| EMITENT |
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 682 din 25 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 535 din 31 mai 2022.
ANEXĂ
Strategia națională privind
0
siguranța rutieră
pentru perioada 2022 – 2030
Introducere
Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030, denumită în continuare Strategie, este un document de politici publice care stabilește cadrul și planificarea implementării obiectivelor și planurilor de acțiune în domeniul siguranței rutiere, definite ca atare în acord cu normele și liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene (UE).
Scopul acestui document este de a defini coordonate pragmatice pentru inițierea și îndeplinirea acțiunilor viitoare, vizând ameliorarea siguranței rutiere pentru toate categoriile de participanți la trafic. În acest sens, cele două anexe care sunt parte integrantă a Stategiei Naționale privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, reprezintă:
Anexa 1 - Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030, care cuprinde totalitatea acțiunilor proiectate pentru întreaga perioadă de opt ani în vederea atingerii scopului şi obiectivelor prezentei Strategii şi
Anexa 2 - Programul național prioritar pentru perioada 2022 – 2024 pentru implementarea Strategiei Naționale privind Siguranţa Rutieră, care cuprinde acțiunile etapizate aferente primilor trei ani, nominalizarea entităților responsabilile şi a resurselor necesare implementării, precum şi a referințelor de evaluare și monitorizare a gradului de îndeplinire a acestor acțiuni.
Siguranța rutieră este o responsabilitate comună, care necesită acțiuni concrete și coordonate, iar îmbunătățirea parametrilor specifici domeniului se poate obține doar cu implicarea fiecăruia, atât din postura de utilizator al drumului, cât şi din cea de autoritate de reglementare și aplicare a legislației. Pentru o implementare eficientă a strategiei este nevoie de sprijinul și implicarea tuturor actorilor cu atribuții în siguranţa rutieră. În acțiunile conexe implementării este indispensabilă inclusiv implicarea organizațiilor neguvernamentale, sectorului privat, autorităților locale, sindicatelor, patronatelor, institutelor de cercetare-dezvoltare și inovare, sferei academice, precum și a mass media.
Plecând de la experiența Strategiei precedente (2016-2020), în abordarea de față, eforturile sunt concentrate prioritar către îmbunătățirea comunicării privind siguranţa rutieră, printr-o mai bună coordonare şi o prezență crescută a experților din domeniu în spațiul public, eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice sectorului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor, identificarea soluțiilor de finanțare pentru activitățile de siguranţă rutieră, precum şi asigurarea unei mobilități sigure pentru toți participanții la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului.
Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră (C.I.S.R.) este organul consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, care funcţionează în baza Hotărârii Guvernului nr.437/1995 privind înfiinţarea Consiliului Interministerial pentru Siguranţa Rutieră, cu modificările și completările ulterioare, care asigură concepţia de ansamblu şi coordonarea pe plan naţional a strategiei naționale de siguranță rutieră, pe baza planului de acțiuni aferent şi a programului naţional de acţiuni prioritare pentru implementarea strategiei, desfăşurate de organele de specialitate ale administraţiei publice şi de alte instituţii şi organizaţii cu atribuţii în acest domeniu, precum şi evaluarea politicilor publice, vizând ameliorarea continuă a siguranţei rutiere.
C.I.S.R. se compune din conducătorii sau, după caz, reprezentanţii conducătorilor ministerelor Transporturilor și infrastructurii, Afacerilor interne, Finanţelor, Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Mediului, apelor și pădurilor, Cercetării, inovării și digitalizării, Sănătăţii, Educaţiei, precum și reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale ale municipiului Bucureşti şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute de
lege. La lucrările C.I.S.R. pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului României şi, după caz, reprezentanţi ai mediului universitar, ai institutelor de cercetare, organizaţiilor neguvernamentale sau ai companiilor publice ori private din domeniul siguranţei rutiere. De asemenea, la lucrările C.I.S.R. pot fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale interesate. Primul- ministru coordonează activitatea C.I.S.R, iar activitatea curentă a C.I.S.R. este condusă de ministrul transporturilor, în calitate de preşedinte.
În structura C.I.S.R. funcţionează Delegaţia Permanentă Interministerială de Siguranţă Rutieră (D.P.I.S.R.) și Secretariatul C.I.S.R. Activitatea D.P.I.S.R. se desfăşoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sub coordonarea secretarului de stat pentru transport rutier, în cadrul următoarelor grupuri de lucru:
Grupul de lucru pentru colectare şi analiză a datelor şi informare publică;
Grupul de lucru pentru infrastructură şi semnalizare rutieră;
Grupul de lucru pentru educaţie rutieră;
Grupul de lucru pentru supravegherea circulaţiei rutiere;
Grupul de lucru pentru dezvoltare urbană, mediu şi sănătate;
Grupul de lucru pentru intervenţia în caz de accident;
Grupul de lucru pentru vehicule rutiere;
Grupul de lucru pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto şi comunicare de siguranţă rutieră.
Activitatea C.I.S.R. se desfăşoară în reuniuni plenare ordinare care au loc, de regulă, semestrial. Primul-ministru sau preşedintele C.I.S.R. poate hotărî convocarea unor reuniuni extraordinare pentru soluţionarea unor probleme urgente. Activitatea D.P.I.S.R. este permanentă şi se desfăşoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub coordonarea secretarului de stat pentru transporturi rutiere. La întâlnirile grupurilor de lucru ale D.P.I.S.R. pot fi invitaţi ca membri, fără drept de vot, specialişti şi experţi din universităţi sau institute de cercetare, experţi din organizaţii neguvernamentale (ONG-uri), din companii publice sau private interesate în problemele siguranţei rutiere.
Deşi cadrul general determinat de H.G. nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare, stabilește responsabilități doar în sarcina membrilor C.I.S.R., abordarea propusă este bazată pe implicarea tuturor actorilor cu responsabilități în acest domeniu, precum: mediul privat (în special operatorii de transport, constructorii de drumuri, producătorii de vehicule și prestatorii de servicii de asigurare), societatea civilă reprezentată prin ONG-uri şi asociaţii, alte autorități/ instituţii publice centrale (Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) sau locale (Instituțiile Prefecturii, Consiliile Județene) şi mediul academic.
Viziune
Având în vedere că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere continuă să crească, la nivelul întregii lumi, UE și-a reafirmat obiectivul pe termen lung, de a se apropia de zero decese până în 2050 – „Viziunea Zero”.
Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE - de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 - s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă.
Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentată de „sistemul sigur”.
Potrivit abordării ”sistemului sigur”, ”decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea „sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puțin punitiv, implică constientizarea faptului că oamenii fac greșeli și propune măsuri complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. Anumite măsuri precum construcția optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulație reduse, pot reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, măsurile ar trebui să asigure un nivel de protecție suficient chiar și în cazul în care un element eșuează, pentru că un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și monitorizarea performanței.” (adaptare din Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”, 2019)
Prin urmare, obiectivul pe termen lung trebuie să rămână acela de a ne apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 și același obiectiv ar trebui vizat și în ceea ce privește vătămările grave.
Scopul ”sistemului sigur” pe termen lung este prevenirea deceselor și a rănirilor grave produse pe rețeaua rutieră. Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări și reprezintă baza Deceniului de acțiune al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru siguranța rutieră. Implementarea acestuia necesită o implicare guvernamentală puternică și consecventă, precum și implicarea unor factori dintr-o gamă variată de domenii.
În acest sens, prezenta Strategie integrează abordarea „sistemului sigur” și recunoaște că, deși oamenii vor face greșeli și pot fi implicaţi în accidente rutiere, scopul trebuie să fie întotdeauna asigurarea unui mediu care să permită atenuarea consecințelor grave nedorite.
Viziunea urmărită prin această strategie este Viziunea Zero, prin implementarea ”sistemului sigur”, cu accent pe următoarele mesaje cheie (Asociația Mondială de Drumuri, 2020):
Responsabilitatea principală a unei autorități cu atribuții în domeniul rutier și a altor entități și instituţii implicate este de a sprijini utilizatorii drumurilor să ajungă la destinația dorită în condiții de siguranță.
Abordarea sistemului sigur se bazează pe o poziție etică (Viziunea Zero) în care nu poate fi niciodată acceptabil ca oamenii să fie grav răniți sau uciși pe rețeaua rutieră. Propune un set de principii de proiectare și funcționare pentru a ghida acțiunile întreprinse în coorodonate favorabile atingerii obiectivului asumat pe termen lung.
Există o responsabilitate partajată între proiectanți, administratori de drumuri și participanții la trafic, pentru a circula în condiții de siguranță pe rețeaua rutieră.
Abordarea sistemului sigur îi obligă pe proiectanții de sistem să ofere un mediu sigur și să considere sistemul combinat ca fiind optim, față de abordarea tradițională care a pus cel mai mare accent pe responsabilizarea utilizatorului drumului.
Proiectarea și funcționarea sistemului trebuie să amelioreze erorile factorului uman (utilizatorul drumului).
Sunt necesare strategii pentru intervenția la nivelul întregului sistem pentru a elimina accidentele soldate cu morţi şi răniţi grav, precum și pentru a îmbunătăţi inclusiv asistența de urgență și cea medicală necesară victimelor accidentelor.
Abordarea sistemului sigur reprezintă cel mai eficient mod de a lua în considerare și de a anihila riscurile de accidente mortale și grave într-o rețea rutieră.
Utilizarea noilor tehnologii orientate atât pentru protecția pasagerilor autovehiculelor noi/moderne cât și pentru dezvoltarea mecanismelor de prevenire, monitorizare și intervenție rapidă.
Prin punerea în aplicare a abordării „sistemului sigur”, măsurile prezentate în noul cadru privind siguranța rutieră vor avea impact real și vor aduce îmbunătățiri semnificative și necesare ale performanței în materie de siguranță pe drumuri și, mai presus de orice, vor salva vieți.
Informații generale relevante
În această secțiune sunt prezentate o serie de date generale, relevante din punctul de vedere al traficului rutier și al siguranței rutiere la nivelul României, în comparație, acolo unde există date disponibile, cu situația la nivelul UE sau cu alte ţări vecine.
În perioada 2010-2020, la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere.
Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020. Sursa: Eu Road Safety – Result Conference 2021
România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această tendință descrescătoare a numărului de decese este în linie cu cea înregistrată la nivel european, bazată pe un set standard de variabile: o scădere mai accentuată în rândul grupurilor de vârstă mică și mijlocie, mai puține decese pe drumurile rurale, o scădere a accidentelor pe timp de noapte.
Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului deceselor în accidente rutiere în anul 2020. La nivelul Uniunii Europene, numărul persoanelor decedate a scăzut în medie cu 17% față de anul 2019. Amplitudinea reducerilor înregistrate nu a fost uniformă la nivelul tuturor statelor, cele mai mari scăderi fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. La polul opus, în cinci state membre s-a înregistrat o creștere a numărului de decese în accidente rutiere grave.
În acest context, în intervalul 2010-2020 România a înregistrat o reducere cu 21,6% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%).
Figura 2. Evoluția relativă (procentuală) a deceselor rutiere între 2010 și 2020.
Sursa: RANKING EU PROGRESS ON ROAD SAFETY. 15th Road safety performance index report
Între 2010 și 2019, în România, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 22%, o scădere similara cu media Uniunii Europene (23%), care însă situează România în treimea cea mai puțin performantă dintre țările UE.
Figura 3. Modificarea numărului de decese rutiere în UE27, țările AELS și Regatul Unit (2010-2019).
Sursa: European Automobile Clubs (EAC), Care Institute of Safety Health Inc. (CARE) Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT)
În anul 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere la un milion de locuitori. Numărul de decese la un milion de locuitori este mai mare în România în comparație cu țările vecine, si semnificativ mai mare față de media UE (51 decese la un milion de locuitori).
Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2019). Sursa: EAC, CARE EUROSTAT
Aceeași situație se poate observa şi în cazul deceselor la 10.000 de autovehicule înmatriculate, unde diferența este şi mai pronunțată.
Figura 5. Numărul de decese rutiere la 10.000 de mașini înmatriculate (2018). Sursa: CARE EUROSTAT
Este de remarcat faptul că începând din 2001 se constată o tendință de scădere continuă a acestor valori, în concordanță cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Din analiza datelor statistice cu privire la accidentele de circulație înregistrate în anul 2019 reiese că în România, din numărul total de decese înregistrate în anul 2019, cea mai mare pondere o reprezintă pietonii (39%) și șoferii/pasagerii autovehiculelor implicate în accidente de circulație (37%), față de 44% cât reprezintă ponderea șoferilor și pasagerilor decedați și 20% cât reprezintă ponderea pietonilor decedați ca urmare a accidentelor de circulație înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Figura 6. Proporția de decese rutiere după modul de transport 2019. Sursa: EAC, CARE EUROSTAT
Conform datelor statistice publicate de EAC și EUROSTAT, începând din 2010 se poate constata că la nivelul Uniunii Europene numărul de decese înregistrate din rândul ocupanților vehiculelor cu două roți cu motor a scăzut cu mai mult de jumătate. Raportându-ne la aceiași perioadă, este de remarcat faptul că deși s-a înregistrat o scăderea semnificativă cu 12% a deceselor pasagerilor din automobilele angajate în accidente de circulație, a crescut însă cu 19% numărul de decese în rândul bicicliștilor implicați în accidente de circulație.
În privința distribuției deceselor rutiere înregistrate în 2019 pe grupe de vârstă, se poate constatata că cea referitoare la România este similară cu cea din Uniunea Europeană, cu mențiunea că datele analizate reflectă o vulnerabilitate crescută a persoanelor implicate în accidente de circulație înregistrate în România, care au vârsta cuprinsă între 50-64 de ani.
Figura 7. Proporția de decese rutiere pe grupe de vârstă (2019). Sursa: EAC, CARE
Rețeaua de drumuri publice a României avea, la sfârșitul anului 2020, o lungime totală 86.791 de kilometri, din care: 17.913 km (20,6%) drumuri naționale, 35.085 km (40,4%) drumuri județene și 33.793 km (39,0%) drumuri comunale, fără a putea evidenţia străzile din lipsa datelor.
Conform datelor publicate de EUROSTAT în 2019, atât densitatea drumurilor cât și a autostrăzilor din România (358 km/1000 km2, respectiv 3 km/1000 km2) este mult inferioară mediei din Uniunea Europeană, caracterizată de o densitate a drumurilor de 944 km/1000 km2 și de 17 km/1000 km2 a autostrăzilor.
Conform datelor de la finele anului 2020, din lungimea totală a drumurilor, doar 45,2% erau modernizate și aveau suprafețe asfaltice de tip greu și mijlociu (39.189 km), iar 24,9% aveau îmbrăcăminți rutiere ușoare (21.651 km). La aceiași dată, aproximativ o cincime din drumuri (19,7% din lungimea totală - 17.052 km) erau pietruite, iar 10,3% (8.899 km) erau de pământ. Față de anul precedent, lungimea totală a drumurilor din România s-a menținut relativ constantă, însă se poate remarca o ușoară creștere (cu 6,2%) a numărului de kilometri de autostradă (de la 866 km la 920 km).
Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori.
Figura 8. Calitatea infrastructurii rutiere (1 = extrem de slabă, 7 = printre cele mai bune din lume. Sursa: Forumul Economic Mondial, Sondajul Opiniei Executivului (2017-2018)
Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic.
Creșterea volumului de trafic pe fondul unei dinamici lente de dezvoltare a infrastructurii rutiere poate influența în mod negativ evoluția numărului de accidente rutiere, putând reprezenta un indicator predictiv în domeniul siguranței rutiere.
Analiza evoluției numărului de vehicule înmatriculate în România în ultimii zece ani relevă o creștere continuă atât a numărului de autoturisme, cât și a numărului de vehicule în general.
Astfel, la sfârșitul anului 2020 parcul auto de autoturisme era mai mare cu 2.968.445 unități față de cel înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creștere cu 69%, iar pe ansamblu, la sfârșitul anului 2020 numărul vehiculelor înmatriculate era cu 3.803.099 mai mare față de cel înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creștere cu 70% a parcului de vehicule în ultimii 10 ani.
10000000
9000000
8000000
8193278
8708863 9222280
7000000
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
5419181 5482746 5710773
7635775
7010608
5985085 6270582 6600325
6902984 7274728
4306283 4321584 4485148
4695660 4907564 5155059 5472423
5998194 6452536
2010 2011 2012 2013 2014 2015
autoturisme
2016
vehicule
2017 2018 2019 2020
Figura 9. Evoluția parcului de vehicule înmatriculate în perioada 2010-2020.
Sursa: Institutul Național de Statistică (I.N.S.) / Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (D.R.P.C.I.V.)
Vechimea medie a autoturismelor din România a fost de 15,9 ani în 2020, plasându-se printre țările din UE cu cele mai vechi flote de autoturisme, alături de Lituania și Estonia. Această vechime ridicată a autovehiculelor determină ca starea tehnică a acestora să fie de multe ori necorespunzătoare pentru asigurarea unui grad ridicat de siguranţă în circulația pe drumurile publice.
Comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, în ceea ce privește rata de motorizare, exprimată prin numărul de autoturisme la 1000 de locuitori, România se afla pe ultimul loc în anul 2019 (357 de autoturisme/1.000 locuitori), mult sub media din UE. Alături de țara noastră, cele mai mici rate de motorizare din Uniunea Europeană se înregistrau în Letonia şi Ungaria (sub 400 de autoturisme la 1000 de locuitori)
La sfârșitul anului 2020 numărul deținătorilor de permis de conducere era de 8.065.846 de persoane, ceea ce reprezintă 41,7% din totalul populaţiei ţării şi 51,4% din populaţia adultă. Asta înseamnă că una din 2 persoane adulte din România deține permis de conducere.
În privința evoluției numărului deținătorilor de permis de conducere, se poate observa o creștere continuă. Dacă la finele anului 2011 erau 6.431.415 de deținători de permise de conducere, la finele anului 2020 numărul acestora era de 8.065.846. Astfel, în perioada respectivă numărului deținătorilor de permise de conducere a crescut cu 25,4%.
9000000
8000000
7000000
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
7347009
7554743
7721323
7907928
8065846
6431415
6806045 6791626
6967034 7142478
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
Figura 10. Evoluția numărului de deținători de permise de conducere în decada 2011-2020. Sursa: D.R.P.C.I.V.
Prin prisma analizei datelor din tabelul de mai jos, care relevă ponderea deținătorilor de permis de conducere din numărul total de cetățeni cu vârsta cuprinsă în intervalele precizate în tabel, se poate concluziona că peste 65% din cei tineri, din categoriile de vârstă de 21-30 de ani și 31-50 de ani, sunt deținători de permis de conducere. În acest context se poate remarca și faptul că mai mult de o treime dintre tinerii până în 21 de ani sunt posesori de permis de conducere.
Categorii de vârstă
Numărul deținătorilor de permis
de conducere, pe categorii de vârstă
Ponderea deținătorilor de permis
de conducere în categoria de vârstă*
până în 21 de ani
218.479
35,8%
21-30 ani
1.273.007
67,7%
31-50 ani
3.587.153
65,9%
51-70 ani
2.255.795
42,7%
≥ 71 ani
731.412
32,9%
Figura 11. Ponderea deținătorilor de permis de conducere.
Sursa: DRPCIV și INS, *din populația adultă
Priorități, politici și cadrul juridic existent
Anul 2012 a constituit un debut pentru autorităţile române în sensul elaborării unui proiect de strategie naţională menită să reducă mortalitatea provenită din accidentele de circulaţie şi să creeze un climat de siguranţă în rândul participanţilor la trafic. Ulterior, în anul 2016, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr.755 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 902 din 9 noiembrie 2016. Astfel, începând cu anul 2016, politica de siguranță rutieră a devenit un obiectiv important, imperativ şi de maximă prioritate, asumat şi prevăzut în documentele strategice ale statului român.
Politicile naţionale de siguranţă a traficului rutier reprezintă cele mai importante instrumente care precizează direcţiile de urmat pentru implementarea de soluţii de siguranţă rutieră pe drumurile intens circulate şi/sau periculoase, iar documentul precedent de politici publice - Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră - a fost elaborat doar pentru perioada 2016-2020, astfel că în prezent nu există un document care să însumeze toate necesităţile de intervenţie din domeniul siguranţei rutiere, rol care îi revine Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră.
În plus, Constituţia României garantează conform art. 34 şi art. 35:
dreptul la ocrotirea sănătăţii – statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice, pentru organizarea asistenţei medicale în caz de accidente şi luarea de măsuri de protecţie a sănătăţii fizice a persoanei, și
dreptul la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
Priorităţile Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022 – 2030, de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere şi de creştere a parametrilor siguranţei rutiere sunt în strânsă legătură cu obiectivele Programului de Guvernare, privind creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat şi prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor, astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a congestiei și de asigurare a unei rețele rutiere de transport modernă, eficientă și sigură, cu obiectivele prevăzute în Master Planul General de Transport al României, precum şi cu obiectivele europene transpuse în legislaţia română prin Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, şi prin Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie, care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări, republicată.
Obiectivele și prioritățile Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022 – 2030 sunt totodată în coordonare și completează obiectivele și acțiunile prevăzute în Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR) și în alte strategii de nivel național (Strategia Națională pentru implementarea Sistemelor Inteligente de Transport, Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Planuri de mobilitate urbană, Strategii din domeniul protecției mediului privind eliminarea treptată din registrul naţional a vehiculelor vechi/deficitare, etc.)
Aprobarea prezentei strategii de către Guvernul României este o expresie elocventă a continuității preocupărilor în domeniul siguranței rutiere și a unui angajament instituțional responsabil, dedicat ameliorării continue a riscurilor circulației pe drumurile publice din România, bazat pe valorificarea pragmatică și eficientă a bunei cooperări interinstituţionale. Totodată, atragerea partenerilor din societatea civilă care au preocupări sau responsabilităţi în acest domeniu de activitate, vizează consolidarea garanțiilor indispensabile realizării dezideratelor ce țin de protecția vieții umane și a mediului.
Analiza contextului și definirea problemelor
România se situează pe ultimele locuri în UE şi în ultima treime a listei țărilor din lume, în ceea ce privește mortalitatea datorată accidentelor rutiere, atât ca număr, cât şi raportat la un milion de locuitori sau la 10.000 de autovehicule înmatriculate. Această realitate reclamă recunoașterea că parametrii caracteristici, precum şi calitatea interacțiunii elementelor sistemului de transport rutier, sunt alterate, cel puțin prin prisma următoarelor aspecte relevante:
infrastructura rutieră (reţeua de drumuri) – România deține o infrastructură de transport învechită, insuficientă şi neadaptată realităților cotidiene;
utilizatorii infrastructurii rutiere – datorită condițiilor întâlnite în trafic, pe fondul unei culturi atitudinale lipsite de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula în condiții de siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră din Romania adoptă deseori un comportament riscant, prin manifestări imprevizibile ori ezitante sau chiar agresive, ceea ce conduce în mod implicit la creșterea riscului de accidente;
flota de autovehicule – cu unele excepții şi cu disparități semnificative între regiuni, utilizatorii de infrastructură rutieră dispun de o flotă auto relativ învechită şi într-o stare tehnică necorespunzătoare condițiilor şi comportamentelor manifestate în trafic de către conducătorii de autovehicule;
intervenții post accident – România duce în multe cazuri lipsa unei rețele de drumuri adecvate, care sa faciliteze intervențiile imediate în situații de urgență, iar participanții la trafic dovedesc un comportament imprevizibil și uneori chiar inadecvat la întâlnirea vehiculelor de intervenție în caz de accident;
managementul siguranței rutiere – toate elementele enumerate mai sus (punctele 1-4), dublate de un management deficitar al siguranței rutiere, determină rezultatele nefavorabile pe care România le înregistrează în privința accidentelor de circulație şi a numărului de victime ale acestora.
Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei au preluat obiectivele europene de creștere a siguranței rutiere și reducerea la jumătate a numărului de decese din accidentele rutiere până în anul 2020, față de anul 2010. În conformitate cu nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 755/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, obiectivul general al strategiei a fost reducerea la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020, față de anul 2010, astfel încât în anul 2020 să se înregistreze cel mult 1188 de decese, față de 2377 în 2010.
În baza analizei parcursului implementării planului de acțiuni menționat, se poate constata că eficacitatea acesteia a fost grevată de următoarele obstacole definitorii:
Lipsa susținerii la nivel politic, și a prioritizării acțiunilor specifice siguranţei rutiere la nivel guvernamental;
Lipsa unui sistem de monitorizare și evaluare a stadiului implementării și a gradului de realizare a acţiunilor specifice din domeniului siguranţei rutiere;
Lipsa stabilirii responsabilităților instituționale în privința implementării acțiunilor prevăzute în planul aprobat;
Lipsa resurselor financiare necesare implementării unor acțiuni specifice;
Întârzieri în procesele de inițiere, promovare și adoptare a actelor normative cu impact asupra domeniului siguranţei rutiere;
Comunicare interinstituţională deficitară în ceea ce priveşte coordonarea onorării atribuțiilor şi responsabilităţilor asumate, care derivă din cuprinsul Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2016-2020.
Din datele furnizate de Direcţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (I.G.P.R.), pentru anul 2019 s-au înregistrat 1864 decese din accidentele rutiere, comparativ cu obiectivul de 1307 decese.
Prin urmare, dezideratul ameliorării continue a siguranței rutiere pe drumurile publice din România reclamă, ca în baza identificării și înțelegerii particularităților, corelațiilor și interdependențelor relaționare dintre elementele constitutive ale sistemului rutier, să inițiem și să promovăm acțiuni pragmatice, care printr-o abordare coroborată a măsurilor corective adecvate și necesare de implementat, să conducă la îmbunătățirea apreciabilă a parametrilor de stare caracteristici sistemului rutier.
Astfel, printr-un management performant al siguranței rutiere, prin dezvoltarea și adecvarea infrastructurii la cerințele traficului rutier actual, prin impulsionarea utilizării unor mașini sigure, dublate de campanii de educaţie şi conştientizare a riscurilor rutiere și a necesității asumării la nivel de interiorizare a responsabilităților ce țin de onorarea exigențelor proprii creșterii siguranței rutiere, ne putem aștepta la constituirea și consolidarea ulterioară a garanțiilor indispensabile promovării unor repere atitudinale și referințe de comportament sigur, preventiv şi responsabil al participanților la trafic.
Aşa cum reiese din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Europa în mișcare – Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată”, siguranța este esențială pentru orice sistem de transport şi trebuie să constituie prioritatea majoră în cadrul politicilor publice asumate de statele membre.
În acest context, Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”, prevede că obiectivul pe termen lung al UE va rămâne acela de a se apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 („viziunea zero”). Același obiectiv ar trebui îndeplinit și în ceea ce privește vătămările grave. De asemenea, Uniunea Europeană va urmări noi obiective intermediare de reducere cu 50 % a numărului de decese cauzate de accidente rutiere până în anul 2030 și de reducere cu 50 % a numărului de vătămări grave în aceeași perioadă, comparativ cu anul de referință 2019.
În calitate de stat membru, şi fiind preocupat de a asigura o mobilitate sigură pentru toţi participanţii la trafic, România se alătură efortului european şi preia obiectivul european de reducere cu 50% a numărului de decese şi cu 50% a numărului de răniri grave cauzate de accidentele rutiere până în anul 2030, comparativ cu anul de referință 2019.
Obiectivul general al Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră este reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi cu 50% a numărului persoanelor rănite grav în urma producerii accidentelor rutiere.
Prezenta Strategie este guvernată de următoarele obiective generale:
îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei din domeniul transporturilor şi al siguranţei rutiere, precum și al controlului respectării acesteia;
identificarea soluţiilor de finanţare pentru activităţile de siguranţă rutieră, din surse legal constituite;
îmbunătățirea comunicării privind siguranţa rutieră, printr-o mai bună coordonare şi o prezență crescută a experţilor în domeniu în spaţiul public;
eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice domeniului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor;
utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții;
asigurarea unei mobilităţi sigure pentru toţi participanţii la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului.
Obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu obiectivele specifice (OS) din cadrul subreformei 1.3 din cadrul PNRR cu privire la siguranța rutieră, respectiv obiectivele care sunt descrise în Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării PNRR:
OS 1: punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii;
OS 2: reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili.
Totodată, obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră din PNRR, submăsura 1.1. Decarbonizarea transportului rutier. Ținta Autovehicule poluante casate (EURO 3 sau mai puțin) care se regăsește în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de
redresare și reziliență al României la nr.62 are termenul de impelentare trimestrul 2 din anul 2026 și presupune casarea a cel puțin 250 000 de vehicule poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puțin) mai vechi de 15 ani între 2022 și jumătatea anului 2026.
Jalonul nr.62 este complementar cu jalonul nr.60, denumită Intrarea în vigoare a legii pentru stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto de către utilizatori casnici, companii private și instituții publice.
Ca urmare a reformelor în siguranţa rutieră şi a măsurilor cuprinse în planurile şi programele de acţiune subsecvente pentru implementarea prezentei strategii în domeniul modernizării/ reabilitării drumurilor existente, respectiv a investiţiilor în siguranţa rutieră sprijinite de PNRR, fondurile externe rambursabile prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi fondurilor rambursabile prin Banca Europeană de Investiţii (BEI), pe lângă indicatorii de bază, până în anul 2025 se va urmări îndeplinirea unui obiectiv intermediar de reducere cu 25% a numărului anual de decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile naţionale şi autostrăzi, comparativ cu anul 2019.
În paralel, în cadrul componentei C10 Fondul local din PNRR, Reforma Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă, autorităţile stabilite responsabile prin PNRR vor urmări crearea cadrului legal pentru minitorizarea unui indicator similar, de reducere cu 25% a numărului anual de decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile judeţene până în anul 2025, comparativ cu anul 2019.
În ceea ce privește gestionarea punctelor negre, se va urmări atingerea obiectivului din cadrul Măsurii 65 din PNRR „Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră”, care constă în reducerea punctelor negre/hotspots atât în mediul urban, cât și în cel interurban, incluzȃnd un plan specific de acțiune în domeniul investițiilor pentru reducerea numărului de puncte negre cu 48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea din anul 2026, comparativ cu numărul inițial de 267 de puncte negre/hotspots din 2019.
Direcții de acțiune
Pentru crearea unui cadru de politici publice privind siguranţa rutieră congruente cu orientările la nivel european, România preia viziunea bazată pe un „sistem sigur”.
Acest concept presupune abordarea sistemică a siguranței rutiere, care se raportează la identificarea particularităților elementelor constitutive, a rolului fiecăruia şi a dinamicii relațiilor dintre acestea. Gestiunea responsabilă a funcţionării sistemului necesită implicarea şi buna colaborare a tuturor factorilor care pot contribui în mod constructiv la ameliorarea parametrilor de stare ai acestuia. În acest sens rolul cheie revine autorităţilor publice centrale şi locale, asociațiilor, mediului academic, instituțiilor din mediul public și privat.
”Sistemul sigur” are în centrul său omul, cu toate vulnerabilităţile sale, şi se bazează pe faptul că accidentele sunt inerente, însă este important ca efectele acestora să fie menținute în limite predictibile și raportate la onorarea dezideratului reducerii continue ale acestora.
Măsurile prevăzute în acest document vizează definirea coordonatelor implementării ”sistemului sigur”, în sensul capacitării tuturor factorilor implicați, precum și a celor care sunt chemați să se implice, în mod subordonat onorării dezideratului de a proteja viața umană și al ameliorării continue a siguranței rutiere.
Abordarea integrată, dublată de explicitarea responsabilităților asumate de factorii implicați în implementarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, creează premisele consolidării unor tendințe evolutive favorabile stabilizării unui mediu sigur de deplasare, supus monitorizării și optimizării continue, în funcție de rezultatele evaluării secvențiale a stadiilor și a finalității implementării obiectivelor în fiecare etapă, raportat la indicatori predefiniți.
În atare situație, un pas important este reprezentat de concretizarea rolului Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră, axat pe capacitarea și coagularea pragmatică a disponibilităților de implicare proactivă a factorilor cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere, dublată de eficientizarea procesului de identificare și accesare a resurselor financiare dedicate de la bugetul statului, precum și de atragerea altor fonduri, concomitent cu efectuarea demersurilor necesare extinderii eligibilității instituţiilor.
Prezentul document de politici publice a preluat obiectivele Uniunii Europene în domeniul siguranţei rutiere şi indicatorii asociaţi, adăugând elemente privind managementul siguranţei rutiere, care să permită o mai bună coordonare a acţiunilor, vizând maximizarea eficacității acestora, din perspectiva rezultatelor obținute.
Principalele elemente care formează sistemul sigur, adaptate dinamicii rutiere din România, sunt:
Managementul siguranţei rutiere
O mai bună coordonare a acţiunilor din domeniul siguranţei rutiere este prioritară. Experienţa anilor trecuţi, așa cum este reflectată prin prisma datelor statistice, ne arată că este necesară întărirea coordonării la nivel naţional a activităţilor privind îmbunătăţirea siguranţei rutiere, desfăşurate de organele de specialitate ale administraţiei publice şi de alte instituţii şi organizaţii cu atribuţii în acest domeniu, precum și crearea mecanismelor de finanţare pentru respectivele activităţi – prevăzute în prezenta strategie naţională de siguranţă rutieră.
În acest sens, propunerea pe termen scurt din prezenta strategie este de a întări activitatea Secretariatului Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră din cadrul Autorităţii Rutiere Române – ARR, prin suplimentarea numărului de posturi, cu scopul de a oferi sprijin cu privire la comunicarea privind siguranţa rutieră, implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră. Rolul Secretariatului C.I.S.R. este de a asigura o comunicare operativă şi eficientă între membri, cât şi o comunicare publică coresponzătoare, menită să capteze sprijinul mass-media şi al societăţii civile în vederea susţinerii implementării măsurilor de siguranţă şi de conştientizare a responsabilităţii individuale ca participant la trafic, dar şi să reprezinte un punct de contact cu restul statelor membre ale UE şi cu ONU, în ceea ce priveşte cooperarea subordonată susținerii efortului global de reducere a numărului de victime ca urmare a accidentelor rutiere. De asemenea, pe termen lung se are în vedere stabilirea unei mai bune comunicări între nivelul central şi local care să permită intervenţii optime adaptate mediului.
Identificarea și/sau crearea, precum și valorificarea mecanismelor de finanţare dedicate siguranţei rutiere reprezintă condiții esențiale proprii sustenabilității aplicării planurilor de acțiuni ale căror implementare/operaționalizare este dependentă ori condiționată de asigurarea resurselor materiale dedicate. În acest sens, pe termen lung, încasările generate ca urmare a amenzilor aplicate prin intermediul sistemului automat de detecţie, procesare şi sancţionare a abaterilor – prevăzut a fi operaționalizat, conform programului național prioritar 2022-2024 - reprezintă o sursă de finanțare, care va permite inclusiv acoperirea totală sau parțială, după caz, a cheltuielilor aferente implementării acelor acţiuni, care presupun asigurarea de resurse financiare, la nivelul necesarului evaluat în prezenta strategie.
Tot pe termen lung, pentru optimizarea raportului cost/beneficiu, la implementarea acţiunilor din domeniu, se va avea în vedere crearea unui mecanism de gestionare a cercetării în domeniul siguranţei rutiere. Acest mecanism ar urma să vizeze identificarea entităţilor care pot derula aceste activităţi specifice, şi intensificarea colaborării cu acestea, în vederea derulării de studii, analize şi proiecte de cercetare, ale căror rezultate să evidențieze acele componente, care se apreciază/recomandă să fie incluse din viitoarele propuneri de investiţii, proiecte sau iniţieri/modificări de acte normative în domeniul siguranţei rutiere.
Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță
Această direcţie reuneşte două mari priorităţi, şi anume: factorul uman şi sistemele automate.
În ceea ce priveşte factorul uman, acţiunile cuprinse în prezenta strategie vizează educaţia rutieră desfăşurată la nivelul unităţilor de învăţământ și reconsiderarea condițiilor de acces la profesie și/sau ocupații, precum și de menținere în funcție - specifice entităților supuse autorizării din partea ministerului transporturilor și infrastructurii și respectiv a persoanelor care exercită ocupații cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere. Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030 vizează inclusiv perspectiva reglementării cursurilor de conducere responsabilă și a programelor de reabilitare pentru conducătorii auto care au săvârşit abateri repetate la regimul circulaţiei rutiere.
Educația pentru siguranță rutieră se prevede a fi integrată în sistemul formal de educație, prin completarea ofertei curriculare aferente disciplinelor din aria curriculară om și societate, precum și activități extracurriculare. Cunoștințele și abilitățile dobândite prin educația pentru siguranța rutieră sunt construite treptat, începând cu învățământul preșcolar. Implementarea educației rutiere se realizează și prin intermediul disciplinelor de studiu opționale, integrate curriculumului, la decizia școlii. La nivelul învăţământului secundar superior, planurile de învățământ din învățământul profesional și tehnic dedicat elevilor școlarizați în anumite calificări profesionale va cuprinde inclusiv pregătirea pentru obținerea permisului de conducere și, după caz, chiar și pregătirea inițială pentru obținerea certificatelor de calificare profesională de conducător auto transport rutier de marfă.
În ceea ce priveşte învăţământul universitar, există programe universitare de studii care la momentul actual acoperă problematica siguranței rutiere.
Educația non-formală promovată de Ministerul Educației se concentrează pe dezvoltarea competențelor elevilor, ca de exemplu abilitățile interpersonale și capacitatea de a lucra în echipă, pentru a sprijini participarea activă în societate și piața muncii, completând competențele dobândite prin educația formală. Educația non-formală are loc în țară prin activități extracurriculare, programul Erasmus +, programul „Şcoala altfel”, proiecte și parteneriate, competiții naționale extracurriculare, activități în cadrul palatelor și cluburilor copiilor. Provocarea o constituie însă reușita identificării/creării și alocării fondurilor pentru integrarea educației rutiere în activitățile teoretice și în special în cele practice.
Formarea are o componentă în sarcina D.R.P.C.I.V, care se referă la actualizarea procesului de instruire şi examinare pentru obţinerea permisului de conducere, şi porneşte de la modificarea procedurii prin introducerea unei noi probe eliminatorii, pe simulator, înaintea desfășurării probei practice pe traseu - şi are în vedere inclusiv actualizarea procedurii de atestare și evaluare a examinatorilor.
Considerând importanţa unei stări fizice şi psihice corespunzătoare ca fiind una dintre premisele efectuării unor deplasări în condiții de siguranţă, un capitol separat este dedicat îmbunătăţirii evaluării medicale şi psihologice, inclusiv în contextul modificării viitoare a Directivei privind permisele de conducere.
În privința monitorizării, și respectiv pentru facilitarea evaluării dinamice și optimizării continue a sistemului sigur, începând cu anul 2022 vor fi introduşi o serie de indicatori, care să permită înțelegerea mult mai clară a diferitelor aspecte, care influențează în ansamblu performanța siguranței. În acest scop, un capitol este dedicat indicatorilor de performanţă pentru portul centurii de siguranţă, portul echipamentelor de protecţie, siguranţa vehiculelor, alcool şi distragerea atenţiei. Pentru o cât mai bună acuratețe a măsurătorilor este nevoie de dezvoltarea bazei de culegere a datelor primare şi de finanțare a activității, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene.
Un alt obiectiv al acestui capitol îl reprezintă modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranţei rutiere, care vizează în principal actualizarea legislaţiei cu metode aplicate cu succes în alte state, în scopul reducerii numărului de victime rutiere, cum ar fi reglementarea distanţei minime în mers, a comportamentului agresiv sau a vitezei medii. Obiectivul privind Modelarea comportamentului uman în trafic acoperă componenta de aplicare a legii, în special prin intensificarea controalelor în trafic.
În ceea ce priveşte sistemele automate, două capitole distincte ale planului de acțiuni tratează implementarea și valorificarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor, respectiv sistemele automate de management al traficului.
Sistemele tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor presupun existenţa unui cadrul legal în strânsă legătură cu trei principii de bază, respectiv: alocarea distinctă a finanţării pentru funcţionarea sistemului, crearea unor standarde de date şi stabilirea unui nivel de acceptanţă pentru furnizorii datelor de detecţie.
Sistemele automate de management al traficului îndeplinesc mai multe funcţii, printre care: monitorizarea video a traficului cu scopul de a permite intervenţiile rapide ale echipajelor de urgenţă sau cele necesare deszăpezirii sau redării viabilităţii drumului (degajarea carosabilului ca urmare a accidentelor),
analiza calitativă şi cantitativă a traficului rutier, recunoaşterea automată a plăcuţelor de înmatriculare, etc.. Totodată vor fi implementate platforme informatice și de comunicații (IT C), precum aplicații, servicii electronice și infrastructură capabile să furnizeze real-time/asincron informații despre trafic, respectiv să faciliteze luarea unor decizii pe termen mediu/lung, precum și asigurarea suportului tehnic necesar echipelor de intervenție.
Tot acest capitol cuprinde şi acţiuni pentru integrarea bazelor de date (de ex. Ministerul Afacerilor Interne - asiguratori în ceea ce priveşte accidentele uşoare), care să faciliteze interogările în timp real (de ex.: interogarea bazei de date a Autorităţii Rutiere Române - ARR de către echipaje de control ale Registrului Auto Român – RAR, Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Poliţiei Rutiere, etc.).
Siguranța vehiculelor
În contextul conducerii automatizate, autoritățile statelor membre vor solicita accesul la datele de la bordul vehiculelor pentru a stabili cine este responsabil în cazul unui accident. În România, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin RAR, va avea responsabilitatea reglementării modului de colectare a datelor anonimizate privind performanța tehnologiilor automatizate din punctul de vedere al siguranței, pentru a permite cercetarea și dezvoltarea în materie de siguranță rutieră.
În plus, RAR, ca autoritate tehnică în domeniu, va implementa și dezvolta activitatea de expertiză tehnică extrajudiciară şi constatare tehnico-ştiinţifică auto, va înființa laboratoare de cercetare și va dezvolta expertize capabile să ofere baza tehnică pentru obținerea de date necesare unor analize complexe, corecte și precise, ce vizează metodologiile de monitorizare, inspecție și testare a vehiculelor pe toată durata vieții acestora, monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de asistență a șoferului precum și a interfeței om-mașină (human-machine interface – HMI).
Alinierea la standardele tehnice şi la normele specifice privind siguranța vehiculelor care funcționează cu hydrogen și a vehiculelor autonome, prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE) nr. 1003/2010, (UE) nr. 1005/2010, (UE) nr. 1008/2010, (UE) nr. 1009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE) nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr.
351/2012, (UE) nr. 1230/2012 și (UE) 2015/166 ale Comisiei este o altă preocupare care va fi preluată în Programele prioritare de acţiuni.
Tot pentru siguranţa vehiculelor, va fi introdusă o evaluare suplimentară a vehiculelor rulate, care au fost implicate în evenimente, pentru determinarea stării de depreciere. Constatarea tehnico-ştiinţifică auto pentru determinarea gradului de siguranță rutieră va fi optimizată prin dezvoltarea unor baze de date compatibile privind elementele de siguranță rutieră în cadrul stațiilor de inspecție, cât și a unităților de reparații vehicule.
De asemenea, va continua finanțarea și dezvoltarea de studii de cercetare privind obținerea de date pentru estimarea emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră din transportul rutier, compatibile cu programul Agenției Europene de Mediu – COPERT.
Siguranța infrastructurii
Din punct de vedere al infrastructurii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prioritizează intensificarea construcţiei de autostrăzi și de centuri ocolitoare, precum şi modernizarea drumurilor existente şi creşterea siguranţei rutiere prin introducerea de soluții tehnologice noi și avansate în domeniul siguranței
rutiere, implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1, menținerea “infrastructurii lizibile” care se adresează tuturor participanților la trafic și care este pusă în aplicare de către administratorul drumului prin intermediul mesajelor şi indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corectă și adecvată a infrastructurii. De asemenea, prin CNAIR vor fi derulate şi proiecte pentru identificarea, analiza și eliminarea punctelor periculoase de pe rețeaua de drumuri naționale aflate în administrare.
Un alt aspect de interes pentru dezvoltarea siguranţei infrastructurii îl constituie construirea de zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic şi construirea/amenajarea de parcări sigure și securizate.
Pentru drumurile judeţene, din totalul de 35.085 km drumuri doar 15.232 km au fost modernizați reprezentând 43,41% din total. Drumurile județene și comunale sunt în general degradate și cu soluții tehnice depășite, nepermițând un acces facil spre zonele rurale și orașele mici. Aceste stări de fapt îngreunează accesul locuitorilor mediului rural și ai orașelor mici la serviciile publice, locurile de muncă și oportunitățile oferite de centrele urbane din regiune. Mai mult de atât, lipsa modernizării acestor categorii de drum scade siguranța în trafic, crește semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade viteza de rulare și conduce la ambuteiaje.
Ca răspuns la provocările enumerate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, construirea, reabilitarea sau modernizarea legăturilor rutiere secundare către rețeaua rutieră transeuropenă de transport (TEN-T) și nodurile aferente, precum şi soluții pentru creșterea siguranței circulației (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, sensuri giratorii, achiziționarea de echipamente și utilaje necesare creșterii și menținerii nivelului de siguranță a traficului, etc.).
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a transpus prevederile Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, iar în ceea ce priveşte acțiunile viitoare necesare atingerii unor progrese măsurabile în siguranța infrastructurii rutiere, Autoritatea Rutieră Română – ARR:
va intensifica formarea auditorilor de siguranţă rutieră responsabili cu derularea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră şi a inspecţiei de siguranţă rutieră;
va extinde realizarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră pe drumurile secundare;
va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română - ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;
va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;
va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;
va crea registre electronice ale infrastructurii rutiere, care vor constitui baza de calcul pentru cercetări în domeniu şi vor include cartografierea pe categorii a trecerilor de pietoni, marcajelor şi indicatoarelor, precum şi alţi parametri pentru a crea studii si analize plauzibile de gestiune a siguranței rutiere la nivel naţional.
Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2019/1936. Legea nr. 265/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aplică drumurilor noi şi drumurilor existente, după cum urmează: autostrăzilor, drumurilor expres, precum şi drumurilor
aparţinând reţelei rutiere transeuropene, astfel cum este definită în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, drumurilor de interes naţional, precum și drumurilor de interes judeţean şi străzilor de categoria I şi a II-a. Inspecţia de siguranţă rutieră periodică și inspecţia de siguranţă rutieră specifică se efectuează pe toate categoriile de drumuri/strazi enumerate mai sus, iar evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere şi auditul de siguranţă rutieră se realizează pentru proiectele de infrastructură rutieră care vizează toate categoriile de drumuri mai sus menționate, cu excepția strazilor de categoria I și a II-a.
Transpunerea prevederilor Directivei 2019/1936/UE în legislația națională garantează faptului că nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare în toate procedurile privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere și în dezvoltarea cerințelor de calitate privind infrastructura pentru astfel de utilizatori.
Transporturile rutiere reprezintă o componentă fundamentală a sistemului național de transport, prin ponderea pe care o are și prin provocările generate de către acesta. Cele două elemente constituente ale acestui mod de transport, respectiv infrastructura și vehiculele, trebuie abordate integrat. Prin urmare, inclusiv dezvoltarea infrastructurii trebuie să se realizeze în mod subordonat rigorilor abordării sistemice a relației infrastructură-vehicul. În acest sens, implementarea sistemelor inteligente de transport pe rețeaua rutieră existentă, cât și pe drumurile aflate în stadiu de proiect, este considerată o direcție esențială pentru reducerea congestionării, creșterea nivelului de siguranță, creșterea eficienței utilizării rețelei rutiere și protecția mediului.
România cunoaște în prezent o dezvoltare progresivă a sistemelor de transport inteligente pe rețeaua rutieră națională, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport și în strânsă corelație cu acțiunile derulate la nivel european și internațional. Acest proces are în vedere cel puțin trei planuri: tehnologic, operațional și investițional, cu principalele obiective reducerea numărului de accidente (inclusiv reducerea impactului accidentelor) și reducerea poluării (abordarea temei schimbărilor climatice).
Intervenții în situații de urgență
Principala direcţie de acţiune vizează actualizarea cadrului legal care să asigure managementul unitar al intervenţiei serviciilor specializate şi resurselor folosite de acestea în cazul accidentelor rutiere.
Având în vedere nou-introdusul obiectiv european de reducere cu 50% a numărului de răniţi grav din accidentele rutiere, unul dintre aspectele prioritare îl constituie funcţionarea sistemului MAIS – Scala Maximum Abreviată a Leziunilor, respectiv comunicarea de către Unităţile de Primiri Urgenţe şi Ministerul Sănătăţii, către Direcţia Rutieră din cadrul I.G.P.R., a datelor lezionare ale victimelor accidentelor rutiere în mod automat (electronic) în formatul Clasificării statistice internaționale a bolilor și a problemelor de sănătate conexe - ICD 10.
Un punct distinct în acest capitol ţine de îmbunătăţirea mijloacelor tehnice de intervenţie la evenimentele rutiere (ex. autospeciale pentru descarcerare, ambulanţe, elicoptere, etc.), de monitorizare și cercetare la faţa locului (ex. drone, aeronave, platforme fixe/mobile de senzori, infrastructură și aplicații) şi de restabilire a viabilităţii drumurilor/repunerea în situaţia anterioară producerii evenimentului (ex. macarale).
Rezultatele așteptate
Principalele măsuri pe care le aduce prezentul document de politici publice pentru perioada 2022-2030, sunt următoarele:
O mai bună comunicare în materie de siguranţă rutieră, atât la nivel interinstituţional, cât şi în relaţia cu societatea civilă şi presa, în scopul conştientizării opiniei publice cu privire la responsabilități individuale şi la riscurile caracteristice traficului rutier, prin desemnarea unor purtători de cuvânt/experţi în comunicare pe domeniul siguranţei rutiere;
Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, ca și mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, în conformitate cu prevederile Directivei 2019/1936 privind managementul infrastructurii rutiere;
Operaţionalizarea unor sisteme tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor de la regimul circulației rutiere, vizând creşterea siguranţei rutiere;
Utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții;
Crearea unui mecanism sustenabil şi transparent de finanţare a activităţilor de siguranţă rutieră din sumele încasate cu ajutorul sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor rutiere. În acest fel, vor putea fi urmărite atât încasările la bugetul de stat generate de sistemul automat, cât şi cheltuielile cu investiţiile în siguranţă rutieră, necesare pentru implementarea programelor de acţiuni prioritare în domeniul siguranţei rutiere;
Monitorizarea progresului atingerii obiectivului general în mod raportat la indicatorii cheie de performanţă în siguranţa rutieră, elaboraţi de Comisia Europeană cu sprijinul experţilor din statele membre şi incluşi în Raportul de ţară, care vor permite armonizarea la nivel european şi vor ajuta astfel la comparaţii între statele membre;
O mai bună monitorizare şi evaluare a implementării acţiunilor propuse, prin stabilirea de responsabili (prin funcţia deţinută la nivelul instituţiilor implicate), indicatori intermediari de realizare a acţiunilor, precum şi estimări de costuri şi resurse implicate în realizarea Programelor de acţiuni prioritare în domeniul siguranţei rutiere;
Organizarea furnizorilor de cercetare şi intensificarea cercetării în domeniul siguranţei rutiere (studii, cercetare, analize, etc.), în colaborare cu parteneri din sistemul public, privat și/sau societăţi civile.
Indicatori
Pentru a măsura progresele înregistrate în domeniul siguranţei rutiere, indicatorii de referinţă rămân cei privind decesele și vătămările grave, care vor fi în continuare monitorizați atent. Ţinând însă cont de faptul că abordarea „sistemului sigur” se bazează pe înțelegerea mult mai clară a aspectelor care influențează în ansamblu performanța siguranței rutiere, Comisia Europeană a elaborat, în strânsă cooperare cu experții statelor membre, un prim set de indicatori-cheie de performanță, care vor fi completați și ajustați în continuare în viitor.
În conformitate cu bunele practici europene, România a preluat acest set de indicatori-cheie de performanță vizați de prezenta strategie, şi anume:
Indicator
Definiție
1
Viteza
Procentul de vehicule care circulă respectând limitele de viteză
2
Centura
de siguranță
Procentul de călători din vehicul care utilizează centura de siguranță sau sistemul de siguranță pentru copii în mod corect
3
Echipamente de protecție
Procentul de conducători de vehicule motorizate cu două roți și bicicliști care poartă căști de protecție
4
Alcool
Procentul de șoferi care conduc respectând limitele legale privind conținutul de alcool în sânge
5
Distragerea atenției
Procentul de șoferi care NU utilizează un dispozitiv mobil portabil
6
Siguranța vehiculului
Procentul de autovehicule noi cu un raiting de siguranță Euro NCAP egal sau superior unui prag prestabilit*
7
Infrastructura
Distanța, în procente, parcursă pe drumuri cu un rating de siguranță superior unui prag convenit*
8
Îngrijire
post-coliziune
Timpul scurs în minute și secunde între apelul de urgență efectuat în urma unei coliziuni soldate cu vătămarea persoanelor și sosirea serviciilor de urgență la locul accidentului
*Pentru acest indicator-cheie de performanță sunt prevăzute definiții complementare.
Aceşti opt indicatori-cheie de performanță, alături de indicatorii privind decesele și vătămările grave, reprezintă baza pentru monitorizarea progreselor. În paralel, activitățile de consolidare a indicatorilor-cheie de performanță existenți și de elaborare a unor indicatori noi vor continua.
Metodologia de colectare, prelucrare și raportare a datelor va fi dezvoltată în concordanță cu setul de cerințe obligatorii prevăzute în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”. Totodată, vor fi luate în consideare și rezultatele proiectului Baseline finanțat de Comisia Europeană conform Acordului de finanțare nr. MOVE/C2/SUB/2019-558/CEF/PSA/SI2.835753 - colectarea indicatorilor-cheie de performanță pentru siguranță rutieră.
Implicații bugetare, juridice şi sursele de finanţare
Acţiunile necesare implementării prezentei strategii de siguranţă rutieră vor fi finanţate din surse bugetare, fonduri externe nerambursabile, bugetele autorităților publice locale, parteneriate public- private sau alte surse de finanțare identificate la momentul derulării acțiunii, cu încadrarea în prevederile bugetare, potrivit reglementărilor în vigoare.
Realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022- 2030 implică respectarea legislaţiei naţionale şi a celei europene în domeniu și necesită mobilizarea resurselor publice.
Finanțarea măsurilor privind siguranța rutieră conform PNRR și Programului Operațional Transport (POT)
Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră este de 617.6 milioane de euro (mil. euro), din care suma solicitată din PNRR este de 219 mil. euro.
Astfel, în tabelul nr.1 sunt prezentate categoriile de investiție, iar în tabelul nr.2 sunt detaliate proiectele în funcție de investiții.
Tabel nr.1 Categorii de investiții în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră
Nr. crt.
Categorie investiție
Cost mil. euro
1
Siguranță pasivă
61.8
2
Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante
10.2
3
Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor
447.5
4
Semnalizare, marcaje și amenajari rutiere
50.45
5
Digitalizarea elementelor de siguranța circulației
12.5
6
Digitalizarea elementelor de siguranța circulației cu scopul respectării legislației
35.1
TOTAL
617.6
Tabel nr.2 Categorii de investiții și proiecte în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră
Categorie investiție
Proiect
Cost mil.euro
1. Siguranță pasivă
Creșterea sigurantei rutiere prin protejarea conducatorilor auto împotriva ieșirilor în afara părții carosabile, prin amplasarea de parapete rutier din beton – 250.300 metri liniari (ml)
15.5
Amplasarea de parapete rutier cu rulouri, pentru creșterea siguranței rutiere în zonele cu risc crescut de producere a accidentelor rutiere – 21.000 ml
14.5
Creșterea sigurantei rutiere pe drumul național (DN) 7C - Transfagarasan si DN 67C - Transalpina, și alte sectoare de drumuri montane prin montarea de parapete rutier cu cabluri la marginea părții carosabile - 25.000 ml
5.9
Măsuri de diminuare a consecințelor produse de coliziunile cu obiecte rigide din zona drumului, prin amplasarea atenuatoarelor de impact echipati cu sistem de detecție accidente și monitorizare trafic – 600 bucați (buc)
6.2
Creșterea eficientei activității de întreținere a elementelor de siguranță rutieră prin achiziția de sonete pentru montarea/întreținerea parapetului metalic – 14 buc (preț unitar estimat per buc = 292.800 lei)
0.8
Achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor care efectuează intervenții de urgență la infrastructură autostrăzilor și de drumuri naționale deschise traficului internațional, tip ,,Truck mounted attenuator; 90 buc
18
Campanie de Siguranță rutieră adresată categoriilor vulnerabile de participanți la trafic – 1 campanie cu aprox. 51.830 Kit-uri de educație rutieră pentru elevi, 545 workshop-uri pentru implementarea materialelor educaționale în școli și licee, 12 materiale video promoționale, 12 conferințe de presă
0.9
2.Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante
Sporirea siguranței rutiere pe timp de noapte, prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumină ce utilizează energie verde – 1.000 buc
1.8
Dirijarea traficului rutier pe timp de noapte prin stalpisori de dirijare, butoni luminosi, inclusiv elemente de semnalizare dedicate protejarii participantilor la trafic de animalele salbatice – 27.059 buc (valoare de 166.3 lei per buc stalp + 166.3 lei (estimat) per buc elemente speciale dedicate animalelor salbatice)
1.8
Creșterea sigurantei rutiere prin iluminarea sectoarelor periculoase, precum și optimizarea consumurilor la sistemele de iluminat existente prin echiparea cu sistem de telegestiune – 1.277 buc stâlpi
6.6
3.Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor
Pasaje denivelate pentru creșterea sigurantei rutiere și eliminarea blocajelor din trafic – 20 buc
391.6
Pasarele și pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc
55.9
4.Semnalizare, marcaje și amenajari rutiere
Creșterea gradului de siguranță rutieră pe rețeaua de drumuri naționale, prin dirijarea traficului în soluție giratorie – 64 buc
16.2
Implementarea sistemului de circulatie 2+1 - 137 km de drum
21.8
Măsuri de calmare a traficului rutier la intrarea în localități – 5 localități = 10 măsuri aplicate
3
Facilități de circulație în condiții de siguranță a pietonilor în localitățile tranzitate de DN-uri - 11 localități cu facilități noi
6.5
Sporirea gradului de siguranță rutieră prin suplimentarea semnalizării cu semnificația "Acces interzis" pe bretelele autostrăzilor – 500 buc
0.05
Încurajarea păstrării distanței în mers pe autostrada A1 si DN1, prin semnalizare orizontala si verticala - 15 km de drum
1.4
Achiziția de utilaje specializate pentru ștergerea marcajelor rutiere în vedere reconfigurării semnalizării orizontale – 75 buc * 98454 lei
= 7.38 mil lei
1.5
5.Digitalizarea elementelor de siguranța circulației
„Achiziția unui Sistem de Management al Semnalizarii Rutiere Verticale, Orizontale și a Elementelor Pasive de Siguranta Rutiere” – 1 soft + 55 dispozitive IT, care vor avea un rol de inventariere, respectiv 17.000 km de drumuri inventariate + 150 km de drumuri măsurate (A se vedea Anexa 13 - Sistem de Management al Semnalizarii)
6.4
Proiect pilot - Asigurarea unui grad ridicat de siguranță rutieră pe un sector de autostradă care să asigure circulația vehiculelor autonome.
Acesta este un proiect pilot și include elemente software și hardware - senzori și infrastructură digitală. Estimarea a fost realizată de CNAIR pe baza unor proiecte similare studiate la nivel european.
6.1
Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500 camere video.
Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat.
În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:
1000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12,600 Euro
300 radare mobile x 12.850 Euro = 3,85 mil. euro
500 de camere video x 62.500 = 31,25 mil. euro . Aceste camera video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor - capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc.
35.1
Total
617.6
În ceea ce privește punctele negre, un obiectiv din cadrul jalonului 65. „Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră”, care constă în reducerea punctelor negre/hotspots atât în mediul urban, cât și în cel interurban, incluzȃnd un plan specific de acțiune în domeniul investițiilor pentru reducerea numărului de puncte negre cu 48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu numărul inițial de 267 de puncte negre/hotspots din 2019 se prezintă în cadrul PNRR următoarele trei proiecte:
Tabelul nr.3 Puncte Negre identificate de I.G.P.R. (în perioada 2015 – 2019) - 267 locații
Puncte ce vor fi tratate în cadrul următoarelor proiecte
Valoare estimată a măsurilor ce se vor implementa
Proiectul de siguranță rutieră cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții (BEI)
Implementare în perioada 2021 – 2026
46 locații
86 mil euro
Proiecte de siguranță rutieră cu finanțare din cadrul PNRR
Implementare în perioada 2021 – 2026
129 locații
100 mil euro
Proiecte de siguranță rutieră cu finanțare din cadrul POT Implementare în perioada 2023 – 2030
92 locații
30 mil euro
TOTAL
267 locații
216 mil euro
Proiectele finanțate în cadrul POT, aferente siguranței rutiere (Axa 3.Creșterea siguranței rutiere), sunt complementare cu cele finanțate din PNRR, respectiv cu cele cu finanțare BEI având ca scop primar eliminarea tuturor punctelor negre identificate pe rețeaua rutieră națională și acoperind următoarele investiții principale:
Siguranţă pasivă: parapete rutiere cu rulouri, montarea de parapete rutiere cu cabluri la marginea părții carosabile, amplasarea atenuatoarelor de impact echipați cu sistem de detecție a accidentelor și monitorizare trafic, achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor, campanii de conștientizare și altele;
Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante;
Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor;
Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere;
Digitalizarea elementelor de siguranţă a circulației
Alocarea totală cu supracontractare în cadrul POT este de 750 mil. euro, iar finanțarea efectivă se va face prioritizând numărul de puncte negre eliminate la nivel de proiect.
Tabelul nr.4 Proiectele destinate creșterii siguranței rutiere și finanțarea acestora
Nr. crt.
Proiecte
Rezultat preconizat
Valoare estimată
1
Eliminarea a 92 puncte periculoase – Studiu de Fezabilitate (SF) și Proiect Tehnic (PT)
- realizarea de studii de fezabilitate pentru implementarea de măsuri tehnice care vor conduce la eliminarea unui număr de 92 puncte negre
6.348 mil. euro
(92 puncte - 69 000 euro / buc.)
2
Implementare măsuri de eliminare a 92 puncte periculoase - Lucrări
- implementarea de măsuri tehnice care vor conduce la eliminarea unui număr de 92 puncte negre
89.516 mil. euro
(92 puncte – 973 000 euro / buc.)
3
Îmbunătățirea condițiilor de siguranță pentru parcările existente pe drumurile naționale și autostrăzi
- Implementare măsuri de îmbunătățire a calității grupurilor sociale
40 mil. euro din care: 10 mil. euro
(10 parcări x 1 mil. euro/ buc.) – pentru parcările cu dimensiuni mari care permit toate îmbunătățirile propuse
30 mil. euro
(100 parcări x 300 000 euro/buc.) – pentru parcările cu dimensiuni mici care permit doar o parte din îmbunătățirile propuse
4
Îmbunătățirea condițiilor de siguranță prin realizarea de parcări noi pe drumurile naționale și autostrăzi
- Concesionare spațiu în scopul utilării/dotării, operării spațiilor pentru servicii
15 mil. euro
(10 parcări noi x 1.5 mil. euro /buc.)
5
Creșterea siguranței rutiere pe drumurile naționale prin eliminarea obstacolelor fizice și dotarea cu elemente pasive de siguranță pe sectoarele din afara localităților
- Eliminarea capetelor de podeț aflate în lungul drumurilor naționale
- Protejarea cu elemente pasive de siguranță rutieră a capetelor de podeț aflate în lungul drumurilor naționale
200 mil. euro (10 000
sectoare x 200 000 EUR/sector)
6
Creșterea siguranței rutiere în zona trecerilor de pietoni prin îmbunătățirea rugozității și vizibilității prin covoare antiderapante și semnalizare verticală
- Creșterea siguranței rutiere în zona trecerilor de pietoni prin îmbunătățirea rugozității;
- Suplimentarea și refacerea semnalizării verticale în zona trecerilor de pietoni
50 mil. euro
(1000 treceri x 50 000 euro/trecere)
7
Campanie de siguranță rutieră adresată categoriilor vulnerabile de participanți la trafic
- Scăderea numărului de accidente rutiere prin realizarea de activități și servicii de informare și educare a elevilor (gimnaziu și liceu) asupra drepturilor și obligațiilor pe care le au ca participanți la traficul rutier pentru cunoaşterea, aplicarea și conștientizarea corectă a regulilor de circulaţie
1.168 mil. euro
Implementare de măsuri de îmbunătățire a părții carosabile
Implementare de măsuri de amenajare peisagistică
Dotare cu stații de încărcare pentru autovehicule electrice
Implementarea de soluții de iluminat digitale în vederea aderării la programul Green Deal
Dotarea cu coșuri de gunoi inteligente în vederea colectării selective a deșeurilor
Realizarea activității de salubrizare în spațiile de parcare
Implementare măsuri de semnalizare și siguranță trafic
Instalarea de sisteme de supraveghere video
8
Proiecte pilot de siguranță rutieră
- Creșterea siguranței rutiere prin implementarea de proiecte pilot
10 mil. euro
Total
442.03 mil. euro
De asemenea, în contextul modificărilor structurale privind managementul rețelei naționale de drumuri, rezultate ca urmare a operaționalizării Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), va avea loc un proces de descentralizare între CNAIR și direcțiile regionale ale acesteia (DRDP). În acest sens, cele 7 DRDP-uri vor prelua o parte a activității dedicate siguranței rutiere în ceea ce privește lucrările conexe. Implicit va fi nevoie de o creștere a capacității funcționale și administrative a acestora, atât la nivel de personal, cât și la nivel de dotări și echipamente. În acest sens, a fost realizată o analiză de nevoi privind fiecare DRDP în ce privește echipamentele necesare, iar rezultatele analizei sunt prezentate sub formă tabelară în tabelul nr.5.
Tabelul nr.5 Echipamentele necesarea DRDP-urilor și valoarea acestora
Nr. Crt.
Tip utilaj
Nr. buc
Valoare (mii euro fără TVA) / DRDP
Total General DRDP 1-7 (mii euro fără TVA)
1
Încărcător frontal – cupa >2mc
2
400
2800
2
Trailer 40 to
1
200
1400
3
Excavator pneuri > 12 tone
2
260
1820
4
Repartizator mixt asfalt
1
220
1540
5
Autobasculantă 8x4
5
700
4900
6
Compactor > 20 to (picior de oaie)
1
160
1120
7
Buldoexcavator
5
600
4200
8
Vehicul de teren (de tip Unimog)
1
200
1400
9
Automaturatoare stradala
2
300
2100
10
Autogudronator 10 tone
1
200
1400
11
Buldozer 30 – 40 tone
1
380
2660
12
Buldozer 20 tone
1
250
1750
13
Freza asfalt 2000
1
600
4200
14
Excavator pe senile 20 tone
1
170
1190
15
Excavator pe șenile 7 tone
1
80
560
16
Miniexcavator (de tip Bobcat)
1
40
280
17
Vehicul de teren (de tip MAN - Unimog)
8
1200
8400
18
Vehicul tehnologic (de tip MANITOU)
1
140
980
19
Autospecială de teren (cu benă)
4
200
1400
20
Autoutilitară 6+1 > 3,5 to (cu benă)
3
200
1400
21
Tractor + remorca + echipamente
7
1700
11900
Total
8200
57400
În cadrul proiectului „Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată”, cu valoarea propusă la finanțare din POT de 80 mil. euro fără TVA, obiecvul specific este modernizarea a minimum 150 de treceri la nivel cu calea ferată la nivelul întregii reţele feroviare din România.
Referitor la finanţarea din bugetul de stat, planificarea acţiunilor din prezenta strategie a avut în vedere inclusiv crearea unui mecanism sustenabil de finanţare, prin operaţionalizarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor. Pe lângă scopul principal al acestui sistem, care se traduce în beneficii semnificative în domeniul siguranţei rutiere (reducerea numărului de victime omeneşti şi scăderea pagubelor materiale), funcţionarea acestui sistem va permite creşterea gradului de încasare a amenzilor rutiere, generând astfel sumele necesare pentru finanţarea acţiunilor necesare implementării prezentei strategii din banii încasaţi de la cei care pun în pericol participanţii la trafic prin neconformare şi nu din fonduri publice.
Costurilor sociale generate de accidentele rutiere
În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din produsul intern brut (PIB), având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite.
În domeniul cercetării fenomenului rutier, a fost stabilit mecanismul de calcul al costului social mediu al unui accident rutier soldat cu persoane decedate și al costului social mediu al unui accident grav, în contextul în care la nivel național și internațional aceste cifre sunt necesare în justificarea proiectelor de investiții pentru reducerea numărului și a severității accidentelor rutiere.
Astfel, utilizând tehnici recomandate de bunele practici internaționale și date culese de la instituții cu atribuții în domeniul rutier au fost calculate, la nivelul anului 2016, costurile medii cât și costurile totale pentru persoana decedată și persoana rănită grav prin accident rutier, precum și pentru accidentul rutier soldat cu persoane decedate, și respectiv a accidentului soldat cu persoane rănite grav. Aceste costuri arată, după cum urmează:
Costuri medii
LEI
EURO
Costul social mediu al unui rănit grav
684,827.41 lei
€ 152,495.64
Costul social mediu al unei persoane decedate
4,302,673.62 lei
€ 958,108.49
Costul social mediu al unui accident grav
760,158.42 lei
€ 169,270.16
Costul social mediu al unui accident soldat cu persoane decedate
4,883,603.01 lei
€ 1,087,468.38
Costuri totale
LEI
EURO
Costuri totale răniți grav
5,675,164,707.62 lei
€ 1,263,731,341.32
Costuri totale persoane decedate
8,231,014,632.30 lei
€ 1,832,861,564.34
Costuri totale accidente grave
6,604,256,351.83 lei
€ 1,470,619,121.72
Costuri totale accidente soldate cu persoane decedate
8,370,495,558.42 lei
€ 1,863,920,806.63
Implicații asupra cadrului juridic
Instituțiile cu responsabilități în siguranța rutieră vor avea o preocupare constantă pentru îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei din domeniul transporturilor şi siguranţei rutiere și controlului respectării acesteia, cu scopul atingerii obiectivului prioritar al acestui document. Conform Planului Naţional de Redresare și Reziliență, adoptarea prezentei Strategii va fi secondată de modificarea unui pachet amplu de reglementări în domeniu.
De asemenea, strategia vizează şi armonizarea procedurilor şi practicilor naţionale cu bunele practici de la nivelul Uniunii Europene. Instituţiile cu responsabilităţi în siguranţa rutieră prezintă în cadrul întâlnirilor Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră proiectele de acte normative care vizează acest domeniu, pentru a fi discutate la nivel de specialiști, supuse adoptării de Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră și înaintate autorităţilor publice competente în vederea aprobării.
Proceduri de monitorizare și evaluare
Procedurile de monitorizare constau în raportările semestriale şi anuale referitoare la stadiul implementării strategiei, în conformitate cu atribuţiile Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru asigurarea unui mecanism de evaluare coerent, programele de acţiuni prioritare pentru implementarea prezentei strategii sunt etapizate, au prevăzuţi indicatori intermediari şi responsabili la nivelul fiecărei instituţii cu atribuţii asumate, conform specificațiilor din cuprinsul programului.
Evaluarea globală a strategiei se va face în baza indicatorilor: număr decese în accidentele rutiere, număr răniţi grav în accidente rutiere şi valoare costuri sociale ale accientelor ruteire. Pentru a determina evoluţia modului de creştere a nivelului de siguranţă rutieră se va lua ca an de referinţă anul 2019, acesta fiind un an în care evoluţia accidentelor nu a fost influenţată de contextul pandemic şi poate fi folosit pentru date de referinţă.
După aprobarea în cadrul reuniunilor Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră, raportările vor fi prezentate Guvernului de către ministrul transporturilor, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră.
CISR va avea rolul de a susține și încuraja implementarea de bune practici relevante pentru România, cu rezultate pozitive la nivel european și internațional, în cadrul mecanismelor administrațiilor publice implicate în domeniul siguranței rutiere.
Pe lângă un cadru instituțional funcțional, existența planurilor de acțiune concrete și asigurarea coerenței politicilor de siguranță rutieră sunt esențiale pentru atingerea țintelor Strategiei.
CISR va asigura coerența politicilor în domeniul siguranței rutiere și va fi consultat în cazul proiectelor de acte normative ce urmează a fi adoptate de către Guvernul României și care au incidență directă asupra obiectivelor stabilite în Strategie.
Etape ulterioare și instituții responsabile
Aprobarea prezentei strategii impune aprobarea Programului de acţiuni prioritare în siguranţa rutieră pentru perioada 2022-2024 şi a Programelor ulterioare. În baza acestor Programe, instituţiile cu responsabilităţi vor demara îndeplinirea activităţilor, în conformitate cu propunerile din Program. Astfel vor fi generate propuneri de proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul transporturilor şi siguranţei rutiere și controlului respectării acesteia.
Responsabilii direcţi sunt instituţiile membre ale Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră, care prin reprezentanţii desemnați vor urmări implementarea obiectivelor de siguranță rutieră ce țin de domeniul de activitate al instituției respective.
Pe lângă instituţiile cu atribuţii în siguranţa rutieră, o serie de companii private, asociaţii sau fundaţii pot participa la implementarea acţiunilor Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră 2022-2030.
Prezenta strategie națională este supusă revizuirii, atunci când situația de fapt sau prioritățile naționale reclamă o reanalizare a obiectivelor și măsurilor conținute de aceasta.
38
Anexa nr. 1
PLANUL DE ACŢIUNI
pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | |
!inistere | Instituţii , organizaţii | ||||||
1 | !anagementul siguranţei rutiere | Consolidarea capacităţii de coordonare la nivelul CISR | Dezvoltarea activităţii SCISR din cadrul ARR prin suplimentarea cu patru posturi a compartimentului funcţional, cu scopul de a sprijini comunicarea în domeniul siguranţei rutiere şi activităţile de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră | MTI | ARR | 2022 - 2024 | Bugetul ARR |
Crearea unui circuit operativ de comunicare local-central-local pe linia siguranţei rutiere, în vederea îmbunătăţirii comunicării publice la toate nivelurile | Identificarea unor reprezentanţi la nivel regional/local, care să informeze cu privire la problemele specifice din teritoriu şi cărora să le fie atribuite responsabilităţi pe linia implementării măsurilor cu impact asupra siguranţei rutiere (educaţie, infrastructură, accidente, etc.) | MTI MAI ME | Autorităţile publice locale ACoR AMR AOR UNCJR | 2027-2030 | Nu este cazul | ||
Crearea unui mecanism de finanţare a activităţilor specifice din domeniul siguranţei rutiere | Identificarea soluţiilor optime pentru finanţarea acţiunilor specifice din domeniul siguranţei rutiere, a sistemelor de detecţie, constatare şi sancţionare a abaterilor de la normele rutiere, precum şi iniţierea unui proiect de act normativ pentru reglementarea mecanismul de finanţare propus. | MTI MAI ME MDLPA | Autorităţile publice locale ACoR AMR AOR UNCJR | 2022-2023 | Bugetul de stat / PNRR (componenta Cl0 -fondul local) | ||
1 (cont.) | Managementul siguranDei rutiere (continuare) | Managementul cercetării | Crearea unui sistem integrat al centrelor şi resurselor din domeniul cercetării în siguranţă rutieră şi asigurarea unui management operativ pentru optimizarea rezultatelor în domeniu | MTI MAI MCID | Mediul academic Mediu privat Societate civilă | 2022-2030 | Bugetul de stat, Ronduri eFterne nerambursabile, alte surse legal constituite/ parteneriate public- private |
Managementul resurselor umane | Efectuarea demersurilor necesare pentru suplimentarea numărului de posturi din cadrul tuturor structurilor cu atribuţii în domeniul siguranţei rutiere (ISCTR, ARR, Poliţia Rutieră, etc). | MTI MAI | ARR ISCTR | 2022-2024 | Bugetul de stat / Bugetul ARR / Buget ISCTR | ||
Sporirea numărului auditorilor de siguranţă rutieră în vederea realizării evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră şi a inspecţiilor de siguranţă periodice şi specifice | MTI | ARR | 2022-2024 | Bugetul ARR / alte surse legal constituite | |||
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | ||
!inistere | Instituţii , organizaţii | |||||||
Profesionalizarea personalului cu atribuţii în siguranţa rutieră precum şi a auditorilor de siguranţă rutieră prin schimburi de experienţă şi perfecţionare profesională periodică a acestora | 2022-2024 | Bugetul de stat Fonduri externe nerambursabile/ Bugetul ARR | ||||||
Cooperare internaţională | Asigurarea continuităţii reprezentării României la grupurile de lucru şi reuniunile pe tema siguranţei rutiere la nivelul CE şi ONU. | MTI MAI ME MCID | 2022-2024 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | ||||
2 | Utilizarea drumurilor Sn Qondiţii de siguranţă | RaQtor Uman | Creşterea nivelului de educaţie rutieră în rândul preşcolarilor şi elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar | Crearea unui spaţiu pe pagina de internet a ME şi pe paginile de internet ale inspectoratelor şcolare dedicat educaţiei rutiere, care să conţină informaţii de sensibilizare, documente şi resurse naţionale şi internaţionale privind siguranţa rutieră | ME | ONZ-uri Mediul privat | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile /parteneriate public- private |
Revizuirea periodică a ghidurilor de educaţie rutieră şi diseminarea acestora în toate unităţile de învăţământ | ME | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | |||||
Desemnarea unei persoane responsabile cu educaţia rutieră la nivelul inspectoratelor şcolare şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar care să coordoneze activităţile privind educaţia rutieră | ME | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | |||||
Organizarea unor sesiuni de informare şi cursuri de formare pe tema educaţiei rutiere, adresate cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar | ME | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | |||||
Realizarea de proiecte parteneriale cu autoritatea publică centrală pentru afaceri interne sau cu organizaţiile neguvernamentale pentru elaborarea unor materiale educaţionale adaptate nivelului de studiu al preşcolarilor şi elevilor, în domeniul educaţiei rutiere | ME MAI | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | |||||
Derularea de activităţi periodice (2/semestru), care să includă teme de educaţie rutieră specifică* în cadrul bibliotecilor şcolare şi a centrelor de informare şi documentare. (*în fiecare judeţ se vor organiza activităţi de educaţie rutieră specifice, având în vedere abordarea princi- palelor cauze de accidente în care sunt implicaţi minori din fiecare zonă în parte). | ME | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile / bugete autorităţi publice locale | |||||
Consolidarea cooperării naţionale cu sectorul public şi privat privind educaţia pentru siguranţă rutieră | ME MAI | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | |||||
39
40
Anexa nr. 1
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | ||
!inistere | Instituţii , organizaţii | |||||||
2 (cont.) | Utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă (continuare) | Factor Uman (cont.) | Dezvoltarea cooperării interinstituţionale inclusiv la nivel strategic şi asigurarea unui mediu eficient de schimb de informaţii | ME | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | ||
Dezvoltarea şi aplicarea coordonată a măsurilor de prevenire pentru asigurarea unui suport optim de corelare şi valorificarea informaţiilor; | ME | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | |||||
Îmbunătăţirea procedurilor comune de lucru la nivel intra şi interinstituţional | ME | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | |||||
Optimizarea cooperării cu sectorul public şi privat pentru promovarea educaţiei pentru siguranţă rutieră | ME | ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile /parteneriate public- private | ||||
Îmbunătăţirea schimbului de informaţii şi cooperării cu autorităţile şi structuri similare din alte state, organismele şi agenţiile internaţionale | ME | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | |||||
Creşterea gradului de utilizare a instrumentelor prevăzute în documentele adoptate la nivel regional sau internaţional care vizează educaţia pentru siguranţă rutieră | ME MAI | 2022-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile /bugete autorităţi publice locale | |||||
Promovarea activităţilor de educaţie rutieră | Derularea Programului Naţional de Educaţie pentru Siguranţă Rutieră | ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră Autorităţi publice locale | 2022-2030 | Alte surse legal constituite / Fonduri externe nerambursabile /parteneriate public- private /bugete autorităţi publice locale | ||||
2 (cont.) | Utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă (continuare) | Factor Uman (cont.) | Extinderea ofertei cu privire la formarea conducătorilor auto | Introducerea programelor de conducere responsabilă, dublate de consiliere/reabilitare psihologică pentru şoferii care încalcă prevederile legale privitoare la viteză şi la conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, programelor de consiliere- reeducare post-eveniment de circulaţie | MTI | 202V-202B | Nu este cazul | |
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | ||
!inistere | Instituţii , organizaţii | |||||||
Introducerea de norme privind îmbunătăţirea continuă a abilităţilor de conducere a autovehiculelor în cadrul cursurilor de conducere responsabilă dedicate deţinătorilor de permise de conducere care nu sunt atestaţi profesional pentru transporturile rutiere, persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor în vârstă | MTI | 2025-2026 | Nu este cazul | |||||
Organizarea de programe de formare pentru specialişti/ psihologi în comportament rutier şi siguranţă rutieră | MTI | Colegiul Psihologilor din România | 2025-2030 | Bugetul de stat / Fonduri externe nerambursabile | ||||
Actualizarea procesului de instruire şi examinare în vederea obţinerii permisului de conducere | Creşterea calităţii serviciilor şi a gradului de siguranţă rutieră prin reducerea termenelor de programare la proba practică a examenului pentru obţinerea permisului de conducere, ca urmare a creşterii gradului de pregătire a candidaţilor şi implicit a gradului de promovabilitate la prima probă practică susţinută de candidat | MAI DRPCIV | 2022-2024 | Nu este cazul | ||||
Analiza introducerii obligativităţii absolvirii minim a învăţământului primar pentru toţi viitorii deţinători de permise conducere | MAI DRPCIV | 2027-2030 | Bugetul de stat | |||||
Efectuarea demersurilor necesare în vederea introducerii în cadrul examenului pentru obţinerea permisului de conducere a unei noi probe eliminatorii, pe simulator, înaintea desfăşurării probei practice pe traseu | MAI DRPCIV | 2027-2030 | Bugetul stat | |||||
2 (cont.) | Utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă (continuare) | Factor Uman (cont.) | Actualizarea procesului de instruire _i examinare în vederea obDinerii permisului de conducere (continuare) | Modificarea procedurii de atestare şi evaluare a examinatorilor, prevăzută de O.M.A.I. nr. 260/20ll, pentru stabilirea normelor privind formarea, evaluarea, examinarea, atestarea şi controlul examinatorilor care participă la desfăşurarea examenelor practice pentru obţinerea permisului de conducere, analizând şi posibilitatea introducerii unei probe pe simulator în cadrul activităţii de evaluare anuală. | MAI DRPCIV | 2022-2024 | Bugetul de stat Fonduri externe nerambursabile | |
Îmbunătăţirea evaluării medicale şi psihologice | Modificarea cadrului legal privind examinarea medicală şi psihologică aplicabile personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor | MTI - DM MS | 2022-2024 | Bugetul de stat | ||||
Crearea cadrului legal pentru evaluarea psihologică la preschimbarea permisului auto | MTI - DM DRPCIV | 2022-2024 | Bugetul de stat | |||||
41
42
Anexa nr. 1
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | ||
!inistere | Instituţii , organizaţii | |||||||
2 (cont.) | Utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă (continuare) | Factor Uman (cont.) | Derularea de campanii de conştientizare privind riscul rutier la nivel naţional | Difuzarea de mesaje sociale privind asigurarea siguranţei copiilor în autovehicule în mass-media şi cu ajutorul panourilor publicitare/infrastructură lizibilă amplasate pe autostrăzi şi drumuri naţionale | MTI MAI ME | ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră Societate Civilă | 2022-2030 | Nu este cazul |
Integrarea în curricullum de cursuri de puericultura a unui modul de siguranţă auto pentru copii precum şi a unui modul de prim-ajutor pentru sugar şi copilul mic. | MTI | MMPS ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră | 2022-2030 | Nu este cazul | ||||
Dezvoltarea a două campanii educaţionale online în domeniul educaţiei rutiere şi al primului ajutor pentru conştientizarea a 3.000.000 beneficiari | ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră | 2022-2030 | Nu este cazul | |||||
Cooperarea permanentă cu sectorul public şi privat pentru promovarea educaţiei pentru siguranţă rutieră prin consolidarea campaniilor de informare şi conştientizare a participanţilor la trafic asupra drepturilor si obligaţiilor pe care le au şi pentru cunoaşterea şi aplicarea corectă a regulilor de circulaţie în vederea scăderii numărului de accidente rutiere | ME MAI | 2022-2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite | |||||
Crearea unui spaţiu virtual destinat promovării informaţiilor actualizate (analize, stadiu implementare SNSR) privind siguranţa rutieră | MTI ARR | 2022-2030 | Alte surse legal constituite/ Buget ARR | |||||
Derularea componentei de comunicare la nivel naţional privind introducerea sistemelor automate de detecţie şi constatare a abaterilor | MTI | Parteneri media Societate civilă | 2022-2026 | Parteneriate public- private/ Alte surse legal constituite | ||||
2 (cont.) | Utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă (continuare) | Factor Uman (cont.) | Modelarea comportamentului uman în trafic | Desfăşurarea sistematică a acţiunilor preventiv-reactive, în sistem integrat, în baza analizei situaţiei operative din perspectiva factorilor de risc privind utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă, precum şi pe raza judeţelor care prezintă un risc rutier crescut, cu sprijinul autorităţilor din judeţele limitrofe | MAI MTI RAR ISCTR CNAIR | 2022-2024 | Bugetul de stat | |
Dotarea echipajelor de control din cadrul ISCTR şi Poliţiei Române cu echipamente de detectare timpurie de la distanţă a anumitor informaţii din tahografele inteligente conform art. 9 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. l65/20l4. | MAI MTI ISCTR | 2025-2030 | Alte surse legal constituite / Fonduri externe nerambursabile | |||||
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | ||
!inistere | Instituţii , organizaţii | |||||||
2 (cont.) | Utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă (continuare) | Factor Uman (cont.) | Analiza continuă a indicatorilor de performanţă în siguranţa rutieră | Evoluţia riscului rutier din punct de vedere al numărului de persoane decedate şi al persoanelor rănite grav | MAI IGPR | 2022-2030 | Bugetul de stat Fonduri externe nerambursabile | |
Evaluarea continuă a indicatorilor cheie de performanţă (EPI), îmbunătăţirea metodologiei de culegere a datelor. | MAI MTI | Mediul academic | 2022-2030 | Alte surse legal constituite Fonduri externe nerambursabile | ||||
Introducerea indicatorului "vehicule/kilometri parcurşi" | MTI RAR | 2022-2030 | Alte surse legal constituite Fonduri externe nerambursabile | |||||
Modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranţei rutiere | Completarea legislaţiei rutiere pentru combaterea comportamentului agresiv al conducătorilor de vehicule | MAI IGPR | 2024-2030 | Nu este cazul | ||||
Reglementarea unor standarde cu privire la pistele pentru biciclişti în vederea creşterii nivelul de siguranţă al infrastructurii pentru ciclicm. | MDLPA MTI CNAIR | Agenţiile de Dezvoltare Regională ASRO | 2022-2030 | Bugetul de stat Finanţare externă nerambursabilă | ||||
Completarea legislaţiei privind reglementarea distanţei în mers între două vehicule pe autostrăzi şi drumuri expres | MAI | 2022-2024 | Nu este cazul | |||||
Completarea legislaţiei rutiere prin relgementarea vitezei medie de circulaţie a autovehiculelor pe autostrăzi, drumuri expres şi naţionale | MAI | 2022-2024 | Nu este cazul | |||||
Completarea legislaţiei pentru introducerea obligativităţii informării părinţilor la nivelul maternităţii despre sistemele de siguranţă a copiilor în cadrul mijloacelor de transport, prevăzute în legislaţia rutieră. | MS MTI | ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră | 2022-2024 | Nu este cazul | ||||
Actualizarea cadrului normativ cu impact asupra sistemului de urgenţă | MS MAI DSU | 2022-2024 | Nu este cazul | |||||
2 (cont.) | Utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă (continuare) | Sisteme automate | Eficientizarea modului de constatare a încălcărilor în domeniul rutier prin operaţionalizarea sistemelor automate de detecţie şi sancţionare a abaterilor la regimul rutier | Operaţionalizarea sistemelor automate de constatare (procesare) a abaterilor Ro-CBE | MAI MT MDLPA | 2022-2026 | Bugetul de stat / PNRR | |
Stabilirea unor cerinţe tehnice standard pentru sistemele automate de detecţie a abaterilor la regimul rutier | MTI MAI IGPR | 2022-2024 | Nu este cazul | |||||
Implementarea de sisteme automate de detecţie a abaterilor la regimul rutier la nivelul reţelei de autostrăzi, drumuri naţionale, etc. | MTI MAI | CNAIR, IGPR si UAT-uri | 2022-2024 | Bugetul de stat Finanţare externă nerambursabilă | ||||
Operaţionalizarea serviciului automat de transmiterea a titlului de creanţă pentru plata amenzilor contravenţionale (TCE) | MAI MF ANAF | 2022-2024 | Bugetul de stat | |||||
43
44
Anexa nr. 1
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | ||
!inistere | Instituţii , organizaţii | |||||||
Operaţionalizarea de sisteme automate pentru managementul traficului | Digitalizarea sistemelor de monitorizare, constatare şi administrare a sistemelor de siguranţă rutieră prin realizarea unei baze de date unitare şi facil de accesat la nivelul întregii reţele de drumuri şi autostrăzi administrate, pentru a menţine starea tehnică optimă a infrastructurii rutiere. | CNAIR | 2025-2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/ Finanţare externă nerambursabilă | ||||
Definirea unor proiecte standardizate de sisteme de management pentru diferite tipuri de drumuri | CNAIR | 2022-2030 | Bugetul de stat Finanţare externă nerambursabilă | |||||
Definirea unor dispecerate zonale de management de trafic în care toate sistemele să fie conectate şi care să permită accesul tuturor celor care au competenţe în domeniu. | CNAIR | 2022-2030 | Bugetul de stat Finanţare externă nerambursabilă | |||||
Îmbunătăţirea modului de efectuare a activităţilor de control în domeniul transporturilor rutiere, prin folosirea informaţiilor oferite de sistemele de supraveghere video a traficului. | ISCTR CNAIR | 2025-2030 | Bugetul de stat/Alte surse legal constituite/ Finanţare externă nerambursabilă | |||||
Intensificarea procesului de digitalizare în transporturi prin dezvoltarea Sistemelor Inteligente de Transport, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport. | MTI CNAIR | 2022-2030 | Finanţare externă nerambursabilă/ PNRR/ Bugetul de stat/ Alte surse legal constituite | |||||
Operaţionalizarea şi promovarea Punctului Naţional de Acces şi elaborarea unor studii menite să definească zonele care necesită implementarea de servicii de informaţii referitoare la locuri de parcare sigure şi securizate şi a zonelor prioritare unde se furnizează servicii dinamice, precum şi a secţiunilor din reţeaua rutieră transeuropeană unde condiţiile de trafic şi siguranţă ar necesita implementarea serviciului de informaţii în materie de trafic legate de siguranţa rutieră | MTI CNAIR ARR | 2022-2030 | Bugetul de stat/ Alte surse legal constituite | |||||
Îmbunătăţirea schimbului digital de informaţii prin crearea mecanismelor de interconectare/ interogare/ unificare baze date | Eficientizarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul transporturilor rutiere prin asigurarea accesului ISCTR şi Poliţiei Rutiere, conform protocoalelor încheiate la nivel interinstituţional, la bazele de date ale ARR, RAR şi CNAIR în vederea verificării pe loc a documentelor electronice de către personalul de control pentru un schimb de informaţii armonizat la nivel UE şi pentru transportul coordonat de marfă şi persoane | MAI (IGPR, DGCTI) MTI RAR ISCTR CNAIR ARR | 2022-2030 | Bugetul de stat | ||||
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | ||
!inistere | Instituţii , organizaţii | |||||||
Realizarea unei platforme informatice integrate cu evidenţa zilnică a avizelor de inaptitudine/restricţionate emise, care să poată fi accesată de toate entităţile autorizate şi implicate în eliberarea avizelor medicale/psihologice pentru funcţiile care concură la siguranţa rutieră. | MTI DM MAI DM ARR ISCTR | 2027-2030 | Bugetul de stat/ Fonduri externe nerambursabile | |||||
2 (cont.) | Utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă (continuare) | implementarea platformelor HI/SI şi infrastructurii necesare gestionării la nivelul MAI a tuturor fluxurilor specifice asigurării siguranţei rutiere | MAI | 2022-2030 | Bugetul de stat/ Fonduri externe nerambursabile/alte surse legal constituite | |||
3 | Siguranţa veTiQulelor | Testarea vehiculelor conectate şi autonome | Iniţierea unui proiect pilot privind testarea vehiculelor conectate şi autonome. Analiza proiectelor europene pentru coridoarele 5G şi a modalităţilor de testare a vehiculelor electrice integrate şi autonome, la nivelul altor state membre. | MTI RAR | Mediul Academic | 2022-2030 | Bugetul de stat / Alte surse legal constituite/ Buget RAR /Fonduri externe nerambursabile | |
Analiza informaţiilor stocate de dispozitivele de înregistrare a datelor privind evenimentele | Formarea specialiştilor pentru analiza informaţiilor stocate de dispozitivele de înregistrare a datelor privind evenimentele în scopul cercetării şi analizei referitoare la accidente. | MTI RAR | 2022-2030 | Bugetul de stat/ Alte surse legal constituite/Buget RAR | ||||
Promovarea şi dezvoltarea activităţii de expertiză tehnică extrajudiciară şi constatare tehnico- ştiinţifică auto | Reglementarea activităţii de expertiză tehnică extrajudiciară în domeniul vehiculelor rutiere prin elaborarea şi promovarea în cadrul MTI a unui act normativ de reglementare a activităţii de expertiză tehnică extrajudiciară. | MTI RAR | 2022-2024 | Bugetul de stat / Alte surse legal constituite/Buget RAR | ||||
Înfiinţarea de laboratoare de cercetare, constatări tehnico- ştiinţifice şi expertize capabile să ofere baza tehnică pentru obţinerea de date necesare unor analize complexe, corecte şi precise, ce vizează metodologiile de monitorizare, inspecţie şi testare a vehiculelor pe toată durata vieţii acestora, monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de asistenţă a şoferului precum şi a interfeţei om-maşină (human-machine interface - HMI). | MTI RAR | 2022-2030 | Bugetul de stat / Alte surse legal constituite/Buget RAR | |||||
Evaluarea vehiculelor care au fost implicate în evenimente prin realizarea inspecţiilor de siguranţă | MTI RAR | 2022-2030 | Bugetul de stat / Alte surse legal constituite/RAR | |||||
45
46
Anexa nr. 1
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | |
!inistere | Instituţii , organizaţii | ||||||
Evaluarea vehiculelor rulate pentru determinarea stării/gradului de depreciere, uzurii dinamice şi statice, verificarea electronică a odometrului pentru constatarea numărului real de kilometri parcurşi sau a orelor de funcţionare a autovehiculului. | MTI RAR | 2022-2030 | Bugetul de stat Alte surse legal constituite/Buget RAR | ||||
Digitalizarea prelucrării datelor din domeniul vehiculelor rutiere | Dezvoltarea unor aplicaţii software care să permită colectarea de informţii de la service-urile auto (cu privire la evenimente rutiere grave cu afectarea unor sisteme importante ale vehiculului, înlocuiri/reparaţii odometre, declanşarea airbagurilor etc). | RAR | 2022-2026 | Bugetul de stat / Alte surse legal constituite/Buget RAR | |||
U | Siguranţa inCrastruQturii | Modernizarea/reabilitarea drumurilor existente | Implementarea proiectelor de siguranţă rutieră finanţate prin fonduri externe rambursabile (POIM, POT, PNRR), fonduri rambursabile (BEI) şi fonduri de la Bugetul de Stat | CNAIR | 2022-2030 | Bugetul de stat / Alte surse legal constituite | |
Creşterea cuantumului alocat siguranţei rutiere în cadrul financiar al proiectelor de investiţii în infrastructura rutieră | MTI CNAIR | 2022-2030 | Bugetul de stat Alte surse legal constituite | ||||
Identificarea locaţiilor unde este necesară construirea/amenajarea de parcări sigure şi securizate, în baza studiului comandat de Comisia Europeană. https //sstpa.eu- study.eu/results/ | CNAIR | 2022-2024 | Alte surse legal constituite/Buget CNAIR | ||||
Implementarea sistemului de circulaţie alternativă 2+l pe sectoarele de drumuri naţionale cu platformă de l2 m, odată cu dezvoltarea în paralel a sectoarelor de autostradă. | CNAIR | 2022-2026 | Bugetul de stat / Alte surse legal constituite | ||||
Creşterea siguranţei rutiere în localităţile liniare de-a lungul drumurilor europene şi naţionale prin implementarea unor masuri specifice, cum ar fi amenajarea de trotuare/piste pentru biciclete, instalarea de separatoare de sens (parapeţi New Jersey), înlocuirea trecerilor pentru pietoni la nivel cu drumul cu treceri pentru pietoni denivelate sau cu treceri pentru pietoni cu zonă de aşteptare (refugiu) în axul drumului; | CNAIR MDLPA | 2022-2026 | Bugetul de stat / Alte surse legal constituite | ||||
4 (cont.) | Siguranţa infrastructurii (continuare) | Modernizarea/reabilitarea drumurilor existente | Finalizarea îmbunătăţirii tuturor standardelor şi normativelor de construcţie a drumurilor, cu accent pe creşterea siguranţei rutiere şi a prevenirii efectelor erorilor umane şi actualizarea manualului de siguranţă rutieră cu cele mai bune practici legate de proiectare şi construcţie a drumurilor şi de amenajare a zonelor adiacente drumului, inclusiv prevederea unor facilită ţi pentru STI aferente infrastructurilor fizice asociate reţelelor de comunicaţii electronice în banda largă | CNAIR | 2022-2030 | Bugetul de stat / Alte surse legal constituite | |
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | |
!inistere | Instituţii , organizaţii | ||||||
Realizarea unui număr crescut de sisteme de cântărire în mişcare, asigurarea mentenanţei acestora şi utilizarea informaţiilor în cadrul controalelor efectuate de ISCTR în vederea identificării vehiculelor cu depăşiri | CNAIR | 2022-2030 | Finanţare externă nerambursabilă/ Bugetul de stat | ||||
Asigurarea micromobilităţii prin amenajarea infrastructurii rutiere adecvate pentru circulaţia pietonilor, a bicicliştilor şi utilizatorilor de trotinete şi alte dispozitive, inclusiv electrice (neposesorilor de permise) | MTI | 2025-2030 | Bugetul de stat Finanţare externă nerambursabilă | ||||
Construirea/reabilitarea/modernizarea/extinderea drumurilor judeţene care asigură conectivitatea directă sau indirectă cu reţeaua TEN-T de bază şi extinsă | Agenţiile de Dezvoltare Regională | 2022-2030 | POR 202l-2027 | ||||
4 (cont.) | Siguranţa infrastructurii (continuare) | Modernizarea/reabilitarea drumurilor existente (continuare) | Soluţii pentru decongestionarea şi fluidizarea traficului pe drumurile judeţene (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, variante ocolitoare inclusiv sisteme de management al traficului) | Agenţiile de Dezvoltare Regională | 2025-2030 | POR 202l-2027 | |
Investiţii destinate siguranţei rutiere pe drumurile judeţene intersecţie giratorie, parapeţi de siguranţă, acostament, pasarele pietonale, iluminarea drumului public pe timp de noapte în special în intersecţii şi în zonele cu activitate pietonală, precum şi a trecerilor pentru pietoni, materiale retro-reflectorizante, marcajele rezonatoare, limitatoare de viteză, trotuare, benzi dedicate pentru viraje la stânga, îmbunătăţirea sistemelor şi marcajelor de semnalizare şi siguranţă rutieră etc. | Agenţiile de Dezvoltare Regională | 2022-2030 | POR 202l-2027 | ||||
Construirea/amenajarea/reabilitarea de infrastructuri adecvate care să faciliteze deplasările pietonale în afara părţii carosabile (piste pentru biciclete şi trotuare în intravilanul localităţilor traversate de DJ) pentru creşterea siguranţei deplasărilor velo şi pietonale (acolo unde situaţia din teren o permite). | Agenţiile de Dezvoltare Regională | 2022-2030 | POR 202l-2027 | ||||
Creşterea conectivităţii regionale către punctele de frontieră deschise pentru mobilitatea transfrontalieră | Agenţiile de Dezvoltare Regională | 2025-2030 | POR 202l-2027 | ||||
Crearea sau extinderea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean | Agenţiile de Dezvoltare Regională | 2022-2030 | POR 202l-2027 | ||||
4 (cont.) | Siguranţa infrastructurii (continuare) | Modernizarea/reabilitarea drumurilor existente (continuare) | Dezvoltarea infrastructurilor de comunicaţii prin utilizarea zonei de siguranţă a drumurilor, pe baza unor proceduri mai simple şi a unui nivel tarifar redus. | MCID MTI - CNAIR | ANCOM | 2025-2030 | Bugetul de stat |
47
48
Anexa nr. 1
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | |
!inistere | Instituţii , organizaţii | ||||||
Gestionarea şi eliminarea punctelor negre | Identificarea, analiza şi stabilirea punctelor periculoase de către Poliţia Rutieră în vederea dispunerii măsurilor specifice diminuării acestora de către administratorul drumului, pe reţeaua de DN-uri aflate în competenţă. | CNAIR MAI IGPR | 2022-2026 | Bugetul de stat Alte surse legal constituite | |||
Domeniul STI | Implementarea de soluţii tehnologice noi şi avansate în domeniul siguranţei rutiere, cu eficienţă tehnico-economică sporită, care să asigure utilizarea raţională a resurselor şi dotărilor de care se dispune respectiv sisteme de semnalizare variabile, semnalizare luminoasă pe bază de LED, sisteme inteligente, parapete pe rulouri, parapete pe cabluri, sensuri giratorii modulare, atenuatori de impact. | CNAIR | 2022-2026 | Bugetul de stat Alte surse legal constituite | |||
Amenajarea unor zone dedicate controalelor rutiere | Amenajarea pe drumurile publice a unor zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic iniţiale şi/sau mai detaliate care să fie echipate şi cu echipamente de inspecţie instalate permanent şi dotarea ISCTR cu unităti mobile de control în vederea efectuării controalelor tehnice detaliate în trafic. | CNAIR | 2022-2030 | Finanţare externă nerambursabilă/ Bugetul de stat | |||
Introducerea distanţei minime în mers | Realizarea amenajărilor rutiere pentru implementarea distanţei minime în mers între două vehicule, pe autostrăzi şi drumuri expres | MAI MTI CNAIR | ASRO | 2022-2024 | Bugetul de stat Alte surse legal constituite/CNAIR | ||
4 (cont.) | Siguranţa infrastructurii (continuare) | Derularea activităţilor de gestionarea a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră | Revizuirea legislaţiei naţionale din domeniul siguranţei rutiere prin includerea noilor reglementări în domeniu | ARR | 2022-2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | |
Extinderea realizării evaluării de impact asupra siguranţei rutiere şi a auditului de siguranţă rutieră pe drumurile secundare | ARR | 2022-2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | ||||
Nr. Qrt. | PRI:RITĂPI | : | ACŢIUNI | ENTITĂŢILE RESP:NSA | Perioada de implementare | Sursa de Cinanţare | |
!inistere | Instituţii , organizaţii | ||||||
Evaluarea siguranţei la nivelul întregii reţelei rutiere care face obiectul legislaţiei privind siguranţa circulaţiei pe infrastructura rutieră | ARR | 2022-2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | ||||
Crearea unei baze de date privind semnalizarea rutieră, urmărindu-se îmbunătăţirea lizibilităţii şi detectabilităţii de către conducătorii auto şi sistemele automate de asistenţă a conducătorului auto | ARR MAI MTI CNAIR | 2022-2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | ||||
Implementarea măsurilor de remediere dispuse cu ocazia inspecţiilor de siguranţă rutieră | ARR | 2022-2030 | Alte surse legal constituite/Buget ARR | ||||
V | Intervenţii Sn situaţii de urgenţă | Îmbunătăţirea intervenţiei la accidentele rutiere | Actualizarea cadrului legal care să asigure managementul unitar al intervenţiei serviciilor specializate şi resurselor folosite de acestea în cazul accidentelor rutiere | MAI DSU | 2022-2024 | Bugetul de stat | |
Îmbunătăţirea sistemului de intervenţie la accidente şi a asistenţei medicale de urgenţă | MAI DSU | 2022-2024 | Bugetul de stat / Finaţare externă nerambursabilă | ||||
Alocarea resurselor pentru menţinerea parcului de vehicule de intervenţie la un nivel operaţional corespunzător pentru intervenţia la accidente | MAI | 2022-2030 | Bugetul de stat / Finaţare externă nerambursabilă | ||||
Armonizarea raportării în sistem MAIS | Comunicarea de către UPU a datelor lezionare ale victimelor accidentelor rutiere în mod automat (electronic) în format ICD l0 necesar pentru funcţionarea sistemului MAIS - Scala Maximum Abreviată a Leziunilor care a fost implementat la nivelul IGPR în baza SNSR 20l6-2020 | MAI DSU MS | 2022-2030 | Bugetul de stat | |||
Achiziţia de echipamente dedicate gestionării urmărilor accidentelor rutiere | Îmbunătăţirea dotării serviciilor de urgenţă cu autospeciale pentru descarcerare, ambulanţe etc. | MAI DSU | 2022-2030 | Bugetul de stat / Finaţare externă nerambursabilă | |||
Îmbunătăţirea dotării serviciilor de urgenţă cu elicoptere | MAI DSU | 2022-2024 | Bugetul de stat / Finaţare externă nerambursabilă | ||||
Îmbunătăţirea capacităţii de cercetare la locul accidentului, prin îmbunătăţirea dotării tehnice, inclusiv cu sisteme automate de cercetare destinate cercetării accidentelor rutiere | MAI IGPR | 2022-2030 | Bugetul de stat / Finaţare externă nerambursabilă | ||||
Achiziţionarea de către administratorul drumului de utilaje / macarale necesare deblocării părţii carosabile în cazul accidentelor rutiere pe drumurile naţionale şi autostrăzi şi de aducere a viabilităţii drumului cel puţin la starea iniţială | CNAIR | Agenţii Dezvoltare Regională | 2025-2030 | Bugetul de stat / Finaţare externă nerambursabilă | |||
49
50
Anexa nr. 2
PROGRAMUL NAŢIONAL PRIORITAR
pentru perioada 2022 - 2024
pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,suYacţiunile aproYate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | |||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | ResponsaYil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Rinanciare | Sursa | |||||
1 | Managementul siguranţei rutiere | Consolidarea capacităţii de coordonare la nivelul CISR | Dezvoltarea activităţii SCISR din cadrul ARR prin suplimentarea cu patru posturi a compartimentului funcţional, cu scopul de a sprijini comunicarea în domeniul siguranţei rutiere şi activităţile de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră | SCISR necesită un minim de 5 posturi, care pot fi ocupate prin angajare directă, delegare, detaşare, etc. şi care să acopere volumul mare şi diversitatea activităţilor tehnice, de specialitate cum ar fi elaborare Rapoarte semestriale şi anuale privind stadiul implementării SNSR şi elaborare comunicate de presă pentru diseminarea acestora; pregătirea şedinţelor DPISR şi a reuniunilor CISR; elaborarea materialelor de şedinţă şi diseminarea acestora; monitorizarea, centralizarea şi integrarea/interpretarea rezultatelor activităţilor derulate pentru implementarea Programelor de acţiuni prioritare; comunicarea constantă şi transparentă cu media şi societatea civilă privind siguranţa rutieră, etc. | MTI | ARR | l | Identificarea nevoilor activităţi tehnice, de specialitate şi a atribuţii necesare posturilor (ex. specialist în domeniul educaţiei / instruirii participantilor la trafic, specialist în materia aplicării normelor rutiere, specialist în psihologia în transporturi, specialist în comunicare publică, etc.) | septembrie 2022 | Coordonator DPISR | finală | Elaborare fişe post | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul |
2 | Elaborarea unui proiect de act normativ pentru modificarea organigramei ARR pentru suplimentarea cu 4 posturi în cadrul SCISR | septembrie 2022 | Şeful compartimentului de specialitate din cadrul ARR | trimestrială | Elaborare propunere modificare OMTI | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
3 | Aplicare act normativ privind modificarea organigramei | noiembrie 2022 | Şeful compartimentului de specialitate din cadrul ARR | trimestrială | Creare posturi | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
4 | Ocupare posturi (prin angajare, detaşare, delegare, etc.) | ianuarie 2023 | Şeful compartimentului de specialitate din cadrul ARR | trimestrială | Personal încadrat pe posturile prevăzute | Nu este cazul | Nu este cazul | Funcţie de grila de salarizare a ARR | Bugetul ARR | |||||||
5 | Elaborarea procedurilor de lucru | februarie 2023 | Şeful compartimentului de specialitate din cadrul ARR | trimestrială | Proceduri de lucru finalizate şi avizate în cadrul Comisiei | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugetul ARR | |||||||
1 (cont.) | Managementul siguranţei rutiere (continuare) | Întărirea coordonării CISR (continuare) | Derularea componentei de comunicare la nivel naţional privind introducerea sistemelor automate de detecţie şi constatare a abaterilor | Introducerea sistemelor de detecţie şi sancţionare a abaterilor la nivel naţional are nevoie de o campanie de conştientizare, bazată pe o strategie coerentă şi care să prezinte avantajele acestor sisteme, calendarul de implementare, modul în care acestea funcţionează - o comunicare susţinută cu publicul larg pentru a evidenţia beneficiile în domeniul siguranţei rutiere. | MTI | l | Elaborare caiet de sarcini pentru consultanţă/strategia de comunicare în siguranţă rutieră în cadrul GL pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto şi comunicare de siguranţă rutieră din cedrul DPISR | septembrie 2022 | Preşedinte GL pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto şi comunicare de siguranţă rutieră din cadrul DPISR | trimestrială | Finalizare caiet de sarcini pentru achiziţe stratgeie de comunicare în siguranţa rutieră | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |
2 | Identificarea instituţiilor care pot susţine finaciar achiziţia unei strategii de comunicare | octombrie 2022 | Coordonator DPISR | trimestrială | Transmitere caiet de sarcini către instituţii | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
3 | Achiziţie servicii consultanţă/strategie de comunicare în siguranţa rutieră prin SEAP | septembrie 2022 | Conducător instituţie | trimestrială | Achiziţie strategie comunicare | Nu este cazul | Nu este cazul | 40.000 Euro | Alte surse legal constituite / parteneriate public-private | |||||||
4 | Implementare şi monitorizare strategie de comunicare | ianuarie 2024 | Coordonator DPISR/conducăto r instituţie | trimestrială | Derulare campanie de conţtientizare/c omunicare în SR | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,suYacţiunile aproYate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | |||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | ResponsaYil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Rinanciare | Sursa | |||||
1 (cont.) | Managementul siguranţei rutiere (continuare) | Crearea unui mecanism de finanţare a activităţilor de siguranţă rutieră | Identificarea soluţiilor optime pentru finanţarea acţiunilor specifice din domeniul siguranţei rutiere, a sistemelor de detecţie, constatare şi sancţionare a abaterilor de la normele rutiere, precum şi iniţierea unui proiect de act normativ pentru reglementarea mecanismul de finanţare propus. | Experienţa implementării Stragiei Naţionale de Siguranţă Rutieră 20l6-2020 a dovedit faptul că finanţarea este o componentă definitorie pentru atingerea obiectivelor asumate. Prin această acţiune se doreşte crearea unui mecanism sustenabil şi transparent de finanţarea a activităţilor din prezenta strategie. Pe termen scurt, scopul este de a asigura finanţarea acţiunilor necesare implementării/operaţionalizării, gestionării şi întreţinerii unei sistem tehnic automat de depistare, procesare şi sancţionare a abaterilor din trafic. Pe termen lung, şi alte acţiuni din prezenta strategie vor beneficia de co/finanţare prin acest mecanism sustenabil şi transparent de finanţarea a activităţilor de siguranţă rutieră. Astfel, încasările la bugetul de stat generate de amenzile aplicate prin intermediul sistemelor automate - estimate la câteva milioane de euro/anual - vor permite acoperirea cheltuielilor cu investiţiile în siguranţă rutieră, necesare pentru implementarea programelor de acţiuni prioritare. | MTI MAI ME MDLPA | Autorităţi publice locale ACoR AMR AOR UNCJR | l | Crearea unui GL la nivelul DPISR pentru identificarea soluţiilor optime de finanţare a acţiunilor din prezenta strategie | septembrie 2022 | Coordonator DPISR | trimestrială | GL cu membri nominalizaţi din cadrul ministerelor cu atribuţii | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul |
2 | Analiza impactului privind direcţionarea unui procent din contravaloarea amenzilor rutiere aplicate cu ajutorul sistemelor automate către MAI, pentru a fi utilizat exclusiv pentru dezvoltarea şi mentenanţa sistemelor de detecţie, constatare şi sancţionare a abaterilor , bazat pe proiecţiile bugetare privind încasările generate de aceste sisteme | octombrie 2022 | Preşedinte GL | trimestrială | Elaborare Notă funda- mentare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
3 | Elaborare propunere reglementare privind finanţarea acţiunilor din prezenta strategie şi a sistemelor automate de detecţie, constatare şi sancţionare a abaterilor | septembrie 2022 | SS MAI/SS MF | trimestrială | Finalizare proiect act normativ | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
4 | Promovarea propunerii spre aprobare/avizare | octombrie 2022 | SS MF | trimestrială | Trnasmiterea pe cicuitul extern de avizare | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
1 (cont.) | Managementul siguranţei rutiere (continuare) | Managementul cercetării | Crearea unui sistem integrat al centrelor şi resurselor din domeniul cercetării în siguranţă rutieră şi asigurarea unui management operativ pentru optimizarea rezultatelor în domeniu | Identificarea entităţilor care pot derula activităţi de cercetare în domeniul siguranţei rutiere şi intensificarea colaborării cu acestea, în vederea derulării de studii, analize şi proiecte de cercetare care să fie apoi o componentă nelipsită din viitoarele propuneri de investiţii, proiecte sau iniţieri/modificări de acte normative în domeniul siguranţei rutiere. | MTI MAI ME MCID | Mediul academic | l | Identificarea entităţilor (companii, universităţi, asociaţii, etc.) care pot derula activităţi de cercetare în domeniul siguranţei rutiere | septembrie 2022 | Preşedinte GL pentru colectare şi analiză a datelor şi informare publică | trimestrială | crearea unei situaţii/baze de date a entităţilor care pot derula activităţi de cercetare în domeniul siguranţei rutiere | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul |
2 | Identificarea analizelor, studiilor şi altor cercetări necesare în domeniu | decembrie 2022 | Preşedinte GL pentru colectare şi analiză a datelor şi informare publică | trimestrială | crearea unei situaţii/baze de date a necesarului de cercetare în domeniul siguranţei rutiere | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
3 | Corelarea cererii privind necesitatea cercetării şi a ofertei din partea entităţilor care pot oferi aceste servicii | decembrie 2023 | Preşedinte GL pentru colectare şi analiză a datelor şi informare publică | trimestrială | Situaţie actualizată a proiectelor derulate, în derulare, cerere/oferta de servicii de cercetare | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
51
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,suYacţiunile aproYate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | |||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | ResponsaYil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Rinanciare | Sursa | |||||
Managementul resurselor umane | Efectuarea demersurilor necesare pentru suplimentarea numărului de posturi din cadrul tuturor structurilor cu atribuţii în domeniul siguranţei rutiere (ISCTR, ARR, Poliţia Rutieră, etc). | Efectuarea demersurilor necesare pentru suplimentarea numărului de posturi necesare în raport cu atribuţiile instituţiilor (de ex. operare sisteme automate de constatare Ro-CBE si TCE pentru Poliţia Română, controale în trafic şi la sediu pentru ISCTR, inspecţiede siguranţă pentru ARR, inspecţie tehnică extrajudiciară la RAR, etc.) | MTI MAI | ARR ISCTR | l | Efectuarea unei evaluări privind necesarul de cadre pentru realizarea atribuţiilor în domeniul siguranţei rutiere şi fundamentarea corespunzătoare, printr- o analiză costuri/beneficiu social | ianuarie 2023 | Conducătorii instituţiilor (DG, Inspector de stat şef, etc.) | anuală | Elaborare fundamentare | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | ||
2 | Intocmirea documentaţiei pentru alocarea posturilor | decembrie 2023 | Şefii compartimentelor de RU din cadrul fiecărei instituţii | anuală | Finalizare documentaţie concurs | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | |||||||
1 (cont.) | Managementul siguranţei rutiere (continuare) | Managementul resurselor umane (continuare) | Sporirea numărului auditorilor de siguranţă rutieră în vederea realizării evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră şi a inspecţiilor de siguranţă periodice şi specifice | Organizarea şi derularea cursurilor de formare profesională pentru auditorii de siguranţă rutieră, în funcţie de numărul de solicitanţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare | MTI ARR | l | Gestionarea solicitărilor pentru participarea la cursurile de formare ca auditor de siguranţă rutieră şi demararea demersurilor de organizarea a cursurilor la formarea unei grupe | septembrie 2022 | Şef SPSP- ARR | Anuală | Întocmire situaţie cursanţi | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | |
Unităţi de învăţământ superior | 2 | Încheierea unui contact cu o unitate de învăţământ superior în vederea derulării cursurilor de formare pentru auditor de siguranţă rutieră | decembrie 2022 | Director general ARR | Anuală | Contractare universitate | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | ||||||
Unităţi de învăţământ superior | 3 | Derularea cursurilor | iunie 2023 | Decan facultate | Anuală | Număr cursanţi înscrişi pentru evaluarea finală | Formatori externi şi cadre didactice | Existente | Existente | Nu este cazul | ||||||
4 | Organizarea examenului pentru dobândirea calităţii de auditor de siguranţă rutieră | septembrie 2023 | Secretariat Comisie de atestare, disciplină şi soluţionare a contestaţiilor- ARR | Anuală | Număr cursanţi care promovează | Membrii Comisiei de atestare, disciplină şi soluţionare a contestaţiilor | Existente | Existente | Nu este cazul | |||||||
1 (cont.) | Managementul siguranţei rutiere (continuare) | Managementul resurselor umane (continuare) | Profesionalizarea personalului cu atribuţii în siguranţa rutieră precum şi a auditorilor de siguranţă rutieră prin schimburi de experienţă şi perfecţionare profesională periodică a acestora | Creşterea nivelului de pregătire profesională a persoanelor care aplică legislaţia rutieră şi cea conexă | MAI | l | Elaborarea unui calendar privind formarea personalului (curriculum, participanţi, perioade de formare) | Anual | Şef compartiment RU IGPR | anuală | Elaborare calendar formare profesională | Nu este cazul | Existente | Existente | Nu este cazul | |
2 | Desfăşurarea de sesiuni/cursuri de instruire/formare | Anual | Şef Compartiment RU IGPR | Elaborare calendar formare profesională | Formatori externi | Existente şi suplimentare | 50.000/an | Buget de stat Finanţare externă nerambursabil ă | ||||||||
Organizarea, la 2 ani, începând cu 202l, a cursurilor de perfecţionare profesională periodică a auditorilor de siguranţă rutieră | MTI ARR | l | Identificarea numărului de auditori care îndeplinesc condiţiile pentru participarea la cursurile de perfecţionare | septembrie 2022 | Şef SPSP- ARR | Anuală | Întocmire situaţie cursanţi | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | |||||
Unităţi de învăţământ superior | 2 | Încheierea unui contact cu o unitate de învăţământ superior | septembrie 2022 | Director general ARR | Anuală | Contractare universitate | Existente | Existente | Existente | Nu este cazul | ||||||
52
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,suYacţiunile aproYate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | ||||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | ResponsaYil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Financiare | Sursa | ||||||
Unităţi de învăţământ superior | 3 | Derularea cursurilor | octombrie 2022 | Decan facultate | Anuală | Număr cursanţi care promovează | Formatori externi şi cadre diactice | Existente | Existente | Nu este cazul | |||||||
1 (cont.) | Managementul siguranţei rutiere (continuare) | Cooperare internaţională | Asigurarea continuităţii reprezentării României la grupurile de lucru şi reuniunle pe tema siguranţei rutiere la nivelul CE şi ONU. | România nu are, în prezent, personane desemnate la Grupurile de lucru de la nivelul UE sau ONU, pe tema siguranţei rutiere, care să asigure o comunicare şi o cooperare constantă şi relevantă cu organismele internaţionale, astfel că desemnarea unor persoane care să asigure reprezentarea României la nivel tehnic este necesară. | MTI MAI ME | l | Identifiicarea instituţiilor publice cu atribuţii pe linia siguranţei rutiere şi a specialiştilor din domeniu care pot asigura reprezentarea la nivel tehnic/de expert | august 2022 | Preşedinte GL pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto şi comunicare de siguranţă rutieră/DPISR | trimestrială | Craerea unei baze de date cu specialiştii în domeniul siguranţei rutiere | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||
2 | Identificarea Grupurilor de lucru, orgnismelor cu care ţara noastră cooperează la linia siguranţei rutiere (ex. DG-MOVE, CARE, HLG, CBE, ROADPOL, WPl, etc.) | octombrie 2022 | Preşedinte GL pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto şi comunicare de siguranţă rutieră DPISR | trimestrială | Craerea unei baze de date cu specialiştii în domeniul siguranţei rutiere | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
3 | Desemnarea specialiştilor de către conducătorii institţiilor, în funcţie de domeniul de pregătire al acestora şi necesităţile identificate la nivel internaţional | octombrie 2022 | Conducător instituţie | trimestrială | Emitere ordin ministru/decizi e de desemnare | Nu este cazul | Nu este cazul | În limita a 5000 Euro/an/rep rezentant - cheltuieli de deplasare | Buget de stat/alte surse de finanţare | ||||||||
4 | Reprezentare Românie prin participarea la GL şi asiguraea continuităţii | noiembrie 2023 | DGRI din instituţiile publice | Semestrială | Număr de participări | l reprezentant/ misiune | Nu este cazul | 7200 Euro/minist er/an | Buget de stat/alte surse de finanţare/Fond uri externe nerambursabil e | ||||||||
2 | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă | Factor Uman | Cre'terea nivelului de educaţie pentru siguranţă rutieră în rândul pre'colarilor 'i elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar | Crearea unui spaţiu virtual pe site-ul ME dedicat educaţiei rutiere | Spaţiul virtual va conţine informaţii de sensibilizare, documente şi resurse naţionale şi internaţionale privind siguranţa rutieră | ME | ONG | l | Constituirea unei baze de date cu materiale informative; | septembrie 2022 | Secretar de stat | Anuală | bază date existentă | Existente | Materiale educative de educaţie rutieră | Nu este cazul | Bugete ministere |
2 | Întocmirea şi aprobarea documentaţiei pentru alocarea unui spaţiu dedicat educaţiei rutiere, pe site-ul www.edu.ro; | decembrie 2022 | Şef serviciu specialitate | Anuală | Elaborare documentaţie | Existente | Nu este cazul | Bugete ministere | |||||||||
3 | Încărcarea materialelor pe site şi actualizarea periodică | ianuarie 2023 | Directori ME | Anuală | Tab existent pe site/uri şi număr de accesări | Existente | Nu este cazul | Bugete ministere | |||||||||
Revizuirea periodică a ghidurilor de educaţie rutieră | Ca principale materiale de educaţie rutieră din unităţile de învăţământ, ghidurile trebuie actualizate periodic, în funcţie de | ME şi MAI | ONG, mediul privat | l | Constituirea unui grup de lucru din 6 experţi MAI şi ME pentru revizuirea ghidurilor; | noiembrie 2022 | Director general ME/Director IGPR-DR | Anuală | Constituire GL | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||
53
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,suYacţiunile aproYate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | ||||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | ResponsaYil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Financiare | Sursa | ||||||
evoluţia factorilor care influenţează comportamentul minorilor în trafic; vor fi selectate şi adăugate noi activităţi, iar ghidurile revizuite vor fi diseminate în toate unităţile de învăţământ | 2 | Constituirea unei baze de date cu materiale de educatie rutieră rezultate din proiecte locale; analiza bianuală a acestor materiale în GL pe educaţie rutieră. | mai 2023 | Preşedinte GL | Anuală | Întâlniri ale GL conform calendarului | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | |||||||
3 | Avizarea ghidurilor revizuite o dată la doi ani de către reprezentanţii ME şi MAI | decembrie 2023 | Secretar de stat MAI/ME | Anuală | Ghiduri actualizate | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
Desemnarea unei persoane responsabile cu educaţia rutieră la nivelul inspectoratelor şcolare şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar care să coordoneze activităţile privind educaţia rutieră | În vederea unei mai bune monitorizări a activităţilor de educaţie rutieră la nivel de unitate şcolară, se va solicita unităţilor de învăţământ şi inspectoratelor şcolare desemnarea unor persoane cu rol de implementare, coordonare şi monitorizare a activităţilor de educaţie rutieră. | ME | l | Întocmirea şi transmiterea unei note către inspectoratele şcolare referitoare la această obligaţie; | septembrie 2022 | Secretar de stat ME | Anuală | Transmitere notă la nivel naţional | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | |||||
2 | Nominalizarea persoanelor responsabile din cadrul inspectoratelor şcolare şi ale unităţilor de învăţământ; | septembrie 2022 | Conducere inspectorate şcolare | Anuală | Transmitere nominalizări | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
3 | Constituirea unei baze de date la nivel naţional cu persoanele desemnate. | februarie 2023 | Director General ME | Anuală | Funcţionare bază date | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Cresterea nivelului de educaţie pentru siguranţă rutieră în rândul prescolarilor si elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar (continuare) | Organizarea unor sesiuni de informare şi a unor cursuri de formare adresate cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, cu tematica educaţie rutieră. | Activităţile de educaţie rutieră sunt eficiente doar dacă sunt susţinute de cadre didactice formate în acest domeniu. În acest sens vor fi organizate sesiuni de informare cu specialişti şi cursuri de formare pentru cadrele didactice, prin casele corpului didactic sau furnizori privaţi de formare. | ME şi MAI | ONG | l | Identificarea cursurilor educaţie rutieră aflate în oferta caselor corpului didactic sau a furnizorilor privaţi; | august 2022 | Directori generali ME | Anual | Creare bază date cursuri acrediatate | Personal ISJ/ISMB, ofiţeri prevenire | Bază materiale UIP, CCD | Nu este cazul | Bugete ministere |
2 | Analiza extinderii cursurilor acreditate în cât mai multe judeţe din ţară sau a reacreditării acestora; | decembrie 2022 | Directori generali ME | Anual | Număr de cadre didactice participante | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
3 | Includerea acestor cursuri în oferta caselor corpului didactic; | decembrie 2022 | Directori generali ME | Anual | Ofertă existentă la CCD | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
4 | Diseminarea cât mai largă a ofertei de cursuri de formare în domerniul educaţiei rutiere îm vederea încurajării participării cadrelor didactice la acestea. | decembrie 2023 | Directori generali ME/Directori CCD | Anual | Număr de cadre didactice participante | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere | ||||||||
Derularea de activităţi periodice care să includă teme de educaţie rutieră specifică* în cadrul bibliotecilor şcolare şi a centrelor de informare şi documentare | În bibliotecile şcolare şi centrele de informare şi documentare vor fi organizate 2 activităţi personalizate de educaţie rutieră în fiecare semestru, care vor aborda principalele cauze ale accidentelor în care sunt implicaţi minori din judeţul respectiv/Municipiul Bucureşti | ME | ONG, Autorităţi publice locale | l | Întocmirea unei note referitoare la această activitate şi transmiterea ei către toate bibliotecile şi CDI-urile din ţară; | 2023 | Secretar de stat | Anual | Transmitere notă la nivel naţional | Existente | Bază materială biblioteci şi CDI | Nu este cazul | Fonduri externe nerambursabil e /Buget minister, bugete autorităţi publice locale | ||||
2 | Identificarea principalelor cauze de accidente în care sunt implicaţi minori din fiecare judeţ; | Şef serviciu specialitate DR- IGPR | Anual | Crearea bază date accidente | Existente/M AI | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister MAI | |||||||||
3 | Planificarea a 2 activităţi specifice pe semestru, cu responsabili şi resurse alocate; | Inspectori şcolari | Semestrială | Creare planficare semestrială | Existente | Nu este cazul | Buget minister | ||||||||||
4 | Realizarea activităţilor şi evaluarea acestora. | Inspectori şcolari | Semestrială | Număr participanţi/jud eţ Rezultate evaluări locale | Personal didactic auxiliar | Nu este cazul | Buget minister, bugete autorităţi publice locale | ||||||||||
54
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,suYacţiunile aproYate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | ||||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | ResponsaYil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Financiare | Sursa | ||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Cresterea nivelului de educaţie pentru siguranţă rutieră în rândul prescolarilor si elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar (continuare) | Consolidarea cooperării naţionale între sectorul public şi privat privind educaţia pentru siguranţă rutieră | Intensificarea comunicării dintre ME, MAI şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale cu preocupări în domeniul educaţiei rutiere, în vederea derulării în parteneriat a unor programe, proiecte şi acţiuni de educaţie rutieră în unităţile de învăţământ. | ME şi MAI | ONG-uri de profil, asociaţii, companii private | l | Crearea şi actualizarea continuă a unei baze de date, centralizată la nivelul ME, care să includă toate organizaţiile neguvernamentale din România, cu preocupări în domeniul educaţiei pentru siguranţă rutieră | permanent | Secretar de stat ME | Anuală | crearea unei baze de date | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister |
2 | Dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi asigurarea unui mediu eficient de schimb de informaţii | permanent | Secretar de stat ME | Anuală | Număr întâlniri organizate | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister | ||||||||
3 | Încheierea unor protocoale de colaborare pe teme de educaţie rutieră | decembrie 2022 | Secretar de stat ME | Anual | Număr protocolae încheiate | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere/buge te parrteneri | ||||||||
4 | Realizarea unor materiale educaţionale comune şi diseminarea acestora în rândul cadrelor didactice | decembrie 2023 | Director general ME | Anual | Număr proiecte parteneriale; număr materiale educaţionale realizate | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | Bugete ministere/Buge t ONG | ||||||||
5 | Creşterea gradului de utilizare a instrumentelor prevăzute în documentele adoptate la nivel naţional şi internaţional care vizează educaţia pentru siguranţă rutieră. | permanent | Secretar de stat ME | Anuală | Număr participanţi/jud eţ Rezultate evaluări locale | Existente/ colaboratori | Buget minister, bugete autorităţi publice locale/Bugete parteneri | ||||||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Promovarea activităţilor de educaţie rutieră | Derularea Programului Naţional de Educaţie pentru Siguranţă | Scopul Programului Naţional este dezvoltarea de proiecte, campanii educaţionale, exemple de bune practici şi politici publice, care să vină în sprijinul îmbunătăţirii şi dezvoltării sistemului de educaţie extracurriculară educaţie rutieră, prin proiectele "Ora de Educaţie Rutieră" şi educaţie pentru prim-ajutor şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, prin proiectele "Leapşa pentru Viaţă". Proiectelevor fi derulate de formatori din cadrul ONG-urilor cu obiect de activitate siguranţa rutieră, în parteneriat cu ofiţeri ai Poliţiei Rutiere şi cadre didactice şi presupun susţinerea de workshop-uri şi cursuri prin educaţie non-formală, care îmbină teoria cu practica şi jocurile de rol, dar şi prezentări, demonstraţii, cursuri de formare a cadrelor didactice şi a voluntarilor, evenimente publice şi concursuri, campanii educaţionale sau campanii publicitare şi de informare. | ME şi MAI | ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră | l | Încheierea de parteneriate cu ME şi autorităţi publice locale pentru extinderea programului "Ora de educaţie rutieră" la nivel naţional | decembrie 2022 | Coordonator proiect | Semestrială | Încheiere protocoale de colaborare | Existente/ colaboratori | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul |
ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră Autorităţi publice locale | 2 | Derularea de activităţi pentru însuşirea corectă a regulilor de circulaţie, regulilor de prim-ajutor şi situaţii de urgenţă pentru 500.000 elevi | decembrie 2023 | Coordonator proiect | Semestrială | Număr elevi participanţi | Existente/ colaboratori | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister, bugete autorităţi publice locale/Alte surse legal constituite | |||||||
ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră Autorităţi publice locale CCD | 3 | Acreditarea unui suport de curs şi formarea a 3000 de cadre didactice în domeniul educaţiei rutiere | decembrie 2023 | Coordonator proiect | Semestrială | Număr cadre didactice formate | Existente/ colaboratori | Nu este cazul | Nu este cazul | Buget minister, bugete autorităţi publice locale/Alte surse legal constituite | |||||||
ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră | 4 | Elaborarea şi promovarea unui document de politici publice privind desfăşurarea activităţilor de educaţie rutieră care să asigure sustenabilitate pe termen lung. | decembrie 2023 | Coordonator proiect | Trimestrială | Aprobare document politici publice | Existente/ colaboratori | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
55
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,subacţiunile aprobate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | ||||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | Responsabil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Financiare | Sursa | ||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Actualizarea procesului de instruire şi examinare în vederea obţinerii permisului de conducere | Creşterea calităţii serviciilor şi a gradului de siguranţă rutieră prin reducerea termenelor de programare la proba practică a examenului pentru obţinerea permisului de conducere, ca urmare a creşterii gradului de pregătire a candidaţilor şi implicit a gradului de promovabilitate la prima probă practică susţinută de candidat | Modificarea OMAI nr. 268/20l0 privind procedura de examinare pentru obţinerea permisului de conducere prin eliminarea în vederea eliminării obligativităţii prezentării dovezii care atestă efectuarea a cel puţin 6 ore suplimentare de pregătire practică într-o şcolaă de conducători auto autorizată. Această măsură va contribui la reducerea birocraţiei, precum şi la o creştere a interesului acordat pregătirii iniţiale efectuate în cadrul şcolilor de conducăori auto autorizate | MAI DRPCIV | l | Elaborarea propunerii de modificare a OMAI nr. 268/20l0 privind procedura de examinare pentru obţinerea permisului de conducere prin eliminarea acestei prevederi. | noiembrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Proiect act normativ finalzat | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
2 | Promovarea proiectuluui de act nomativ pe circuitul de aprobare | decembrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Transmiterea proiectului pe circuitul de aprobare | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
3 | Implementare modificare OMAI nr. 268/202l0 | martie 2024 | Director DRPCIV | Anuală | Grad crescut de promovabilitat e la şcolile de şoferi | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Actualizarea procesului de instruire _i examinare în vederea obţinerii permisului de conducere (continuare) | Modificarea procedurii de atestare şi evaluare a examinatorilor, prevăzută de O.M.A.I. nr. 260/20ll pentru stabilirea normelor privind formarea, evaluarea, examinarea, atestarea şi controlul examinatorilor care participă la desfăşurarea examenelor practice pentru obţinerea permisului de conducere, analizând şi posibilitatea introducerii unei probe pe simulator în cadrul activităţii de evaluare anuală. | MAI DRPCIV | l | Analiza posibilităţii introducerii unei probe pe simulator în cadrul activităţii de evaluare anuală. | octombrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Elaborare nota fundamentare | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||
2 | Modificarea şi completarea O.M.A.I. nr. 260/20ll pentru stabilirea normelor privind formarea, evaluarea, examinarea, atestarea şi controlul examinatorilor care participă la desfăşurarea examenelor practice pentru obţinerea permisului de conducere | noiembrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Proiect act normativ finalzat | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
3 | Promovarea proiectuluui de act nomativ pe circuitul de aprobare | decembrie 2022 | Director DRPCIV | Trimestrială | Transmiterea proiectului pe circuitul de aprobare | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Imbunătăţirea evaluării medicale şi psihologice | Modificarea cadrului legal privind examinarea medicală şi psihologică aplicabile personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor | Analiza prevederilor actelor normative existente, necesitatea transpunerii în legislaţia internă a Directivei Consiliului (UE) 20l7/l59 din l9 decembrie 20l6 de punere în aplicare a Acordului privind punerea în aplicare a Convenţiei privind munca în pescuit, 2007, a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, încheiată la 2l mai 20l2 între Confederaţia Generală a Cooperativelor Agricole din uniunea Europeană (Cogeca), Federaţia Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) şi Asociaţia Organizaţiilor Naţionale ale | MTI-DM MS | l | Analiza cadrului legal existent privind examinarea medicală şi psihologică aplicabile personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor | septembrie 2022 | Director DM-MTI | Anuală | Analiză realizată | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
2 | Consultarea tuturor instituţiilor implicate; | octombrie 2022 | Director DM-MTI | semestrială | Solicitare /emitere puncte de vedere, avize etc | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
3 | Elaborarea referatului de aprobare a modificării/ completării cadrului legal; | noiembrie 2022 | Director DM-MTI | semestriala | Aprobare referat de modificare | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
56
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,subacţiunile aprobate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | ||||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | Responsabil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Financiare | Sursa | ||||||
Întreprinderilor de Pescuit din Uniunea Europeană, a Directivei 2006/l26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind permisele de conducere, modificată de Directiva 20l4/85/UE, precum şi disfuncţionalităţile şi problemele semnalate în mod constant de către unităţile medicale şi/sau psihologice agreate de MTI pentru efectuarea examinărilor medicale şi/sau psihologice a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor şi a direcţiilor de specialitate din minister | 4 | Optimizarea/Modificarea cadrului legal | decembrie 2022 | Director DM - MTI, Director MS | semestriala | Ordin MTI modificat | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Îmbunătăţirea evaluării medicale şi psihologice (continare) | Analizarea oportunităţii modificării cadrului legal pentru evaluarea psihologică la preschimbarea permisului auto are ca scop efectuarea unei analize comune cu privire la eficienţa unei astfel de măsuri, considerând că evaluarea psihologică poate fi adoptată ca o măsură complementară în cazul conducătorilor auto care dovedesc faptul că au un comportament periculos pe drumul public. | Analizarea oportunităţii de a introduce obligativitatea obţinerii avizului de apt psihologic la preschimbarea permisului de conducere prin modificarea legislaţiei la nivel de OMTI şi OMAI | MAI MTI-DM MS | l | Analiza, în cadrul GL pentru formare a conducătorilor auto din cadrul DPISR, a cadrului actual/capacităţii reale de a furniza evaluare psihologică - cabinete de psihologie acreditate MTI care pot să preia şi cererile pentru evaluare psihologică la preschimbarea permisului; | septembrie 2022 | Coordonator DPISR | anuală | Stabilirea numărului exact de cabinete de psihologie autorizate de MTI care pot oferi evaluare în vederea eliberării avizul de apt psihologic | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
2 | Identificarea celor mai eficiente instrumente pentru urmărirea stării psihice a conducătorilor auto în cadrul GL pentru formare a conducătorilor auto din cadrul DPISR şi, după caz, actualizarea cadrulul legal necesar introducerii prevederilor privind obligativitatea obţinerii avizului de apt psihologic la preschimbarea permisului de conducere prin modificarea legislaţiei la nivelul MAI/DRPCIV şi MTI | iunie 2023 | Coordonator DPISR Director DRPCIV/Director DM-MTI | anuală | Elaborare proiecte de acte normative. | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Derularea de campanii de conştientiare privind riscul rutier la nivel naţional | Difuzarea de mesaje sociale privind siguranţa copiilor în maşină în mass-media şi cu ajutorul panourilor publicitare/infrastructură lizibilă amplasate pe autostrăzi şi drumuri naţionale | MTI MAI ME | ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră Societate Civilă Mediu privat | l | Identificarea mesajelor privind utilizarea scaunelor auto/sistemelor de retenţie pentru copii în cadrul GL pentru comunicare de siguranţă rutieră din cadrul DPISR | septembrie 2022 | Preşedinte GL comunicare în siguranţa rutieră | Finală | Creare mesaje pentru difuzare | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | |
Difuzare mesaje prin intermediul panourilor publicitare/infrastructurii lizibile amplasate pe autostrăzi şi drumuri naţionale | septembrie 2022 | DG CNAIR | Anuală | Număr afişări/tipuri de drum/flux trafic | Nu este cazul | Panouri şi infrastructură lizibilă | Nu este cazul | Buget CNAIR/ parteneri/ ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră | |||||||||
2 | Identificat parteneri media | octombrie 2022 | Preşedinte GL comunicare în siguranţa rutieră | Finală | Creare baza de date parteneri | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
57
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,subacţiunile aprobate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | ||||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | Responsabil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Financiare | Sursa | ||||||
3 | Difuzare mesaje mass-media, inclusiv TV (mesaje sociale) | septembrie 2022 | ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră | Anuală | Număr difuzări/interva l orar/canal | Nu este cazul | Nu este cazul | /afişare | Buget CNAIR/ parteneri/ ONG-uri cu obiect de activitate siguranţa rutieră | ||||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Derularea de campanii de conştientiare privind riscul rutier la nivel naţional (continuare) | Integrarea în curricullum de cursuri de puericultura a unui modul de siguranţă auto copii precum şi a unui modul de prim-ajutor pentru sugar şi copilul mic. | Este importantă conştientizarea părinţilor cu privire la siguranţa rutieră şi la măsurile pe care le pot lua pentru deplsarea în siguranţă cu un copil mic. Modulele vor conţine atât informaţii legate de anatomia copilul mic, deplsarea în siguranţă cu ajutorul sistemelor de retenţie pentru copii, modalităţile de a selecta sistemele optime pentru vârsta şi constituţia copilului, cât şi de acordare a primului ajutor. | MTI | MMPS Fundaţia Siguranţă Auto Copii Societate civilă | l | Elaborarea, în cadrul GL pentru formare a conducătorilor auto şi comunicare de siguranţă rutieră, a unui modul privind deplasarea în siguranţă a copiilor în autovehicul, cu participarea reprezentanţilor din cadrul MMPS | septembrie 2022 | Preşedinte GL comunicare în siguranţa rutieră | Anuală | Elaborare suport curs | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul |
2 | Elaborarea, în cadrul GL pentru formare a conducătorilor auto şi comunicare de siguranţă rutieră, a unui modul privind acordarea de prim-ajutor pentru sugar şi copilul mic, cu participarea reprezentanţilor din cadrul MMPS | septembrie 2022 | Preşedinte GL comunicare în siguranţa rutieră | Anuală | Elaborare suport curs | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
3 | Aprobarea modulului la nivelul MMPS | februarie 2023 | Şef direcţie specialitate MMPS | Anuală | Introducere module elaborate în curricula | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Derularea de campanii de conştientiare privind riscul rutier la nivel naţional (continuare) | Crearea unui spaţiu virtual destinat promovării informaţiilor actualizate (analize, stadiu implementare SNSR) privind siguranţa rutieră | Optimizarea site-ului cisr.ro prin utilizarea de instrumente (ex Microsoft Power BI ) care să preia date şi analize din domeniul rutier şi să permită vizualizarea datelor şi statisticilor într-un format interactiv, inclusiv prin infografice (ex. număr de accidente pe un anumit segment/regiune/perioadă de timp, probleme în trafic, drumuri în lucru, etc.) şi unde să fie publicat stadiul implementării măsurilor din SNSR. | MTI ARR | l | Elaborarea unei note de fundamentare privind includerea pe lista de investiţii a achiziţiei de licenţe/soft-uri necesare pentru opimizarea site-ului cisr.ro | august 2022 | Coordonator SCISR | finală | Elaborare notă de fundamentare | Existente | Existente | Nu este cazul | Alte surse de finanţare/Buge t ARR | |
2 | Elaborarea unei note de fundamentare privind includerea pe lista de investiţii a achiziţiei de servicii necesare pentru opimizarea şi mentenanţa site-ului cisr.ro | august 2022 | Coordonator SCISR | finală | Elaborare notă de fundamentare | Existente | Existente | Nu este cazul | Alte surse de finanţare/Buge t ARR | ||||||||
3 | Aprobarea notelor de fundamentare privind achiziţia serviciilor de optimizare şi mentenanţă a site-ului cisr.ro, precum şi a licenţelor/soft-urilor, etc. necesare îmbunătăţirii site-ului | decembrie 2022 | DG ARR | finală | Aprobare notă fundamnetare | Existente | Existente | Nu este cazul | Alte surse de finanţare/Buge t ARR | ||||||||
3 | Elaborare referat pentru demararea procedurilor de achiziţie a serviciilor, licenţelor şi soft-ului necesar pentru optimizarea site-ului cisr.ro | martie 2023 | Coordonator SCISR | finală | Aprobare referat | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
4 | Achiziţie servicii şi soft/licenţe necesare pentru optimizarea site-ului cisr.ro | aprilie 2023 | Şef serviciu achiziţii publice | finală | achiziţie servicii şi soft/licenţe | Existente | Existente | 6.000 Euro | Alte surse de finanţare/Buge t ARR | ||||||||
58
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,subacţiunile aprobate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | ||||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | Responsabil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Financiare | Sursa | ||||||
5 | Elaborare şi transmitere adrese către instituţiile cu atribuţii în siguranţa rutieră (RAR, IGPR, ARR, etc.) pentru punerea la dispoziţie a datelor actualizatedin domeniu | ianuarie 2023 | Coordonator SCISR | finală | Transmitere solictari | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
6 | Operaţionalizarea site-ului cisr.ro cu funcţionalităţi care să permită interogarea datelor şi vizualizarea interactivă, precum şi informaţii privind stadiul implementării măsurilor din SNSR | august 2023 | Coordonator SCISR | finală | Site accesibil şi funcţional | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Modelarea comportamentulu i uman în trafic | Desfăşurarea sistematică a acţiunilor preventiv-reactive, în sistem integrat, în baza analizei situaţiei operative, din perspectiva factorilor de risc privind utilizarea drumurilor în siguranţă, precum şi pe raza judeţelor care prezintă un risc rutier crescut, cu sprijinul judeţelor limitrofe | În raport cu necesitatea menţinerii unui nivel crescut de siguranţă rutieră, este necsară intensificarea, pe termen lung, atât a acţiunilor cu efective proprii cât şi în colaborare cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei rutiere | MAI MTI RAR ISCTR CNAIR | l | Derularea de acţiuni cu efective proprii pe linie de viteză, neacordare prioritate vehicule, neacordare prioritate pietoni, indisciplină pietonală, abateri bicilişti, respectarea normelor privind trecerea la nivel cu calea ferata, consumul de alcool/droguri. | anual/ conform calendarului de acţiuni elaborat la nivelul IGPR/D.R. şi calendarului ROADPOL | IGPR | dupa finalizarea acţiunii şi anual | Număr de acţiuni realizate | Existente. In funcţie de amploarea acţiunii vor fi stabilite/angr enate efectivele necesare | Existente. In functie de amploarea acţiunii va fi stabilită dotarea necesară | nu este cazul | nu este cazul | |
2 | Derularea de acţiuni în colaborare cu alte instituţii, pe linie de stare tehnică, legalitate transport rutier marfă şi persoane, transport mărfuri periculoase. | anual/ conform planificărilor întocmite în acest sens | IGPR | dupa finalizarea acţiunii şi anual | Număr de acţiuni realizate | Existente. In funcţie de amploarea acţiunii vor fi stabilite/angr enate efectivele necesare | Existente. In functie de amploarea acţiunii va fi stabilită dotarea necesară | nu este cazul | nu este cazul | ||||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Analiza continuă a indicatorilor de performanţă în siguranţa rutieră | Evoluţia riscului rutier din punct de vedere al numărului persoanelor decedate şi al persoanelor rănite grav în accidente rutiere | Furnizarea şi analiza datelor privind evoluţia numărului de persoane decedate şi rănite grav în accidente rutiere | MAI | l | Elaborarea statisticii modului de evoluţie a accidentelor rutiere, prin interogarea bazei de date EAC | Anuală | IGPR | Semestrial | Întocmirea statisticii | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
Evaluarea continuă a indicatorilor cheie de performanţă (KPI) | Îmbunătăţirea metodologiei de culegere a datelor. Dezvoltarea metodologiei culegerii de date care stă la baza celor 5 indicatori cheie în siguranţă rutieră l. Indicatorul-cheie de performanţă pentru viteză 2. Indicator-cheie de performanţă pentru utilizarea centurilor de siguranţă şi a sistemelor de siguranţă pentru copii | MTI; RAR | Mediul Academic | l | Efectuarea etapelor de masurători la nivel naţional | septembrie 2022 | Sef Departament Cercetare | Anuală | Creare bază date | Existente | Existente | Alte surse de finanţare/Buge t RAR | |||||
2 | Prelucrarea şi analiza rezultatelor masurătorilor | septembrie 2022 | Sef Departament Cercetare | Anuală | Elaborare statistici | Existente | Existente | Alte surse de finanţare/Buge t RAR | |||||||||
59
Nr. crt. | PRIORITĂPI | OBIECTIB | ACŢIUNE | Acţiunea concretă (descriere) | ENTITĂŢILE RESPONSABILE | ETAPELE,subacţiunile aprobate pentru realizarea acţiunii | RESURSE necesare estimate,Sursa[ | ||||||||||
Ministere | Instituţii, organizaţii | Nr. crt. | Denumire,conţinut (detaliat) | Termen final de realizare | Responsabil (funcţie) | Evaluare | Indicator asociat | Umane suplimentare | Materiale, logistice | Financiare | Sursa | ||||||
| 3 | Elaborarea de statistici comparative şi analiza modului de evoluţie a indicatorilor în timp | decembrie 2022 | Sef Departament Cercetare | Anuală | Întocmire analiză comparativă | Existente | Existente | Alte surse de finanţare/Buge t RAR | ||||||||
Îmbunătăţirea metodologiei de culegere a datelor. Dezvoltarea metodologiei culegerii de date care stă la baza indicatorului cheie în siguranţă rutieră privind "alcoolul", în baza definiţiei Comisiei Europene "procentul conducătorilor auto ce circulă în limita legală de consum de alcool" | MTI MAI | l | Elaborare metodologie privind calculul indicatorului cheie de siguranţă "Alcool", în cadrul GL DPISR | decembrie 2022 | Preşedinte GL | Anuală | Elaborare metodologie | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||
2 (cont.) | Utili- zarea drumu- rilor în condiţii de sigu- ranţă (cont.) | Factor Uman (cont.) | Analiza continuă a indicatorilor de performanţă în siguranţa rutieră (continuare) | Evaluarea continuă a indicatorilor cheie de performanţă (KPI) (continuare) | Îmbunătăţirea metodologiei de culegere a datelor. Dezvoltarea metodologiei culegerii de date care stă la baza indicatorului cheie în siguranţă rutieră privind Infrastructura, în baza definiţiei Comisiei Europene "procentul distanţei parcurse de autovehicule pe drumuri cu un grad de siguranţă peste un prag convenit" | MTI ARR MTI RAR MTI CNAIR MAI | l | Elaborare metodologie privind calculul indicatorului cheie de siguranţă "Infrastructură" ţinând cont de pragul de siguranţă al infrastaructurii şi de valorile privind distanţa parcursă, în cadrul GL DPISR | decembrie 2023 | Preşedinte GL | Anuală | Elaborare metodologie | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | |
Analiza indicatorului "Intervenţie de urgenţă post accident" | MAI DSU | l | Elaborare metodologie privind calculul indicatorului cheie de siguranţă | septembrie 2022 | Director DSU | Anuală | Elaborare metodologie | Existente | Existente | Nu este cazul | Nu este cazul | ||||||
Introducerea indicatorului "vehicule/kilometri parcurşi" | Indicatorul se utilizează în constatarea şi calcularea deprecierii fizice a vehiculelor. Pentru analiza acestuia, este necesară elaborarea metodologiei de culegere a datelor. | MTI; RAR | Mediul Academic | ||||||||||||||