 1970. + Articolul 30În cazul neaplicarii măsurilor de imbunatatire şi exploatare a pasunilor sau la cererea adunărilor generale ale cooperativelor agricole de producţie, păşunile date în folosinţă acestora pot fi reluate în administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare. + Articolul 31În zonele necuprinse în acţiunea de însămînţări artificiale, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale organizează staţiuni de monta naturala, în scopul asigurării cu reproducatori de rasa necesari pentru toate speciile de animale, deţinute de gospodăriile individuale şi ceilalţi crescatori de animale.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va sprijini comitetele executive ale consiliilor populare în asigurarea staţiunilor de monta cu reproducatori de rasa şi, prin organele sale de specialitate, va acorda asistenţa tehnica la întreţinerea şi exploatarea lor.Taxele de monta se stabilesc de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. + Articolul 32Bugetele consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale pe anul 1971 se modifica în mod corespunzător cu influentele ce decurg din aplicarea prezentei legi, în cadrul prevederilor bugetare stabilite pentru acest an. + Articolul 33Pe data publicării prezentei legi se abroga Decretul nr. 303/1955 privitor la organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi staţiunilor comunale de monta, prevederea referitoare la scutirea de taxe de pasunat cuprinsă în art. 7 alineatul 3 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 922/1963, precum şi orice alte dispoziţii contrare.---------
| EMITENT |
EXPUNERE DE MOTIVERealizarea sarcinilor prevăzute în Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere pe perioada 1971-1975 şi ridicarea economicitatii întregului patrimoniu funciar naţional sînt strins legate de valorificarea raţională a celor 4,4 milioane hectare pajişti naturale.Pajistile constituie principala sursa de producere a furajelor de volum - masa verde, fin şi siloz - cu valoare nutritiva ridicată şi la un preţ de cost scăzut.Valorificarea superioară a potenţialului de producţie a pajiştilor naturale necesita un cadru legislativ adecvat ale cărui prevederi să permită adoptarea de măsuri menite să contribuie la îmbunătăţirea şi exploatarea raţională a pasunilor şi finetelor naturale.Prevederile Decretului nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi staţiunilor de monta comunale nu corespund situaţiei nou create, ca forma de organizare, conceptie în aplicarea tehnologiilor moderne de imbunatatire a pajiştilor şi ca surse de obţinere a fondurilor care să asigure realizarea lucrărilor propuse.Pentru o mai buna reglementare a acestor probleme, s-a adoptat alăturată lege, cu un conţinut mai larg în ce priveşte organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de monta.Ca o reglementare noua, în lege sînt prevăzute măsuri pentru valorificarea tuturor pajiştilor, indiferent cui aparţin, nu numai a pasunilor comunale, cum stabileşte Decretul nr. 303/1955.Aplicarea tehnologiilor moderne de imbunatatire, pe mari masive de pajişti, se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, de unităţile agricole de stat, de cooperativele agricole de producţie şi de ceilalţi deţinători, din fondurile proprii. De asemenea, pentru lucrările în complex, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale pot beneficia de ajutorul statului în credite bugetare şi fonduri de investiţii centralizate, în seminţe şi asistenţa tehnica la întocmirea proiectelor şi execuţia lucrărilor, pe care le vor efectua organele agricole judeţene specializate.De asemenea, legea statorniceste dreptul crescatorilor de animale de a se constitui în asociaţii de pasunat, cărora le revine sarcina de a se ocupa de îmbunătăţirea, întreţinerea şi exploatarea raţională a pajiştilor naturale.Se înlocuieşte sistemul de stabilire a taxelor de pasunat de către ministere şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, sistem lipsit de elasticitate şi care nu cointereseaza comitetele executive ale consiliilor populare comunale şi pe crescatori, în gospodărirea raţională a pajiştilor. Astfel, prin legea alăturată, se dispune ca taxele de pasunat să fie stabilite, pe specii şi categorii de animale, de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, cu consultarea deputaţilor şi a crescatorilor de animale fruntasi, în limitele stabilite prin prezenta lege diferenţiat după calitatea şi producţia pajiştilor naturale.Sumele încasate din taxele de pasunat urmează să fie făcute venit la bugetele comunale şi cheltuite exclusiv pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea suprafeţelor de pasune comunală, în conformitate cu programul tehnic şi în scopul sporirii producţiei. Crescatorii de animale au obligaţia de a presta un anumit număr de zile la lucrările de imbunatatire a pajiştilor, diferenţiat după numărul animalelor pe care le deţin.Se prevede, de asemenea, ca statul sa sprijine în continuare aceasta acţiune importanţa cu îngrăşăminte, maşini, utilaje şi materiale, în limita sumelor prevăzute anual în bugetele locale şi din fondurile de investiţii centralizate, înscrise în planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Sînt considerate pajişti, în sensul legii de faţa, terenurile agricole acoperite cu vegetaţie ierboasa naturala ori semanata, avînd destinaţia de păşuni şi fîneţe. + Articolul 2Sînt supuse regimului de organizare, administrare şi folosire, stabilit prin prezenta lege, următoarele bunuri: a) păşunile (izlazurile) comunale, proprietate de stat, aflate în administrarea directa a comunelor, oraşelor şi municipiilor sau în folosinţă cooperativelor agricole de producţie; b) păşunile rezerva de stat din zona montană ce se repartizează pentru administrare comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti sau municipale; c) pajistile proprietate de stat aflate în administrarea directa a întreprinderilor agricole de stat sau a altor organizaţii economice de stat; d) pajistile proprietatea cooperativelor agricole de producţie, precum şi cele proprietatea altor organizaţii obşteşti; e) pajistile proprietatea persoanelor fizice; f) loturile semincere pentru producerea seminţelor necesare îmbunătăţirii pajiştilor şi loturilor zootehnice comunale, destinate producerii de nutreturi necesare întreţinerii reproducatorilor din staţiunile de monta naturala. + Capitolul 2 Administrarea pajiştilor, a loturilor zootehnice şi semincere + Articolul 3Pajistile se folosesc exclusiv pentru pasunat, pentru fineata sau pentru cultivarea plantelor de nutret, cu respectarea stricta a prevederilor din planul de organizare şi imbunatatire care se elaborează pentru o perioadă de cel puţin 3-5 ani, precum şi a celor din planurile anuale de exploatare a pasunii. + Articolul 4Păşunile comunale, păşunile rezerva de stat atribuite comunelor şi loturilor zootehnice se administrează de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. Gospodărirea lor se face cu consultarea crescatorilor de animale. + Articolul 5Crescatorii de animale, individuali şi membri cooperatori, dintr-o comuna sau din comune invecinate pot să se constituie în asociaţii de pasunat care au ca obiectiv întreţinerea, îmbunătăţirea şi exploatarea pasunilor, precum şi aplicarea pasunatului raţional pe păşunile comunale repartizate asociaţiei.Comitetele executive ale consiliilor populare împreună cu asociaţiile de pasunat răspund de încasarea taxelor de pasunat şi de executarea lucrărilor de imbunatatire şi exploatare raţională a pasunilor, prin folosirea veniturilor realizate din taxele de pasunat şi alte surse, precum şi prin contribuţia în munca a crescatorilor de animale.Crescatorii de animale, cu sprijinul cooperaţiei de consum sau al cooperativelor agricole de producţie, pot organiza stîne cooperatiste, cărora li se vor repartiza suprafeţele de păşuni de care au nevoie, creîndu-se astfel condiţii pentru pasunatul raţional şi valorificarea superioară a produselor animaliere obţinute. + Articolul 6Pajistile proprietatea cooperativelor agricole de producţie şi cele proprietate de stat date în folosinţă acestora fără termen se administrează de consiliile de conducere ale cooperativelor respective, care răspund de executarea tuturor lucrărilor de întreţinere, imbunatatire şi folosire raţională, cu mijloace proprii.Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul în care cooperativele agricole de producţie folosesc pajistile naturale şi aplica măsurile stabilite în planurile de organizare, imbunatatire şi exploatare a acestora. + Articolul 7Pajistile aflate în administrarea directa a întreprinderilor agricole de stat şi a altor unităţi de stat se gospodăresc de către consiliile de administraţie ale acestora.Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul în care întreprinderile agricole de stat şi celelalte organizaţii economice de stat folosesc pajistile aflate în administrarea lor şi aplica măsurile de imbunatatire a acestora. + Capitolul 3 Folosirea, îngrijirea şi îmbunătăţirea pasunilor, a loturilor zootehnice şi semincere + Articolul 8Pa păşunile comunale şi pe cele rezerva de stat administrate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale sînt îndreptăţite a aduce animale la pasunat: cooperativele agricole de producţie, membrii cooperatori, stinele cooperatiste şi locuitorii din comuna, care nu-şi pot asigura pasunatul animalelor pe păşuni proprii. + Articolul 9Pe păşunile cooperativelor agricole de producţie pasuneaza animalele proprietate obsteasca şi cele ale membrilor cooperatori, precum şi animalele celorlalte categorii de gospodării ale populaţiei din comuna cu acordul consiliului de conducere al cooperativelor agricole de producţie. + Articolul 10Excedentul de păşuni aflate în administrarea comunelor, oraşelor şi municipiilor se repartizează pentru pasunat, de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, unităţilor agricole deţinătoare de efective importante de animale şi crescatorilor din alte comune, care au suprafeţe insuficiente de păşuni.Excedentul de păşuni de la cooperativele agricole de producţie stabilit de consiliul de conducere al cooperativei se comunică consiliului intercooperatist pentru a fi folosit de alte cooperative agricole de producţie deficitare în păşuni din cadrul aceleaşi organizaţii intercooperatiste.Excedentul de păşuni la nivelul consiliilor intercooperatiste se repartizează de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene. + Articolul 11Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene din zonele de şes şi deal vor asigura condiţii de transhumanta pentru turmele de ovine provenite din zonele de munte cu efective mari, potrivit programului anual stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare ale judeţelor respective. + Articolul 12Repartizarea pasunilor pe beneficiari se face pe un număr mai mare de ani.Păşunile din zona alpina vor fi repartizate unităţilor agricole de stat, ţinînd seama de efectivele de animale cu care acestea vor pasuna în zonele respective şi de incarcatura normală la pasunat în fiecare an, cooperativelor agricole de producţie şi celorlalţi crescatori de animale.Comitetele executive ale consiliilor populare împreună cu asociaţiile pentru pasunat şi unităţile socialiste cărora li s-au repartizat păşuni vor lua măsuri de imbunatatire a pajiştilor din zona alpina şi de organizare a pasunatului raţional, spre a satisface nevoile de masa verde ale animalelor deţinute de toţi crescatorii. + Articolul 13Păşunile destelenite se vor cultiva în primii ani numai cu plante anuale de nutret, după care se vor reinsaminta cu ierburi perene, înscriindu-se ca pajişti semanate în toate lucrările de evidenta funciară. + Articolul 14Sînt obligatorii pentru toţi posesorii de pajişti următoarele măsuri tehnice:- curăţirea şi nivelarea terenului;- defrişarea maracinilor şi lastarisurilor dăunătoare;- fertilizarea cu îngrăşăminte chimice şi naturale;- executarea de lucrări antierozionale, de desecare şi de irigare;- aplicarea pasunatului raţional pe grupe de animale şi tarlale şi introducerea animalelor la pasunat numai la datele şi în condiţiile stabilite de organele de specialitate;- amenajarea şi întreţinerea adapatorilor, adaposturilor de pe păşuni, a gardurilor de tarlalizare şi a drumurilor de acces. + Articolul 15Planurile anuale de întreţinere, imbunatatire şi folosire raţională a pasunilor comunale şi proiectele pentru executarea lucrărilor agro-fito-ameliorative pe pajişti se întocmesc de către organele agricole de specialitate şi se adoptă de consiliile populare comunale, orăşeneşti şi municipale; pentru pajistile cooperativelor agricole de producţie, planurile anuale de întreţinere, imbunatatire şi folosire se întocmesc cu sprijinul organelor de specialitate şi se aproba de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie.Toţi deţinătorii de pajişti sînt obligaţi să execute întocmai lucrările prevăzute în aceste planuri. + Capitolul 4 Venituri şi cheltuieli + Articolul 16Veniturile pentru păşunile administrate de comitetele executive ale consiliilor populare se realizează din:- taxele de pasunat care se suporta de toţi beneficiarii, în condiţiile prevăzute de lege;- taxele din valorificarea producţiei de pe suprafeţele de pajişti semanate şi a celor cultivate cu plante de nutret;- sumele provenite din valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea sau curăţirea arboretelor de pe pajişti;- alte surse de venituri intimplatoare.Cheltuielile pentru păşunile administrate de consiliile populare se vor putea face la nivelul veniturilor încasate. În mod excepţional, de la caz la caz, la comunele care deţin suprafeţe mari de păşuni de fertilitate redusă şi pe care se executa lucrări ameliorative în complex, cheltuielile vor putea fi mai mari decît volumul încasărilor din taxe, valorificarea materialului lemnos şi alte venituri de pe păşuni, acoperindu-se de la buget, în limita prevederilor ce se vor stabili anual prin bugetul de stat.Pentru efectuarea unui volum cît mai mare de lucrări pentru îmbunătăţirea şi întreţinerea pajiştilor, fiecare crescator de animale este obligat să execute contribuţia în munca în numărul de zile stabilit de comitetele executive ale consiliilor populare, orăşeneşti şi municipale, în raport cu numărul animalelor învoit la pasunat.Crescatorii de animale care din motive justificate nu pot executa volumul de lucrări ce li s-a stabilit pot plati contravaloarea acestora în bani, potrivit tarifelor stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi ale municipiilor. + Articolul 17Taxele de pasunat pentru păşunile comunale vor fi stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale care administrează pajistile naturale sau cultivate, cu consultarea deputaţilor, a asociaţiilor de pasunat şi a crescatorilor de animale, diferenţiat în funcţie de calitatea şi fertilitatea pasunii, între următoarele limite valabile pentru întregul sezon de pasunat:- lei pe cap de animal -minim maxim- bovine şi cabaline adulte 40 60- tineret bovin şi cabalin 1-2 ani 20 30- tineret bovin şi cabalin sub 1 an 10 20- ovine şi caprine peste 1 an 10 20- porcine peste 6 luni 20 25- tineret ovin şi caprin sub 1 an 5 7- tineret porcin sub 6 luni 5 7Crescatorii de animale sînt scutiţi de taxele de pasunat pentru tineretul taurin şi ovin, contractat şi livrat pentru export.Pe pajistile semanate (artificiale) taxele de pasunat vor fi majorate cu 25-35 la suta faţă de taxele stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare pentru pajistile naturale. + Articolul 18Terenurile din fondul forestier, pe care, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, este permis pasunatul, se stabilesc de inspectoratele silvice şi se repartizează pentru pasunat de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene.Pentru pasunatul în păduri, crescatorii de animale vor plati următoarele taxe de pasunat, pe întreaga perioadă prevăzută pentru pasunatul în păduri:- lei pe cap de animal -- bovine adulte peste 2 ani 20- tineret bovin sub 2 ani 10- ovine 5 + Articolul 19Crescatorii de animale care recolteaza pentru nevoile gospodariilor lor plantele de nutret de pe fîneţele naturale, de pe păşuni şi de pe suprafeţele arabile destelenite din păşuni, aflate în administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare, vor plati următoarele taxe:- lei pe hectar -- fîneţe naturale 300-600- păşuni naturale 100-300- lucerna şi trifoi în primul an de producţie- cu plante protectoare 375- fără plante protectoare 150- lucerna şi trifoi vechi- coasa I 450- coasa a II-a şi a III-a 375- culturi anuale 525Pentru terenurile arabile destelenite din păşuni date crescatorilor de animale pentru a fi cultivate de către aceştia cu plante furajere - masa verde şi fin - se stabileşte o taxa de folosinţă anuală de 300 lei pe hectar. + Articolul 20Fondurile necesare îmbunătăţirii, întreţinerii şi folosirii rationale a pajiştilor cooperativelor agricole de producţie şi întreprinderilor agricole de stat se asigura astfel: a) la cooperativele agricole de producţie, din fondurile de producţie şi investiţii, din taxele de pasunat încasate de la membri şi alţi crescatori pentru animalele invoite la pasunat, din alte venituri ce se realizează de pe păşuni (valorificari de material lemnos, seminţe furajere etc.) şi din credite pe termen lung acordate de stat; b) la unităţile agricole de stat, din fondurile de producţie şi de investiţii ale unităţilor.Sumele alocate de unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie pentru îmbunătăţirea, întreţinerea şi exploatarea pajiştilor vor fi cel puţin la nivelul taxelor de pasunat cuvenite pentru animalele ce folosesc păşunile respective. + Articolul 21Fondurile de producţie şi de investiţii, inclusiv cele împrumutate, destinate pentru finanţarea acţiunilor de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor, vor fi evidentiate şi gestionate separat de către unităţile care au în administrare directa pajişti, precum şi de unităţile bancare. + Articolul 22Statul sprijină acţiunea de imbunatatire a pasunilor, prin repartizarea de îngrăşăminte chimice, de seminţe pentru insamintarea şi suprainsamintarea pasunilor, de material săditor pentru înfiinţarea zonelor de protecţie şi prin asigurarea asistenţei tehnice de calitate.Pentru asigurarea seminţelor, comitetele executive ale consiliilor populare, prin unităţile lor de specialitate, vor organiza loturi semincere precum şi păşuni model pe care se vor aplica toate măsurile necesare obţinerii unor producţii mari. + Articolul 23Lucrările de interes general de combatere a eroziunii solului, desecarile şi amenajările pentru irigaţii de pe pajişti inclusiv lucrările agro-ameliorative executate în complex pe pajistile din administrarea unităţilor de stat se executa din fondurile de investiţii centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.De asemenea, se finanţează din fondurile de investiţii centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor procurarea statiilor de deshidratare şi granulare a furajelor verzi, a maşinilor şi utilajelor, construcţiile pastorale şi alte lucrări de îmbunătăţirea pajiştilor de natura investiţiilor centralizate, ce se efectuează pe pajistile administrate de consiliile populare. + Capitolul 5 Dispoziţii speciale + Articolul 24Crescatorii de animale vor putea folosi păşunile numai pe baza încheierii de contract şi după plata taxei de pasunat prevăzută în acesta.Crescatorii de animale care nu şi-au respectat în anii precedenti obligaţiile decurgind din învoirea animalelor la pasunat vor fi excluşi de la folosinţă pasunilor pînă la îndeplinirea obligaţiilor respective. + Articolul 25Paza pajiştilor şi a bunurilor de pe ele se asigura de organizaţiile care le au în administrare directa, în folosinţă sau în proprietate.Proprietarii animalelor găsite pe păşuni şi fîneţe, pe loturile semincere sau pe pajistile cultivate, în cazul în care nu s-au încheiat contracte de pasunat, vor fi obligaţi sa plătească daunele provocate şi taxele de gloaba ce se stabilesc de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. + Articolul 26Suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră, dar care, potrivit legii, au destinaţie de păşuni şi fîneţe naturale, vor fi transformate în pajişti, în baza unui studiu de transformare întocmit de organele silvice şi a planului de imbunatatire şi exploatare a pajistei, întocmit de organele agricole.Materialul lemnos provenit de pe aceste terenuri este supus regimului silvic de exploatare, iar veniturile realizate se folosesc pentru lucrări de imbunatatire a pasunilor şi finetelor naturale. + Articolul 27Trupurile de păşuni acoperite cu vegetaţie forestieră de productivitate ridicată, neajunsă la vîrsta normală de tăiere, sau acelea care nu pot fi utilizate pentru pasunat din cauza condiţiilor de sol şi panta, pot face obiectul schimbului, în condiţiile prevăzute de lege, cu suprafeţe echivalente de terenuri pasunabile din fondul forestier.Suprafeţele de pajişti incluse în mod nejustificat în amenajamente silvice dar care, pe bază de acte ori de folosinţă, se dovedesc ca au aparţinut unităţilor agricole de stat, cooperativelor agricole de producţie sau comunelor, oraşelor sau municipiilor, se pot scoate din amenajamentele silvice prin ordinul ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, predindu-se celor cărora le-au aparţinut, spre a fi îmbunătăţite şi exploatate ca pajişti.Scoaterea din fondul forestier a terenurilor prevăzute la alineatul precedent se face pe bază de documentaţii întocmite de comisii alcătuite din reprezentanţi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi ai Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.Scoaterea din fondul forestier a terenurilor ocupate cu vegetaţie forestieră de mare valoare economică este interzisă.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor încheia lucrările de inventariere a pajiştilor naturale şi delimitarea acestora de fondul forestier, în termen de cel mult 2 ani de la data prezentei legi. + Articolul 28Schimbarea destinaţiei pajiştilor în alta categorie de folosinţă se poate face, numai în cazuri bine justificate, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi numai prin compensare cu terenuri din alte categorii de folosinţă, în asa fel ca suprafaţa totală a pajiştilor naturale sa nu se micşoreze. + Articolul 29Deţinătorii de pajişti care nu executa lucrările prevăzute la art. 14 vor fi sancţionaţi potrivit art. 25 din Legea nr. 4/1970 cu privire la organizarea producţiei şi a muncii în agricultura, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 79 din 10 iulie 1970. + Articolul 30În cazul neaplicarii măsurilor de imbunatatire şi exploatare a pasunilor sau la cererea adunărilor generale ale cooperativelor agricole de producţie, păşunile date în folosinţă acestora pot fi reluate în administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare. + Articolul 31În zonele necuprinse în acţiunea de însămînţări artificiale, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale organizează staţiuni de monta naturala, în scopul asigurării cu reproducatori de rasa necesari pentru toate speciile de animale, deţinute de gospodăriile individuale şi ceilalţi crescatori de animale.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va sprijini comitetele executive ale consiliilor populare în asigurarea staţiunilor de monta cu reproducatori de rasa şi, prin organele sale de specialitate, va acorda asistenţa tehnica la întreţinerea şi exploatarea lor.Taxele de monta se stabilesc de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. + Articolul 32Bugetele consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale pe anul 1971 se modifica în mod corespunzător cu influentele ce decurg din aplicarea prezentei legi, în cadrul prevederilor bugetare stabilite pentru acest an. + Articolul 33Pe data publicării prezentei legi se abroga Decretul nr. 303/1955 privitor la organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi staţiunilor comunale de monta, prevederea referitoare la scutirea de taxe de pasunat cuprinsă în art. 7 alineatul 3 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 922/1963, precum şi orice alte dispoziţii contrare.---------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari