LEGE nr. 181 din 14 iunie 2022pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 15 iunie 2022
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + ARTICOL UNICLegea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 23 iulie 2019, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 30 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:d) în cazul căilor ferate administrate de Compania Națională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A., prin asumarea și implementarea măsurilor de reducere a zgomotului produs de traficul feroviar de către toate părțile implicate în domeniul feroviar, pe domeniul lor de competență, respectiv administratorii infrastructurii feroviare, operatorii feroviari și alte autorități feroviare, după caz.2. La articolul 41, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) se transmit atât în format letric, cât și pe suport electronic în format .doc după aprobarea hărților strategice de zgomot conform prevederilor art. 59 și 65.3. La articolul 42, literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:a) planurile de acțiune realizate în baza hărților strategice de zgomot și elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, care să conțină măsuri de reducere și/sau gestionare a zgomotului, cu precizarea termenelor de implementare, inclusiv în cazul zonelor liniștite, autoritățile responsabile cu implementarea acestora, precum și aplicarea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare în baza aplicării relațiilor doză-efect prevăzute în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB, pe suport electronic în format .doc, în vederea evaluării de către comisiile constituite conform prevederilor art. 91 alin. (2);..................................................................................................c) planurile de acțiune prevăzute la lit. a), atât în format letric, cât și pe suport electronic în format .doc, după aprobarea acestora conform prevederilor art. 60 și 66.4. La articolul 43, literele d) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:d) pentru amplasamentele aflate în interiorul aglomerărilor, unde se desfășoară activitățile industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv pentru drumurile și căile ferate din interiorul respectivelor amplasamente, aflate în administrarea operatorilor economici;e) pentru amplasamentele aflate în exteriorul aglomerărilor, dacă activitatea acestora influențează nivelele de zgomot din interiorul aglomerărilor, unde se desfășoară activități industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv pentru drumurile și căile ferate aflate în administrarea operatorilor economici, din interiorul respectivelor amplasamente;5. La articolul 49, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b) propunerile persoanelor fizice sau juridice atestate potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) și (3) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, în domeniul zgomotului ambiant;6. La articolul 50, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:f) de a asigura, pe terenul aflat în administrarea acestora, locația necesară amplasării și funcționării stațiilor de monitorizare a zgomotului, la solicitarea autorității publice centrale pentru protecția mediului ori a agențiilor județene pentru protecția mediului sau a Agenției pentru Protecția Mediului București, după caz.7. La articolul 53, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:d) de a asigura, pe terenul aflat în administrarea acestora, locația necesară amplasării și funcționării stațiilor de monitorizare a zgomotului, la solicitarea autorității publice centrale pentru protecția mediului ori a agențiilor județene pentru protecția mediului sau a Agenției pentru Protecția Mediului București, după caz.8. La articolul 65, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:d) datele aferente hărților strategice de zgomot elaborate pentru porturile aflate în administrarea Companiei Naționale «Administrația Porturilor Maritime» - S.A. Constanța, Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Maritime» - S.A. Galați și Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Fluviale» - S.A. Giurgiu, stabilite prin ordinul prevăzut la art. 87.9. La articolul 66, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:d) planurile de acțiune elaborate pentru porturile stabilite prin actul normativ care se elaborează conform art. 87, aflate în administrarea Companiei Naționale «Administrația Porturilor Maritime» - S.A. Constanța, Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Maritime» - S.A. Galați și Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Fluviale» - S.A. Giurgiu.10. La articolul 71, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l) desemnează președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, să aprobe procedura de măsurare a zgomotului, care trebuie utilizată în mod unitar la nivelul agențiilor județene pentru protecția mediului sau al Agenției pentru Protecția Mediului București;m) coordonează împreună cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului activitatea agențiilor județene pentru protecția mediului și a Agenției pentru Protecția Mediului București cu privire la alegerea locațiilor unde se amplasează stații de monitorizare a zgomotului, ținând seama de rezultatele hărților strategice de zgomot și de conținutul planurilor de acțiune.11. La articolul 72, după litera j) se introduc două noi litere, literele k) și l), cu următorul cuprins:k) realizează procedura de măsurare a zgomotului ambiant, care trebuie utilizată în mod unitar la nivelul agențiilor județene pentru protecția mediului și al Agenției pentru Protecția Mediului București, care se aprobă de către președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;l) asigură coordonarea activității de monitorizare a zgomotului ambiant la nivel național.12. La articolul 73, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 73Agențiile județene pentru protecția mediului și Agenția pentru Protecția Mediului București au următoarele responsabilități:13. La articolul 73, după litera g) se introduc două noi litere, literele h) și i), cu următorul cuprins:h) asigură monitorizarea zgomotului prin stații de monitorizare fixe la limita zonelor funcționale, în funcție de dotarea tehnică disponibilă, pentru zonele liniștite din interiorul aglomerărilor prevăzute în anexa nr. 7, drumurile principale, căile ferate principale și aeroporturile principale, precum și pentru aeroporturile urbane al căror trafic aeroportuar survolează aceleași aglomerări, respectiv pentru amplasamentele unde se desfășoară activități industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013, cu modificările și completările ulterioare, aflate în interiorul aglomerărilor, sau pentru acelea din exteriorul aglomerărilor dacă activitatea acestora influențează nivelele de zgomot din interiorul aglomerărilor;i) analizează și decide sub coordonarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a autorității publice centrale pentru protecția mediului, în funcție de dotarea tehnică disponibilă și de situația existentă, zonele care urmează a fi monitorizate și locațiile unde se amplasează stațiile de monitorizare a zgomotului.14. La articolul 76, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:e) la realizarea planurilor de acțiune utilizează datele și informațiile obținute din hărțile strategice de zgomot realizate anterior, luând în considerare conținutul planurilor de acțiune realizate anterior, utilizează hărți de zgomot care să arate depășirea unei valori-limită și hărți comparative potrivit prevederilor pct. 6 lit. b) și c) din anexa nr. 4, precum și metodele de evaluare a efectelor dăunătoare realizate în baza aplicațiilor doză-efect specificate în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB pentru indicatorii L_zsn și L_noapte, obținute din rezultatele hărților strategice de zgomot realizate.15. La articolul 77, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:g) la realizarea planurilor de acțiune utilizează datele și informațiile obținute din hărțile strategice de zgomot realizate anterior, luând în considerare conținutul planurilor de acțiune realizate anterior, utilizează hărți de zgomot care să arate depășirea unei valori-limită și hărți comparative potrivit prevederilor pct. 6 lit. b) și c) din anexa nr. 4, precum și metodele de evaluare a efectelor dăunătoare realizate în baza aplicațiilor doză-efect specificate în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB pentru indicatorii L_zsn și L_noapte, obținute din rezultatele hărților strategice de zgomot realizate.16. La articolul 78, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:h) la realizarea planurilor de acțiune utilizează datele și informațiile obținute din hărțile strategice de zgomot realizate anterior, luând în considerare conținutul planurilor de acțiune realizate anterior, utilizează hărți de zgomot care să arate depășirea unei valori-limită și hărți comparative potrivit prevederilor pct. 6 lit. b) și c) din anexa nr. 4, precum și metodele de evaluare a efectelor dăunătoare realizate în baza aplicării relațiilor doză-efect specificate în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB pentru indicatorii L_zsn și L_noapte, obținute din rezultatele hărților strategice de zgomot realizate.17. La articolul 79, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 79Compania Națională «Administrația Porturilor Maritime» - S.A. Constanța, Compania Națională «Administrația Porturilor Dunării Maritime» - S.A. Galați și Compania Națională «Administrația Porturilor Dunării Fluviale» - S.A. Giurgiu au următoarele responsabilități:18. La articolul 79, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:f) la realizarea planurilor de acțiune utilizează datele și informațiile obținute din hărțile strategice de zgomot realizate anterior, luând în considerare conținutul planurilor de acțiune realizate anterior, și utilizează hărți de zgomot care să arate depășirea unei valori-limită și hărți comparative potrivit prevederilor pct. 6 lit. b) și c) din anexa nr. 4, precum și metodele de evaluare a efectelor dăunătoare realizate în baza aplicării relațiilor doză-efect specificate în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB pentru indicatorii L_zsn și L_noapte, obținute din rezultatele hărților strategice de zgomot realizate.19. La articolul 87, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 87Drumurile principale, căile ferate principale și porturile, aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., Companiei Naționale de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A., Companiei Naționale «Administrația Porturilor Maritime» - S.A. Constanța, Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Maritime» - S.A. Galați și Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Fluviale» - S.A. Giurgiu, pentru care există obligația realizării hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune, se stabilesc prin ordin comun al conducătorului autorității administrației publice centrale pentru transporturi și al conducătorului autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, din 5 în 5 ani față de termenul de referință de 30 iunie 2017, luând în considerare următoarele criterii:20. La articolul 88, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 88Aeroporturile principale și aeroporturile urbane aflate în interiorul aglomerărilor sau care, deși se află poziționate în afara aglomerărilor, au o activitate aeroportuară care influențează nivelurile de zgomot din interiorul aglomerărilor, pentru care există obligația realizării hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa autorității publice centrale pentru protecția mediului, din 5 în 5 ani față de termenul de referință de 30 iunie 2017, luând în considerare următoarele criterii:21. La articolul 89, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 89Amplasamentele industriale în care se desfășoară activități industriale potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 278/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și drumurile principale aflate în administrarea autorităților administrației publice locale, pentru care există obligația realizării hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune, se stabilesc prin ordin al conducătorului autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, din 5 în 5 ani față de termenul de referință de 30 iunie 2017, luând în considerare următoarele criterii:22. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.1 poziția 2.1.1 paragraful 1, teza „Calculele de zgomot sunt definite în gama de frecvență 63 Hz - 8 kHz.“ se modifică și va avea următorul cuprins: „Calculele de zgomot sunt definite în gama de frecvență 63 Hz - 8 kHz în benzi de octavă.“23. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.2 poziția 2.2.1 titlul „Fluxul de trafic“, teza „Aceste niveluri de putere acustică se calculează pentru fiecare bandă i de o octavă, de la 125 Hz la 4 kHz.“ se modifică și va avea următorul cuprins: „Aceste niveluri de putere acustică se calculează pentru fiecare bandă i de o octavă, de la 63 Hz la 8 kHz.“24. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.3 poziția 2.3.2 titlul „Definiție“ paragraful al doilea, teza „Nivelul de rugozitate L_r este de obicei obținut ca un spectru cu lungimea de undă λ și va fi transformat într-un spectru de frecvențe f = v/λ, unde f este frecvența benzii centrale la o treime de bandă de octavă dată în Hz, λ este lungimea de undă în m și v este viteza trenului în km/h.“ se modifică și va avea următorul cuprins: „Nivelul de rugozitate L_r este de obicei obținut ca un spectru cu lungimea de undă λ și va fi transformat într-un spectru de frecvențe f = v/λ, unde f este frecvența benzii centrale la o treime de bandă de octavă dată în Hz, λ este lungimea de undă în m și v este viteza trenului în m/s.“25. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.3 poziția 2.3.2 titlul „Zgomotul de impact (intersecții, macazuri și joante)“ paragraful al treilea, teza „Pentru obținerea acestui spectru de frecvență, un spectru este dat ca o funcție a lungimii de undă λ și va fi transformat în spectrul necesar ca o funcție a frecvenței folosind relația λ = v/f, unde f este o frecvență centrală a benzii de octavă în Hz, și v este viteza vehiculului s a tipului de vehicul t în km/h.“ se modifică și va avea următorul cuprins: „Pentru obținerea acestui spectru de frecvență, un spectru este dat ca o funcție a lungimii de undă λ și va fi transformat în spectrul necesar ca o funcție a frecvenței folosind relația λ = v/f, unde f este o frecvență centrală a benzii de octavă în Hz și v este viteza vehiculului s a tipului de vehicul t în m/s.“26. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.5 poziția 2.5.6 titlul „Condiții favorabile“, teza „În condiții favorabile, se consideră că cele trei unde sonore curbate SO, OR și SR au o rază de curbare identică Γ definită de“ se modifică și va avea următorul cuprins: În condiții favorabile, se consideră că cele trei unde sonore curbate
au o rază de curbare identică Γ definită de:.27. Anexele nr. 3 și 7 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2 la prezenta lege.Prezenta lege transpune prevederile Directivei (UE) 2020/367 a Comisiei din 4 martie 2020 de modificare a anexei III la Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 67 din 5 martie 2020.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
PREȘEDINTELE SENATULUI
FLORIN-VASILE CÎȚUBucurești, 14 iunie 2022.Nr. 181. + Anexa nr. 1(Anexa nr. 3 la Legea nr. 121/2019)
Metodele de evaluare a efectelor dăunătoare1. Diferite tipuri de efecte dăunătoareÎn scopul evaluării efectelor dăunătoare se iau în considerare următoarele:– cardiopatiile ischemice (ischaemic heart disease - IHD) care corespund codurilor BA40-BA6Z din clasificarea internațională ICD-11 stabilită de Organizația Mondială a Sănătății;– gradul ridicat de disconfort (high annoyance - HA);– gradul ridicat de tulburare a somnului (high sleep disturbance - HSD).2. Calcularea efectelor dăunătoareEfectele dăunătoare se calculează prin una dintre următoarele metode:– riscul relativ (relative risk - RR) al unui efect dăunător definit ca:
– riscul absolut (absolute risk - AR) al unui efect dăunător definit ca:
2.1. Cardiopatia ischemică (IHD)Pentru calcularea RR, în ceea ce privește efectul dăunător al IHD și rata de incidență (i), se utilizează următoarele relații doză-efect pentru zgomotul produs de traficul rutier:
2.2. Gradul ridicat de disconfort (HA)Pentru calcularea AR, în ceea ce privește efectul dăunător al HA, se utilizează următoarele relații doză-efect:– pentru zgomotul produs de traficul rutier:
– pentru zgomotul produs de traficul feroviar:
– pentru zgomotul produs de traficul aerian:
2.3. Gradul ridicat de tulburare a somnului (HSD)Pentru calcularea AR, în ceea ce privește efectul dăunător al HSD, se utilizează următoarele relații doză-efect:– pentru zgomotul produs de traficul rutier:
– pentru zgomotul produs de traficul feroviar:
– pentru zgomotul produs de traficul aerian:
3. Evaluarea efectelor dăunătoare3.1. Expunerea populației se evaluează în mod independent pentru fiecare sursă de zgomot și efect dăunător. În cazul în care aceleași persoane sunt expuse simultan unor surse de zgomot diferite, efectele dăunătoare nu pot fi, în general, cumulate. Cu toate acestea, efectele respective pot fi comparate pentru a evalua importanța relativă a fiecărei surse de zgomot.3.2. Evaluarea pentru IHD3.2.1. Pentru IHD în cazul zgomotului produs de traficul feroviar și aerian se estimează că populația expusă la zgomotul care depășește nivelurile adecvate de L_den face obiectul unui risc crescut de IHD, însă numărul exact N al cazurilor de IHD nu poate fi calculat.3.2.2. Pentru IHD în cazul zgomotului produs de traficul rutier, proporția cazurilor în care efectul dăunător specific apărut la populația expusă la un RR care este calculat ca fiind cauzat de zgomotul ambiant i se calculează după cum urmează:
unde:– PAF_x,y este partea atribuibilă populației;– seria benzilor de zgomot j este alcătuită din benzi individuale care acoperă fiecare maxim 5 dB (de exemplu: 50-51 dB, 51-52 dB, 52-53 dB etc. sau 50-54 dB, 55-59 dB, 60-64 dB etc.);– pj este proporția populației totale P din zona evaluată care este expusă la banda de expunere nr. j, asociată cu un anumit RR al unui efect dăunător specific RR_j,x,y care se calculează cu ajutorul relațiilor descrise la punctul 2 din prezenta anexă, calcul realizat la valoarea centrală a fiecărei benzi de zgomot (de exemplu: în funcție de disponibilitatea datelor, la 50,5 dB pentru banda de zgomot definită între 50-51 dB sau la 52 dB pentru banda de zgomot 50-54 dB).3.2.3. Pentru IHD în cazul zgomotului produs de traficul rutier, numărul total N al cazurilor de IHD (persoane afectate de efectul dăunător y; numărul de cazuri atribuibile) provocate de sursa x este:
unde:– PAF_x,y,i se calculează pentru incidența i;– Iy este rata de incidență a IHD în zona evaluată, care poate fi obținută din statisticile privind sănătatea pentru regiunea sau țara în care se află zona;– P este populația totală a zonei evaluate (suma populației din diferite benzi de zgomot).3.3. Pentru HA și HSD în cazul zgomotului produs de traficul rutier, feroviar și aerian, numărul total N de persoane afectate de efectul dăunător y (numărul de cazuri atribuibile) cauzat de sursa de zgomot x, pentru fiecare combinație de sursă de zgomot x (traficul rutier, feroviar sau aerian) și efect dăunător y (HA, HSD), este:
unde:– AR_x,y este AR al efectului dăunător relevant (HA, HSD) și se determină prin formulele descrise la punctul 2 din prezenta anexă, fiind calculat la valoarea centrală a fiecărei benzi de zgomot (de exemplu: în funcție de disponibilitatea datelor, la 50,5 dB pentru banda de zgomot definită între 50-51 dB sau la 52 dB pentru banda de zgomot 50-54 dB);– n_j este numărul persoanelor expuse la banda de expunere nr. j.4. Revizuiri viitoareRelațiile doză-efect care vor fi introduse prin revizuirile ulterioare ale prezentei anexe vor viza, în special:– relația dintre disconfort și L_den pentru zgomotul industrial;– relația dintre tulburarea somnului și L_night pentru zgomotul industrial.În cazul în care este necesar, se pot prezenta relații specifice doză-efect pentru:– locuințele cu izolație specială împotriva zgomotului, conform definiției din anexa nr. 6;– locuințele cu fațadă liniștită, conform definiției din anexa nr. 6;– climate diferite/culturi diferite ale populației;– grupurile vulnerabile de populație;– zgomotul industrial cu componente tonale importante;– zgomotul industrial cu caracter de impuls și alte cazuri speciale.
+
Anexa nr. 2(Anexa nr. 7 la Legea nr. 121/2019)
AGLOMERĂRILE
pentru care trebuie realizate hărțile strategice de zgomot și planurile de acțiune aferente potrivit prevederilor prezentei legi + Tabelul nr. 1. Aglomerări identificate cu o populație de peste 100.000 de locuitori; sursa datelor statistice: Institutul Național de Statistică (anul 2020)
-----
| EMITENT |
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + ARTICOL UNICLegea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 23 iulie 2019, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 30 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:d) în cazul căilor ferate administrate de Compania Națională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A., prin asumarea și implementarea măsurilor de reducere a zgomotului produs de traficul feroviar de către toate părțile implicate în domeniul feroviar, pe domeniul lor de competență, respectiv administratorii infrastructurii feroviare, operatorii feroviari și alte autorități feroviare, după caz.2. La articolul 41, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) se transmit atât în format letric, cât și pe suport electronic în format .doc după aprobarea hărților strategice de zgomot conform prevederilor art. 59 și 65.3. La articolul 42, literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:a) planurile de acțiune realizate în baza hărților strategice de zgomot și elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, care să conțină măsuri de reducere și/sau gestionare a zgomotului, cu precizarea termenelor de implementare, inclusiv în cazul zonelor liniștite, autoritățile responsabile cu implementarea acestora, precum și aplicarea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare în baza aplicării relațiilor doză-efect prevăzute în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB, pe suport electronic în format .doc, în vederea evaluării de către comisiile constituite conform prevederilor art. 91 alin. (2);..................................................................................................c) planurile de acțiune prevăzute la lit. a), atât în format letric, cât și pe suport electronic în format .doc, după aprobarea acestora conform prevederilor art. 60 și 66.4. La articolul 43, literele d) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:d) pentru amplasamentele aflate în interiorul aglomerărilor, unde se desfășoară activitățile industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv pentru drumurile și căile ferate din interiorul respectivelor amplasamente, aflate în administrarea operatorilor economici;e) pentru amplasamentele aflate în exteriorul aglomerărilor, dacă activitatea acestora influențează nivelele de zgomot din interiorul aglomerărilor, unde se desfășoară activități industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv pentru drumurile și căile ferate aflate în administrarea operatorilor economici, din interiorul respectivelor amplasamente;5. La articolul 49, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b) propunerile persoanelor fizice sau juridice atestate potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) și (3) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, în domeniul zgomotului ambiant;6. La articolul 50, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:f) de a asigura, pe terenul aflat în administrarea acestora, locația necesară amplasării și funcționării stațiilor de monitorizare a zgomotului, la solicitarea autorității publice centrale pentru protecția mediului ori a agențiilor județene pentru protecția mediului sau a Agenției pentru Protecția Mediului București, după caz.7. La articolul 53, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:d) de a asigura, pe terenul aflat în administrarea acestora, locația necesară amplasării și funcționării stațiilor de monitorizare a zgomotului, la solicitarea autorității publice centrale pentru protecția mediului ori a agențiilor județene pentru protecția mediului sau a Agenției pentru Protecția Mediului București, după caz.8. La articolul 65, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:d) datele aferente hărților strategice de zgomot elaborate pentru porturile aflate în administrarea Companiei Naționale «Administrația Porturilor Maritime» - S.A. Constanța, Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Maritime» - S.A. Galați și Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Fluviale» - S.A. Giurgiu, stabilite prin ordinul prevăzut la art. 87.9. La articolul 66, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:d) planurile de acțiune elaborate pentru porturile stabilite prin actul normativ care se elaborează conform art. 87, aflate în administrarea Companiei Naționale «Administrația Porturilor Maritime» - S.A. Constanța, Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Maritime» - S.A. Galați și Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Fluviale» - S.A. Giurgiu.10. La articolul 71, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l) desemnează președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, să aprobe procedura de măsurare a zgomotului, care trebuie utilizată în mod unitar la nivelul agențiilor județene pentru protecția mediului sau al Agenției pentru Protecția Mediului București;m) coordonează împreună cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului activitatea agențiilor județene pentru protecția mediului și a Agenției pentru Protecția Mediului București cu privire la alegerea locațiilor unde se amplasează stații de monitorizare a zgomotului, ținând seama de rezultatele hărților strategice de zgomot și de conținutul planurilor de acțiune.11. La articolul 72, după litera j) se introduc două noi litere, literele k) și l), cu următorul cuprins:k) realizează procedura de măsurare a zgomotului ambiant, care trebuie utilizată în mod unitar la nivelul agențiilor județene pentru protecția mediului și al Agenției pentru Protecția Mediului București, care se aprobă de către președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;l) asigură coordonarea activității de monitorizare a zgomotului ambiant la nivel național.12. La articolul 73, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 73Agențiile județene pentru protecția mediului și Agenția pentru Protecția Mediului București au următoarele responsabilități:13. La articolul 73, după litera g) se introduc două noi litere, literele h) și i), cu următorul cuprins:h) asigură monitorizarea zgomotului prin stații de monitorizare fixe la limita zonelor funcționale, în funcție de dotarea tehnică disponibilă, pentru zonele liniștite din interiorul aglomerărilor prevăzute în anexa nr. 7, drumurile principale, căile ferate principale și aeroporturile principale, precum și pentru aeroporturile urbane al căror trafic aeroportuar survolează aceleași aglomerări, respectiv pentru amplasamentele unde se desfășoară activități industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013, cu modificările și completările ulterioare, aflate în interiorul aglomerărilor, sau pentru acelea din exteriorul aglomerărilor dacă activitatea acestora influențează nivelele de zgomot din interiorul aglomerărilor;i) analizează și decide sub coordonarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a autorității publice centrale pentru protecția mediului, în funcție de dotarea tehnică disponibilă și de situația existentă, zonele care urmează a fi monitorizate și locațiile unde se amplasează stațiile de monitorizare a zgomotului.14. La articolul 76, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:e) la realizarea planurilor de acțiune utilizează datele și informațiile obținute din hărțile strategice de zgomot realizate anterior, luând în considerare conținutul planurilor de acțiune realizate anterior, utilizează hărți de zgomot care să arate depășirea unei valori-limită și hărți comparative potrivit prevederilor pct. 6 lit. b) și c) din anexa nr. 4, precum și metodele de evaluare a efectelor dăunătoare realizate în baza aplicațiilor doză-efect specificate în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB pentru indicatorii L_zsn și L_noapte, obținute din rezultatele hărților strategice de zgomot realizate.15. La articolul 77, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:g) la realizarea planurilor de acțiune utilizează datele și informațiile obținute din hărțile strategice de zgomot realizate anterior, luând în considerare conținutul planurilor de acțiune realizate anterior, utilizează hărți de zgomot care să arate depășirea unei valori-limită și hărți comparative potrivit prevederilor pct. 6 lit. b) și c) din anexa nr. 4, precum și metodele de evaluare a efectelor dăunătoare realizate în baza aplicațiilor doză-efect specificate în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB pentru indicatorii L_zsn și L_noapte, obținute din rezultatele hărților strategice de zgomot realizate.16. La articolul 78, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:h) la realizarea planurilor de acțiune utilizează datele și informațiile obținute din hărțile strategice de zgomot realizate anterior, luând în considerare conținutul planurilor de acțiune realizate anterior, utilizează hărți de zgomot care să arate depășirea unei valori-limită și hărți comparative potrivit prevederilor pct. 6 lit. b) și c) din anexa nr. 4, precum și metodele de evaluare a efectelor dăunătoare realizate în baza aplicării relațiilor doză-efect specificate în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB pentru indicatorii L_zsn și L_noapte, obținute din rezultatele hărților strategice de zgomot realizate.17. La articolul 79, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 79Compania Națională «Administrația Porturilor Maritime» - S.A. Constanța, Compania Națională «Administrația Porturilor Dunării Maritime» - S.A. Galați și Compania Națională «Administrația Porturilor Dunării Fluviale» - S.A. Giurgiu au următoarele responsabilități:18. La articolul 79, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:f) la realizarea planurilor de acțiune utilizează datele și informațiile obținute din hărțile strategice de zgomot realizate anterior, luând în considerare conținutul planurilor de acțiune realizate anterior, și utilizează hărți de zgomot care să arate depășirea unei valori-limită și hărți comparative potrivit prevederilor pct. 6 lit. b) și c) din anexa nr. 4, precum și metodele de evaluare a efectelor dăunătoare realizate în baza aplicării relațiilor doză-efect specificate în anexa nr. 3, utilizând în acest sens intervale de valori de 1 dB pentru indicatorii L_zsn și L_noapte, obținute din rezultatele hărților strategice de zgomot realizate.19. La articolul 87, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 87Drumurile principale, căile ferate principale și porturile, aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., Companiei Naționale de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A., Companiei Naționale «Administrația Porturilor Maritime» - S.A. Constanța, Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Maritime» - S.A. Galați și Companiei Naționale «Administrația Porturilor Dunării Fluviale» - S.A. Giurgiu, pentru care există obligația realizării hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune, se stabilesc prin ordin comun al conducătorului autorității administrației publice centrale pentru transporturi și al conducătorului autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, din 5 în 5 ani față de termenul de referință de 30 iunie 2017, luând în considerare următoarele criterii:20. La articolul 88, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 88Aeroporturile principale și aeroporturile urbane aflate în interiorul aglomerărilor sau care, deși se află poziționate în afara aglomerărilor, au o activitate aeroportuară care influențează nivelurile de zgomot din interiorul aglomerărilor, pentru care există obligația realizării hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa autorității publice centrale pentru protecția mediului, din 5 în 5 ani față de termenul de referință de 30 iunie 2017, luând în considerare următoarele criterii:21. La articolul 89, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 89Amplasamentele industriale în care se desfășoară activități industriale potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 278/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și drumurile principale aflate în administrarea autorităților administrației publice locale, pentru care există obligația realizării hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune, se stabilesc prin ordin al conducătorului autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, din 5 în 5 ani față de termenul de referință de 30 iunie 2017, luând în considerare următoarele criterii:22. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.1 poziția 2.1.1 paragraful 1, teza „Calculele de zgomot sunt definite în gama de frecvență 63 Hz - 8 kHz.“ se modifică și va avea următorul cuprins: „Calculele de zgomot sunt definite în gama de frecvență 63 Hz - 8 kHz în benzi de octavă.“23. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.2 poziția 2.2.1 titlul „Fluxul de trafic“, teza „Aceste niveluri de putere acustică se calculează pentru fiecare bandă i de o octavă, de la 125 Hz la 4 kHz.“ se modifică și va avea următorul cuprins: „Aceste niveluri de putere acustică se calculează pentru fiecare bandă i de o octavă, de la 63 Hz la 8 kHz.“24. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.3 poziția 2.3.2 titlul „Definiție“ paragraful al doilea, teza „Nivelul de rugozitate L_r este de obicei obținut ca un spectru cu lungimea de undă λ și va fi transformat într-un spectru de frecvențe f = v/λ, unde f este frecvența benzii centrale la o treime de bandă de octavă dată în Hz, λ este lungimea de undă în m și v este viteza trenului în km/h.“ se modifică și va avea următorul cuprins: „Nivelul de rugozitate L_r este de obicei obținut ca un spectru cu lungimea de undă λ și va fi transformat într-un spectru de frecvențe f = v/λ, unde f este frecvența benzii centrale la o treime de bandă de octavă dată în Hz, λ este lungimea de undă în m și v este viteza trenului în m/s.“25. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.3 poziția 2.3.2 titlul „Zgomotul de impact (intersecții, macazuri și joante)“ paragraful al treilea, teza „Pentru obținerea acestui spectru de frecvență, un spectru este dat ca o funcție a lungimii de undă λ și va fi transformat în spectrul necesar ca o funcție a frecvenței folosind relația λ = v/f, unde f este o frecvență centrală a benzii de octavă în Hz, și v este viteza vehiculului s a tipului de vehicul t în km/h.“ se modifică și va avea următorul cuprins: „Pentru obținerea acestui spectru de frecvență, un spectru este dat ca o funcție a lungimii de undă λ și va fi transformat în spectrul necesar ca o funcție a frecvenței folosind relația λ = v/f, unde f este o frecvență centrală a benzii de octavă în Hz și v este viteza vehiculului s a tipului de vehicul t în m/s.“26. La anexa nr. 2, la punctul 2 subpunctul 2.5 poziția 2.5.6 titlul „Condiții favorabile“, teza „În condiții favorabile, se consideră că cele trei unde sonore curbate SO, OR și SR au o rază de curbare identică Γ definită de“ se modifică și va avea următorul cuprins: În condiții favorabile, se consideră că cele trei unde sonore curbate
au o rază de curbare identică Γ definită de:.27. Anexele nr. 3 și 7 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2 la prezenta lege.Prezenta lege transpune prevederile Directivei (UE) 2020/367 a Comisiei din 4 martie 2020 de modificare a anexei III la Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 67 din 5 martie 2020.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
PREȘEDINTELE SENATULUI
FLORIN-VASILE CÎȚUBucurești, 14 iunie 2022.Nr. 181. + Anexa nr. 1(Anexa nr. 3 la Legea nr. 121/2019)
Metodele de evaluare a efectelor dăunătoare1. Diferite tipuri de efecte dăunătoareÎn scopul evaluării efectelor dăunătoare se iau în considerare următoarele:– cardiopatiile ischemice (ischaemic heart disease - IHD) care corespund codurilor BA40-BA6Z din clasificarea internațională ICD-11 stabilită de Organizația Mondială a Sănătății;– gradul ridicat de disconfort (high annoyance - HA);– gradul ridicat de tulburare a somnului (high sleep disturbance - HSD).2. Calcularea efectelor dăunătoareEfectele dăunătoare se calculează prin una dintre următoarele metode:– riscul relativ (relative risk - RR) al unui efect dăunător definit ca:
– riscul absolut (absolute risk - AR) al unui efect dăunător definit ca:2.1. Cardiopatia ischemică (IHD)Pentru calcularea RR, în ceea ce privește efectul dăunător al IHD și rata de incidență (i), se utilizează următoarele relații doză-efect pentru zgomotul produs de traficul rutier:2.2. Gradul ridicat de disconfort (HA)Pentru calcularea AR, în ceea ce privește efectul dăunător al HA, se utilizează următoarele relații doză-efect:– pentru zgomotul produs de traficul rutier:– pentru zgomotul produs de traficul feroviar:– pentru zgomotul produs de traficul aerian:2.3. Gradul ridicat de tulburare a somnului (HSD)Pentru calcularea AR, în ceea ce privește efectul dăunător al HSD, se utilizează următoarele relații doză-efect:– pentru zgomotul produs de traficul rutier:– pentru zgomotul produs de traficul feroviar:– pentru zgomotul produs de traficul aerian:3. Evaluarea efectelor dăunătoare3.1. Expunerea populației se evaluează în mod independent pentru fiecare sursă de zgomot și efect dăunător. În cazul în care aceleași persoane sunt expuse simultan unor surse de zgomot diferite, efectele dăunătoare nu pot fi, în general, cumulate. Cu toate acestea, efectele respective pot fi comparate pentru a evalua importanța relativă a fiecărei surse de zgomot.3.2. Evaluarea pentru IHD3.2.1. Pentru IHD în cazul zgomotului produs de traficul feroviar și aerian se estimează că populația expusă la zgomotul care depășește nivelurile adecvate de L_den face obiectul unui risc crescut de IHD, însă numărul exact N al cazurilor de IHD nu poate fi calculat.3.2.2. Pentru IHD în cazul zgomotului produs de traficul rutier, proporția cazurilor în care efectul dăunător specific apărut la populația expusă la un RR care este calculat ca fiind cauzat de zgomotul ambiant i se calculează după cum urmează:unde:– PAF_x,y este partea atribuibilă populației;– seria benzilor de zgomot j este alcătuită din benzi individuale care acoperă fiecare maxim 5 dB (de exemplu: 50-51 dB, 51-52 dB, 52-53 dB etc. sau 50-54 dB, 55-59 dB, 60-64 dB etc.);– pj este proporția populației totale P din zona evaluată care este expusă la banda de expunere nr. j, asociată cu un anumit RR al unui efect dăunător specific RR_j,x,y care se calculează cu ajutorul relațiilor descrise la punctul 2 din prezenta anexă, calcul realizat la valoarea centrală a fiecărei benzi de zgomot (de exemplu: în funcție de disponibilitatea datelor, la 50,5 dB pentru banda de zgomot definită între 50-51 dB sau la 52 dB pentru banda de zgomot 50-54 dB).3.2.3. Pentru IHD în cazul zgomotului produs de traficul rutier, numărul total N al cazurilor de IHD (persoane afectate de efectul dăunător y; numărul de cazuri atribuibile) provocate de sursa x este:unde:– PAF_x,y,i se calculează pentru incidența i;– Iy este rata de incidență a IHD în zona evaluată, care poate fi obținută din statisticile privind sănătatea pentru regiunea sau țara în care se află zona;– P este populația totală a zonei evaluate (suma populației din diferite benzi de zgomot).3.3. Pentru HA și HSD în cazul zgomotului produs de traficul rutier, feroviar și aerian, numărul total N de persoane afectate de efectul dăunător y (numărul de cazuri atribuibile) cauzat de sursa de zgomot x, pentru fiecare combinație de sursă de zgomot x (traficul rutier, feroviar sau aerian) și efect dăunător y (HA, HSD), este:unde:– AR_x,y este AR al efectului dăunător relevant (HA, HSD) și se determină prin formulele descrise la punctul 2 din prezenta anexă, fiind calculat la valoarea centrală a fiecărei benzi de zgomot (de exemplu: în funcție de disponibilitatea datelor, la 50,5 dB pentru banda de zgomot definită între 50-51 dB sau la 52 dB pentru banda de zgomot 50-54 dB);– n_j este numărul persoanelor expuse la banda de expunere nr. j.4. Revizuiri viitoareRelațiile doză-efect care vor fi introduse prin revizuirile ulterioare ale prezentei anexe vor viza, în special:– relația dintre disconfort și L_den pentru zgomotul industrial;– relația dintre tulburarea somnului și L_night pentru zgomotul industrial.În cazul în care este necesar, se pot prezenta relații specifice doză-efect pentru:– locuințele cu izolație specială împotriva zgomotului, conform definiției din anexa nr. 6;– locuințele cu fațadă liniștită, conform definiției din anexa nr. 6;– climate diferite/culturi diferite ale populației;– grupurile vulnerabile de populație;– zgomotul industrial cu componente tonale importante;– zgomotul industrial cu caracter de impuls și alte cazuri speciale.
+
Anexa nr. 2(Anexa nr. 7 la Legea nr. 121/2019)AGLOMERĂRILE
pentru care trebuie realizate hărțile strategice de zgomot și planurile de acțiune aferente potrivit prevederilor prezentei legi + Tabelul nr. 1. Aglomerări identificate cu o populație de peste 100.000 de locuitori; sursa datelor statistice: Institutul Național de Statistică (anul 2020)
| Nr. crt. | Aglomerare | Autoritatea administrației publice locale responsabilă - primar |
| 1. | Municipiul București | Primăria Municipiului București |
| 2. | Municipiul Iași | Primăria Municipiului Iași |
| 3. | Municipiul Cluj-Napoca | Primăria Municipiului Cluj-Napoca |
| 4. | Municipiul Timișoara | Primăria Municipiului Timișoara |
| 5. | Municipiul Constanța | Primăria Municipiului Constanța |
| 6. | Municipiul Craiova | Primăria Municipiului Craiova |
| 7. | Municipiul Galați | Primăria Municipiului Galați |
| 8. | Municipiul Brașov | Primăria Municipiului Brașov |
| 9. | Municipiul Ploiești | Primăria Municipiului Ploiești |
| 10. | Municipiul Pitești | Primăria Municipiului Pitești |
| 11. | Municipiul Bacău | Primăria Municipiului Bacău |
| 12. | Municipiul Oradea | Primăria Municipiului Oradea |
| 13. | Municipiul Botoșani | Primăria Municipiului Botoșani |
| 14. | Municipiul Brăila | Primăria Municipiului Brăila |
| 15. | Municipiul Buzău | Primăria Municipiului Buzău |
| 16. | Municipiul Târgu Mureș | Primăria Municipiului Târgu Mureș |
| 17. | Municipiul Sibiu | Primăria Municipiului Sibiu |
| 18. | Municipiul Arad | Primăria Municipiului Arad |
| 19. | Municipiul Baia Mare | Primăria Municipiului Baia Mare |
| 20. | Municipiul Satu Mare | Primăria Municipiului Satu Mare |
| 21. | Municipiul Vaslui | Primăria Municipiului Vaslui |
| 22. | Municipiul Drobeta-Turnu Severin | Primăria Municipiului Drobeta-Turnu Severin |
| 23. | Municipiul Piatra-Neamț | Primăria Municipiului Piatra-Neamț |
| 24. | Municipiul Râmnicu Vâlcea | Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea |
| 25. | Municipiul Suceava | Primăria Municipiului Suceava |
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari