DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2022referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 25 august 2022



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Simina Popescu-Marin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Dumitru Dan Andronache în Dosarul nr. 13.043/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 963D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a comunicat la dosar note scrise, prin care solicită admiterea acesteia.4. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.495D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Vladimir Valentin Maria în Dosarul nr. 20.265/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.5. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a comunicat la dosar note scrise, prin care solicită admiterea acesteia.7. Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.495D/2020 la Dosarul nr. 963D/2020, care a fost primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9. Prin Încheierea din 19 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 13.043/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Dumitru Dan Andronache într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă contestația împotriva unei decizii de pensionare.10. Prin Încheierea din 17 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 20.265/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Vladimir Valentin Maria într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă cererea de anulare în parte a unei decizii de pensionare și emitere a unei decizii de revizuire a pensiei.11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat nu respectă exigențele de calitate a legii, iar lipsa de precizie și claritate deschide posibilitatea unor interpretări și aplicări diverse, casa de pensii interpretând și aplicând în mod cu totul arbitrar dispozițiile legale atacate. Se susține că sunt încălcate dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece se creează discriminări în raport cu alte persoane care au o vechime cumulată mai mică, ce nu le permite realizarea procentului de 85% din baza de calcul utilizată, și care beneficiază de prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015. Se creează astfel un tratament discriminatoriu, prin care sunt favorizați cei care au un stagiu mai mic de vechime. Adăugarea sporului de 9% prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 la procentul prevăzut de art. 29 și, ulterior, aplicarea restricției prevăzute de art. 30 din lege conduc implicit la eliminarea acestuia și golesc de conținut prevederile art. 108. Important și relevant în cauză este tocmai aspectul înțelegerii corecte a intenției de reglementare, care, în niciun caz, nu poate conduce la aspecte de natură a genera discriminări în aplicarea legii. Se arată că, de la 1 ianuarie 1967 și până la 1 aprilie 2001, cadrele militare au plătit contribuția pentru pensia suplimentară. Începând cu 1 aprilie 2001, contribuția pentru pensia suplimentară a devenit contribuție individuală la bugetul de stat și a fost plătită de către cadrele militare până la 31 decembrie 2010. De la 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și până în prezent, personalul militar a plătit contribuția individuală de asigurări sociale. Prin urmare, cei care au plătit contribuția pentru pensia suplimentară/contribuția individuală la bugetul de stat/contribuția individuală de asigurări sociale au dreptul de a beneficia de contravaloarea acestei contribuții, reglementată prin prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015, deoarece, corelativ obligației de plată, s-a născut dreptul celui care a plătit de a beneficia de acest spor.12. Se mai susține încălcarea art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituție, deoarece în situația în care plafonul maximal este atins fără luarea în calcul a procentelor de la contribuția pentru „pensia suplimentară“ (9%), nu se mai beneficiază de un drept pentru care s-a plătit contribuția timp de peste 30 de ani. În condițiile reglementării actuale a art. 30 din Legea nr. 223/2015, prin care se statuează plafonul maximal stabilit pentru cuantumul „pensiei militare de stat“, raportat la baza de calcul prevăzută la art. 28 din lege, prin modificarea adusă de art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se golește de conținut dreptul la „pensia suplimentară“ cuvenită, pentru unii integral, iar pentru alții parțial, încălcându-se astfel dreptul la pensie (care include și dreptul la „pensia suplimentară“).13. De asemenea, se invocă încălcarea art. 44 alin. (1) și (3) din Constituție, în sensul în care contribuția pentru pensia suplimentară a generat speranța unei pensii mai mari decât cea de serviciu. Or, în urma calculării pensiei conform modificării criticate, este înlăturată „speranța legitimă“ ce reprezintă un „bun“ în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fără a se oferi o compensație pentru această pierdere.14. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în esență, aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, deciziile nr. 652 din 30 octombrie 2018, nr. 656 din 30 octombrie 2018 și nr. 810 din 5 decembrie 2019. Reține că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a titularilor dreptului, legiuitorul putând să prevadă atât o limită minimă a cuantumului pensiei, cât și plafonul maxim al acesteia.15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorilor excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Prevederile art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modifică art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Având în vedere cele precizate, precum și prevederile art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, urmează a fi reținute ca obiect al excepției dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, care au următorul cuprins: Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) teza întâi privind dreptul la pensie și art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată.20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate (spre exemplu, Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, Decizia nr. 616 din 5 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1251 din 30 decembrie 2021, Decizia nr. 48 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, sau Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019).21. Astfel, răspunzând unor critici similare, Curtea a subliniat că dreptul la pensie, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, este un drept fundamental, care se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabilește prin legislația națională, iar legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia.22. De asemenea, Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, prin care a reținut că un principiu general valabil în sistemul public de pensii este acela potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul având dreptul să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice.23. În ceea ce privește critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate privată, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, paragraful 2), articolul 1 din Primul Protocol adițional la Convenție nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum.24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.25. Distinct, referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că prevederile de lege criticate nu prezintă deficiențe de natură să le afecteze precizia, claritatea, previzibilitatea și accesibilitatea. Astfel, pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de 3%, 6% sau 9%, în funcție de vechimea contribuției. Asupra criticii potrivit căreia, prin aplicarea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, se poate ajunge la diminuarea acestui spor pentru pensia suplimentară, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, stabilind constituționalitatea dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 care instituie plafonul pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul (a se vedea în acest sens Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 64).26. În final, Curtea reține că soluționarea aspectelor referitoare la interpretarea și aplicarea prevederilor de lege criticate în raport cu dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat și ale art. 30 din același act normativ referitoare la plafonarea pensiei militare de stat excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența caselor de pensii, iar în caz de litigiu, a instanțelor judecătorești.27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Dan Andronache în Dosarul nr. 13.043/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și de Vladimir Valentin Maria în Dosarul nr. 20.265/3/2019 al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 mai 2022.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
    Marian Enache
    Magistrat-asistent,
    Simina Popescu-Marin    ----