DECIZIA nr. 716 din 2 noiembrie 2021referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 64 alin. (1), art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 10 februarie 2022
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 40 pct. 5, 6, 14, 20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 13.180/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.690D/2019.2. La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar o cerere pentru comunicarea înregistrării audiovideo a ședinței de judecată și a notelor de ședință, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și al Codului de procedură civilă, precum și concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, reiterând criticile invocate în notele scrise prin care a invocat excepția de neconstituționalitate. În esență, susține că pensiile militare sunt pensii contributive, contrar celor stabilite de Curtea Constituțională și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, potrivit art. 108 din Legea nr. 223/2015, sporul pensiei suplimentare trebuie să se regăsească ca spor la pensie și nu poate face obiectul vreunei reduceri sau anulări, așa cum s-a stabilit prin ordonanțele de urgență ale Guvernului criticate. Chiar art. 11 din Legea nr. 80/1995 stabilește că pensionarii militari beneficiază de sporul pentru ordinul „Meritul Militar“, fiind evident că acest spor trebuie adăugat la pensie, așa cum a fost stabilită prin art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, neputând face obiectul unei reduceri sau renunțări. Acest spor, așa cum a fost gândit de către legiuitor, s-a acordat pentru faptul că militarii au restrânse drepturile constituționale. La data intrării în sistem, militarul știa că beneficiază de acest spor. Or, Guvernul, prin ordonanțe de urgență succesive, l-a redus sau chiar l-a anulat, legiferând într-un domeniu de competența Parlamentului, ceea ce contravine art. 61 din Constituție și Deciziei Curții Constituționale nr. 593 din 15 iulie 2020. Totodată, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că sporul pentru ordinul „Meritul Militar“ se acordă militarilor, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete. Or, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, a stabilit că magistrații beneficiază de aceleași condiții de pensionare ca militarii și polițiștii. De asemenea, arată că militarii au avut o contribuție de 5% pe lună la Fondul de pensie suplimentară și, cu toate că această componentă a pensiei este contributivă, sporul pentru pensia suplimentară nu se mai acordă, fiind anulat. Astfel, solicită Curții Constituționale să constate, pe de-o parte, că ordinul „Meritul Militar“, ca instituție stabilită de Legea nr. 80/1995, nu se mai justifică, de vreme ce sporul nu se mai regăsește, iar, pe de altă parte, că acest spor este necesar să fie adăugat, ca și sporul pentru pensia suplimentară instituit de art. 108 din Legea nr. 223/2015, la pensia rezultată, fără a fi anulat sau chiar redus prin ordonanțe. Așa cum a stabilit și Curtea Constituțională, art. 118 din Constituție impune ca orice modificare cu privire la domeniul militar să se facă prin lege organică, iar nu prin ordonanțe ale Guvernului. Cu referire la celelalte texte criticate, solicită să se constate că încalcă art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece doi militari în situații juridice identice, la intrarea în sistem, au avut promisiunea, prin jurământul de credință, care reprezintă contractul cu statul român, că vor beneficia la trecerea în rezervă de aceleași sume compensatorii. Or, în realitate, ei beneficiază de pensii diferite, în funcție de data pensionării, mai exact înainte sau după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, statul modificând unilateral contractul încheiat cu militarul, deși acesta își apăra țara și după trecerea în rezervă, păstrându-și calitatea de militar. În final, solicită să se admită excepția de neconstituționalitate a tuturor textelor de lege criticate, astfel cum a fost invocată, sens în care depune concluzii scrise.4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă, în esență, jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 652 din 30 octombrie 2018 și nr. 888 din 15 decembrie 2020.5. În replică, autorul excepției de neconstituționalitate susține că, în cazul deciziilor Curții Constituționale menționate de reprezentantul Ministerului Public, excepțiile de neconstituționalitate au fost invocate din alte perspective, nu sub aspectul contractual și al dreptului patrimonial.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6. Prin Încheierea din 7 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.180/3/2019, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ale art. 40 pct. 5, 6, 14, 20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Dan Băzăvan în cadrul soluționării unei cauze având ca obiect o contestație la decizia de pensionare.7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 sunt neconstituționale, deoarece executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.8. Cu privire la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, autorul excepției arată că acestea sunt neconstituționale, deoarece permit interpretarea și calcularea în mod eronat a drepturilor de pensie.9. Referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece „permit judecarea cauzei de către instanțe diferite, fapt ce poate conduce la prelungirea termenului de soluționare, fiind logic ca și cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeași instanță ce se pronunță asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanța de contencios administrativ“. Totodată, se solicită a se califica calea de atac a apelului ca recurs, deoarece competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secția de contencios administrativ.10. În ceea ce privește sporul prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, autorul excepției consideră că acesta nu poate fi pierdut/redus prin efectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, așa cum eronat consideră Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ci trebuie adăugat la pensia netă.11. În final, autorul excepției arată că dispozițiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 sunt neconstituționale, deoarece, fiind formulate ambiguu, au generat interpretări eronate, pensia sa fiind stabilită fără a fi avut în vedere sporul pentru pensia suplimentară. Or, conform art. 11 din Legea nr. 80/1995, sporul prevăzut de această normă trebuie să se adauge la cuantumul pensiei rezultate prin aplicarea limitei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, fiind vorba despre o pensie contributivă, sens în care se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 327 din 25 iunie 2013 și nr. 783 din 29 noiembrie 2018.12. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Astfel, situația juridică specială în care se află reclamantul, respectiv calitatea acestuia de cadru militar în rezervă, a determinat legiuitorul să stabilească anumite reglementări speciale, în ceea ce privește relațiile juridice referitoare la pensia specială de care beneficiază această categorie de pensionari.13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate și concluziile scrise depuse de acesta la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, ale art. 40 pct. 5, 6, 14, 20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare.17. Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 completează art. 3 cu lit. l) și m) din Legea nr. 223/2015 și modifică art. 59 și 60 din aceeași lege. De asemenea, art. 40 pct. 5, 6, 14 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modifică art. 29, 30, art. 64 alin. (1) și art. 108 din Legea nr. 223/2015, iar pct. 25 al art. 40 introduce art. 122^1 în Legea nr. 223/2015. Având în vedere acestea și ținând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 64 alin. (1), art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.18. Dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și din Legea nr. 80/1995 au următorul cuprins:– Art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).– Art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).– Art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995: „Pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“19. Dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015 au următorul cuprins:– Art. 3 lit. l) și m) din Legea nr. 223/2015: În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: [..] l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.;– Art. 64 alin. (1) din Legea nr. 223/2015: „Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.“;– Art. 98 alin. (4) și (5) din Legea nr. 223/2015: (4) Termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.(5) În situația în care contestația nu este soluționată de comisiile de contestații în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanța în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.– Art. 101 din Legea nr. 223/2015: „Litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale.“;– Art. 103 din Legea nr. 223/2015: „Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.“;– Art. 108 din Legea nr. 223/2015: Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.;– Art. 122^1 din Legea nr. 223/2015: „În aplicarea prezentei legi pot fi emise norme aprobate prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne și directorului Serviciului Român de Informații.“20. Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 se referă la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 29 reglementează modalitatea de determinare a cuantumului pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 30 vizează plafonarea pensiei de serviciu (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 59 se referă la indexarea pensiei militare de stat, iar art. 60 stabilește că „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informație, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 54 privind fidelitatea față de țară, art. 56 privind contribuții financiare, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 73 privind categoriile de legi, art. 76 privind adoptarea legilor și a hotărârilor, art. 102 privind rolul și structura Guvernului, art. 108 alin. (3) privind ordonanțele Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 118 privind forțele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private.22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, că acestea prevăd eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice. Autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.23. Referitor la critici similare, însă aduse dispozițiilor art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, care au un conținut normativ similar cu dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, Curtea s-a mai pronunțat, constatând constituționalitatea acestora, prin Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020. Curtea a stabilit la paragraful 24 al acestei decizii, că, referitor la critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, aceasta este neîntemeiată, deoarece „prin dispozițiile art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. Este adevărat că prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reținut că procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. Însă, așa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești. Totodată, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, este adevărat că autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, dar, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica“.24. Întrucât dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 - criticate în prezenta cauză - au un conținut normativ similar cu cel al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 - constatate ca fiind constituționale - considerentele Deciziei nr. 365 din 16 iunie 2020 se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate a acestora este neîntemeiată.25. Referitor la dispozițiile art. 3 lit. l) și m) și ale art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, la paragraful 27 al acestei decizii, Curtea a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“.26. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit, la paragraful 28 al Deciziei nr. 543 din 2 iulie 2020, cele reținute anterior prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.27. În ceea ce privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, „permit interpretarea și calcularea eronate ale drepturilor de pensie“, Curtea reține că nici interpretarea legii și nici calcularea drepturilor de pensie nu ține de competența Curții Constituționale, ci de cea a instanțelor judecătorești, respectiv a caselor de pensii.28. Referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, spre exemplu, Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, Decizia nr. 839 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 26 martie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 48 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021, constatând constituționalitatea acestora. În esență, prin aceste decizii, Curtea a reținut că „stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat și a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opțiunea legiuitorului în materie, opțiune care se situează în marja sa de apreciere, permisă de art. 16 din Constituție, și care dă expresie dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora «cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii»“ (a se vedea Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, paragraful 18).29. Referitor la susținerea autorului excepției, potrivit căreia dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015 „permit judecarea cauzei de către instanțe diferite, fapt ce poate conduce la prelungirea termenului de soluționare, fiind logic ca și cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeași instanță ce se pronunță asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanța de contencios administrativ“, Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit, în realitate, de regulile de competență privind soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor de pensionare formulate în temeiul Legii nr. 223/2015. Or, Curtea Constituțională a stabilit în mod constant în jurisprudența sa că „este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești“ și că „legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură“, „principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege“ (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, reglementarea potrivit căreia litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale (art. 101 din Legea nr. 223/2015), precum și cea potrivit căreia hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel (art. 103 din Legea nr. 223/2015) nu contravin prevederilor sau principiilor constituționale, instituind reguli de competență a soluționării cauzei în primă instanță și în calea de atac a apelului. Pentru aceleași considerente, nu este întemeiată nici solicitarea autorului excepției de neconstituționalitate de a se califica calea de atac a apelului ca recurs, deoarece, în opinia sa, competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secția de contencios administrativ.30. Cu privire la sporul pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, prin Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, paragrafele 19 și 20, Curtea a stabilit că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reținut că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.31. În final, cu privire la dispozițiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, criticate de autorul excepției deoarece sunt „formulate ambiguu“ și „au generat interpretări eronate“, Curtea reține că acestea prevăd acordarea la cuantumul pensiei a unui spor pentru pensionarii militari decorați, după cum urmează: „Pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“ Or, este evident că aceste dispoziții nu contravin prevederilor sau principiilor constituționale, astfel că excepția de neconstituționalitate a acestora este neîntemeiată. În realitate, în mod similar cu critica referitoare la dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, critica autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la art. 11 din Legea nr. 80/1995 vizează includerea sporului pentru militarii decorați cu ordinul „Meritul Militar“ în calculul limitei maxime a pensiei de serviciu, astfel cum este prevăzută de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Or, interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege care prevăd elementele ce intră în calculul pensiei de serviciu, precum și determinarea limitei maxime a pensiei de serviciu intră în sarcina instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.32. În acest sens, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 [...], raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 [...], pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ De asemenea, prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 și 30 din Legea nr. 223/2015, referitoare la sporul pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia.33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 13.180/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 64 alin. (1), art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean-----
| EMITENT |
| Valer Dorneanu | - președinte |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Marian Enache | - judecător |
| Daniel Marius Morar | - judecător |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Ioana Marilena Chiorean | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6. Prin Încheierea din 7 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.180/3/2019, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ale art. 40 pct. 5, 6, 14, 20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Dan Băzăvan în cadrul soluționării unei cauze având ca obiect o contestație la decizia de pensionare.7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 sunt neconstituționale, deoarece executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.8. Cu privire la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, autorul excepției arată că acestea sunt neconstituționale, deoarece permit interpretarea și calcularea în mod eronat a drepturilor de pensie.9. Referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost introduse sau modificate prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece „permit judecarea cauzei de către instanțe diferite, fapt ce poate conduce la prelungirea termenului de soluționare, fiind logic ca și cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeași instanță ce se pronunță asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanța de contencios administrativ“. Totodată, se solicită a se califica calea de atac a apelului ca recurs, deoarece competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secția de contencios administrativ.10. În ceea ce privește sporul prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, autorul excepției consideră că acesta nu poate fi pierdut/redus prin efectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, așa cum eronat consideră Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ci trebuie adăugat la pensia netă.11. În final, autorul excepției arată că dispozițiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 sunt neconstituționale, deoarece, fiind formulate ambiguu, au generat interpretări eronate, pensia sa fiind stabilită fără a fi avut în vedere sporul pentru pensia suplimentară. Or, conform art. 11 din Legea nr. 80/1995, sporul prevăzut de această normă trebuie să se adauge la cuantumul pensiei rezultate prin aplicarea limitei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, fiind vorba despre o pensie contributivă, sens în care se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 327 din 25 iunie 2013 și nr. 783 din 29 noiembrie 2018.12. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Astfel, situația juridică specială în care se află reclamantul, respectiv calitatea acestuia de cadru militar în rezervă, a determinat legiuitorul să stabilească anumite reglementări speciale, în ceea ce privește relațiile juridice referitoare la pensia specială de care beneficiază această categorie de pensionari.13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate și concluziile scrise depuse de acesta la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, ale art. 40 pct. 5, 6, 14, 20 și 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103 și 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare.17. Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 completează art. 3 cu lit. l) și m) din Legea nr. 223/2015 și modifică art. 59 și 60 din aceeași lege. De asemenea, art. 40 pct. 5, 6, 14 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modifică art. 29, 30, art. 64 alin. (1) și art. 108 din Legea nr. 223/2015, iar pct. 25 al art. 40 introduce art. 122^1 în Legea nr. 223/2015. Având în vedere acestea și ținând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 64 alin. (1), art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.18. Dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și din Legea nr. 80/1995 au următorul cuprins:– Art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).– Art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).– Art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995: „Pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“19. Dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015 au următorul cuprins:– Art. 3 lit. l) și m) din Legea nr. 223/2015: În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: [..] l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.;– Art. 64 alin. (1) din Legea nr. 223/2015: „Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.“;– Art. 98 alin. (4) și (5) din Legea nr. 223/2015: (4) Termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.(5) În situația în care contestația nu este soluționată de comisiile de contestații în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanța în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.– Art. 101 din Legea nr. 223/2015: „Litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale.“;– Art. 103 din Legea nr. 223/2015: „Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.“;– Art. 108 din Legea nr. 223/2015: Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.;– Art. 122^1 din Legea nr. 223/2015: „În aplicarea prezentei legi pot fi emise norme aprobate prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne și directorului Serviciului Român de Informații.“20. Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 se referă la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 29 reglementează modalitatea de determinare a cuantumului pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 30 vizează plafonarea pensiei de serviciu (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), art. 59 se referă la indexarea pensiei militare de stat, iar art. 60 stabilește că „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informație, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 54 privind fidelitatea față de țară, art. 56 privind contribuții financiare, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 73 privind categoriile de legi, art. 76 privind adoptarea legilor și a hotărârilor, art. 102 privind rolul și structura Guvernului, art. 108 alin. (3) privind ordonanțele Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 118 privind forțele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private.22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, că acestea prevăd eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice. Autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.23. Referitor la critici similare, însă aduse dispozițiilor art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, care au un conținut normativ similar cu dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, Curtea s-a mai pronunțat, constatând constituționalitatea acestora, prin Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020. Curtea a stabilit la paragraful 24 al acestei decizii, că, referitor la critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, aceasta este neîntemeiată, deoarece „prin dispozițiile art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. Este adevărat că prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reținut că procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. Însă, așa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești. Totodată, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, este adevărat că autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, dar, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica“.24. Întrucât dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 - criticate în prezenta cauză - au un conținut normativ similar cu cel al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 - constatate ca fiind constituționale - considerentele Deciziei nr. 365 din 16 iunie 2020 se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate a acestora este neîntemeiată.25. Referitor la dispozițiile art. 3 lit. l) și m) și ale art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, la paragraful 27 al acestei decizii, Curtea a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“.26. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit, la paragraful 28 al Deciziei nr. 543 din 2 iulie 2020, cele reținute anterior prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.27. În ceea ce privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, „permit interpretarea și calcularea eronate ale drepturilor de pensie“, Curtea reține că nici interpretarea legii și nici calcularea drepturilor de pensie nu ține de competența Curții Constituționale, ci de cea a instanțelor judecătorești, respectiv a caselor de pensii.28. Referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, spre exemplu, Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, Decizia nr. 839 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 26 martie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 48 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021, constatând constituționalitatea acestora. În esență, prin aceste decizii, Curtea a reținut că „stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat și a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opțiunea legiuitorului în materie, opțiune care se situează în marja sa de apreciere, permisă de art. 16 din Constituție, și care dă expresie dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora «cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii»“ (a se vedea Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, paragraful 18).29. Referitor la susținerea autorului excepției, potrivit căreia dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015 „permit judecarea cauzei de către instanțe diferite, fapt ce poate conduce la prelungirea termenului de soluționare, fiind logic ca și cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeași instanță ce se pronunță asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanța de contencios administrativ“, Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit, în realitate, de regulile de competență privind soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor de pensionare formulate în temeiul Legii nr. 223/2015. Or, Curtea Constituțională a stabilit în mod constant în jurisprudența sa că „este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești“ și că „legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură“, „principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege“ (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, reglementarea potrivit căreia litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale (art. 101 din Legea nr. 223/2015), precum și cea potrivit căreia hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel (art. 103 din Legea nr. 223/2015) nu contravin prevederilor sau principiilor constituționale, instituind reguli de competență a soluționării cauzei în primă instanță și în calea de atac a apelului. Pentru aceleași considerente, nu este întemeiată nici solicitarea autorului excepției de neconstituționalitate de a se califica calea de atac a apelului ca recurs, deoarece, în opinia sa, competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secția de contencios administrativ.30. Cu privire la sporul pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, prin Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, paragrafele 19 și 20, Curtea a stabilit că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reținut că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.31. În final, cu privire la dispozițiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, criticate de autorul excepției deoarece sunt „formulate ambiguu“ și „au generat interpretări eronate“, Curtea reține că acestea prevăd acordarea la cuantumul pensiei a unui spor pentru pensionarii militari decorați, după cum urmează: „Pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“ Or, este evident că aceste dispoziții nu contravin prevederilor sau principiilor constituționale, astfel că excepția de neconstituționalitate a acestora este neîntemeiată. În realitate, în mod similar cu critica referitoare la dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, critica autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la art. 11 din Legea nr. 80/1995 vizează includerea sporului pentru militarii decorați cu ordinul „Meritul Militar“ în calculul limitei maxime a pensiei de serviciu, astfel cum este prevăzută de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Or, interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege care prevăd elementele ce intră în calculul pensiei de serviciu, precum și determinarea limitei maxime a pensiei de serviciu intră în sarcina instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.32. În acest sens, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 [...], raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 [...], pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ De asemenea, prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 și 30 din Legea nr. 223/2015, referitoare la sporul pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia.33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 13.180/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 3 lit. l) și m), art. 28-30, art. 59, 60, art. 64 alin. (1), art. 98 alin. (4) și (5), art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari