DECIZIA nr. 198 din 7 aprilie 2022referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 64 alin. (1), ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 8 august 2022
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 40 pct. 5, 6, 14,20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Mihai Eduard Popovici în Dosarul nr. 31.976/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 771D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 11 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 31.976/3/2019, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 40 pct. 5, 6, 14,20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Mihai Eduard Popovici întro cauză având ca obiect soluționarea cererii de recalculare a pensiei.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 sunt neconstituționale, deoarece executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.6. Referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, se arată că acestea sunt neconstituționale, deoarece permit interpretarea și calcularea în mod eronat a drepturilor de pensie.7. În ceea ce privește dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale, solicitând a se califica calea de atac a apelului ca recurs, deoarece competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secția de contencios administrativ. Se arată că judecarea cauzei de către instanțe diferite poate conduce la prelungirea termenului de soluționare, fiind logic ca și cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeași instanță care se pronunță asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanța de contencios administrativ.8. În ceea ce privește sporul prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, autorul excepției consideră că acesta nu poate fi pierdut/redus prin efectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, așa cum eronat consideră Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ci trebuie adăugat la pensia netă. Se mai arată că dispozițiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 sunt neconstituționale, deoarece, fiind formulate ambiguu, au generat interpretări eronate, pensia fiind stabilită fără a fi avut în vedere sporul pentru pensia suplimentară. Or, conform art. 11 din Legea nr. 80/1995, sporul prevăzut de această normă trebuie să se adauge la cuantumul pensiei rezultate prin aplicarea limitei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, fiind vorba despre o pensie contributivă.9. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Astfel, situația juridică specială în care se află reclamantul, respectiv calitatea acestuia de cadru militar în rezervă, a determinat legiuitorul să stabilească anumite reglementări speciale, în ceea ce privește relațiile juridice referitoare la pensia specială de care beneficiază această categorie de pensionari.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, ale art. 40 pct. 5, 6,14,20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare.14. Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 completează art. 3 din Legea nr. 223/2015 cu lit. l) și m) și modifică art. 59 și 60 din aceeași lege. De asemenea, art. 40 pct. 5, 6,14 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modifică art. 29, 30, art. 64 alin. (1) și art. 108 din Legea nr. 223/2015, iar pct. 25 al art. 40 introduce art. 122^1 în Legea nr. 223/2015. Având în vedere acestea și ținând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 64 alin. (1), ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.15. Dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, din Legea nr. 223/2015 și din Legea nr. 80/1995 au următorul cuprins:– Art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018:(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).– Art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017:(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).– Art. 3 lit. l) și m) din Legea nr. 223/2015:În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:[...]l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.– Art. 64 alin. (1) din Legea nr. 223/2015: „(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.“;– Art. 98 alin. (4) și (5) din Legea nr. 223/2015:(4) Termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.(5) În situația în care contestația nu este soluționată de comisiile de contestații în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanța în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.– Art. 101 din Legea nr. 223/2015: „Litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale.“;– Art. 103 din Legea nr. 223/2015: „Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.“;– Art. 108 din Legea nr. 223/2015:Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.– Art. 122^1 din Legea nr. 223/2015:În aplicarea prezentei legi pot fi emise norme aprobate prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne și directorului Serviciului Român de Informații.Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 se referă la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 29 reglementează modalitatea de determinare a cuantumului pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 30 vizează plafonarea pensiei de serviciu (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 59 se referă la indexarea pensiei militare de stat, iar art. 60 stabilește că „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.– Art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995: „(3) Pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“16. În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informație, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 54 privind fidelitatea față de țară, art. 56 privind contribuțiile financiare, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 73 privind categoriile de legi, art. 76 privind adoptarea legilor și a hotărârilor, art. 102 privind rolul și structura Guvernului, art. 108 alin. (3) privind ordonanțele Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 118 privind forțele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.18. Referitor la dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, Curtea a invocat jurisprudența sa anterioară (Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020) și a reținut, în esență, că prin normele legale criticate „nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat“. Observând că reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.19. În consecință, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 este neîntemeiată.20. Referitor la dispozițiile art. 3 lit. l) și m) și ale art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a evocat Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, Curtea a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“.21. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a precizat, în acord cu jurisprudența sa, că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.22. În ceea ce privește susținerea referitoare la interpretarea și calcularea eronate ale drepturilor de pensie, Curtea a precizat că nici interpretarea legii și nici calcularea drepturilor de pensie nu țin de competența Curții Constituționale, ci de cea a instanțelor judecătorești, respectiv a caselor de pensii.23. Referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a evocat, de asemenea, jurisprudența sa în materie (spre exemplu, Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, Decizia nr. 839 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 26 martie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 48 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021). În esență, Curtea a reținut că stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat și a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opțiunea legiuitorului în materie, opțiune care se situează în marja sa de apreciere, permisă de art. 16 din Constituție, și care dă expresie dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii“.24. Referitor la critica adusă regulilor de competență privind soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor de pensionare formulate în temeiul Legii nr. 223/2015, Curtea a precizat că este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești și că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Totodată, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, reglementarea potrivit căreia litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale (art. 101 din Legea nr. 223/2015), precum și cea potrivit căreia hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel (art. 103 din Legea nr. 223/2015) nu contravin prevederilor sau principiilor constituționale, instituind reguli de competență a soluționării cauzei în primă instanță și în calea de atac a apelului. Pentru aceleași considerente, Curtea a reținut că nu este întemeiată nici solicitarea de a fi calificată calea de atac a apelului ca recurs.25. Cu privire la sporul pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, Curtea a stabilit că legiuitorul este liber să hotărască în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reținut că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.26. În final, cu privire la dispozițiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, Curtea a reținut că acestea prevăd acordarea la cuantumul pensiei a unui spor pentru pensionarii militari decorați, fără a încălca prevederi sau principii constituționale. Curtea a mai precizat că interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege care prevăd elementele ce intră în calculul pensiei de serviciu, precum și determinarea limitei maxime a pensiei de serviciu intră în sarcina instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.27. În acest sens, Curtea a făcut referire la Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, prin care instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 [...], raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 [...], pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ De asemenea, prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 și 30 din Legea nr. 223/2015, referitoare la sporul pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia.28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021 își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Eduard Popovici în Dosarul nr. 31.976/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 64 alin. (1), ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin-----
| EMITENT |
| Valer Dorneanu | - președinte |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Marian Enache | - judecător |
| Daniel Marius Morar | - judecător |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Simina Popescu-Marin | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 11 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 31.976/3/2019, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 40 pct. 5, 6, 14,20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Mihai Eduard Popovici întro cauză având ca obiect soluționarea cererii de recalculare a pensiei.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 sunt neconstituționale, deoarece executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.6. Referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, se arată că acestea sunt neconstituționale, deoarece permit interpretarea și calcularea în mod eronat a drepturilor de pensie.7. În ceea ce privește dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale, solicitând a se califica calea de atac a apelului ca recurs, deoarece competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secția de contencios administrativ. Se arată că judecarea cauzei de către instanțe diferite poate conduce la prelungirea termenului de soluționare, fiind logic ca și cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeași instanță care se pronunță asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanța de contencios administrativ.8. În ceea ce privește sporul prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, autorul excepției consideră că acesta nu poate fi pierdut/redus prin efectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, așa cum eronat consideră Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ci trebuie adăugat la pensia netă. Se mai arată că dispozițiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 sunt neconstituționale, deoarece, fiind formulate ambiguu, au generat interpretări eronate, pensia fiind stabilită fără a fi avut în vedere sporul pentru pensia suplimentară. Or, conform art. 11 din Legea nr. 80/1995, sporul prevăzut de această normă trebuie să se adauge la cuantumul pensiei rezultate prin aplicarea limitei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, fiind vorba despre o pensie contributivă.9. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Astfel, situația juridică specială în care se află reclamantul, respectiv calitatea acestuia de cadru militar în rezervă, a determinat legiuitorul să stabilească anumite reglementări speciale, în ceea ce privește relațiile juridice referitoare la pensia specială de care beneficiază această categorie de pensionari.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, ale art. 40 pct. 5, 6,14,20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare.14. Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 completează art. 3 din Legea nr. 223/2015 cu lit. l) și m) și modifică art. 59 și 60 din aceeași lege. De asemenea, art. 40 pct. 5, 6,14 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modifică art. 29, 30, art. 64 alin. (1) și art. 108 din Legea nr. 223/2015, iar pct. 25 al art. 40 introduce art. 122^1 în Legea nr. 223/2015. Având în vedere acestea și ținând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 64 alin. (1), ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.15. Dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, din Legea nr. 223/2015 și din Legea nr. 80/1995 au următorul cuprins:– Art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018:(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).– Art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017:(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).– Art. 3 lit. l) și m) din Legea nr. 223/2015:În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:[...]l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.– Art. 64 alin. (1) din Legea nr. 223/2015: „(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.“;– Art. 98 alin. (4) și (5) din Legea nr. 223/2015:(4) Termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.(5) În situația în care contestația nu este soluționată de comisiile de contestații în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanța în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.– Art. 101 din Legea nr. 223/2015: „Litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale.“;– Art. 103 din Legea nr. 223/2015: „Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.“;– Art. 108 din Legea nr. 223/2015:Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.– Art. 122^1 din Legea nr. 223/2015:În aplicarea prezentei legi pot fi emise norme aprobate prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne și directorului Serviciului Român de Informații.Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 se referă la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 29 reglementează modalitatea de determinare a cuantumului pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 30 vizează plafonarea pensiei de serviciu (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 59 se referă la indexarea pensiei militare de stat, iar art. 60 stabilește că „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.– Art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995: „(3) Pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“16. În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informație, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 54 privind fidelitatea față de țară, art. 56 privind contribuțiile financiare, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 73 privind categoriile de legi, art. 76 privind adoptarea legilor și a hotărârilor, art. 102 privind rolul și structura Guvernului, art. 108 alin. (3) privind ordonanțele Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 118 privind forțele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.18. Referitor la dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, Curtea a invocat jurisprudența sa anterioară (Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020) și a reținut, în esență, că prin normele legale criticate „nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat“. Observând că reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.19. În consecință, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 este neîntemeiată.20. Referitor la dispozițiile art. 3 lit. l) și m) și ale art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a evocat Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, Curtea a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“.21. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a precizat, în acord cu jurisprudența sa, că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.22. În ceea ce privește susținerea referitoare la interpretarea și calcularea eronate ale drepturilor de pensie, Curtea a precizat că nici interpretarea legii și nici calcularea drepturilor de pensie nu țin de competența Curții Constituționale, ci de cea a instanțelor judecătorești, respectiv a caselor de pensii.23. Referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a evocat, de asemenea, jurisprudența sa în materie (spre exemplu, Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, Decizia nr. 839 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 26 martie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 48 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021). În esență, Curtea a reținut că stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat și a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opțiunea legiuitorului în materie, opțiune care se situează în marja sa de apreciere, permisă de art. 16 din Constituție, și care dă expresie dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii“.24. Referitor la critica adusă regulilor de competență privind soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor de pensionare formulate în temeiul Legii nr. 223/2015, Curtea a precizat că este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești și că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Totodată, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, reglementarea potrivit căreia litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale (art. 101 din Legea nr. 223/2015), precum și cea potrivit căreia hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel (art. 103 din Legea nr. 223/2015) nu contravin prevederilor sau principiilor constituționale, instituind reguli de competență a soluționării cauzei în primă instanță și în calea de atac a apelului. Pentru aceleași considerente, Curtea a reținut că nu este întemeiată nici solicitarea de a fi calificată calea de atac a apelului ca recurs.25. Cu privire la sporul pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, Curtea a stabilit că legiuitorul este liber să hotărască în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reținut că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.26. În final, cu privire la dispozițiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, Curtea a reținut că acestea prevăd acordarea la cuantumul pensiei a unui spor pentru pensionarii militari decorați, fără a încălca prevederi sau principii constituționale. Curtea a mai precizat că interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege care prevăd elementele ce intră în calculul pensiei de serviciu, precum și determinarea limitei maxime a pensiei de serviciu intră în sarcina instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.27. În acest sens, Curtea a făcut referire la Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, prin care instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 [...], raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 [...], pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ De asemenea, prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 și 30 din Legea nr. 223/2015, referitoare la sporul pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia.28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021 își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Eduard Popovici în Dosarul nr. 31.976/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 3 lit. l) și m), ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 64 alin. (1), ale art. 98 alin. (4) și (5), ale art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari