STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 a sistemului judiciar 2022 - 2025 şi a planului de acţiune aferent acesteia
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 322 bis din 1 aprilie 2022



    Notă
    Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 436 din 30 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 322 din 1 aprilie 2022.

    ANEXĂ


    STRATEGIA

    de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025


    CUPRINS

    1. Introducere. Informații generale relevante

    2. Viziune, direcții de intervenție, obiective și indicatori de performanță Viziune

      Direcții de intervenție, obiective, rezultate așteptate

    3. Priorități, politici și cadrul legal existent

    4. Analiza contextului și definirea problemei Independența, calitatea și eficiența actului de justiție Accesul la justiție

      Corupția și criminalitatea organizată

    5. Principii generale Indicatori de performanță

    6. Mecanism de implementare, monitorizare și revizuire Implementare

      Stabilire responsabili la nivelul instituțiilor Planuri anuale de activități

      Monitorizare Revizuire

      Etape ulterioare și instituții responsabile

    7. Implicații bugetare și surse de finanțare

    8. Implicații juridice

    9. Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025


    ABREVIERI

    ANABI = Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ANC = Autoritatea Națională pentru Cetățenie

    ANP = Administrația Națională a Penitenciarelor CCR = Curtea Constituțională a României

    CEDO = Curtea Europeană a Drepturilor Omului CEPEJ = Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției CJUE = Curtea de Justiție a Uniunii Europene

    CNI = Compania Națională de Investiții COMS = Consiliul de Management Strategic CSM = Consiliul Superior al Magistraturii

    DIICOT = Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism DIPFIE = Direcția pentru implementarea proiectelor finanțate din împrumuturi externe DNA = Direcția Națională Anticorupție

    DNP = Direcția Națională de Probațiune

    ECRIS = Sistemul electronic de management al cauzelor

    GRECO = Grupul Statelor împotriva Corupției (organism al Consiliului Europei) ICCJ = Înalta Curte de Casație și Justiție

    IGPF = Inspectoratul General al Poliției de Frontieră IGPR= Inspectoratul General al Poliției Române

    INEC = Institutul Național de Expertize Criminalistice MAI = Ministerul Afacerilor Interne

    MDLPA = Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației MCV = Mecanismul de Cooperare și de Verificare

    MIPE = Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene MJ = Ministerul Justiției

    ONRC = Oficiul Național al Registrului Comerțului PCA = Parchet de pe lângă Curte de Apel

    PICCJ = Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție PJ = Parchet de pe lângă Judecătorie

    PT = Parchet de pe lângă Tribunal

    PNRR = Planul național de redresare și reziliență

    RMS = Resources Management System (Sistem de management al resurselor) SNA = Strategia Națională Anticorupție


    1. Introducere. Informații generale relevante


      Elaborarea unui nou cadru de dezvoltare strategică la nivelul sistemului judiciar se înscrie în angajamentul sistemului judiciar de a continua experiența anterioară de planificare strategică, concretizată în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și Planul de acțiune aferent, care și-au încetat aplicabilitatea la finele anului 2020. Elaborarea și aprobarea celor două documente strategice au reprezentat un demers necesar în contextul în care, după 2008, la nivelul sistemului judiciar nu mai fusese elaborat un document de politică publică care să definească principalele direcții de dezvoltare pentru sistemul judiciar. Strategia fusese asumată de principalele instituții ale sistemului judiciar, iar conținutul său era în acord cu recomandările Comisiei Europene formulate în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), precum și cu principalele recomandări formulate de experții Băncii Mondiale în cadrul proiectului "Analiza funcțională a sectorului justiției din România" (Judicial Functional Review).

      Chiar dacă după cinci ani de aplicare a cadrului strategic 2016 – 2020, gradul de implementare a măsurilor a fost relativ scăzut1, o serie de măsuri cu un impact potențial semnificativ asupra sistemului judiciar au fost realizate, dar pași importanți rămân de parcurs până la obținerea rezultatelor așteptate. Amintim în acest sens înființarea, printr- un protocol încheiat în 20162, a Consiliului de Management Strategic (COMS), format din conducerea Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public și Înaltei Curți de Casație și Justiție, responsabil de stabilirea strategiei și a viziunii de dezvoltare pe termen mediu și lung, precum și a priorităților generale ale sistemului judiciar. Deși potrivit protocolului de înființare a fost stabilită o periodicitate (trimestrial) pentru reuniunile COMS, acesta s-a întâlnit sporadic de la înființare. Regulamentul de organizare și funcționare a COMS a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1/30.06.2021 de către Consiliul de Management Strategic. Au fost create premisele utilizării managementului strategic la nivelul sistemului judiciar prin implementarea proiectului ”Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar – SIMS” (SIPOCA 55), dar este necesară continuarea demersurilor pentru internalizarea acestuia la nivelul sistemului judiciar.

      De asemenea, o serie de proiecte ample au fost demarate. Printre acestea se numără (1) proiectul de dezvoltare a sistemului electronic de management al cauzelor – ECRIS V ce va avea o contribuție semnificativă la transformarea digitală a sistemului judiciar, având în vedere că una dintre funcționalitățile majore o va reprezenta dosarul electronic, ce va permite beneficiarilor o gestiune integral electronică a documentelor din dosare (la nivel de instanțe și parchete), fără a exclude însă utilizarea hârtiei, pentru a nu îngrădi accesul la justiție al persoanelor care nu au posibilitatea utilizării tehnologiei și (2) derularea unor programe de investiții pentru construirea/modernizarea sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor, realizate fie în regim propriu, fie în colaborare cu Compania Națională de Investiții, fie din fonduri externe rambursabile (Banca Mondială). În plus, menționăm că în perioada 2015-2020 au fost demarate și se află în curs de implementare mai multe proiecte destinate îmbunătățirii diferitelor componente ale sistemului judiciar (ex. transparență și comunicare, managementul instanțelor și parchetelor etc), proiecte


      image

      1 Aproximativ 31% dintre măsuri finalizate, 60% în curs de realizare şi 9% nedemarate.

      2 http://www.just.ro/wp-content/uploads/2016/12/201612071008.pdf


      finanțate în cadrul Programului operațional Capacitate administrativă sau prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021 (MFN 2014-2021). Dat fiind impactul potențial semnificativ asupra sistemului judiciar se impune continuarea acestor proiecte în perioada următoare.

      O nouă strategie care să continue eforturile de modernizare și consolidare a sistemului judiciar este susținută și de recomandările Comisiei Europene exprimate în Raportul privind Mecanismul de Cooperare și de Verificare3, dar și de obiectivele distinct enunțate în cadrul Programului de guvernare 2021-20244 și Planul național de redresare și reziliență5. Astfel, Comisia Europeană a adoptat la data de 8 iunie 2021 cel mai recent raport privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), în cadrul căruia a subliniat necesitatea definirii unui nou cadru de planificare strategică pentru perioada post-2021: „o nouă viziune și o nouă strategie pentru o dezvoltare eficace și durabilă a sistemului judiciar în următorii ani vor fi o completare importantă a cadrului juridic revizuit prin legile justiției. Acestea ar permite Consiliului de Management Strategic să devină un forum activ, în măsură să răspundă principalelor întrebări strategice relevante pentru sistemul judiciar, să acționeze în vederea obținerii consensului și să consolideze încrederea între principalele instituții judiciare și guvernamentale. Acesta ar fi un pas important pentru a demonstra că există structuri durabile, în măsură să continue reforma după încheierea MCV.”

      În plus, elaborarea și aprobarea unei strategii de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022 – 2025 reprezintă unul dintre indicatorii reformei ”Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia” asumate de România în cadrul Planului Național de redresare și reziliență. Acesta include o descriere a elementelor principale pe care trebuie să le includă noua strategie, respectiv faptul că aceasta se va axa pe doi piloni:

      (1) primul pilon va include politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept și (2) pilonul al doilea va include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar, cum ar fi: a) utilizarea eficientă a resurselor umane; b) politica de optimizare a infrastructurii instanțelor, inclusiv a infrastructurii fizice; c) transformarea digitală.

      În acest context, în care (1) ciclul strategic anterior și-a încetat aplicabilitatea la sfârșitul anului 2020, dar măsuri de impact asupra sistemului judiciar nu au fost finalizate, (2) prin Programul de guvernare 2021–2024 au fost definite noi priorități guvernamentale ce trebuie implementate, iar (3) sistemul judiciar se confruntă în prezent cu o serie de probleme, pentru a căror soluționare este necesară o abordare sistemică, definirea unui nou cadru strategic de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada următoare, care să-i asigure o evoluție predictibilă și coerentă, reprezintă principalul instrument de management strategic integrat aplicabil la nivel de sector. În realizarea acestui demers, comunicarea între instituțiile din sistemul judiciar și oferirea de către acestea a suportului și informațiilor necesare au fost esențiale pentru rezultatul procesului de planificare strategică. Au existat, astfel, o comunicare și colaborare strânse între principalele instituții


      image

      3 Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, Bruxelles, 8.6.2021, COM(2021) 370 final, p. 15.

      4 Capitolul Ministerul Justiției, punctul B Justiție și stat de drept, subpunctul 6 O viziune strategică pentru funcționarea

      eficientă a sistemului judiciar

      5Proposal for a Council Implementing Decision on the approval of the assessment of the recovery and resilience plan for Romania, Brussels, 27.9.2021 COM(2021) 608 final, p.477


      din sistemul judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, respectiv, Ministerul Justiției – inclusiv cu instituțiile subordonate acestora. Consultarea și conlucrarea dintre principalele părți interesate ale sistemului judiciar a făcut posibilă dezvoltarea noului cadru de dezvoltare strategică a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025.

      Procesul de planificare strategică s-a derulat în baza unei metodologii privind elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 având la bază o serie de documente de sinteză sau programatice precum analiza prealabilă elaborării noului document strategic, rapoarte ale Comisiei Europene, Programul de Guvernare, Planul național de redresare și reziliență etc. Astfel, demersul metodologic derulat în perioada iunie-noiembrie 2021 avut în vedere la elaborarea Analizei prealabile elaborării noului document strategic privind sistemul judiciar a constat în utilizarea unei game variate de instrumente și surse de analiză, precum rapoartele de activitate ale instituțiilor din sistemul judiciar, rapoarte ale diferitelor instituții europene (Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din 08.06.2021, Raportul din 2021 privind statul de drept - Capitol consacrat situației statului de drept din România), date statistice judiciare privind activitatea instanțelor, respectiv a parchetelor, dar și informații colectate de instituțiile din sistemul judiciar pe baza unor formulare, chestionare, machete (formulare privind analiza mediului intern, mediului extern sau a părților interesate, chestionar privind analiza părților interesate, macheta adecvare funcții/atribuții vs. resurse umane, chestionar pentru colectarea datelor aferente instanțelor judecătorești (chestionarul a fost completat de 82 de respondenți: 14 curți de apel, 32 de tribunale și 36 de judecătorii), chestionar pentru colectarea datelor aferente Ministerului Public). De asemenea, a fost utilizată ca reper și Analiza funcțională a sistemului judiciar - 2013, document elaborat de Banca Mondială6. În vederea efectuării unei analize comparative au fost folosite ca surse Raportul de evaluare al Comisiei Europene pentru eficiența Justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei7 aferent anului 2018 și Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020, respectiv 20218. Prin urmare, Planul național de redresare și reziliență (PNRR), rapoartele Comisiei Europene9, concluziile analizei prealabile elaborării noului document strategic privind sistemul judiciar, precum și datele suplimentare furnizate de instituțiile din sistemul judiciar au condus la identificarea direcțiilor de dezvoltare a sistemului judiciar pentru următoarea perioadă.

      Un rol important în sprijinirea procesului de dezvoltare a sistemului judiciar îl are și Ministerul Afacerilor Interne, ca instituție publică la nivelul căreia funcționează și sunt organizate organe de cercetare penală ale poliției judiciare. Prin raportare la volumul de cauze, distribuția teritorială, resursele alocate și capacitatea rapidă de intervenție, structurile MAI asigură componenta principală în materie de constatare a infracțiunilor și efectuare a urmăririi penale, sub supravegherea procurorului sau din dispoziția acestuia. Astfel, sunt relevante responsabilitățile Poliției Române, Poliției de Frontieră Române, precum și ale altor structuri din cadrul MAI în descoperirea calificată a infracțiunilor și


      image

      6 https://www.just.ro/wp-content/uploads/2021/08/Analiza-functionala-a-sectorului-Justitiei-RO.pdf

      7 https://rm.coe.int/evaluation-report-part-1-english/16809fc058

      8 https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/eu-justice-scoreboard_en

      9 Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din 08.06.2021, Raportul din 2021 privind statul de drept - Capitol consacrat situației statului de drept din România, informaţiile completate de instanţe în chestionarul transmis de către Ministerul Justiţiei în luna septembrie 2021


      efectuarea actelor de urmărire penală, fapt ce impune, în contextul transformării digitale a sistemului judiciar, asigurarea unei interoperabilități a sistemelor informatice ale MAI și bazelor sale de date cu cele ale PÎCCJ și structurile MJ, implementarea dosarului electronic la nivelul poliției judiciare a MAI și dezvoltarea capacității de înregistrare audio/audio- video a declarațiilor pe parcursul procesului penal.

      Astfel, prin cooptarea MAI în procesul de digitalizare a sistemului judiciar se va realiza o creștere a nivelului de adresabilitate către cetățeni, cu implicații pozitive în asigurarea celerității înfăptuirii actului de justiție.

      Totodată, structurile MAI exercită responsabilități în prelevarea/ridicarea, de către polițiști-criminaliști, a mijloacelor de probă cu ocazia cercetării la fața locului, analizarea acestora de către Institutul Național de Criminalistică, precum și conservarea lor pe tot parcursul actului de justiție (în camere de corpuri delicte).

      Punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, precum și utilizarea celorlalte metode speciale de cercetare (investigatori sub acoperire, informatori, colaboratori) reprezintă un instrument important prin care Poliția Română contribuie la înfăptuirea actului de justiție și combaterea unor fenomene grave, precum corupția și criminalitatea organizată.

      Înfăptuirea justiției este susținută și de elementele de punere în executare a măsurilor dispuse în cursul procesului penal de către magistrați și de protecție a celor ce sprijină actul de justiție, M.A.I. desfășurând ample activități pentru supravegherea persoanelor față de care au fost dispuse măsuri privative de libertate sau măsuri de control judiciar, precum și protecția martorilor amenințați, vulnerabili și cei incluși în programul de protecție a martorilor.


      Noua strategie de dezvoltare a sistemului judiciar vizează, așadar, perioada 2022-2025 și urmărește trei mari direcții de intervenție strategică: (1) independența, calitatea și eficiența actului de justiție, (2) accesul la justiție și (3) combaterea corupției și a criminalității. Fiecare dintre aceste trei direcții de intervenție cuprind obiective strategice structurate pe doi piloni, respectiv pilonul I, ce vizează politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept și pilonul al II-lea ce include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar.

      Un rol important în monitorizarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 îl va avea Consiliul de Management Strategic (COMS) care, prin intermediul Grupului tehnic de lucru care îl sprijină, va analiza rapoartele semestriale de monitorizare. Aceste rapoarte cuprind o sinteză ce evidențiază rezultatele înregistrate în perioada de monitorizare, concluzii și recomandări.

      Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acțiune aferent acesteia vor fi supuse, la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024, unui amplu proces de revizuire, proces ce urmărește asigurarea sustenabilității proiectului ”Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)”, cod SIPOCA 756/cod MySMIS 133609, aflat, în prezent, în implementare.


    2. Viziune, direcții de intervenție, obiective și indicatori de performanță

      Viziune

      Prin implementarea prezentei strategii ne propunem să contribuim la o justiție modernă, eficientă, de calitate și accesibilă tuturor, cu un grad ridicat de încredere din partea populației, susținută de politici eficace de combatere a corupției și criminalității.


      Direcții de intervenție, obiective, rezultate așteptate

      Prezenta strategie de dezvoltare a sistemului judiciar este construită în jurul a trei direcții majore de intervenție:

      DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

      DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

      DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C: COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII


      DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE


      Obiectiv strategic 1: Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia

      În cadrul acestui obiectiv strategic prioritare sunt consolidarea structurală a sistemului judiciar astfel încât procedurile interne de lucru să fie accelerate, actul de judecată să se fluidizeze prin scurtarea termenelor de judecată, iar calitatea actului de justiție să crească în beneficiul justițiabililor.

      Prin proiectele de legi ale justiției se urmărește garantarea și respectarea următoarelor principii: independența judecătorilor și procurorilor, admiterea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă, transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în calitatea sa de garant al independenței justiției, funcționarea eficientă a instanțelor, a Inspecției Judiciare și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului, respectarea obligațiilor statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, din Mecanismul Statului de Drept, la care se adaugă jurisprudența recentă a CJUE și CEDO, precum și cea a Curții Constituționale a României (CCR).

      O altă pârghie pentru atingerea acestui obiectiv strategic o reprezintă modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară și a altor categorii de personal din instanțe și parchete și valorificarea măsurilor care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată..

      Obiective specifice:

      1. Punerea în acord a ”legilor justiției” cu recomandările din rapoartele MCV, GRECO, Comisiei de la Veneția


      2. Eliminarea inechităților în domeniul salarizării magistraților și acordării pensiilor de serviciu

      3. Modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară și a altor categorii de personal din instanțe și parchete și fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată, inclusiv valorificând experiența altor state UE

      4. Definitivarea punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, la nivelul sistemului judiciar

      5. Modernizarea profesiilor juridice conexe


      Principalele rezultate așteptate: legi ale justiției în acord cu recomandările din MCV, GRECO, Comisia de la Veneția; Regulament (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date implementat la nivelul sistemului judiciar; cadru legal adaptat nevoilor de acces în profesie, formare profesională, atribuții și conduită profesională a executorilor judecătorești, precum și de organizare și funcționare a organelor reprezentative ale profesiei etc.

      Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, într-o mai bună percepție a societății privind independența justiției. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a acestui obiectiv strategic, dar și a celorlalte obiective strategice avute în vedere la nivelul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție, percepția privind independența justiției se va situa între 55-60%. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția indicelui privind încrederea în justiție în România, furnizate de Eurobarometru Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului (51% în 2016, 50% în 2017, 47% în 2018, 40% în 2019, 37% în 2020, 51% în 2021), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta strategie.


      Obiectiv strategic 2: Creșterea calității și eficienței justiției prin transformarea digitală a sistemului judiciar

      Calitatea și eficiența justiției sunt strâns legate de transformarea digitală a sistemului judiciar. Prin acest obiectiv se urmărește, printre altele, generalizarea utilizării documentelor electronice, inclusiv a probelor în format digital, simultan cu accelerarea utilizării semnăturilor și sigiliilor electronice. Atingerea acestui obiectiv este condiționată și de o întărire a interoperabilității și securității cibernetice. Dezvoltarea guvernanței IT, prin care să se asigure coordonarea strategică pentru sectorul justiției și eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operaționale, inclusiv pentru securitate cibernetică și protecție a datelor personale, este esențială pentru realizarea cu succes a acestui obiectiv strategic. Astfel, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele și parchetele colaborează în vederea dezvoltării unui sistem informatic unitar și funcțional. Investițiile avute în vedere (ex. modernizare camere de date (Data Rooms), operaționalizare Data Center, stații de lucru, servere etc.) vor asigura îmbunătățirea


      tehnologică a infrastructurii IT la nivelul sistemului judiciar, ceea ce va conduce la o creștere în calitate și eficiență a serviciilor judiciare.


      Obiective specifice:

      1. Generalizarea utilizării dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice de către judecători, procurori, grefieri, polițiști judiciari și parteneri majori (avocați, notari, executori judecătorești)

      2. Elaborarea și implementarea unor politici de dezvoltare a guvernanței IT, prin care să se asigure coordonarea strategică pentru sectorul justiției și eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operaționale, inclusiv pentru securitate cibernetică și protecție a datelor personale

      3. Modernizarea infrastructurii IT de la nivel local (instanțe, parchete, birouri etc.): servere de management/administrare LAN, scanner, laptopuri, soluții de comunicații unificate (VoIP pentru Ministerul Justiției și instituții subordonate), inclusiv pentru asigurarea desfășurării activității în regim de telemuncă

      4. Modernizarea infrastructurii IT și dezvoltarea serviciilor electronice destinate activității organelor de cercetare penală ale poliției judiciare în contextul constituirii/utilizării dosarului electronic

      5. Modernizarea dotării tehnice pentru supraveghere video, audio și alte echipamente specializate pentru alte procese critice (de ex., upgrade tehnologic pentru creșterea calității serviciilor de expertiză criminalistică, echipamente specializate de supraveghere video și audio)

      6. Tranziția către un sistem electronic de management al cauzelor modern și adaptat nevoilor sistemului judiciar

      7. Realizarea și operaționalizarea unui centru de date integrat pentru sistemul judiciar

      8. Extinderea schimburilor de date – interoperabilitate atât la nivel național, cât și cross EU, inclusiv cu sistemele e-Evidence Digital Exchange System (eEDES), eCODEX

      9. Dezvoltarea de sisteme integrate pentru înregistrarea audio-video în sălile de judecată, transcrierea automată (speech2text) și programare videoconferințe (inclusiv integrare cu ECRIS V)

      10. Finalizarea extinderii RMS la nivelul MJ și al instanțelor, asigurarea suportului continuu în utilizarea acestuia și menținerea permanentă a sistemului în stare optimă de funcționare

      11. Dezvoltarea și implementarea unei aplicații informatice destinate gestionării și interconectării noilor instrumente de management dezvoltate


      Principalele rezultate așteptate: cadrul legal specific pregătit pentru utilizarea dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice la nivelul sistemului judiciar, precum și la nivelul poliției judiciare a MAI; 4.000 utilizatori care pot lucra la distanță; 400 utilizatori telefonie VoIP; 100% instanțe care au implementat dosarul electronic național unic; 100% declarațiile martorilor în cadrul procesului transcrise literal; minim 50% din polițiștii judiciari ai MAI cu acces direct la dosarul electronic; minim 350 de sisteme destinate înregistrării audio/ audio-video a declarațiilor în cursul urmăririi penale și sistem MAI de


      videoconferință interoperabil și infrastructura necesară, pentru eficientizarea actului de supraveghere a urmăririi penală; 60 laboratoare criminalistice mobile, 60 kituri echipamente specifice CFL, 43 kituri de expertiză criminalistă și identificare judiciară; 4 centre regionale de expertiză criminalistică acreditate.

      De asemenea, rezultatul așteptat vizează și dotarea adecvată cu echipamente specializate, pentru punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Codul de procedură penală, precum și sistemul de monitorizare a persoanelor care fac obiectul supravegherii judiciare.

      Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în cele din urmă, în rata de soluționare a dosarelor calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale în anul de referință. Astfel, se estimează ca la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei Strategii rata de soluționare a dosarelor să crească de la 69%, în anul 2020, la 72%, în anul 2025. Aceste ținte au fost estimate în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția ratei de soluționare a dosarelor (72,7% în 2016, 71,87% în 2017, 72,7% în 2018, 72,3% în 2019, 68,7% în 2021) fiind coroborate cu efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice aferente acestui obiectiv strategic, dar și ale celorlalte obiective strategice din cadrul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție.


      Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, în acord cu (noul) cadrul normativ care să asigure necesarul sistemului judiciar în condiții de eficiență și eficacitate

      Factorul uman existent la nivelul sistemului judiciar reprezintă principala resursă a acestuia. Asigurarea unei pregătiri continue a resurselor umane, în concordanță cu nevoile de instruire, dar și un nivel corespunzător al numărului acestora se reflectă direct în nivelul calității și eficienței serviciilor judiciare. Astfel, prin acest obiectiv strategic se urmărește îmbunătățirea calitativă și cantitativă a resurselor umane existente la nivelul sistemului judiciar printr-o formare profesională adaptată nevoilor tuturor categoriilor de personal și, respectiv, printr-o politică de continuă ajustare a numărului de personal la volumul de muncă.

      Obiective specifice:

      1. Asigurarea formării profesionale continue a judecătorilor, procurorilor și grefierilor

      2. Adaptarea programelor de formare profesională a magistraților în sensul creșterii importanței în pregătirea practică a acestora, la nivelul INM

      3. Dezvoltarea abilităților non-juridice specifice profesiilor de judecător și procuror

      4. Ocuparea posturilor vacante de judecători și procurori din sistemul judiciar

      5. Dezvoltarea și operaționalizarea unui mecanism de asistență și evaluare psihologică a judecătorilor și procurorilor

      6. Suplimentarea posturilor de personal auxiliar: grefieri si specialiști IT, la instanțe și parchete

      7. Echilibrarea schemelor de personal

      8. Elaborarea unei Strategii/plan de dezvoltare a resurselor umane la nivelul instanțelor judecătorești


      Rezultate așteptate: 300 sesiuni de formare realizate și 6000 judecători, procurori, grefieri instruiți; 95% grad de ocupare a posturilor de judecători; 80-85% grad de ocupare a posturilor de procurori; 85% din posturile de procuror din schema de personal a DNA ocupate etc.

      Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, în rata de soluționare a dosarelor, precum și într-un procent mai mic al dosarelor în care hotărârile/încheierile au fost redactate peste termen. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei strategii, rata de soluționare a dosarelor (calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale) va crește de la 69%, în anul 2020, la 72% în anul 2025. De asemenea, se estimează o scădere a procentului dosarelor în care hotărârile/încheierile au fost redactate peste termen, de la 23.7%, în anul 2021, la 20% în anul 2025.

      Aceste ținte au fost estimate în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția ratei de soluționare a dosarelor (72,7% în 2016, 71,87% în 2017, 72,7% în 2018, 72,3% în 2019, 68,7% în 2021), respectiv, a procentului de dosare în care hotărârile/încheierile au fost redactate peste termen (26,8% în 2017, 28,3% în 2018, 25,3% în 2019, 25,7% în 2020, 23,7% în 2021), fiind coroborate cu efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice aferente acestui obiectiv strategic, dar și ale celorlalte obiective strategice din cadrul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție.


      Obiectiv strategic 4: Optimizarea funcționării instanțelor judecătorești

      În perioada 2022-2025, alături de asigurarea resurselor necesare funcționării instanțelor judecătorești - care a reprezentat un element prezent în documentele strategice anterioare - se va acorda atenție sporită relației cu părțile interesate, percepției acestora privind accesul la justiție, precum și dezvoltării unor mecanisme de sesizare/colectare- analiză/soluționare a problemelor cu care se confruntă instanțele.

      Obiective specifice:

      1. Realizarea unei analize aprofundate a performanței la nivelul instanțelor pentru a identifica, printre altele: cauzele care determină variațiile la nivelul gradului de încărcare raportat la eficiența instanțelor, cauzelor care au stat la baza valorilor înregistrate de indicatorii de eficiență etc.

      2. Definirea și implementarea unui mecanism unitar de evaluare periodică a satisfacției părților interesate (ex. cetățeni/justițiabili/avocați etc.) la nivelul tuturor instanțelor, inclusiv percepția privind accesul la justiție

      3. Definirea și implementarea unui mecanism integrat instanțe-CSM-MJ de sesizare/colectare-analiză/soluționare a problemelor/situațiilor cu care se confruntă instanțele

        Rezultate așteptate: evaluarea satisfacției părților interesate realizată cel puțin o dată pe an la instanțe judecătorești; mecanism de sesizare/colectare-analiză/soluționare a problemelor utilizat de către instanțele judecătorești.


        Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, în creștere procentului instanțelor cu grad de eficiență „foarte eficient” de la 18% în 2020, la 23% în 2025. Atingerea acestei ținte este coroborată cu efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice aferente acestui obiectiv strategic, dar și ale celorlalte obiective strategice din cadrul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție.


        Obiectiv strategic 5: Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii și a instituțiilor subordonate

        Pentru a asigura îndeplinirea adecvată a atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției, de gestionare a carierei profesionale a magistraților, precum și a celor privind organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, importantă în perioada următoare este asigurarea resurselor umane, materiale și digitale.

        Obiective specifice:

        1. Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea prezenței unui reprezentant al profesiei de avocat și prin interconectarea formelor de pregătire inițială și formare continuă ale avocaților și magistraților

        2. Ocuparea posturilor vacante, la nivelul CSM

        3. Îmbunătățirea politicii de formare profesională continuă a personalului CSM

        4. Realizarea și implementarea unei soluții informatice de gestionare a activității aparatului tehnic și de relaționare cu alte instituții/organizații din interiorul și din afara sistemului judiciar (CSMapp)

        5. Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure în condiții de distanțare socială

        6. Reabilitarea imobilului în care își desfășoară activitatea Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri și asigurarea dotărilor necesare


          Rezultate așteptate: Sediu INM și SNG conform din punct de vedere al condițiilor de muncă; grad de ocupare a posturilor de 90%; Streaming video de calitate HD în cadrul ședințelor CSM.

          Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, într-o mai bună percepție a societății privind independența justiției. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a acestui obiectiv strategic, dar și a celorlalte obiective strategice avute în vedere la nivelul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție, percepția privind independența justiției se va situa între 55-60%. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția indicelui privind încrederea în justiție în România, furnizate de Eurobarometru Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului (51% în 2016, 50% în 2017, 47% în 2018, 40% în 2019, 37% în 2020, 51% în 2021), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta strategie.


          Obiectiv strategic 6: Consolidarea capacității instituționale la nivelul ÎCCJ


          Pornind de la principalele probleme cu care se confruntă, în prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție, consolidarea capacității instituționale a ÎCCJ se va concentra, pe de o parte, pe asigurarea condițiilor optime de desfășurare a activității instituționale, iar pe de altă parte, pe revizuirea competențelor ÎCCJ în vederea îmbunătățirii eficienței proceselor judiciare desfășurate la nivelul acesteia.

          Obiective specifice:

          1. Asigurarea unui sediu ÎCCJ necesar desfășurării activității în condiții optime

          2. Reașezarea competenței de judecată a ÎCCJ și adaptarea schemei de personal la noile competențe

      Rezultate așteptate: sediu ÎCCJ adecvat desfășurării activității; cadru normativ privind competențele ÎCCJ actualizat.

      Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, în rata de soluționare a dosarelor (calculată ca raport dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul ÎCCJ). Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei strategii, rata de soluționare a dosarelor va crește de la 62%, în anul 2021, la 65% în anul 2025. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția ratei de soluționare a cauzelor de judecată (48% în 2017, 54% în 2018, 49% în 2019, 57% în 2020, 62% în 2021), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice ale acestui obiectiv strategic.


      Obiectiv strategic 7: Consolidarea capacității instituționale la nivelul PÎCCJ și al instituțiilor subordonate

      Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public. În acest sens, PICCJ asigură resurse și stabilește politici în vederea eficientizării combaterii infracționalității și îndeplinirii rolului constituțional al procurorului.

      Resursele de timp ale procurorilor pot fi optimizate prin gestionarea centralizată a principalelor aplicații IT folosite, astfel încât contribuțiile Ministerului Public în activitățile interinstituționale să reducă volumul de muncă pentru unitățile din ierarhie.

      Obiective specifice:

      1. Amenajarea și dotarea unei camere de date (Data Room) a PÎCCJ

      2. Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure

      3. Optimizarea funcționării parchetelor din perspectiva tehnologiei informației

      Rezultate așteptate: spațiu echipat (data room) corespunzător pentru a asigura funcționarea sistemelor informatice fără întrerupere 24/7/365; sisteme de video- conferință instalate în parchetele beneficiare; sistem de comunicație WAN al parchetelor modernizat; sistem funcțional de telefonie VoIP la nivelul PICCJ și parchetelor subordonate; rețele LAN omogene și securizate care asigură vitezele de acces solicitate de aplicațiile și echipamentele PÎCCJ; sistem integrat de stocare și securizare a accesului la date la nivelul unităților de parchet.


      Obiectiv strategic 8: Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Justiției, precum și a instituțiilor subordonate

      În calitate de instituție cu competențe în elaborarea politicilor publice specifice sistemului judiciar, dar și de ordonator principal de credite și, respectiv de coordonator în domeniul IT pentru instanțele de judecată, Ministerul Justiției are un rol esențial în guvernanța sistemului judiciar. Prin acest obiectiv se urmărește asigurarea resurselor și capacităților necesare îndeplinirii misiunii Ministerului Justiției de a contribui la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public. Astfel, dezvoltarea capacității de management strategic, consolidarea capabilităților de guvernanță IT, asigurarea resurselor umane necesare implementării proiectului ”Cartierul pentru Justiție” sau îmbunătățirea funcției de control a ministerului se numără printre obiectivele specifice urmărite a fi realizate în cadrul acestui obiectiv strategic.

      În contextul în care resursele umane reprezintă cea mai importantă resursă a unei organizații, iar în Ministerului Justiției (MJ) există numeroase probleme legate de gestionarea acestora, se impune elaborarea unei strategii privind managementul resurselor umane care să asigure o viziune de dezvoltare în perioada următoare, precum și o serie de soluții pentru dificultățile întâmpinate. Astfel, viitoarea strategie va cuprinde toate domeniile managementului resurselor umane: selecția/recrutarea, încadrarea, formarea inițială, evaluarea, promovarea, răspunderea disciplinară, formarea continuă și va viza și toate categoriile de personal care își desfășoară activitatea în MJ.


      Obiective specifice:

      1. Adaptarea structurii organizatorice a MJ la atribuțiile din prevederile legale în vigoare

      2. Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul MJ

      3. Asigurarea desfășurării în condiții optime a activităților din domeniul tehnologiei informației

      4. Îmbunătățirea capacității DIPFIE-MJ în vederea implementării proiectului” Cartierul Justiției” și componenta IT a Proiectului „Îmbunătățirea Serviciilor Judiciare”/ocuparea posturilor vacante

      5. Asigurarea resurselor necesare gestionării proiectelor (pe toate fazele ciclului de proiect)

      6. Îmbunătățirea funcției de control la nivelul Ministerului justiției

      7. Dezvoltarea funcției de management strategic la nivelul Ministerului Justiției (planificare strategică: elaborare analize și strategii, studii de impact etc., monitorizare implementare documente strategice, evaluarea de politici publice), prin crearea unui compartiment (direcție/serviciu) specific care să cuprindă specialiști în organizare judiciară, specialiști în procese și proceduri judiciare, precum și specialiști în planificare strategică, monitorizare și evaluare politici publice

      8. Îmbunătățirea funcționării Registrului electronic al asociațiilor, fundațiilor și federațiilor și registrele asociate

      9. Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul ANP, în principal prin continuarea demersurilor de ocupare a posturilor vacante în vederea îmbunătățirii gradului de ocupare a posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciare, prin scoaterea la concurs a unui număr cât mai


        mare de posturi vacante, în funcție de creditele bugetare aprobate, în special pe sectoarele cu deficit de personal încadrat, concomitent cu intensificarea și diversificarea activităților specifice de recrutare a candidaților pentru instituțiile de învățământ care pregătesc polițiști de penitenciare

      10. Consolidarea capacității instituționale a ANP din perspectiva tehnologiei informației

      11. Continuarea digitalizării serviciilor la nivelul ONRC

      12. Creșterea capacității ANC de soluționare a cererilor privind cetățenia prin asigurarea resurselor umane necesare și prin modernizare digitală

      13. Amenajarea unui sediu pentru Direcția de Probațiune Ilfov și Direcția de Probațiune București

      Rezultate așteptate: 55 posturi ocupate la nivelul schemei de personal a DTI; 11 posturi nou ocupate la nivelul DIPFIE; compartiment de planificare strategică înființat; compartiment privind gestionarea ajutorului public judiciar înființat etc.

      Impact estimat: Rezultatele urmărite a fi obținute în urma implementării obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv vor avea un impact direct asupra părților interesate ale Ministerului Justiției: autorității și instituții publice, personal MJ, cetățeni etc. Astfel, impactul estimat se va reflecta, în principal, într-o îmbunătățire a percepției părților interesate ale MJ cu privire la activitatea ministerului, estimându-se o creștere de la 4,85 în 2020, la 4,95 în 2025.


      DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

      Obiectiv strategic 1: Extinderea accesului cetățenilor la justiție, precum și la asistență judiciară

      Pentru atingerea acestui obiectiv ne propunem să analizăm nivelul taxelor judiciare de timbru și modalitățile de plată a acestora, dar și remedierea situațiilor care restrâng considerabil accesul la justiție. De asemenea, apreciem că este necesară adoptarea unei politici publice articulate privind asistența judiciară care să includă mecanisme de monitorizare a impactului acesteia la nivelul justițiabililor, în special al grupurilor vulnerabile.

      Asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public implică în mod esențial o infrastructură adecvată care să faciliteaze accesul la justiție. Luând în considerare situația critică a unor sedii de instanță/parchete, depreciate fizic, necorespunzătoare din punct de vedere al spațiilor, al asigurării fluxurilor de circulație, dotărilor și amenajărilor, prezenta Strategie acordă o atenție sporită reabilitării infrastructurii instanțelor judecătorești și parchetelor, vizându-se atât repararea, amenajarea, modernizarea și reabilitarea sediilor existente, construirea unor noi sedii de instanță, extinderea sediilor actuale, cât și dotarea corespunzătoare a acestora cu facilități pentru persoanele cu dizabilități, precum și pentru victimele minore.

      Obiective specifice

      1. Îmbunătățirea politicii privind taxele judiciare de timbru

      2. Optimizarea accesului la ajutorul public judiciar

      3. Elaborarea unei strategii privind protecția juridică a minorului


      4. Înființarea și operaționalizarea la nivelul MJ a unui compartiment dedicat gestionării politicii de asistență judiciară (asistență judiciară în cauzele penale, precum și acordare ajutor public judiciar)

      5. Relansarea proiectului Educația juridică în școli, în colaborare cu Ministerul Educației și Uniunea Națională a Barourilor din România

      6. Îmbunătățirea cadrului tehnic privind proiectarea sediilor de instanțe judecătorești care va permite o dezvoltare unitară a infrastructurii instanțelor, în acord cu ultimele evoluții în materie de accesibilitate, comunicații și tranziție verde

      7. Construirea a 3 noi sedii de instanțe care vor respecta obiectivul de a realiza necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în conformitate cu orientările naționale, care vor fi asigurate prin certificate de performanță energetică

      8. Finalizarea negocierii acordurilor de împrumut dintre Guvern și Banca Mondială, necesare finanțării proiectării complete și realizării lucrărilor de construcții și de instalații, inclusiv supraveghere de lucrări, aferente Cartierului pentru Justiție, precum și ratificarea acestora prin lege

      9. Continuarea implementării programelor investiționale în infrastructura instanțelor și parchetelor

      10. Elaborarea unei strategii la nivelul întregului sector judiciar pentru digitalizarea arhivei fizice

      11. Asigurarea unei standardizări a informațiilor puse la dispoziția justițiabililor

      12. Amenajarea și dotarea spațiilor de la nivelul instanțelor, la nevoile persoanelor cu dizabilități

      13. Dotarea instanțelor și parchetelor cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele minore, atât în procesele penale, cât și în cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor traume suplimentare în prezența agresorilor

      14. Dotarea structurilor poliției în cadrul cărora funcționează organe ale poliției judiciare cu spații de audiere, amenajate în mod adecvat

      Printre rezultate așteptate menționăm o valoare crescută a fondurilor de asistență judiciară accesate, dar și o reducere a nivelului taxelor judiciare de timbru dacă acestea restrâng considerabil accesul la justiție; procent ridicat al instanțelor judecătorești conforme din punct de vedere al accesului la justiție și al condițiilor de muncă; cel puțin câte un spațiu de audiere pentru poliția judiciară a MAI la nivelul polițiilor orășenești (similar)/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră și minim 400 de spații de audiere amenajate.

      Impact estimat: Implementarea acestui obiectiv strategic va contribui la creșterea accesului justițiabililor la serviciile judiciare din perspectiva taxelor judiciare, dar și a capacității de gestionare a ajutorului public judiciar, aspecte ce se vor reflecta, în cele din urmă, într-o mai bună percepție a societății asupra procedurilor judiciare din punct de vedere al duratei și al costurilor. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a acestui obiectiv strategic (dar și a celorlalte obiective strategice din prezenta Strategie), percepția privind necesitatea îmbunătățirii procedurilor judiciare din perspectiva duratei și costurilor se va situa între 80-85%. Această țintă a fost estimată pornind de la nivelul percepției privind necesitatea îmbunătățirii procedurilor judiciare din


      perspectiva duratei și costurilor, furnizat de Eurobarometru Special: Stat de Drept (85% în 2019), ținând cont de efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta Strategie, pe de-o parte, și raportându-ne, pe de altă parte, la nivelurile înregistrate în anul 2019 în țări din Europa Centrală și de Est, precum Austria (81%), Polonia (82%), Estonia (84%), Slovacia (93%), Croația (93%) sau Ungaria (93%).


      DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C: COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

      Obiectiv strategic: Intensificarea luptei împotriva corupției și criminalității

      Esențială pentru atingerea acestui obiectiv este punerea în acord a dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală cu prevederile Constituției, așa cum au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile din aceste acte normative.

      De asemenea, apare ca necesară operaționalizarea unui compartiment multidisciplinar dedicat investigațiilor financiare privind urmărirea, identificarea și sechestrarea produsului infracțiunii, format din specialiști proprii și ofițeri de poliție judiciară detașați în cadrul DIICOT. Astfel, activitatea de recuperare a produsului infracțiunilor necesită consolidare în contextul în care, în majoritatea dosarelor penale având ca obiect infracțiuni de competența DIICOT, obținerea unor venituri ilicite substanțiale apare ca principală preocupare a grupărilor criminale organizate.

      Pentru combaterea infracțiunilor de mediu și lupta împotriva criminalității de mediu urmărim adoptarea unor soluții legislative de clarificare a competențelor materiale, precum și specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracțiunilor de mediu.

      Obiective specifice

      1. Punerea Codului penal și a Codului de procedură penală în acord cu dispozițiile constituționale, astfel cum reiese din deciziile Curții Constituționale, cu luarea în considerare a recomandărilor MCV

      2. Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional privind prevenirea și combaterea infracțiunilor de mediu

      3. Consolidarea efectivelor de poliție judiciară la nivelul parchetelor și structurilor MAI la nivelul cărora este organizată poliția judiciară; efectuarea unei analize instituționale și juridice comparate cu situația din alte state membre UE

      4. Extinderea competenței DNA în vederea cuprinderii unor infracțiuni asimilabile corupției, precum și a infracțiunilor grave de mediu

      5. Modificarea procedurii de numire, a cerințelor de vechime pentru procurorii DNA

      6. Extinderea mandatului legal al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate în vederea sporirii competențelor

      7. Consolidarea capacității administrative și logistice ale Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

      8. Consolidarea infrastructurii IT a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

      9. Asigurarea necesităților de formare profesională în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni


      10. Dezvoltarea infrastructurii camerelor de corpuri delicte pentru asigurarea conservării, securității și trasabilității acestora pe parcursul procesului penal

      11. Specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale, precum și a polițiștilor judiciari, pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracțiunilor de mediu

      12. Eficientizarea alocării resurselor umane și materiale pentru combaterea infracțiunilor de mediu

      13. Asigurarea necesarului de polițiști judiciari la parchete și la structurile MAI la nivelul cărora este organizată poliția judiciară pentru a sprijini/realiza activitatea de urmărire penală

      14. Asigurarea resurselor materiale și umane necesare Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT

      15. Întărirea capacității de colectare, procesare și analiză a datelor în cauzele complexe

      16. Îmbunătățirea activității de urmărire penală la nivelul DNA prin asigurarea logisticii necesare

      Printre rezultatele așteptate menționăm: legislație penală și procesual penală modernizată și coerentă, având la bază o viziune de politică penală sistemică; grad îmbunătățit de valorificare a bunurilor indisponibilizate; grad îmbunătățit de conservare, securizare și trasabilitate a probelor și mijloacelor de probă; rată ridicată de soluționare la parchete a dosarelor având ca obiect infracțiuni de mediu; analiză națională de riscuri și amenințări privind criminalitatea organizată; capacitate crescută de valorificare în cadrul procesului penal de analiză a datelor în cauzele complexe de criminalitate gravă.

      Impact estimat: prin implementarea obiectivelor specifice menționate mai sus, ce vizează atât îmbunătățirea legislației existente, cât și a capacității administrative în domeniul corupției și criminalității organizate, coroborat cu obiectivele altor documente strategice în domeniu (a se vedea capitolul III Priorități, politici și cadrul legal existente), se estimează o îmbunătățire a percepției privind răspândirea corupției în România. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei Strategii, percepția privind răspândirea corupției în România se va situa între 75-80%. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția percepției privind răspândirea corupției în România, furnizate de Eurobarometru special privind corupția (93% în 2013, 80% în 2017, 83% în 2019), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta Strategie, dar și a celorlalte obiective ce se regăsesc în cadrul documentelor strategice în vigoare, ce vizează domeniul corupției și criminalității.

    3. Priorități, politici și cadrul legal existent În procesul de definire a priorităților pentru perioada 2022-2025 au fost avute în vedere, alături de recomandările din diferitele rapoarte ale Comisiei Europene sau reformele din Planul național de redresare și reziliență aferente sistemului judiciar, și obiectivele incluse în Programul de guvernare 2021 – 2024, cel mai important în domeniul Justiție și stat de drept fiind „finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV)”, încheind astfel „procesul de integrare a României în spațiul democratic european, prin definitivarea reformelor ireversibile în domeniul justiției.” De altfel, obiectivele generale și specifice cuprinse în această strategie se completează cu prevederile celorlalte documente programatice (strategii naționale și sectoriale, memorandumuri), cum sunt:


      • Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.269/2021 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 și a documentelor aferente acesteia;

      • Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 930 din 2021 privind aprobarea Strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021-2024;

      • Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021 – 2025 – „Criminalitatea nu este profitabilă!” și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 917 din 2021 pentru aprobarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!" și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!";

      • Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, precum și Planul general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 863 din 2021 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, precum și a Planului general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025;

      • Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2020 privind aprobarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024;

      • Memorandumul privind Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, aprobat de Guvernul României în luna noiembrie 2020.

    4. Analiza contextului și definirea problemei

      Analiza datelor și informațiilor avute la dispoziție în procesul de fundamentare a noii Strategii de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 a permis identificarea a trei arii cu probleme ce necesită intervenție strategică: 1) independența, calitatea și eficiența actului de justiției, 2) accesul la justiție și 3) corupția și criminalitatea organizată. Unele dintre principalele probleme cu care se confruntă sistemul judiciar sunt prezentate în continuare:

      Independența, calitatea și eficiența actului de justiție

      Monitorizările care au avut ca obiect sistemul judiciar, efectuate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), în cadrul Raportului din 2021 privind statul de drept - Capitol consacrat situației statului de drept din România10 - au relevat faptul că sistemul judiciar se confruntă cu probleme pentru a căror soluționare este necesară o abordare sistemică. Totodată, procesul de analiză prealabilă elaborării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, a scos în evidență mai multe categorii de deficiențe în funcționarea sistemului judiciar care necesită remediere: legile justiției, cooperarea


      image

      10 https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2021_rolr_country_chapter_romania_ro.pdf


      instituțională, accesibilitatea justiției ca serviciu public, precum și nevoi ale sistemului judiciar care trebuie acoperite cu resurse variate (umane, financiare, logistice etc.).

      Schimbările politice frecvente la nivel guvernamental și implicit schimbările direcțiilor de politică în domeniul justiției au potențialul de a genera stagnarea unor proiecte sau renunțarea la acestea. Astfel, de multe ori aceste situații generează reevaluarea obiectivelor instituționale, reorganizarea priorităților și readaptarea proceselor.

      Inițiativele legislative din perioada 2018-2020, care au avut ca obiect modificarea și completarea legilor justiției, inițierea/adoptarea diverselor legi necesare în etapele de elaborare și implementare a proiectelor finanțate din fonduri externe au relevat impactul pe care deciziile puterii legislative le pot avea asupra sistemului judiciar. De altfel, Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din anul 2021 menționează următoarele aspecte: „având în vedere că legile justiției, în forma modificată în perioada 2018-2019, sunt încă în vigoare, preocupările legate de prejudiciile aduse funcționării sistemului judiciar persistă”.

      În același sens, politica legislativă a ultimilor 4 ani, a fost percepută ca factor perturbator pentru fluctuația personalului din sistem și statutul acestuia. Promovarea proiectelor de lege vizând eliminarea pensiilor de serviciu a fost percepută ca o amenințare pentru sistemul judiciar având potențialul de a cauza un real dezechilibru în cea ce privește resursele umane, accelerarea ieșirii din sistem a procurorilor și judecătorilor, prin pensionare, dar și un mediu social ostil justiției. De asemenea, promovarea proiectelor de lege privind răspunderea materială a magistraților este percepută în prezent ca o amenințare în interiorul sistemului, care poate genera fenomene precum accelerarea ieșirilor din sistem prin pensionare, crearea imaginii unui sistem care nu are responsabilitate și care comite erori, inhibarea mediului profesional, slăbirea încrederii în actul de justiție. O altă problemă ce necesită soluționare o reprezintă inechitățile în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraților, fiind necesară păstrarea unui just echilibru între jurisprudența Curții Constituționale în materie, principiile care fundamentează politicile privind acordarea pensiilor în cadrul unei societăți democratice și principiul independenței judecătorilor și procurorilor, în componenta individuală. De asemenea, în ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate judiciară, este necesară asigurarea etapizată a unui raport grefier/judecător care să permită realizarea unui act de justiție într-un termen rezonabil și de calitate, inclusiv prin raportare la standardele Uniunii Europene.


      Accesul la justiție

      Deși potrivit Raportului CEPEJ pentru anul 2018, varietatea tipurilor de asistență judiciară acordată în România este foarte mare, pragul de venit foarte scăzut stabilit pentru acordarea ajutorului public judiciar, care situează România pe penultimul loc în rândul statelor Uniunii Europene care au stabilite praguri de acordare a ajutorului public judiciar, poate afecta accesul la justiție al persoanelor cu venituri mici. În lipsa unei monitorizări corecte privind acordarea ajutorului public judiciar, respectiv a asistenței judiciare în materie penală la nivel național, nu se poate analiza o dinamică a indicatorilor aferenți ajutorului public judiciar, nu se cunosc trendurile procesului, nu se pot face aprecieri privind eficacitatea și eficiența politicii publice de ajutor public judiciar, prin urmare


      măsurile care să contribuie la îmbunătățirea politicii de acordare a ajutorului public judiciar putând fi inadecvate. Această concluzie se regăsește și în constatările și recomandările realizate în cadrul unor analize de tip desk research derulate în cadrul unor proiecte având ca beneficiar sistemul judiciar. Astfel, se arată că este necesară adoptarea unei politici publice articulate și asumate instituțional la nivel de sector care să monitorizeze impactul acesteia la nivelul justițiabililor, în special al grupurilor vulnerabile și elaborarea de noi măsuri, întrucât Planul de acțiuni aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 a rămas neîndeplinit cu privire la majoritatea măsurilor prevăzute în acest scop.


      Corupția și criminalitatea organizată

      În ceea ce privește corupția, Eurobarometru special pentru corupție publicat de Comisia Europeană pentru anul 2019 arată că 83% dintre români consideră că fenomenul corupției este răspândit în România (37% foarte răspândit și 46% mai degrabă răspândit), deasupra mediei europene de 71%, ceea ce reprezintă locul 14 din 28 de state membre. Tot legat de corupție, indicele de percepție a corupției din 2020 calculat de Transparency International pentru România a fost de 44 din 100, situându-se pe locul 19 în Uniunea Europeană și pe locul 69 la nivel mondial. Necesitatea continuării luptei împotriva corupției a fost semnalată atât în Raportul privind Mecanismul de Cooperare și de Verificare, cât și în Raportul privind Statul de Drept în sensul redeschiderii procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală, ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția. Se precizează, astfel, că o provocare importantă în lupta împotriva corupției o reprezintă absența unor soluții strategice și legislative care să țină seama de ritmul rapid în care, începând din 2014, Curtea Constituțională pronunță decizii cu implicații profunde prin care anulează sau interpretează dispoziții ale Codului penal și ale Codului de procedură penală. Pe de altă parte, în contextul revizuirii celor două coduri, este necesară punerea în acord a acestora cu deciziile CCR, aspect la care se face referire atât în Planul național de redresare și reziliență, cât și în Programul de guvernare 2021- 2024. Neadoptarea modificărilor la codurile penale conform deciziilor CCR este considerată o amenințare prin aceea că poate cauza limitarea combaterii formelor grave de criminalitate, neasigurarea drepturilor părților, lipsa de operativitate, practică neunitară.

      Rămâne în continuare de soluționat problema necesarului de resurse umane care sprijină activitatea de cercetare penală la nivelul DNA și DIICOT: polițiști judiciari, specialiști, grefieri și analiști.

      Un aspect important pentru dezvoltarea operațională a DIICOT (și DNA) este reprezentat de necesitatea consolidării capacității de colectare, procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată, deziderat ce poate fi realizat prin dotare logistică adecvată și prin instruirea resursei umane.

      Totodată, infracționalitatea de mediu a dobândit un caracter pregnant în România, astfel că este vital ca, atât în lumina obligațiilor internaționale, dar mai ales în vederea protejării mediului și a condițiilor de viață din România, generația actuală și autoritățile competente ale statului să demonstreze voință politică și să creeze sinergii pentru a proteja mediul, inclusiv prin adaptarea politicii penale în acest sens. Problemele legate de infracțiunile de


      mediu sunt abordate atât în Strategia națională anticorupție 2021-2025, cât și în Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024, însă sunt în continuare necesare soluții legislative de clarificare a competențelor materiale sau în ceea ce privește alocarea și specializarea resurselor umane în cazul infracțiunilor de mediu.

      În materia administrării și valorificării bunurilor indisponibilizate, ca parte a luptei anticorupție, mandatul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate necesită extindere în sensul sporirii competențelor acestei instituții, în vederea atingerii misiunii sale. De asemenea, în ceea ce privește capacitatea administrativă, este necesară o extindere a capacității de stocare/depozitare și gestionare a bunurilor indisponibilizate, dar și formarea profesională a personalului în domeniul recuperării prejudiciilor generate de infracțiuni.

    5. Principii generale Acțiunile cuprinse în prezenta strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru atingerea obiectivelor asumate:

      1. Principiul statului de drept: statul se bazează pe supremația legii, egalitatea tuturor cetățenilor în fața acesteia, respectarea drepturilor omului și presupune separația și echilibrul puterilor în stat;

      2. Principiul independenței judecătorilor: judecătorii sunt independenți și se supun numai legii;

      3. Principiul accesului liber la justiție: orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, putând apela la asistență judiciară în condițiile în care costurile unei proceduri judiciare ar putea constitui o piedică în încercarea de a se adresa justiției;

      4. Principiul echității: părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil;

      5. Principiul cooperării: cooperarea loială dintre instituțiile cu atribuții în administrarea sistemului judiciar și înfăptuirea justiției;

      6. Principiul asigurării stabilității cadrului normativ și instituțional;

      7. Principiul asigurării transparenței actului de justiție.


        Indicatori de performanță

        Pentru a putea determina gradul de realizare a Strategiei și a Planului de acțiuni, au fost stabiliți indicatori de realizare, indicatori de rezultat și indicatori de impact.

        Astfel, Planul de acțiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 cuprinde următoarele categorii de indicatori de performanță: indicatori de realizare - asociați acțiunilor, indicatori de rezultat – asociați obiectivelor specifice și, respectiv indicatori de impact – asociați obiectivelor strategice. Pentru fiecare indicator a fost stabilită o referință și ținta ce se urmărește a fi atinsă.

        Capitolul IX Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 cuprinde indicatorii de performanță urmăriți a fi atinși prin prezenta Strategie.


    6. Mecanism de implementare, monitorizare și revizuire

    Implementare

    Implementarea prezentei Strategii și a Planului de acțiune aferent acesteia se bazează pe cooperarea loială dintre toate instituțiile responsabile de realizarea acțiunilor și atingerea indicatorilor prevăzuți în cadrul direcțiilor de intervenție.

    Stabilire responsabili la nivelul instituțiilor

    Instituțiile responsabile pentru realizarea acțiunilor din Planul de acțiuni își vor identifica compartimentele responsabile de realizarea fiecărei acțiuni. În situația în care responsabilitatea realizării unei acțiuni revine mai multor compartimente din cadrul aceleiași instituții, va fi stabilit un compartiment coordonator pentru acțiunea respectivă acesta fiind, de regulă, compartimentul în a cărui competență intră gestionarea ariei respective de intervenție.

    În cazul în care responsabilitatea realizării unor acțiuni revine mai multor instituții, instituția responsabilă care asigură coordonarea implementării respectivei acțiuni este cea care are principala competență în gestionarea ariei de intervenție respective. La nivelul Planului de acțiuni, instituția coordonatoare este cea menționată prima în șirul instituțiilor responsabile de implementarea acțiunii respective.

    La nivelul fiecărei instituții din sistemul judiciar, cu responsabilități în implementarea prezentei Strategii și a Planului de acțiune aferent acesteia, va fi desemnată o persoană responsabilă de coordonarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025. Actul de desemnare va fi adus la cunoștința grupului tehnic de lucru al COMS.

    Planuri anuale de activități

    Anual, fiecare instituție responsabilă de implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și a Planului de acțiune aferent acesteia va comunica Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS, până la finalul lunii ianuarie, un plan de activități care va detalia acțiunile din Planul de acțiuni, la nivel de activități, responsabili și termene, pentru anul în curs. Planul anual de activitate (integrat) pentru implementarea Strategiei va fi elaborat până la finalul lunii februarie. Planurile anuale de activități vor sta la baza monitorizării implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022- 2025 și a Planului de acțiune aferent acesteia, de către Grupul tehnic de lucru care sprijină COMS.

    Monitorizare

    Monitorizarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 va fi coordonată de către Consiliul de Management Strategic prin Grupul tehnic de lucru.

    În scopul monitorizării progresului în implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni aferent acesteia va fi utilizată o aplicație informatică specializată la care au acces toate instituțiile din sistemul judiciar, cu responsabilități în implementare. În vederea monitorizării Planului de acțiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, instituțiile din sistemul judiciar responsabile de implementarea Planului de acțiune vor desemna, din cadrul compartimentelor identificate ca responsabile, persoanele care completează stadiul realizării indicatorilor, precum și persoanele cu funcție de conducere care verifică informațiile încărcate în aplicație. Lista actualizată a persoanelor


    pe categorii de utilizatori va fi comunicată Secretariatului Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului care aprobă Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acțiune aferent acesteia.

    În situațiile în care responsabilitatea realizării unor acțiuni revine mai multor instituții, instituția coordonatoare raportează stadiul îndeplinirii indicatorilor. În cazul acțiunilor cu mai multe compartimente responsabile în cadrul aceleași instituții, compartimentul coordonator completează stadiul realizării indicatorilor.

    Stadiul înregistrat (valoric și detalii narative) în atingerea indicatorilor este completat trimestrial în aplicație, în primele 10 zile ale lunii următoare încheierii fiecărui trimestru (aprilie/iulie/octombrie/ianuarie) de către instituțiile (compartimentele) responsabile. Pe baza acestuia, Grupul tehnic de lucru care sprijină COMS, elaborează semestrial (septembrie și februarie) Rapoarte de monitorizare care cuprind o sinteză ce evidențiază rezultatele înregistrate în perioada de monitorizare, concluzii și recomandări.

    Rapoartele de monitorizare se supun aprobării Consiliului de management strategic și se publică pe pagina web a Ministerului Justiției.

    Revizuire

    În baza Rapoartelor de monitorizare, dar și a altor documente cu caracter strategic (Analiza funcțională a sistemului judiciar și, respectiv, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar rezultate din implementarea proiectului ”Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)”, cod SIPOCA 756), Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acțiune aferent acesteia vor fi supuse unui proces de revizuire la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024. Strategia și Planul de acțiune astfel revizuite vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

    Etape ulterioare și instituții responsabile

    În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului prin care se aprobă Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025, planurile de activități pentru primul an de implementare, completate inclusiv cu compartimentele responsabile de realizarea acțiunilor, vor fi comunicate Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS.

    În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului și pe baza planurilor de activități comunicate de instituții, secretariatul Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS, va completa în aplicația utilizată pentru monitorizarea strategiei, obiectivele strategice, obiectivele specifice, acțiunile, responsabilii, termenele, indicatorii, precum și țintele finale și intermediare ale acestora.


    VII. Implicații bugetare și surse de finanțare

    Implementarea prezentei Strategii se va realiza în limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2025. Finanțarea acțiunilor se va asigura din bugetele instituțiilor responsabile, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinație. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituție publică să își revizuiască prioritățile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2022-2025 a resurselor minimale. În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei Strategii vor fi avute în vedere și surse de finanțare alternative celor de la bugetul de stat, precum fondurile acordate prin PNRR (valoarea în lei a proiectelor finanțate prin PNRR a fost estimată aplicând un curs de 5 lei pentru 1 euro), fondurile structurale aferente perioadei


    2021- 2027 sau finanțarea externă oferită de alte organizații/state (spre exemplu, Banca Mondială, Mecanismul financiar norvegian, asistență bilaterală din partea altor state). Accesarea surselor de finanțare alternative revine fiecărei instituții responsabile de realizarea acțiunilor. Aplicarea hotărârii de Guvern se va realiza în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, precum și în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale instituțiilor implicate în implementarea Strategiei.

    VIII. Implicații juridice Atingerea obiectivelor strategice și specifice avute în vedere prin prezenta Strategie presupune elaborarea sau modificarea unor acte normative, dintre care cele mai importante le reprezintă ”legile justiției”, dar și modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

    În cadrul Direcției de intervenție C: Combaterea corupției și criminalității, pentru atingerea obiectivului strategic Intensificarea luptei împotriva corupției și criminalității se urmărește punerea în acord cu dispozițiile constituționale, conform deciziilor Curții Constituționale, dar și cu luarea în considerare a recomandărilor MCV, a Codului penal și a Codului de procedură penală. Astfel, prin cele două proiecte de acte normative se propun o serie de intervenții legislative asupra următoarelor acte normative: Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și/sau completările ulterioare; Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, cu modificările și/sau completările ulterioare; Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și/sau completările ulterioare; Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și/sau completările ulterioare; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, cu modificările și/sau completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 503/2002; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și/sau completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 120/2018. Soluțiile propuse vor asigura coerența și stabilitatea legislativă, necesare pentru respectarea principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.

    Un alt proiect de act normativ avut în vedere în cadrul acestui obiectiv strategic îl reprezintă proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și/sau completările ulterioare. Proiectul de act normativ realizează o consolidare a mandatului instituțional al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate prin extinderea atribuțiilor acesteia. Sunt avute în vedere: identificarea de bunuri în jurisdicții străine (ex. reglementarea de atribuții privind identificarea post condamnare); administrarea simplă (ex. extinderea cazurilor în care Agenția poate fi sesizată de autoritățile judiciare); valorificarea bunurilor sechestrate (ex. se reglementează noi cazuri speciale, inclusiv privind bunurile imobile). Prin proiect se urmărește creșterea capacității administrative a ANABI (în principal prin consolidarea funcției publice specifice de inspector de urmărire și administrare bunuri și introducerea


    categoriei specialiștilor în domeniul informatic). Totodată, prin implementarea unei abordări de tip task force se va realiza o mai bună cooperare între instituțiile publice cu atribuții în domeniul identificării și indisponibilizării produsului infracțiunii.

    La nivelul Direcției de intervenție A: Independența, calitatea și eficiența actului de justiție, atingerea obiectivului strategic Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia va fi realizată prin elaborarea unor noi proiecte de legi sau modificarea și completarea altora. Prin elaborarea unor noi ”legi ale justiției” (legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii) se va urmări garantarea și respectarea următoarelor principii: independența judecătorilor și procurorilor, admiterea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă, transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii , în calitatea sa de garant al independenței justiției, funcționarea eficientă a instanțelor, a Inspecției Judiciare și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului, respectarea obligațiilor statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, din Mecanismul Statului de Drept, la care se adaugă jurisprudența recentă a CJUE și CEDO, precum și cea a Curții Constituționale a României .

    Un alt proiect de lege avut în vedere în cadrul acestui obiectiv strategic îl reprezintă proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice. Reforma justiției presupune nu doar intervenții legislative asupra legilor justiției, acest proces nefiind complet fără modificarea cadrului legal al statutului personalului numit în actuala reglementare „auxiliar” care susține activitatea instanțelor și parchetelor. De asemenea, proiectul urmărește implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale, inclusiv ale considerentelor acestora, precum:

    • Decizia nr. 121/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020 – astfel prin proiect se urmărește preluarea aspectelor esențiale privind concursurile pentru accesul în profesie, cum sunt, de exemplu, condițiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, precum și modalitatea de stabilire a rezultatelor

    • Decizia nr. 270/2015 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 420 din 12 iunie 2015 – prin proiectul de act normativ se urmărește armonizarea legislației aplicabile grefierilor cu legislația aplicabilă magistraților, în materia suspendării din funcție.

      Inițiativa legislativă va prelua și actualiza reglementările-cadru din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și/sau completările ulterioare (propusă a fi abrogată).

      Tot în cadrul acestui obiectiv strategic sunt cuprinse și proiectele de lege prin care se urmărește modernizarea profesiilor juridice conexe. Astfel, prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată se are în vedere îmbunătățirea organizării și funcționării profesiei de executor


      judecătoresc, în vederea eliminării disfuncționalităților constatate și eficientizării sistemului. Principalele aspecte care se intenționează a fi reglementate prin proiectul de lege sunt:

    • unificarea și sistematizarea dispozițiilor referitoare la competența executorilor judecătorești, reformularea unor dispoziții din Legea nr. 188/2000 care au creat sau ar putea crea probleme în aplicarea practică, inserarea unor prevederi pentru asigurarea unei gestionări și evidențe mai eficiente a birourilor executorilor judecătorești;

    • introducerea în corpul legii a unor noi dispoziții referitoare la susținerea concursurilor de admitere în profesia de executor judecătoresc, a examenului de definitivat și de schimbare a sediului biroului executorului judecătoresc;

    • modificarea și completarea dispozițiilor referitoare la organizarea, funcționarea și atribuțiile Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;

    • modificarea dispozițiilor referitoare la incompatibilitățile stabilite pentru executorii judecătorești.

      Prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, cu modificările și/sau completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 156/2002, se intenționează a fi reglementate următoarele:

    • modificarea dispozițiilor referitoare la condițiile și procedura de dobândire a calității de expert tehnic judiciar, acestea fiind menite să asigure calitatea procedurilor de recrutare și selecție a experților tehnici judiciari, precum și conformitatea condițiilor și a procedurii de dobândire a calității cu legislația Uniunii Europene;

    • stabilirea drepturilor și obligațiilor experților judiciari (experți tehnici judiciari, experți contabili judiciari și consultanți fiscali judiciari);

    • stabilirea faptelor ce constituie abateri disciplinare și a procedurii cercetării disciplinare, în vederea consolidării instituției răspunderii disciplinare a experților tehnici judiciari;

    • sistematizarea și modificarea dispozițiilor referitoare la suspendarea și încetarea calității de expert tehnic judiciar;

    • modificarea dispozițiilor ce privesc evidența experților judiciari, pentru a se eficientiza această activitate;

    • modificarea dispozițiilor referitoare la atribuțiile privind activitatea de expertiză tehnică judiciară, îndeplinite de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției și de birourile locale pentru expertize judiciare tehnice și contabile din cadrul tribunalelor.


    IX. Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025


    În cadrul fiecărei direcții de intervenție, obiectivele au fost structurate pe doi piloni: Pilonul I - Politici publice, Pilonul II - Capacitatea administrativă. Pilonul I include obiectivele și acțiunile ce urmăresc, în principal, intervenții de natură legislativă, iar Pilonul II include obiectivele și acțiunile cu privire la resurse, procese și politici care să determine îmbunătățirea accesului la justiție, a calității și eficienței serviciilor din sistemul judiciar, dar și asigurarea mijloacelor necesare combaterii corupției și criminalității.

    31

    PLAN DE ACȚIUNI SDSJ 2022-2025


    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact

    PILONUL I POLITICI DE CONSOLIDARE A INDEPENDENȚEI SISTEMULUI JUDICIAR ȘI A STATULUI DE DREPT


    1. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia


    1.1. Punerea în acord a ”legilor justiției” cu recomandările din

    rapoartele MCV, GRECO, Comisiei de la Veneția


    1.1.1. Aprobarea „legilor justiției” (legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii)


    Ministerul Justiției


    Guvernul României


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Corelat cu termenul din PNRR

    Proiect de

    Lege privind organizarea judiciară, Proiect de

    Lege privind statutul magistraților și

    Proiect de

    Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii aprobate de

    Guvern


    Cadru normativ în acord cu recomandările din rapoartele MCV, GRECO,

    Comisiei de la Veneția


    Percepția privind independența justiției Referință (2021): 51%

    Țintă (2025):

    între 55-60%


    Sursa: Eurobarometr u Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului larg


    1.1.2. Adoptarea „legilor justiției” (legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii)


    Parlament


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Corelat cu termenul din PNRR

    Proiect de

    Lege privind organizarea judiciară, Proiect de

    Lege privind statutul magistraților, Proiect de

    Lege privind Consiliul Superior al Magistraturi, adoptate de

    Parlament


    1.2. Eliminarea inechităților în

    domeniul salarizării magistraților și

    1.2.1. Identificarea unor soluții legislative în dialog cu CSM, PICCJ, ICCJ și cu

    MJ CSM

    ICCJ PICCJ

    Nu sunt necesare

    resurse suplimentare

    Octombrie 2022

    Document conținând

    soluții legislative

    Numărul anual de cauze nou

    intrate având ca obiect drepturi


    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    acordării pensiilor de serviciu

    Ministerul Muncii și

    Solidarității Sociale

    MMSS




    salariale ale personalului din justiție

    Referință (2021): 2.201

    Țintă (2025):

    trend descrescător


    1.2.2.

    Elaborarea/modificarea actelor normative ce vizează salarizarea și acordarea pensiilor de serviciu ale magistraților


    MJ CSM MMSS


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Decembrie 2022


    Proiect de act normativ aprobat de Guvern


    1.3. Modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară și a altor categorii de personal din instanțe și parchete și fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe

    activitatea de

    judecată, inclusiv valorificând experiența altor state UE

    1.3.1. Aprobare proiect de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize

    Criminalistice


    MJ

    Guvernul


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Mai 2022


    Proiect de Lege aprobat de Guvern


    Număr de categorii profesionale modernizate

    1.3.2. Adoptare proiect de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize

    Criminalistice


    Parlamentul


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Decembrie 2022


    Proiect de Lege adoptat de Parlament

    1.3.3. Evaluarea și valorificarea concluziilor și rezultatelor privind instituția asistentul judecătorului ca urmare a exercițiului pilot derulat în cadrul proiectului

    „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanțe

    judecătorești”


    MJ CSM


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Octombrie 2022


    Opțiune aleasă în raport de natura concluziilor desprinse

    32

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    1.4. Definitivarea punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, la nivelul sistemului judiciar

    1.4.1. Înființare grup de lucru

    MJ CSM PICCJ

    Nu sunt necesare

    resurse suplimentare

    Decembrie 2022

    Act înființare Grup de lucru


    Regulament (UE) 2016/679

    privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date implementat la nivelul sistemului judiciar


    1.4.2. Elaborarea unei analize la nivelul sistemului judiciar cu privire la modalității de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, însoțită de o propunere de plan de măsuri de punere în aplicare a

    Regulamentului


    Grup de lucru


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Aprilie 2023


    Analiză elaborată

    1.4.3. Analiză și aprobare Plan de măsuri privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția

    datelor cu caracter personal

    Grup tehnic de lucru care sprijină COMS


    COMS

    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Iunie 2023


    Plan de măsuri aprobat de COMS


    1.4.4. Implementare Plan de măsuri

    Conform responsabilităț ilor din Plan (De corelat cu acțiunea

    A.II.2.2.3)


    Buget de stat


    Decembrie 2025


    Plan de măsuri implementat


    1.5. Modernizarea profesiilor juridice conexe


    1.5.1. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind organizarea profesiei de executor judecătoresc, inclusiv elaborarea unui nou regulament de punere în aplicare a legii


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Septembri e 2022

    Proiect de

    Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000

    privind executorii judecătorești aprobat de Guvern

    Cadru legal adaptat nevoilor de acces în profesie, formare profesională, atribuții și conduită profesională a executorilor judecătorești,

    precum și de organizare și

    33

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact






    Martie 2023

    Regulament de punere în

    aplicare aprobat

    funcționare a organelor reprezentative ale profesiei


    Prevederi ale OG nr. 2/2000

    puse în acord cu obligațiile izvorâte din

    Directiva nr. 2005/36/CE și din Directiva nr. 2006/123/CE



    1.5.2. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind organizarea profesiei de expert tehnic judiciar


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Septembri e 2022

    Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară aprobat de

    Guvern


    2. Creșterea calității și eficienței justiției prin transformarea digitală a sistemului judiciar


    2.1. Generalizarea utilizării dosarului electronic, a

    semnăturilor și sigiliilor electronice de către judecători, procurori, grefieri, polițiști judiciari și parteneri majori

    (avocați, notari, executori judecătorești)

    Se corelează cu obiectivul specific A II 2.5

    2.1.1. Analiza cadrului legal în vigoare în vederea generalizării utilizării dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice de către judecători, procurori, grefieri, polițiști judiciari și parteneri majori (avocați, notari, executori

    judecătorești)


    MJ MAI


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Decembrie 2022


    Analiză realizată


    Cadrul legal specific pregătit pentru utilizarea dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice la nivelul sistemului judiciar


    2.1.2. Actualizarea cadrului legal în vederea generalizării utilizării dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice de către judecători, procurori, grefieri, polițiști judiciari și parteneri majori (avocați,

    notari, executori judecătorești)


    MJ MAI


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Decembrie 2023


    Cadru legal actualizat


    34

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact

    PILONUL II POLITICI PRIVIND CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ LA NIVELUL SISTEMULUI JUDICIAR


    2. Creșterea calității și eficienței justiției prin transformarea digitală a sistemului judiciar


    2.2. Elaborarea și implementarea unor politici de dezvoltare a guvernanței IT, prin care să se asigure coordonarea strategică pentru sectorul justiției și eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operaționale, inclusiv pentru securitate cibernetică și protecție a datelor personale


    2.2.1. Reproiectarea sistemului de guvernanță IT la nivelul sistemului judiciar, inclusiv din perspectiva nevoilor de personal IT la nivelul instanțelor de judecată (pt. MJ se corelează cu obiectivul pe capacitate instituționala la nivelul MJ)


    MJ CSM

    instanțe


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Iunie 2023

    ROF MJ

    actualizat din perspectiva asigurării guvernanței IT la nivelul sistemului judiciar


    ROF instanțe actualizat din perspectiva asigurării guvernanței IT la nivelul

    sistemului judiciar


    Nr. informări personal sistem judiciar privind tipurile de atacuri cibernetice și prevenirea acestora


    Țintă: o

    informare trimestrială, începând cu anul 2024


    Rata de

    soluționare a dosarelor (calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale) Referință (2020): 69%

    Țintă (2025):

    72%


    Sursă: Raport privind starea justiției

    2.2.2. Dezvoltarea unei politici de securitate cibernetică la nivelul sistemului judiciar*

    *după operaționalizarea sistemelor prevăzute în prezenta strategie


    MJ


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2025

    Document de politică de securitate cibernetică la nivelul instanțelor, aprobat


    2.2.3. Elaborarea unei politici de protecție a datelor personale la nivelul sistemului judiciar

    Responsabilită ți determinate conform planului prevăzut la pct. A.I.1.4.4

    (Punerea în aplicare a Regulamentul ui (UE) 2016/679))


    Buget de stat


    2023


    Politică de

    protecție a datelor personale implementată la nivelul sistemului judiciar

    2.2.4. Achiziția de echipamente, software,

    instruire și alte servicii pentru cyber security


    MJ

    Fonduri externe,

    inclusiv PNRR aprobat

    Decembrie 2023

    % Echipamente de protecție a

    site-urilor / aplicațiilor

    35

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    publice (WEB Application Firewall – WAF)

    achiziționate conform specificațiilor Țintă: 100%

    % Echipamente pentru securizarea traficului WEB si a celui de tip Email, precum și echipamente dedicate pentru analiza malware a documentelor achiziționate conform specificațiilor

    Țintă: 100%



    2.2.5. Monitorizare anuală aplicare politici de

    securitate

    MJ

    Nu implică resurse

    suplimentare

    Anual începând

    cu 2024

    Raport de monitorizare

    anual

    2.3. Modernizarea infrastructurii IT de la nivel local (instanțe, parchete, birouri etc.): servere de management/adminis trare LAN, scanner, laptopuri, soluții de comunicații unificate (VoIP pentru Ministerul Justiției și instituții

    subordonate),

    2.3.1. Proiect ”Upgrade tehnologic pentru stații de lucru cu monitor și laptop-uri pentru angajații din justiție pentru eficientizarea activităților (inclusiv prin munca de la distanță / telemuncă)”


    MJ

    40.750 mii lei fără TVA,

    7743 mii lei TVA

    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2024

    Aproximativ 6000 stații de lucru cu

    licențele necesare (SO + Office + CAL- uri acces servicii


    4000 utilizatori care pot lucra la distanță prin VPN

    2.3.2. Proiect ”Creșterea

    securității lucrului în retea pentru 237 de instante și

    MJ ICCJ

    29.250 mii lei fără TVA,

    2023

    Aproximativ 4.000

    laptopuri

    36

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    inclusiv pentru asigurarea desfășurării activității în regim de telemuncă

    ICCJ, și lucru la distanță prin VPN”


    5.558 mii lei TVA

    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat




    Nr utilizatori telefonie VoIP din MJ


    Referință 2021:

    0

    Țintă 2025:

    aproximativ 400 utilizatori



    2.3.4. Proiect ”Achiziția de echipamente tip videoconferință, telemuncă etc.”


    MJ

    12.000 mii lei fără TVA,


    2.280

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

    aprobat


    2023


    Aproximativ 600 sisteme de videoconferinț ă


    2.3.5. Proiect

    ”Îmbunătățirea parcului de echipamente de imagistică și realizare printuri în sistemul judiciar


    MJ

    31.750

    mii lei fără TVA,


    6.033 mii lei TVA

    Fonduri externe, inclusiv PNRR

    aprobat


    2024


    1800 buc. Multifuncționa l

    5000 buc. imprimante)


    2.3.6. Proiect ”Soluție de comunicații unificată upgrade tehnologic la o soluție comunicații telefonie internă de tip VoIP pentru MJ și instituțiile subordonate


    MJ

    5.000 mii lei fără TVA,

    950 mii lei TVA

    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2023


    sistem de telefonie VoIP utilizat la nivel MJ:1

    2.4 Modernizarea infrastructurii IT și dezvoltarea serviciilor electronice destinate activității organelor de cercetare penală ale

    2.4.1 Achiziția de platforme informatice, echipamente hardware și software, precum și servicii destinate constituirii /utilizării dosarului electronic, cu


    MAI


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2025


    Sistem funcțional

    Minim 50% din polițiștii judiciari să aibă acces direct la dosarul electronic

    37

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    poliției judiciare în contextul constituirii/utilizării dosarului electronic

    respectarea standardelor de securitate cibernetică







    2.4.2 Achiziția de echipamente hardware și software destinate înregistrării audio/audio- video în cursul urmăririi penale și utilizării acestora în dosarul electronic


    MAI


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2025


    Minim 350 de sisteme

    2.4.3 Modernizarea tehnologică și achiziția de infrastructură și terminale de tip videoconferință pentru eficientizarea actului de supraveghere a urmăririi penale etc.


    MAI


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2025


    Infrastructură și terminale de tip videoconferinț ă

    Sistem funcțional și minim 400 de locații dotate cu terminale de tip videoconferință


    2.4.4 Investiții în servicii electronice, infrastructura și dotarea structurilor MAI la nivelul cărora sunt organizate structuri de poliție judiciară pentru respectare cerințelor de interoperabilitate cu celelalte soluții IT de la nivelul sistemului judiciar


    MAI


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2025

    Caiet de sarcini achiziție întocmit

    Licitație organizată


    Contract semnat

    Infrastructură livrată


    Sistem interoperabil funcțional și servicii electronice disponibile

    2.4.5 Modernizarea tehnologică a infrastructurii informatice prin creșterea capacității și a

    disponibilității de transmitere a datelor în


    MAI

    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2025

    Caiet de sarcini achiziție întocmit


    Infrastructură adecvată

    38

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    WAN, asigurarea unei capacități adecvate de procesare și stocare la nivelul structurilor MAI la nivelul cărora sunt organizate structuri de poliție judiciară

    și constituirea/utilizarea dosarului electronic național




    Licitație organizată

    Contract semnat


    Infrastructură livrată




    2.5. Modernizarea dotării tehnice pentru supraveghere video, audio și alte echipamente specializate pentru alte procese critice (de ex., upgrade tehnologic pentru

    creșterea calității

    serviciilor de expertiză criminalistică, echipamente specializate de supraveghere video și audio)


    2.5.1. Achiziție echipamente pentru efectuarea de analize în domeniul expertizei drogurilor, vocii și vorbirii, GSR, determinări fizico- chimice, grafică și tehnică a documentelor etc.


    INEC


    4.100

    mii lei fără TVA, 779

    mii lei TVA


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

    Aprilie 2022


    Mai 2022


    Iunie 2022


    Septembri e 2022

    Caiet de sarcini achiziție întocmit


    Licitație organizată


    Contract semnat


    Echipamente livrate

    Percepția privind calitatea expertizelor (evaluare realizată anual în aplicarea standardului 17025)

    Țintă anuală, începând cu 2023: minim 4 (pe o scală de la

    1 la 5, 5 fiind valoarea maximă)


    Echipamente instalate și configurate

    2.5.2. Dezvoltarea capacității instituționale destinate cercetării locului faptei, identificării și ridicării probelor și a mijloacelor materiale de probă în vederea efectuării constatărilor și expertizelor criminalistice la nivelul Institutului Național de

    Criminalistică și structurilor teritoriale


    IGPR


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2023-2025

    60 laboratoare criminalistice mobile

    60 Kit-uri echipamente specifice CFL

    Polițiști criminaliști instruiți și proceduri

    39

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    actualizate de

    lucru




    2.5.3. Înființarea și operaționalizarea a 4 centre regionale de expertiză criminalistică acreditate (analize genetice judiciare, biometrice, fizico-chimice, expertiză IT și expertiză foto-video)


    IGPR


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2023-2025

    4 centre regionale înființate, operaționaliza te și

    acreditate

    Polițiști criminaliști instruiți și proceduri actualizate de

    lucru


    2.5.4. Dotarea structurilor de expertiză criminalistică și identificare judiciară cu echipamente moderne în vederea creșterii calității actului de justiție


    IGPR


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2025

    43 de kituri de expertiză criminalistică și identificare judiciară

    Polițiști criminaliști instruiți și proceduri

    actualizate de lucru

    2.5.5. Elaborarea și implementarea unor programe de formare profesională în vederea consolidării competențelor

    polițiștilor criminaliști


    IGPR

    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2024-2025

    Polițiști criminaliști instruiți


    2.5.6. Îmbunătățirea protecției informatice a DNA


    DNA

    10.876 mii lei fără TVA, 2.066

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2025

    439

    echipamente hardware achiziționate


    20 software achiziționate

    40

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact




    2.5.7. Modernizare tehnologică a DIICOT prin dotarea cu echipamente specializate pentru urmărire audio/video, înregistrare audieri, supraveghere tehnică, combatere a criminalității informatice și gestionare a probelor informatice (e-evidence)


    DIICOT


    7.365 mii lei fără TVA,

    1.399

    mii lei TVA


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2023-2025

    Caiet de sarcini achiziție întocmit

    Licitație organizată


    Contract semnat

    Echipamente livrate



    2.5.8. Consolidarea

    /modernizarea capacității tehnologice a Poliției Române, prin dotarea cu echipamente specializate, pentru punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de

    procedură penală


    IGPR


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2023-2025

    Caiet de sarcini achiziție întocmit


    Contract semnat


    Echipamente livrate


    Capacitate tehnologică extinsă


    2.5.9. Dezvoltarea sistemului de monitorizare a persoanelor care fac obiectul supravegherii judiciare, potrivit art.215 CPP (brățări electronice)


    IGPR


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    2023-2025

    Caiet de sarcini achiziție întocmit

    Contract semnat

    Infrastructură livrată

    Monitorizarea eficientă a persoanelor care fac obiectul supravegherii judiciare, potrivit art.215 CPP

    Sistem constituit

    2.6. Tranziția către un sistem electronic de management al cauzelor modern și adaptat nevoilor sistemului judiciar

    2.6.1. Modernizarea tehnologică a infrastructurii informatice a sistemului judiciar prin creșterea capacității de transmitere a

    datelor în WAN, asigurarea unei capacități adecvate de


    MJ PICCJ

    154.050 mii lei fără TVA,

    29.270

    mii lei TVA Fonduri externe,


    2023

    Număr de servere redus de la

    aproximativ

    270 de locații la 60 de locații

    Procent instanțe și parchete care au implementat dosarul electronic național unic

    41

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    prelucrare și stocare la nivelul tribunalelor și al curților de apel

    și implementarea dosarului electronic național


    inclusiv PNRR aprobat


    Un singur

    „dosar electronic” național care

    „centralizează ” cele 4 extensii existente

    Referință (2021): 0%

    Țintă: 100%

    (2025)



    2.6.2. Dezvoltarea, implementarea și operaționalizarea noului sistem electronic de management al cauzelor (ECRIS V)


    MJ, PÎCCJ,

    CSM și alte instituții beneficiare din sistemul judiciar


    114.000.000

    lei (fără TVA) – POCA 2014-

    2020


    2025

    Sistem ECRIS V operaționaliza t

    Funcționalități de statistică judiciară integrată la nivelul instanțelor și parchetelor

    operaționale


    2.7. Realizarea și operaționalizarea centru de date integrat pentru sistemul judiciar

    2.7.1. Proiectare Datacenter, modernizare (proiectare și execuție) și mentenanță camere tehnice (data room) cu echipamente non-IT (HVAC, generatoare, UPS de capacitate mare etc.) pentru perioada de tranziție

    la Data Center (2021-2026)


    MJ, PICCJ

    25.000 mii lei fără TVA,

    4.750

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

    2023


    2023


    2023

    Proiect data center realizat

    Modernizare data room MJ


    Modernizare data room

    back up

    Nr. incidente de întrerupere a serviciilor IT


    Nr. incidente privind disponibilitatea datelor


    Nr. incidente privind integritatea datelor


    Nr. incidente privind confidențialitat ea datelor


    2.7.2. Proiect ”Realizarea unui Centru de Date "greenfield" pentru întreg sectorul judiciar


    MJ, în funcție de soluția aleasă la 2.7.1.

    175.000 mii lei fără TVA,

    33.250

    mii lei TVA


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2023-2026


    Centru de date operațional

    42

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact








    Referință: valoare 2023

    înainte de modernizare data-room

    Țintă: 0 (2025)


    2.8. Extinderea schimburilor de date – interoperabilitate atât la nivel național, cât și cross EU, inclusiv cu sistemele e-Evidence Digital

    Exchange System (eEDES), eCODEX

    2.8.1. Configurarea infrastructurii ITC necesare implementării nodului E

    evidence (MJ)


    MJ

    Bugetul de stat

    Decembrie 2024

    Teste de conformanță pe mediul de

    test


    Schimb de date transeuropean operațional


    2.8.2. Realizarea interoperabilității


    MJ


    Bugetul de stat


    Decembrie 2025

    Operaționaliza re mediu producție


    2.9. Dezvoltarea de sisteme integrate pentru înregistrarea audio-video în sălile de judecată, transcrierea automată (speech2text) și programare videoconferințe (inclusiv integrare cu ECRIS V)

    2.9.1. Elaborare studiu privind transcriere automata speech 2 text având în vedere că în 2025 sistemul

    Ecris va fi funcțional


    MJ


    50.000 mii lei fără TVA,

    9.500

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    Decembrie 2024

    Studiu finalizat


    Țintă 2026: 100%

    declarațiile martorilor în cadrul procesului transcrise literal

    2.9.2. Pilotare mecanisme

    de transcriere speech2text

    MJ

    Decembrie

    2025

    Aplicație pilot

    funcțională

    2.9.3. Proiect ”Sisteme integrate de înregistrare audio video în sălile de judecată, transcriere automată (speach2text),

    programare videoconferințe și integrare cu ECRIS 5


    MJ


    2024-2026


    Sistem operațional la nivel național

    2.10. Finalizarea extinderii RMS la nivelul MJ și instanțelor, asigurarea suportului continuu în utilizarea acestuia și

    menținerea permanentă a sistemului în stare

    2.10.1. Asigurarea cadrului organizatorico-funcțional, la nivelul MJ și instanțe, necesar funcționării RMS (stabilire responsabili și responsabilități, actualizare fișe de posturi etc.), inclusiv consolidare centru suport

    RMS la nivelul MJ


    MJ,


    Instanțe


    Nu necesită resurse suplimentare


    Martie 2023

    Fișe de post actualizate


    Posturi vacante


    Centru suport RMS ocupate

    Instituții din sistemul judiciar care utilizează aplicația

    Referință 2021: Ministerul Justiției și

    instanțele de

    judecată, Consiliul

    2.10.2. Extinderea RMS la

    toate instanțele (Tribunale și

    MJ, Furnizor

    RMS,

    Buget de stat

    Martie

    2023

    Acceptanțe

    operaționale

    43

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    optimă de

    funcționare

    Curți de Apel), inclusiv migrarea datelor inițiale care să permită operaționalizarea și

    instruirea utilizatorilor la nivelul instanțelor

    Consultant RMS, instanțe



    ale RMS emise pentru MJ și instanțe (curți de apel și tribunale)

    Superior al Magistraturii

    Țintă (2023): Ministerul Justiției și

    instanțele de judecată, Ministerul Public și parchetele, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii


    Utilizatori ai RMS

    Referință 2021:

    120

    Țintă 2023: 500


    2.10.3. Preluarea etapizată a administrării sistemului RMS de către MJ până la expirarea termenului din Ordonanța Guvernului nr.

    1/202011


    MJ

    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Martie 2023

    Sistem preluat în administrare de MJ


    2.10.4. Elaborarea si implementarea unui program de instruire continuă a utilizatorilor RMS și a personalului din centrul suport DTI-MJ


    MJ


    Buget de stat


    Decembrie 2024


    Decembrie 2025


    Program de instruire elaborat


    Program de instruire implementat

    2.11. Dezvoltarea și implementarea unei aplicații informatice destinate gestionării și interconectării noilor instrumente de management dezvoltate

    2.11.1 Dezvoltarea unei aplicații informatice pentru facilitarea procesului decizional și îmbunătățirea fluxului informațional

    specifice administrării instanțelor de judecată


    CSM


    POCA


    Septembri e 2022


    Aplicație recepționată


    Aproximativ

    10.000 de

    utilizatori din instanțe


    2.11.2. Implementarea la nivel național a aplicației

    informatice

    CSM

    POCA

    Octombrie 2022

    Aplicație funcțională


    3. Dezvoltarea politicii de

    resurse umane

    3.1. Asigurarea formării profesionale

    continue a

    3.1.1. Sesiuni de formare organizate pentru

    judecători, procurori,

    INM, SNG

    Buget de stat

    Decembrie 2025

    300 sesiuni de formare

    realizate,

    6000 judecători, procurori,

    grefieri instruiți,

    Rata de

    soluționare a dosarelor


    image

    44

    11 Ordonanța Guvernului nr. 1/2020 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr.

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact

    la nivelul sistemului judiciar, în acord cu (noul) cadrul normativ care să asigure necesarul sistemului judiciar în

    condiții de

    eficiență și eficacitate

    judecătorilor, procurorilor și grefierilor

    auditori de justiție și grefieri pentru a îmbunătăți

    calitatea și eficiența sistemului de justiție




    după cum urmează:

    200 sesiuni de formare pentru judecători, procurori și

    auditori de justiție

    100 sesiuni de formare pentru grefieri

    după cum urmează:

    4000 judecători, procurori, auditori de justiție

    2000 grefieri

    (calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale) Referință (2020): 69%

    Țintă (2025):

    72%


    Sursă: Raport privind starea justiției

    % Documente (hotărâri/înch eierile) redactate peste termen Referință (2021): 23.7%

    Țintă (2025):

    ≤20%


    3.1.2. Specializarea judecătorilor în domeniul dreptului litigiilor cu profesioniști și al achizițiilor publice.


    INM


    Buget de stat


    Decembrie 2025


    3.2. Adaptarea programelor de formare profesională a magistraților în sensul creșterii importanței în pregătirea practică a acestora, la nivelul INM

    3.2.1. Elaborarea și implementarea unui program de formare profesională în domeniul tehnicilor de audiere în cadrul lucrului cu victimele infracțiunilor cu accent pe teme privind infracțiuni la viața sexuală în

    acord cu HCSM nr.127/2021


    INM


    Buget de stat


    Decembrie 2025


    Program de formare continuă realizat: 1

    3.2.2. Formarea specialiștilor cu privire la impactul traumei asupra participanților în procesul penal, prin formări pe tema traumei complexe


    INM


    Buget de stat


    Decembrie 2025

    Numărul de

    sesiuni de formare va fi inclus în indicatorul general indicat la OS 3.1.


    3.3. Dezvoltarea abilităților non- juridice specifice profesiilor de judecător și procuror

    3.3.1. Elaborarea și implementarea unor programe de formare profesională în vederea consolidării competențelor auditorilor de justiție și

    magistraților în domeniul IT


    INM


    Buget de stat


    Decembrie 2025

    Programe de formare inițială și continuă realizate

    Țintă (2025): 4


    3.3.2 Programe de formare în domeniul limbilor străine


    INM


    Buget de stat


    Decembrie 2025

    Programe de formare inițială și continuă

    realizate

    45

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    Țintă (2025): 4



    3.3.3 Elaborarea si implementarea unui program de leadership si comunicare


    INM


    Buget de stat


    Decembrie 2025

    Program de formare continuă realizat

    Țintă (2025): 1


    3.4. Ocuparea posturilor vacante de judecători și procurori din sistemul judiciar


    3.4.1. Ocuparea posturilor vacante de judecători, la nivelul instanțelor de judecată


    CSM MJ


    Buget de stat


    Anual

    Număr posturi vacante de judecător ocupate anual: aproximativ 135 (exclusiv posturile vacantate în perioada de referință din

    sistem)


    Grad de ocupare a posturilor de judecători


    Referință (1 ian

    2022): 87%

    Țintă (2025):

    95%


    Grad de ocupare posturi procurori la nivelul PJ, PT și PCA


    Referință: 76%

    (2022)


    Țintă: 80-85%

    (2025)

    3.4.2. Ocuparea posturilor de procuror din schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție

    Se corelează obiectivul cu C.1.5


    CSM DNA


    Bugetul de stat


    Iunie 2023


    Referință: 70%


    Țintă (2023):

    85%


    3.4.3. Ocuparea posturilor vacante de procurori, la nivelul parchetelor de pe lângă instanțe


    CSM PICCJ


    Buget de stat


    Anual

    Număr posturi vacante de procuror ocupate anual: minim 40 de posturi (exclusiv posturile vacantate în

    perioada de referință din sistem)

    3.5. Dezvoltarea și

    operaționalizarea unui mecanism de

    3.5.1. Definirea profilului occupațional dezirabil

    CSM

    POCA

    2023

    Profil

    ocupațional adoptat

    Țintă 2025

    46

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    asistență și evaluare psihologică a

    judecătorilor și procurorilor

    pentru profesiile de

    judecător și procuror





    100% candidați pentru pozițiile de judecători/proc urori testați conform noului mecanism

    100% candidați pentru funcțiile de conducere a instanțelor/parc hetelor testați conform noului mecanism


    image

    3.5.2. Dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat


    ,

    și dezvoltarea/ajustarea unor baterii de probe psihologice pentru 3 tipuri de evaluări (a candidaților pentru pozițiile de judecători/procurori, a candidaților pentru funcțiile de conducere și evaluări

    periodice o dată la 5 ani)


    CSM


    POCA


    2023


    Mecanism unitar de evaluare psihologică implementat

    3.5.3. Dezvoltarea și implementarea unei soluții IT integrate pentru buna gestionare a procesului de evaluare și asistență

    psihologică


    CSM


    POCA


    2023


    Aplicație funcțională


    3.6. Suplimentarea posturilor de personal auxiliar: grefieri si specialiști IT, la instanțe și parchete

    3.6.1. Constituire Grup de lucru pentru determinarea criteriilor pentru stabilirea necesarului de personal

    auxiliar


    MJ CSM

    Nu necesită resurse suplimentare


    Mai 2022


    OMJ Grup de lucru


    Grad de ocupare a posturilor suplimentate


    Referință (2022): 0

    Țintă (2025):

    80%

    3.6.2. Stabilirea unor criterii pentru determinarea necesarului de posturi pentru grefieri, specialiști IT, funcționari publici și personal contractual la instanțe *

    *de corelat cu obiectivul pe guvernanta IT

    MJ CSM


    PICCJ

    (separat pentru parchete)


    Nu necesită resurse suplimentare


    Decembrie 2022


    Criterii stabilite

    3.6.3. Evaluarea nevoilor de personal în funcție de

    criteriile agreate

    MJ


    CSM

    Nu necesită resurse

    suplimentare

    Martie 2023

    Document de evaluare

    elaborat

    pentru

    și

    evaluare

    asisten

    ță

    psihologic

    ă

    la nivelul

    sistemului judiciar, care va

    implica

    ș

    i

    dezvoltarea/a

    47

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    3.6.4. Elaborarea unui plan etapizat de suplimentare a posturilor la instanțe și parchete

    MJ CSM PICCJ

    Nu necesită resurse suplimentare


    Iunie 2023

    Memorandum privind planul etapizat aprobat de

    guvern



    3.6.5. Suplimentarea și asigurarea finanțării posturilor pe baza planului

    etapizat (inclusiv pentru parchete)


    MJ


    Buget de stat


    2023


    Proiect de HG


    3.7. Echilibrarea schemelor de personal

    3.7.1. Analiza schemelor de personal pentru judecători din perspectiva unor criterii obiective cum ar fi volumul de activitate și gradul de

    încărcare pe ultimii 3 ani


    MJ CSM


    Nu necesită resurse suplimentare


    Anual (luna iunie)


    Raport de analiză anual

    % posturi

    redistribuite/po sturi propuse a fi redistribuite Țintă (anuală): 100%


    % posturi

    suplimentate/p osturi propuse a fi suplimentate Țință (anuală):

    100%


    3.7.2. Redistribuirea posturilor vacante de judecători în funcție de concluziile analizei


    MJ CSM


    Nu necesită resurse suplimentare


    Anual (luna octombrie)

    OMJ de

    reducere/maj orare a

    schemelor


    3.8. Elaborarea unei Strategii/plan de

    dezvoltare a resurselor umane la nivelul instanțelor judecătorești

    3.8.1. Elaborarea unei Strategii/unui plan de dezvoltare a resurselor

    umane umane la nivelul instanțelor judecătorești


    CSM


    POCA


    Iunie 2022


    Strategie/ plan elaborat


    Cadru strategic de dezvoltare a resurselor umane la nivelul instanțelor judecătorești adoptat

    3.8.2. Adoptarea Strategiei/planului de

    dezvoltare a resurselor umane umane


    CSM


    POCA

    August 2022

    Strategie aprobată

    3.8.3. Diseminarea Strategiei

    CSM

    POCA

    Septembri

    e 2022

    Strategie

    publicată


    4. Optimizarea funcționării instanțelor judecătorești

    4.1. Realizarea unei analize aprofundate a performanței la nivelul instanțelor pentru a identifica, printre altele:

    cauzele care


    4.1.1. Stabilire grup de lucru

    CSM

    Reprezentanți instanțe

    Nu necesită resurse suplimentare

    Decembrie 2023

    Grup de lucru constituit


    % instanțe analizate/total instanțe: 100%

    (2025)


    4.1.2. Elaborare metodologie de analiză

    Grup de lucru

    Nu necesită

    resurse suplimentare

    Martie 2024

    Metodologie

    de analiză elaborată

    48

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    determină variațiile la nivelul gradului de încărcare raportat la eficiența instanțelor, cauzelor care au stat la baza valorilor înregistrate de

    indicatorii de eficiență etc.


    4.1.3. Realizare analiză, identificare modele de bună practică și formularea de propuneri de îmbunătățire


    Grup de lucru


    Nu necesită resurse suplimentare


    Decembrie 2024

    Raport de analiză incluzând cauzele identificate, modele de bună practică, propuneri de

    îmbunătățire


    % instanțe cu grad de

    eficiență

    „foarte eficient”/total instanțe

    Referință (2020):18%


    Țintă (2025):

    23%

    4.1.4. Preluare și diseminare bune practici identificate în cazul unor instanțe cu performanțe ridicate, precum și propuneri de îmbunătățire pentru instanțele cu indicatori în categoria

    satisfăcător/ineficient


    CSM


    Nu necesită resurse suplimentare


    Martie 2025


    Bune practici diseminate la nivelul instanțelor


    4.2. Definirea și implementarea unui mecanism unitar de evaluare periodică a satisfacției părților interesate (ex. cetățeni/justițiabili/ avocați etc.) la nivelul tuturor instanțelor, inclusiv percepția privind accesul la justiție

    4.2.1. Analiza mecanismelor existente de evaluare a

    satisfacției clienților de tip ISO, CAF sau asemănătoare

    CSM

    Instanțe judecătorești

    Nu necesită resurse suplimentare


    Iunie 2023

    Document de analiză


    Cel puțin 57 instanțe care

    realizează cel puțin o dată pe an evaluarea satisfacției părților interesate (curți de apel și tribunale)

    4.2.2. Stabilirea mecanismului de evaluare a satisfacției părților

    interesate (ex.

    cetățeni/justițiabili/avocați etc) ce urmează a fi implementat la nivelul

    instanțelor


    CSM


    Instanțe judecătorești


    Nu necesită resurse suplimentare


    Decembrie 2023

    Decizie privind mecanismul de evaluare a satisfacției părților interesate stabilit a fi

    implementat

    4.2.3. Implementarea mecanismului de evaluare a satisfacției clienților la

    nivelul instanțelor de judecată


    Instanțe judecătorești

    Buget de stat/ fonduri externe


    2024 -

    2025


    Mecanism implementat

    4.3. Definirea și implementarea unui mecanism integrat instanțe-CSM-MJ de sesizare/colectare-

    analiză/soluționare a

    4.3.1. Proiectare mecanism integrat instanțe-CSM-MJ de sesizare/colectare- analiză/soluționare a problemelor/ situațiilor cu

    care se confruntă instanțele

    MJ CSM

    Instanțe

    Grupul tehnic de lucru COMS


    Buget de stat


    Iulie 2023

    Document de proiectare a mecanismului elaborat și aprobat

    Număr instituții implicate: 3

    (MJ, CSM,

    instanțe) (2023)

    49

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    problemelor/ situațiilor cu care se confruntă instanțele (corelat cu 8.7.1-

    8.7.2)


    COMS






    4.3.2. Implementare mecanism instanțe-CSM-MJ de sesizare/colectare- analiză/soluționare a problemelor/ situațiilor cu

    care se confruntă instanțele


    MJ CSM

    Instanțe


    Buget de stat


    Decembrie 2023


    Mecanism implementat


    5. Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii și a instituțiilor subordonate

    5.1. Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea prezenței unui reprezentant al profesiei de avocat și prin interconectarea formelor de pregătire inițială și formare continuă ale

    avocaților și magistraților

    5.1.1. Organizarea unui dialog structurat între MJ- CSM- UNBR

    MJ CSM UNBR

    Nu necesită resurse suplimentare


    Decembrie 2022

    Document conținând concluziile

    dialogului structurat



    Percepția privind independența justiției Referință (2021): 51%

    Țintă (2025):

    între 50-60%


    Sursa: Eurobarometr u Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului larg


    5.1.2. Document de planificare elaborat pe baza concluziilor din acțiunea 5.1.1.


    MJ CSM


    Nu necesită resurse suplimentare


    Martie 2023


    Plan de măsuri


    5.2. Ocuparea posturilor vacante, la nivelul CSM


    5.2.1. Derularea demersurilor pentru asigurarea finanțării tuturor posturilor din organigrama CSM


    CSM


    Buget de stat


    Decembrie 2022

    100% posturi prevăzute în

    statul de funcții pentru aparat și cabinetele membrilor

    finanțate

    Grad de ocupare a posturilor vacante

    Referință (01.01.2022):

    74%


    Țintă (2025):

    90%

    5.2.2. Asigurare resurse umane (concurs/detașare/transfer)


    CSM


    Buget de stat

    Anual, după caz

    % Posturi scoase la concurs,

    ocupate

    5.3. Îmbunătățirea politicii de formare profesională continuă a personalului CSM

    5.3.1. Elaborare plan anual de formare

    CSM

    Buget de stat

    Anual

    Plan de

    formare aprobat


    100 %

    participanți la curs/planificat

    5.3.2. Implementare plan anual de formare

    CSM

    Buget de stat

    Anual

    Plan de

    formare implementat

    50

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    5.4. Realizarea și implementarea unei soluții informatice de gestionare a activității aparatului tehnic și de relaționare cu alte instituții/organizații din interiorul și din

    afara sistemului judiciar (CSMapp)


    5.4.1. Dezvoltarea soluției informatice CSMapp


    CSM


    POCA


    2023

    Document de acceptanță a soluției informatice


    Nr. utilizatori aplicație



    5.4.2. Implementarea aplicației informatice CSMapp


    CSM


    POCA


    2023


    Aplicație implementată


    5.5. Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure în condiții de distanțare socială

    5.5.1. Upgrade tehnologic al platformei tehnice din sălile de sedințe CSM cu echipamente care permit o comunicare mai sigura în condiții de distanțare socială, interconectarea cu sisteme de comunicație audio-video la distanță, transmisia în online și

    înregistrarea ședințelor publice la calitate superioară


    CSM


    800 mii lei fără TVA, 152


    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2022


    Echipamente instalate


    Streaming video calitate HD în cadrul ședințelor CSM.


    100 terminale


    5.5.2. Dotarea cu mijloace tehnice pentru desfasurarea activitatii atat in cadrul institutiei cat si in regim de munca la domiciliu (Include 200 terminale)


    CSM

    1.500

    mii lei fără TVA, 285

    mii lei TVA Fonduri externe,

    inclusiv PNRR aprobat


    2022


    Licitație organizată/ contract atribuit

    5.6. Reabilitarea imobilului în care își desfășoară activitatea Institutul Național al

    Magistraturii și Școala Națională de Grefieri

    și asigurarea dotărilor necesare

    5.6.1. Realizare obiectiv

    „Lucrări de intervenții la imobilul situat în Bd Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, Bucuresti” – inclus la finanțare prin subprogramul ”Alte obiective de interes public sau social în domeniul


    CNI SA


    Buget de stat (MDLPA-CNI)


    2022

    Licitație organizată, Contract SF + elaborare SF, atribuit


    Indic. Tehnico- Ec avizați,

    Sediu conform din punct de vedere al

    condițiilor de muncă

    51

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    construcțiilor” derulat prin CNI SA



    2023


    2024


    2026

    licitație organizață, contract de proiectare+ex ecuție atribuit, ordin începere serv de proiectare semnat


    PT elaborat și autorizație de execuție obținută; Documentație Tehnică avizată și ordin începere lucrări semnat


    Lucrări recepționate

    etapele de realizare pot fi respectate în

    funcție de alocarea fondurilor de la

    bugetul MDLPA


    Sediu conform din punct de vedere al

    condițiilor de cazare


    5.6.2. Reabilitarea

    imobilului în care funcționează căminul în care locuiesc auditorii de justiție


    CSM


    Buget de stat


    2026

    Lucrări recepționate


    5.6.3. Asigurarea dotării spațiilor SNG cu hardware, software și rețelistică îmbunătățite


    SNG/CSM/MJ

    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat


    Decembrie 2025

    100 de unități individuale de calcul (PC),

    5 servere pentru

    aplicațiile digitale,

    52

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    aplicație pentru managementul

    formării inițiale;




    6. Consolidarea capacității instituționale la nivelul ÎCCJ


    6.1. Asigurarea unui sediu ICCJ necesar desfășurării activității în condiții optime

    6.1.1. Efectuarea demersurilor pentru solicitarea unui sediu

    adecvat funcționării ÎCCJ

    ICCJ MJ

    Nu sunt necesare resurse

    suplimentare


    Iunie 2022

    Solicitare transmisă la SGG


    Sediu adecvat desfășurării activității ÎCCJ


    Rata de

    soluționare a dosarelor (calculată ca raport dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul ÎCCJ)

    Referință (2021): 62%

    Țintă (2025):

    65%


    Sursă: Raport de activitate ÎCCJ

    6.1.2. Identificarea unui sediu

    SGG

    Domeniul public al

    statului

    Iunie 2024

    Sediu identificat

    6.1.3. Darea în

    administrarea ÎCCJ a sediului identificat

    MJ


    ICCJ

    Domeniul

    public al statului

    Decembrie 2024

    Hotărâre de

    guvern adoptată

    6.1.4. Amenajarea sediului

    ICCJ

    Buget de stat

    Decembrie 2025

    Sediu amenajat


    6.2. Reașezarea competenței de judecată a ÎCCJ și adaptarea schemei de personal la noile competențe

    6.2.1. Elaborare document de analiză incluzând propuneri de modificare a legislației privind competenta ÎCCJ (atât din domeniul de competență al

    MJ, cât și al altor instituții).


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Decembrie 2022

    Analiză elaborată cu propuneri de modificare a actelor normative


    Cadru normativ privind competențele ÎCCJ actualizat

    6.2.2. Elaborare proiect de act normativ care intră în competența MJ și transmitere propuneri de modificare către celelalte instituții competente

    identificate


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Martie 2023

    Proiect de act normativ aprobat de guvern

    Adrese comunicate

    6.2.3. Stabilirea numărului de posturi necesare


    ÎCCJ

    Nu sunt necesare

    resurse suplimentare

    Martie 2023

    Adresă comunicată MJ

    6.2.4. Elaborare și aprobare număr maxim de posturi la nivelul ÎCCJ

    ÎCCJ MJ

    Guvern

    Nu sunt necesare

    resurse suplimentare


    Iulie 2023

    Act normativ aprobat

    53

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    6.2.5. Ocupare posturi vacante

    ÎCCJ

    Buget de stat (buget ÎCCJ)

    Decembrie 2023

    Posturi vacante

    ocupate




    7. Consolidarea capacității instituționale la nivelul PÎCCJ și a instituțiilor subordonate


    7.1. Amenajarea și dotarea unei camere de date (Data Room) a PICCJ

    7.1.1. Realizarea proiectului tehnic

    PÎCCJ MJ

    Acordul de împrumut BIRD nr.8695-

    RO-RO


    2022

    Proiect tehnic aprobat


    Cameră de date funcțională



    7.1.2. Amenajarea și dotarea unei camere de date


    PÎCCJ

    5.500 mii lei fără TVA,

    1.045

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

    aprobat


    2023


    Lucrări finalizate


    7.2. Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure


    7.2.1. Cablare structurată adecvată la sediul PICCJ


    PÎCCJ

    7.100 mii lei fără TVA,

    1.349

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

    aprobat


    2023


    Aprox. 4.800 porturi active de rețea în sediul PÎCCJ


    Sistem VoiP funcțional


    Sisteme de videoconferință funcționale


    7.2.2. Sistem de telefonie VoIP la nivel național


    PÎCCJ

    10.695 mii lei fără TVA, 2.032

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

    aprobat


    2025

    Sistem VoIP pentru minim 4000

    utilizatori la nivelul PICCJ și parchetelor teritoriale


    7.2.3. Extindere tehnologica si securizare a solutiei de mesagerie electronică in rețeaua Internet


    PÎCCJ

    4.855 mii lei fără TVA, 922

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2023

    licentiere de tip CAL pentru aprox. 1500 utilizatori pe platforma Exchange 2019

    54

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    7.2.4. Dotarea unităților de parchet cu sisteme de video conferință


    MJ, PÎCCJ

    Împrumut BIRD nr.8695- RO-RO

    2022

    74 de sisteme de video-

    conferință instalate




    7.2.5. Dotarea structurilor Ministerului Public (PICCJ, DIICOT, DNA, unități de parchet teritoriale) cu echipamente IT, necesare în condițiile respectării măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19. Asigurarea unui sistem integrat de stocare și securizare a accesului la datele PICCJ


    PICCJ, DIICOT,

    DNA, unități de parchet teritoriale


    50.500 mii lei fără TVA,

    9.595


    mii lei TVA


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2024

    Echipamente și licențe office: aprox. 1245 buc.

    laptop, 672 buc. scanner A4,

    435 scanner A3,1245 buc.

    suite MS Office 2019,

    2419 buc. Desktop Creșterea capacității de stocare unificată cu

    146 TB utili


    7.2.6. Îmbunătățirea infrastructurii de comunicații a Ministerului Public (routere)


    PICCJ, DIICOT, DNA

    7.008 mii lei fără TVA,

    1.332

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2024

    6 routere pentru sediile centrale (PÎCCJ, DNA, DIICOT)

    246 routere pentru

    unitățile teritoriale

    7.3. Optimizarea funcționării parchetelor din perspectiva tehnologiei informației

    7.3.1. Elaborarea unui plan etapizat de înnoire a

    parcului IT la nivelul parchetelor


    PICCJ

    Nu sunt necesare

    resurse suplimentare


    2025

    Plan etapizat disponibil

    Cadru tehnico- operațional în domeniul tehnologiei informației optimizat

    7.3.2. Implementarea planului etapizat de înnoire

    a parcului IT la nivelul parchetelor


    PICCJ


    Buget de stat


    2025

    Plan etapizat implementat

    55

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact




    7.3.3. Introducerea unui sistem informatic de calcul al volumului și complexității activității procurorilor și parchetelor


    PICCJ

    Buget finanțat prin POCA 2014-2020

    (proiectul SIPOCA 761)

    15.521.407,21

    lei buget total, din care 10.393.382,79

    lei bugetul MP-PICCJ


    2023


    Sistem informatic implementat



    7.3.4. Analiza domeniilor în care urmează să fie recrutați specialiști la parchete


    PICCJ

    Nu necesită fonduri suplimentare


    2023

    Analiză efectuată

    7.3.5. Elaborarea unui program/ghid/metodologie de recrutare/selectare a

    specialiștilor în raport de nevoile identificate


    PICCJ

    Nu necesită fonduri suplimentare


    2024

    Document elaborat și adoptat


    8. Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Justiției, precum și a instituțiilor subordonate


    8.1. Adaptarea structurii organizatorice a MJ la atribuțiile din prevederile legale în vigoare

    8.1.1. Realizarea unui inventar al atribuțiilor ce revin, potrivit legislației în vigoare, MJ și nu sunt transpuse în Hotărârea de organizare și funcționare a

    MJ


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Septembri e 2022


    Inventar atribuții MJ realizat


    Grad de

    îndeplinire activităților din planul anual de activități


    Referință: 61%

    (2020)

    Țintă: 80%

    (2025)


    Grad ocupare

    posturi din schemă


    Referință (2021): 82%


    8.1.2. Corelarea atribuțiilor ce revin Ministerului Justiției prevăzute în acte normative cu atribuțiile din HG nr. 652/2009 și OMJ nr. 120/C/2011 și determinarea noii structuri organizatorice a MJ, care să reflecte în mod cuprinzător atribuțiile MJ potrivit prevederilor legale

    în vigoare


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Octombrie 2022

    HG de

    organizare și funcționare MJ actualizat


    Structură organizatorică actualizată în conformitate

    cu inventarul atribuțiilor

    8.1.3. Actualizarea ROF MJ în conformitate cu noua

    MJ

    Nu sunt necesare

    Decembrie 2022

    ROF MJ

    actualizat conform noii

    56

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    structură organizatorică (de

    corelat cu II. B. 1.3.2.)


    resurse

    suplimentare


    structuri

    organizatorice

    Țintă (2025):

    95%



    8.1.4. Asigurarea capacității organizaționale necesare îndeplinirii atribuțiilor MJ, în conformitate cu noua structură organizatorică (ocupare posturi vacante, formare profesională etc)


    MJ


    Buget de stat


    2023-2025

    Grad de

    ocupare posturi vacante nou înființate Țintă: 100%

    (2023)


    Număr personal instruit/Numă r personal nou angajat în

    baza noii structuri organizațional e


    Ținta: 80%

    (2025)


    8.2. Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul MJ

    8.2.1. Elaborarea unei analize prealabile a managementului resurselor umane vizând statutul tuturor categoriile de personal care își desfășoară activitatea în MJ, care să includă domenii precum: determinarea necesarului de personal, selecția/recrutarea, încadrarea, formarea

    inițială, evaluarea, promovarea, răspunderea disciplinară, formarea continuă


    MJ


    Buget de stat


    Martie 2023


    Analiză prealabilă elaborată


    Nr persoane care participă la programe de formare profesională conform cerințelor, pe

    categorii de personal


    Referință: 100% din planificat (2023)

    8.2.2. Elaborarea unei strategii de resurse umane

    vizând toate categoriile de

    MJ

    Buget de stat

    Decembrie 2023

    Strategie aprobată

    57

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    personal care își desfășoară activitatea în MJ pe baza concluziilor și

    recomandărilor formulate în analiza prealabilă




    Plan de măsuri pentru implementare

    a strategiei aprobat



    8.2.3. Ocuparea posturilor vacante aferente compartimentele unde se

    înregistrează deficit de personal


    MJ


    Buget de stat


    Anual, după caz

    % Posturi scoase la concurs, ocupate

    8.2.4. Îmbunătățirea politicii de formare profesională continue a personalului la nivelul MJ (atât în etapa de planificare, cât și în cele de implementare și evaluare a rezultatelor; corelarea formării continue cu nevoile de dezvoltarea ale instituției

    Elaborarea planului de formare înainte de buget începând cu 2023

    Elaborarea sistemului de raportare privind participarea la cursuri - anual începând cu 2023 pentru 2022


    DRU


    Buget de stat


    Anual


    Plan anual de formare aprobat (3 planuri)


    Raport de monitorizare


    (2 rapoarte aferente anilor 2023,

    respectiv 2024)


    8.3. Asigurarea desfășurării în condiții optime a activităților din domeniul tehnologiei informației


    8.3.1. Suplimentarea numărului de posturi la nivelul Direcției Tehnologia Informației


    MJ


    Buget de stat


    Decembrie 2022

    Aprobare Hotărâre de Guvern privind suplimentarea numărului de posturi la un

    total de 55


    55 de posturi

    ocupate (2025)


    % Grad

    acoperire necesar echipamente

    8.3.2. Elaborare plan multianual privind modernizarea infrastructurii ITC la nivelul instanțelor


    MJ

    Nu necesită resurse suplimentare


    Decembrie 2023

    Plan multianual elaborat și aprobat

    58

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact








    Referință: valoarea din 2023

    Țintă: valoarea aferentă anului 2025



    8.4. Îmbunătățirea capacității DIPFIE-MJ în vederea

    implementării proiectului” Cartierul Justiției” și

    componenta IT a Proiectului

    „Îmbunătățirea Serviciilor Judiciare”/ocuparea posturilor vacante

    8.4.1. Ocuparea posturilor vacante existente (1 post IT și 1 specialist domeniul social și pentru implicarea/dialogul cu

    părțile interesate)


    MJ


    Buget de stat


    Decembrie 2022


    2 posturi ocupate


    100% posturi ocupate DIPFIE (2023)

    8.4.2. Efectuarea demersurilor instituționale în vederea stimulării ocupării posturilor din cadrul proiectelor cu finanțare externă, prin modificarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, în vederea implementării proiectului Cartierul pentru Justiție


    MJ


    Nu necesită resurse suplimentare


    Decembrie 2022

    Propuneri pentru stimularea ocupării posturilor din cadrul proiectelor cu finanțare externă transmise Ministerului Muncii și Solidarității

    Sociale

    8.4.3. Extinderea organigramei DIPFIE prin manualul operațional al proiectului Cartierul pentru Justiție și ulterior, ocuparea

    posturilor nou înființate


    MJ


    Buget de stat


    Iunie 2023


    7 posturi ocupate


    8.5. Asigurarea resurselor necesare gestionării proiectelor (pe toate fazele ciclului de proiect)

    8.5.1 Stabilirea unui set de criterii pentru desemnarea persoanelor în echipe de

    proiect


    MJ


    Buget de stat


    Iunie 2022

    Procedură aprobată

    % grupul de experți identificat implicat în derularea proiectelor

    Referință (2021): 0

    8.5.2. Constituirea unui grup de experți la nivelul compartimentelor care să fie pregătit să preia atribuții pe


    MJ


    Buget de stat


    Septembri e 2022

    OMJ privind desemnarea persoanelor în echipa de

    experți

    59

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    proiecte (achiziții, financiar, IT și procese de bază)





    Țintă: 50%

    (2025)


    Percepția privind activitatea Ministerului Justiției evaluată în cadrul sistemului de management al calității


    Referință 4.85

    (din 5) (2021)

    Țintă: 4.95

    (2025)


    Sursa: Raport Analiza implementării Sistemului de management


    8.5.3. Formarea personalului în gestionarea proiectelor


    MJ


    Buget de stat


    Anual, începând cu 2023

    Nevoi de formare identificate incluse în

    Planul anual de formare


    100% personal din echipa de experți format în gestionarea proiectelor


    8.6. Îmbunătățirea funcției de control la nivelul Ministerului justiției

    8.6.1. Realizarea unei analize cu privire la asigurarea îndeplinirii funcției de control și monitorizare exercitată de MJ în domeniul propriu de competență, inclusiv propuneri cu privire la îmbunătățirea activității structurilor cu atribuții de control din cadrul MJ, din unitățile aflate în subordinea MJ și, respectiv, ale profesiilor juridice conexe (instrumente de lucru specifice, formare profesională, mecanism de

    coordonare etc.)


    MJ


    Buget de stat


    Decembrie 2022


    Document de analiză aprobat


    % din planul anual de control implementat


    Referință: 75%(2021)

    Țintă: 100%

    (2025)

    8.6.2. Consolidarea capacității administrative a MJ din perspectiva

    îndeplinirii funcției de


    MJ

    Buget de stat/ fonduri externe

    Decembrie 2025

    Instrumente de lucru elaborate și

    implementate

    60

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    control, inclusiv elaborarea și implementarea de instrumente de lucru specifice activității de control, formare profesională a personalului cu atribuții de control, precum și definirea și implementarea unui mecanism de cooperare între structurile cu atribuții de control din cadrul MJ, din unitățile aflate în subordinea MJ și, respectiv, ale

    profesiilor juridice conexe




    Mecanism de cooperare elaborat și implementat


    al calității la nivelul MJ

    8.7. Dezvoltarea funcției de

    management strategic la nivelul Ministerului Justiției (planificare strategică: elaborare analize și strategii, studii de impact etc., monitorizare implementare documente strategice, evaluarea de politici publice), prin crearea unui compartiment (direcție/serviciu) specific care să cuprindă specialiști în organizare judiciară, specialiști în procese și proceduri judiciare, precum și specialiști în planificare

    strategică, monitorizare și

    8.7.1. Proiectarea unui nou compartiment (serviciu/direcție) cu rol în exercitarea activităților asociate managementului strategic: planificare

    strategic, monitorizare implementare documente strategice, evaluare politici publice: justificare necesitate, rol, atribuții, necesar resurse (corelare cu

    C II 8.1.)


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimentare


    Iulie 2022


    Document elaborat


    Strategie de

    dezvoltare a sistemului judiciar 2022-

    2025, revizuită Țintă: decembrie 2023

    8.7.2. Actualizare ROF potrivit documentului aprobat (corelare cu C II 8.1)


    MJ

    Nu sunt necesare

    resurse suplimentare

    Decembrie 2022

    ROF aprobat, în vigoare


    8.7.3. Operaționalizare compartiment nou înființat


    MJ


    Buget de stat


    Martie 2023


    Compartiment nou funcțional

    61

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    evaluare politici publice









    8.8 Îmbunătățirea funcționării Registrului electronic al asociațiilor, fundațiilor și

    federațiilor și registrele asociate

    8.8.1. Elaborare specificații pentru Upgrade tehnologic Registrului electronic al asociațiilor fundațiilor și federațiilor și registrele asociate potrivit legii (precum cel al Beneficiarilor Reali), transferul datelor din registrele actuale în noua aplicație și constituirea unei baze de date electronice scanate privind documentele aferente dosarelor din

    această materie


    MJ


    7.500 mii lei fără TVA,

    1.425

    mii lei TVA


    Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2023


    Specificații elaborate


    Registrului electronic al asociațiilor fundațiilor și

    federațiilor și registrele asociate îmbunătățit

    8.8.2. Derulare achiziție contractare servicii


    MJ


    2024

    Contract semnat

    8.8.3. Dezvoltare soluție informatică


    MJ


    2025

    Soluție operațională

    8.9. Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul ANP, în principal prin continuarea demersurilor de ocupare a posturilor vacante în vederea îmbunătățirii gradului de ocupare a posturilor prevăzute în statele de

    organizare ale unităților subordonate

    Administrației Naționale a

    8.9.1. Demararea procedurilor de scoatere la concurs a posturilor vacante de conducere conform prevederilor art. 125 alin. (4) din Legea nr. 145/2019

    privind statutul polițiștilor de penitenciare


    ANP


    Buget de stat


    Anual


    Anunț a

    concurs publicat


    13.500 personal existent

    (2025)


    Cel puțin 1 candidat

    8.9.2. Demararea procedurilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante, prin trecerea agenților în categoria

    ofițerilor


    ANP


    Buget de stat


    Anual


    Minim 100 de posturi scoase la concurs

    8.9.3. Demararea procedurilor de concurs

    pentru ocuparea posturilor

    ANP

    Buget de stat

    Anual

    Anunț ocupare

    posturi

    62

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    Penitenciare, prin scoaterea la concurs a unui număr cât mai mare de posturi vacante, în funcție de creditele bugetare aprobate, în special pe sectoarele cu deficit de personal încadrat, concomitent cu

    intensificarea și diversificarea activităților specifice de recrutare a candidaților pentru instituțiile de

    învățământ care pregătesc polițiști de penitenciare.

    vacante, din sursă externă, în special pe sectoarele cu deficit de personal încadrat,




    vacante din sursă externă

    Grad de încadrare a statelor de organizare de

    aproximati v 85%

    recrutat pentru fiecare post alocat



    8.9.4. Recrutare candidați pentru instituțiile de învățământ care pregătesc polițiști de penitenciare


    ANP


    Buget de stat


    Anual

    Candidați cu cel puțin 5 ori mai mulți decât numărul posturilor alocate


    8.10. Consolidarea capacității instituționale a ANP din perspectiva tehnologiei informației


    8.10.1. Dotarea cu echipamente informatice și de comunicații conform acordurilor cadru încheiate la nivel de sistem penitenciar


    ANP


    Buget de stat


    Ianuarie 2023

    -2463

    Calculator all in one;

    -284 Laptop;

    -79 Netork Attached Storage;

    -2 SAN;

    -3 Switch fibra optică;

    -240 Switch cu management


    Echipamente achiziționate date în

    funcțiune


    46 unități penitenciare care dispun de

    8.10.2. Centralizarea necesarului de echipamente IT C în vederea acoperirii integrale a nevoilor de tehnică de calcul și licențelor și achiziția acestora


    ANP


    Buget de stat

    Octombrie 2022

    Necesar de echipamente IT C și licențe din unitățile subordonate, centralizat la nivelul ANP

    63

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact






    Martie 2023


    Decembrie 2023


    2024-2025

    Specificații tehnice pentru achiziția de echipamente IT C și licențe întocmite

    Acorduri-cadru încheiate centralizat la nivelul sistemului penitenciar pentru achiziția echipamentelo r IT C și a licențelor


    Contracte subsecvente pentru achiziția echipamentelo

    r și licențelor încheiate

    contracte subsecvente încheiate



    8.10.3. Dotarea cu echipamente informatice acreditate pentru gestionarea informațiilor clasificate, conform cerințelor ORNISS


    ANP


    Buget de stat


    Decembrie 2022

    -13 buc.

    sistem de calcul TEMPEST nivel A;

    -6 buc. sistem de calcul TEMPEST nivel B;

    -12 buc.

    sistem de calcul TEMPEST nivel C;

    64

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    • 7 buc. imprimantă monocrom nivel A;

    • 6 buc. imprimantă monocrom nivel B;

    • 8 buc. imprimantă monocrom nivel C;

    • 7 buc. scaner nivel A;

    • 4 buc. scaner nivel B;

    -10 buc. scaner nivel C


    46 de unități și sediul central ANP beneficiare ale unei rețele informatice criptate



    Decembrie 2023

    Specificații tehnice întocmite și achiziție echipamente informatice: criptor unu la unu, criptor unu la mai mulți, generator de chei de

    criptare, casetă chei criptare, rack Tempest servere 12U, storage rackabil cu min. 4HDD, firewall

    hardware, switch fibră

    65

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    optică 16

    porturi, UPS

    sistem de

    calcul, UPS rackabil server, media converter Gigabit, fibra optică,

    conectori fibra optică


    3000 utilizatori interni ai PMSWEB

    15000 utilizatori externi ai PMSWEB


    865 utilizatori ai aplicației ERP


    8.10.4. Rescrierea și modernizarea aplicației de evidență a deținuților PMSWEB și instruirea a 237 persoane


    ANP


    POCA


    Octombrie 2023

    Aplicație PMSWEB

    implementată

    237 persoane instruite


    8.10.5. Dotarea cu echipament de calcul, stocare și securitate pentru deservirea aplicației PMSWEB


    ANP


    POCA


    Octombrie 2023

    • 4 servere;

      -2

      echipamente de stocare;

    • 4 switch de fibra optică;

    • 2 switch core;

    • 4 switch de distribuție;

    • echipament de tip firewall


    8.10.6. Închirierea unei aplicații de tip ERP pentru evidența financiar contabilă la nivelul sistemului penitenciar


    ANP


    Buget de stat


    Octombrie 2022


    Ianuarie 2023

    Specificații tehnice pentru aplicația tip ERP întocmite


    Acord-cadru încheiat centralizat pentru aplicația ERP

    66

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact






    2023- 2022

    Aplicație instalată și configurată,

    date istorice importate




    8.11. Continuarea digitalizării serviciilor la nivelul ONRC

    8.11.1. Sistem Electronic Integrat al ONRC consolidat și interoperabil destinat asigurării serviciilor de e- guvernare centrate pe

    evenimente de viață (ONRC v2.0)


    ONRC


    189.384.128

    lei (cu TVA) POCA

    2023*


    *derularea proiectului a început în 2018


    Sistem informatic integrat ONRC operațional


    Număr de persoane care pot lucra la distanță: 1.500 utilizatori


    8.11.2. Asigurarea infrastructurii hardware, software și de comunicații și upgrade tehnologic în vederea Transformării Digitale a ONRC


    ONRC


    48.000 mii lei fără TVA,

    9.120

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2023

    12 pachete software necesar pentru echipamente (licențe)

    1 Pachet Hardware imagistică (aproximativ 1300

    echipamente tip stocare, imprimare și scanare)


    1 pachet Hardware procesare (aproximativ 39

    echipamente tip server, router, switch, rack etc)


    O soluție administrare

    flota

    67

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    O soluție documente


    1.500 licențe MS Ofice Standard


    1 pachet guvernanță IT (140

    participări la sesiuni de instruire, servicii

    consultanță)




    8.11.3. Sistem integrat în regim de telemuncă la nivelul ONRC


    ONRC


    36.000 mii lei fără TVA,

    6.840

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2023

    2 pachet switch- routing cabla re

    2 Pachet routing


    1 Pachet cybersecurity


    1 Pachet echipamente si software


    Echipamente de tip "office", consumabile, asociate


    1 Solutie administrare flota

    1 soluție procesare

    68

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    (HW)+Storage+ Conectivitate

    1 Solutie software procesare si management documente


    1 Pachet echipamente si software Video Conferinta

    1 Pachet Guvernanta IT


    5 Contracte de finanțare semnate: 2024

    (acțiunile 8.11.4

    – 8.11.8)



    8.11.4. Inițiere proiect ”Extinderea Buletinului Procedurilor de Insolvență”


    ONRC


    Fonduri externe

    2023-2024*

    perioada de finalizare a proiectului estimată este 2027


    Cerere de finanțare depusă

    8.11.5. Inițiere proiect ”Managementul planificării și utilizării resurselor ONRC și sistem integrat de tip ERP (Enterprise Resource Planning)”


    ONRC


    Fonduri externe

    2023-2024*

    perioada de finalizare a proiectului estimată este 2027


    Cerere de finanțare depusă

    8.11.6. Inițiere proiect

    „Formarea profesională a personalului ONRC, platformă online de formare profesională la distanță a personalului ONRC și centru

    de formare profesională a personalului ONRC”


    ONRC


    Fonduri externe

    2023-2024*

    perioada de finalizare a proiectului estimată este 2027


    Cerere de finanțare depusă

    69

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    8.11.7. Inițiere proiect

    „Arhivă și bibliotecă virtuală a ONRC și Centru de arhivare fizică și electronică a documentelor ONRC”


    ONRC


    Fonduri externe

    2023-2024*

    perioada de finalizare a proiectului

    estimată este 2027


    Cerere de finanțare depusă



    8.11.8. Inițiere proiect

    „Sistem inteligent de asistență și eficientizare a serviciilor adaptat cerințelor solicitanților de servicii oferite de ONRC (SIAES - Smart Asist Service -

    eONRC)”


    ONRC


    Fonduri externe

    2023-2024*

    perioada de finalizare a proiectului estimată este 2027


    Cerere de de finanțare depusă


    8.12. Creșterea capacității ANC de soluționare a cererilor privind

    cetățenia prin asigurarea resurselor umane necesare și prin modernizare digitală

    8.12.1. Stabilirea numărului posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor propuse a fi scoase la

    concurs


    MJ ANC


    Nu necesită resurse suplimentare


    Iunie 2022


    Nota aprobată

    Cereri de acordare/ redobândire/ renunțare/ retragere a cetățeniei soluționate


    Referință:

    47.474 (2021)

    Țintă: 100.000

    (2025)


    Durata de

    soluționare a

    cererilor de cetățenie Referință: 24

    luni (2021)

    Țintă: 6 luni

    (2025)


    100% răspuns electronic automat la



    8.12.2. Derulare concurs pentru ocuparea posturilor vacante


    INM


    Buget de stat


    Decembrie 2022


    Anunț concurs publicat


    8.12.3. Ocuparea posturilor vacante


    ANC


    Buget de stat


    Decembrie 2025

    Nr. posturi vacante:

    Referință: 13

    (2021)

    Țintă: 0 (2025)

    8.12.4. Suplimentarea schemei de personal cu specialiști IT

    (Corelat cu acțiunea 8.12.6)

    ANC


    MJ


    Buget de stat

    Decembrie 2022

    Nr. posturi suplimentate 3 specialiști IT

    8.12.5. Ocupare posturi vacante specialiști IT

    ANC

    Buget de stat

    Decembrie 2023

    100% posturi

    suplimentate ocupate

    70

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    8.12.6. Actualizarea

    (upgrade-ul) sistemului informatic de management al cererilor de acordare / redobândire / renunțare

    /retragere a cetățeniei de tip „Dosar unic cetățenie” care include:

    1. dezvoltare și implementare software dosar unic și management al documentelor

    2. achiziție echipamente (servere, stații de lucru, licențe, scanere biometrice, scanere documente, echipamente rețea multifuncționale, software OCR și alte necesare)

    3. programare online depunere dosar

    4. verificare online stadiu dosar

    5. sistemul electronic de gestiune a petițiilor

    6. distribuirea aleatorie la Comisia pentru cetățenie a dosarelor

    7. instruire personal intern

    8. interconectare sisteme și instruire extern

    9. Integrare în sistemul electronic național e- guvernare

    10. Garanție și mentenanță 2 ani după implementare


    Ministerul Justiției


    ANC ADR


    6.900

    mii lei fără TVA, 1.311

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2022 -2025

    Sistem nou de management al cererilor AR/RD și de management al documentelor funcțional


    Echipamente mari:

    Stații de lucru/laptop: 95

    Scannere: 15 Scaner pașaport: 15

    Servere: 4

    NAS: 2

    UPS: 9


    2 aplicații noi funcționale (Programare depunere online a dosarului de dobândire a cetățeniei române și SAFA v 2.0)


    Personal intern instruit: 100 persoane


    Personal extern (ex.

    petiții de tip

    „stadiu dosar”


    100% programări realizate online


    Cantitate de hârtie achiziționată și utilizată redusă cu 50%


    71

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    MAE, DGP, DEPABD)

    instruit: 30 persoane




    8.12.7. Actualizarea procedurilor interne de lucru


    ANC


    Nu implică resurse suplimentare


    2025

    Nr. proceduri interne actualizate: 24

    8.12.8. Achiziție, configurare și implementare sisteme de recuperare în caz de dezastru (sisteme de back-up și fail-safe) pentru toate sistemele informatice dezvoltate în proiect - BCDR


    ANC

    600 mii lei fără TVA, 114

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat


    2025

    BCDR

    operațional (1)


    Nr. de teste ale sistemelor efectuate: 2

    teste în 2025


    8.13.

    Amenajarea unui sediu pentru Direcția de Probațiune Ilfov și Direcția de

    Probațiune București

    8.13.1. Licitație, Atribuire

    contract SF + elaborare SF.


    MJ


    3.000.000 lei

    Buget de stat

    2022

    SF elaborat


    Sediu conform din punct de vedere al

    condițiilor de muncă

    8.13.2. Avizare indic. Tehnico-Ec, licitație contract de

    proiectare+execuție, ordin începere serv de proiectare, Elaborare PT și obținere autorizație de execuție


    2023


    Autorizație de construcție obținută

    8.13.3. Avizare doc. Tehnică și ordin începere lucrări

    2024

    Ordin de începere

    lucrări

    8.13.4. Elaborare lucrări

    2026

    Lucrări

    recepționate

    72


    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact

    PILONUL I POLITICI DE CONSOLIDARE A INDEPENDENȚEI SISTEMULUI JUDICIAR ȘI A STATULUI DE DREPT


    1.

    Extinderea accesului cetățenilor la justiție, precum și la asistență judiciară


    1.1. Îmbunătățirea politicii privind taxele judiciare de timbru

    1.1.1. Evaluarea nivelului taxelor judiciare de timbru și a modalităților de plată, stabilirea situațiilor când acestea restrâng considerabil accesul la justiție și propuneri privind

    măsurilor de remediere


    MJ (corelat cu acțiunea 8.7.)


    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    Iunie 2024


    Analiză privind taxele judiciare de timbru realizată


    % propunerile de amendamente promovate de MJ, adoptate


    Țintă: 100%


    Percepția privind necesitatea îmbunătățirii procedurilor judiciare din perspectiva duratei și costurilor


    Referință (2019): 85%

    Țintă (2025):

    80-85%


    Ultimul barometru publicat în exercițiul de planificare


    Sursa: Eurobarometr u Special Stat

    de Drept

    1.1.2. Intervenții legislative, sub formă de (propuneri de) amendamente la Proiectul Legii pentru aprobarea OUG nr. 80/2013, aflată în dezbatere parlamentară, formulate pe baza

    concluziilor și

    recomandărilor rezultate la pct. 1.1.1.


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    Decembrie 2024


    Propuneri de amendamente depuse


    1.2. Optimizarea accesului la ajutorul public judiciar

    1.2.1. Analiză a sistemului asistenței judiciare în România din perspectiva accesului, costurilor și calității care să cuprindă un set de recomandări, inclusive propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ (corelat cu B II

    1.3.1)


    MJ


    Buget de stat

    2024

    (2 ani după operaționali zarea compartime ntului prevăzut la pct 3.1)


    Analiză privind

    ajutorul public judiciar realizată

    Valoare fonduri asistență judiciară accesate


    Referință (2021):

    aproximativ 85 mil lei (plăți efectuate) Țintă: + 20%

    (2025)

    1.2.2. Intervenții legislative

    pe baza concluziilor formulate la punctul 1.2.1

    MJ

    Buget de stat

    2025

    Intervenție

    legislativă promovată


    1.3. Elaborarea unei strategii privind protecția juridică a minorului

    1.3.1. Analiza concluziilor Hotărârii CSM nr. 127/ 2021, prin care a fost aprobat Raportul Inspecției Judiciare privind „practica instanțelor

    de judecată și a parchetelor


    CSM MJ

    Buget de stat


    Septembrie 2022


    Analiză elaborată



    73

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    de pe lângă acestea în investigarea și soluționarea cauzelor privind infracțiuni

    la viața sexuală cu victime minore”,





    Cadru de

    planificare elaborat


    1.3.2. Elaborare unei plan de

    acțiune privind protecția juridică a minorului

    MJ CSM

    Buget de stat

    Decembrie 2022

    Strategie adoptată

    PILONUL II POLITICI PRIVIND CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ LA NIVELUL SISTEMULUI JUDICIAR


    1.4. Înființarea și operaționalizarea la nivelul MJ a unui compartiment dedicat gestionării politicii de asistență judiciară (asistență judiciară în cauzele penale, precum și acordare ajutorului public judiciar) în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute de lege ale Ministerului Justiției în domeniul coordonării și controlului activității de acordare a ajutorului public judiciar

    1.4.1. Elaborare și aprobare notă de înființare cuprinzând rolul și atribuțiile noului compartiment de asistență judiciară și ajutor public judiciar, inclusiv soluții privind asigurarea resurselor

    umane


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    Iulie 2022


    Notă elaborată și aprobată


    Valoare fonduri ajutor public judiciar accesate


    Referință (2021):

    aproximativ 85 mil lei (plăți efectuate) Țintă: + 20%

    (2025)


    1.4.2. Modificare structură organizatorică și ROF MJ


    MJ

    Nu sunt necesare resurse

    suplimenta re


    Septembrie 2022


    ROF MJ

    modificat

    1.4.3. Asigurare resurse

    umane (concurs/detașare/transfer)

    MJ

    Buget de stat

    Decembrie 2022

    Compartiment operațional

    1.4.4. Definirea unui mecanism de monitorizare a accesului, costurilor și calității asistenței judiciare


    MJ

    Nu sunt necesare resurse

    suplimenta re


    Martie 2023

    Mecanism de monitorizare operațional

    1.4.5. Elaborarea unui Raport anual care să conțină inclusiv propuneri de îmbunătățire a politicii de asistență judiciară (acordare a ajutorului public judiciar (asistență judiciară în cauzele penale, precum și acordarea ajutorului public

    judiciar)


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    Anual, începând cu 2023


    Raport anual elaborat

    74

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact



    1.5. Relansarea

    proiectului Educația juridică în școli, în colaborare cu Ministerul Educației și Uniunea Națională a Barourilor din România


    1.5.1. Semnarea Protocolului de colaborare privind educația juridică în scoli/învățământ preuniversitar

    MJ


    Consiliul Superior al Magistraturii


    Ministerul Educației


    UNBR


    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    Septembrie 2022

    Protocol semnat care să includă și un mecanism de implementare și monitorizare


    Nr. unități de învățământ preuniversitar implicate în proiectul ”Educația juridică în școli”


    Referință (2018): 1.934

    Țintă (2025): 2.200/an


    1.5.2. Implementarea Protocolului de colaborare privind educația juridică în scoli/învățământ preuniversitar

    MJ


    Ministerul Educației


    UNBR

    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    2023-2025

    Acțiune de educație judiciară în instituțiile de învățământ: 2/an


    1.6. Îmbunătățirea cadrului tehnic privind proiectarea sediilor de instanțe judecătorești care va permite o dezvoltare unitară a infrastructurii instanțelor, în acord cu ultimele evoluții în materie de

    accesibilitate, comunicații și tranziție

    verde


    1.6.1. Actualizarea Ghidului de proiectare a sediilor de instanțe judecătorești


    MJ

    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    Noiembrie 2022

    Ghid de

    proiectare a

    sediilor de instanțe judecătorești actualizat

    4 sedii de instanță proiectate conform Ghidul de proiectare recepționate: Judecătoriile Horezu, Costești, Tg.

    Neamț, Luduș (2025)



    1.6.2. Aprobare ghid actualizat


    MJ

    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    Decembrie 2022

    Ghid de

    proiectare a

    sediilor de instanțe judecătorești aprobat

    1.7. Construirea a 3 noi sedii de instanțe care vor respecta obiectivul de a realiza necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în conformitate cu orientările naționale,

    care vor fi asigurate prin

    1.7.1. Tribunalul Alba Avizare/aprobare indicatori tehnico-economici


    Derulare procedură achiziție și contractare proiectare și execuție lucrări


    CNI –l MJ

    75.000 mii lei fără TVA, 14.250

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

    aprobat


    Iunie 2022


    Octombrie 2022

    HG de

    aprobare a indicatorilor tehnico- economici adoptat


    Contract semnat


    75

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    certificate de performanță energetică

    Elaborare proiect tehnic și obținere autorizație de construire

    Avizare documentație tehnică și emitere ordin începere lucrări


    Execuție lucrări



    Martie 2023


    Aprilie 2023


    Aprilie 2026

    Autorizație de construire obținută

    Ordin de începere lucrări emis

    Recepție la terminarea lucrărilor


    3 sedii de instanță construite, certificate pentru performanță energetică


    1.7.2. Judecătoria Buzău Procedură atribuire contract studiu de fezabilitate


    Elaborare Studiu de fezabilitate.

    Avizare/aprobare indicatori tehnico -economici


    Derulare procedură achiziție și contractare proiectare și execuție lucrări


    Elaborare proiect tehnic și obținere autorizație de construire


    Avizare documentație tehnică și emitere ordin începere lucrări


    Execuție lucrări


    CNI –l MJ


    65.000 mii lei fără TVA, 12.350

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

    aprobat


    Octombrie 2022


    Februarie 2023


    Mai 2023


    Octombrie 2023


    Noiembrie 2023

    Contract studiu de fezabilitate semnat


    HG de

    aprobare a indicatorilor tehnico- economici adoptat


    Contract proiectare și execuție lucrări semnat


    Autorizație de construire obținută


    Ordin de începere lucrări emis

    76

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact






    August 2026

    Recepție la terminarea

    lucrărilor



    1.7.3. Judecătoria Galați Procedură atribuire contract studiu de fezabilitate


    Elaborare Studiu de fezabilitate.

    Avizare/aprobare indicatori tehnico -economici


    Derulare procedură achiziție și contractare proiectare și execuție lucrări


    Elaborare proiect tehnic și obținere autorizație de construire


    Avizare documentație tehnică și emitere ordin începere lucrări


    Execuție lucrări


    CNI –l MJ


    69.000 mii lei fără TVA, 13.110

    mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

    aprobat


    Aprilie 2022


    August 2022


    Noiembrie 2022


    Martie 2023


    Aprilie 2023


    Aprilie 2026

    Contract studiu de fezabilitate semnat


    HG de

    aprobare a indicatorilor tehnico- economici adoptat


    Contract proiectare și execuție lucrări semnat


    Autorizație de construire obținută


    Ordin de începere lucrări emis


    Recepție la terminarea lucrărilor

    1.8. Finalizarea negocierii acordurilor de împrumut dintre Guvern și Banca Mondială, necesare finanțării

    proiectării complete și

    1.8.1. Inițiere și derulare negocieri aferente acordului de finanțare pentru proiectarea completă a Cartierului pentru Justiție


    MJ

    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    Decembrie 2023

    Acord finanțare proiectare completă Cartier pentru

    Justiție

    Cadru legal și tehnic pregătit pentru începerea lucrărilor de

    construcții,

    77

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact


    realizării lucrărilor de construcții și de

    instalații, inclusiv supraveghere de lucrări, aferente Cartierului pentru Justiție, precum și ratificarea acestora prin lege





    semnat și

    ratificat

    instalații și supraveghere la Cartierul pentru Justiție


    1.8.2. Derulare acord de finanțare pentru proiectare completă a Cartierului pentru Justiție


    MJ

    Buget de stat (împrumut rambursabi

    l BIRD)


    Decembrie 2026

    Proiect tehnic finalizat și aprobat


    1.8.3. Inițiere și derulare negocieri aferente acordului de finanțare pentru lucrări de construcții și instalații, inclusiv supraveghere lucrări


    MJ


    Nu sunt necesare resurse suplimenta re


    Decembrie 2026

    Acord finanțare lucrări construcții, instalații și supraveghere lucrări semnat

    și ratificat


    1.9. Continuarea implementării programelor investiționale în infrastructura instanțelor și parchetelor


    1.9.1. Continuarea implementării „Programului Național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată” prin care 27 de obiective de investiții în sediile de instanțe sunt realizate de Compania Națională de Investiții


    CNI –l MJ


    Buget de stat (buget MDLPA - CNI)

    2022


    2024


    2024


    2023


    2022


    2022


    2022


    2025

    Tribunal Gorj Tribunal Sălaj

    Tribunal Tg. Mureș

    CA Tg Mureș


    Tribunal Teleorman și Judecătoria Alexandria)


    Tribunal Vâlcea


    Judecătoria Slatina


    Tribunal Hunedoara și


    11 instanțe conforme din punct de vedere al accesului la justiție și

    condițiilor de muncă


    53 instanțe de judecată reabilitate/ amenajate/

    78

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact







    2023

    Judecătoria Deva

    Judecătoria Târgoviște

    modernizate/ex tinse/noi


    7 unități de parchet conforme din punct de vedere al condițiilor de muncă


    10 unități de parchet conforme din punct de vedere al condițiilor de muncă



    1.9.2. Continuarea implementării „Programului Național de consolidare a infrastructurii parchetelor” prin care 7 obiective de investiții în sediile de parchete sunt realizate de Compania Națională de Investiții


    CNI


    PICCJ


    Buget de stat(buget MDLPA- CNI)

    2022


    2024


    2025


    2025


    2025


    2025


    2025

    PT Bacău


    PT Gorj


    PJ Tg. Mureș PT Tulcea PCA Galați

    PT Hunedoara


    PT Sălaj


    1.9.3. Continuarea implementării ,,Programul Național de construcții de interes public sau social,, prin care 10 obiective de investiții, reparații capitale sau modernizări sunt realizate de Compania Națională de Investiții


    CNI


    PICCJ


    Buget de stat(buget MDLPA- CNI)

    2024


    2024


    2024


    2025


    2025


    2025


    2025


    2025


    2025


    2025

    PT Dâmbovița ST DNA Oradea ST DNA Pitești PT Cluj

    PT Ilfov

    Sediu unități de parchet Iași


    PT Dolj


    PJ Craiova PT Galați

    ST DNA

    Constanța

    79

    DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

    Obiectiv

    strategic

    Obiectiv specific

    Acțiune

    Responsabil

    Resurse

    Termen

    Indicatori de performanță

    Realizare

    Rezultat

    Impact









    14 unități de parchet propuse pentru investiții noi /extinderi / reabilitare/ amenajare/ modernizare


    5 sedii închiriate pentru desfășurarea



    1.9.4. Implementarea programului de investiții în sediile de instanță finanțate prin bugetul Ministerului Justiției (50 de obiective de investiții de reparații capitale, modernizare și amenajare sedii; înlocuire tâmplărie exterioară; extindere sediu; reabilitare termică etc.)


    MJ


    Buget de stat

    Decembrie 2022


    Decembrie 2023


    Decembrie 2024


    Decembrie 2025