DECIZIA nr. 616 din 5 octombrie 2021referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 și ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1251 din 30 decembrie 2021



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Patricia Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Enache în Dosarul nr. 5.675/120/2017 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 234D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 604D/2019, nr. 708D/2019 și nr. 875D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 și ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Stelian Banu în Dosarul nr. 5.674/120/2017 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Gheorghe Urse în Dosarul nr. 1.931/113/2018 al Tribunalului Brăila - Secția I civilă și de Nicu Vaida în Dosarul nr. 2.938/100/2017 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1.4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 604D/2019, nr. 708D/2019 și nr. 875D/2019 la Dosarul nr. 234D/2019, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 256 din 20 aprilie 2021.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.675/120/2017 și Încheierea din 14 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.674/120/2017, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția fost ridicată de Gheorghe Enache și Stelian Banu cu prilejul soluționării unor acțiuni privind recalcularea pensiilor militare de stat.8. Prin Încheierea din 19 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.931/113/2018, Tribunalul Brăila - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 și ale art. 108 din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Urse cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei miliare de stat.9. Prin Încheierea din 28 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.938/100/2017, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1 a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de Nicu Vaida cu prilejul soluționării unei acțiuni privind recalcularea pensiei militare de stat.10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că au plătit contribuție pentru pensia suplimentară, așa cum a fost aceasta reglementată prin dispozițiile art. 58-61 și ale art. 63 din Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară, și care, ulterior, prin Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, a fost transformată în contribuție individuală la bugetul de stat, iar apoi, în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în contribuție individuală de asigurări sociale. Prin urmare, dreptul la pensia suplimentară este un drept preconstituit încă din perioada activă a militarului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie procentual la acest fond, iar statul are obligația corelativă ca, în perioada pasivă a vieții, să plătească, suplimentar față de pensia militară de stat, o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității. Fiind o pensie care are la bază acest principiu, reglementarea acesteia cade sub incidența prevederilor constituționale ale art. 47 alin. (2), așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010. Or, dispozițiile de lege criticate introduc în plafonul maximal de 85% din baza de calcul al pensiei și procentele aferente sporului pentru contribuția la pensia suplimentară, astfel că pensionarii cu o vechime mai mare pierd din acest spor sau nu îl mai primesc deloc. De asemenea, autorii excepției susțin că sumele plătite cu titlu de contribuții la fondul pentru pensia suplimentară sunt vărsate în unități bancare, producătoare de dobânzi, și pot fi considerate depozite la termen, ceea ce dă naștere unui drept de creanță asupra statului. Prin urmare, consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție.11. Pentru aceleași motive, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora România este stat de drept.12. Autorii excepției susțin și că dispozițiile art. 30 și ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt discriminatorii, întrucât plafonarea pensiilor determină ca persoane cu vechimi diferite, aflate în situații juridice diferite, să fie supuse unui tratament juridic egal.13. De asemenea, consideră că dispozițiile de lege criticate discriminează pensionarii care se supun prevederilor Legii nr. 223/2015 în raport cu beneficiarii pensiilor reglementate de alte acte normative, așa cum sunt Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România și Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României. Arată că, în cazul acestor legi, pensiile sunt plafonate la 100% din baza de calcul aplicată la stabilirea pensiilor de serviciu.14. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă, Tribunalul Brăila - Secția I civilă și Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1 apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Se arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate se încadrează în marja de apreciere a statului în ceea ce privește stabilirea drepturilor de asigurări sociale și se aplică, fără discriminări, tuturor beneficiarilor pensiilor militare de stat care se află în aceeași situație.15. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 30 și ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:– Art. 30: „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“– Art. 108: Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.19. Autorii excepției susțin că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Decizia nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, sau Decizia nr. 256 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 iulie 2021.21. Prin deciziile mai sus amintite, Curtea, examinând critica de neconstituționalitate care se referea la plafonarea cuantumului pensiei militare de stat la 85% din valoarea bazei de calcul, precum și la faptul că sporul pentru pensia suplimentară a fost inclus în baza de calcul al pensiei, a arătat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar care se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reținut că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.22. Curtea a mai amintit că, potrivit dispozițiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, „în situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. Prin urmare, cuantumul pensiei militare aflate în plată nu a fost diminuat, chiar dacă, în urma recalculării, a rezultat o pensie mai mică.23. Cu referire la pretinsa discriminare a pensionarilor militari față de alți titulari de pensii de serviciu, Curtea a reținut că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, diferențe care au ca fundament particularitățile acestor profesii.24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Enache în Dosarul nr. 5.675/120/2017 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Stelian Banu în Dosarul nr. 5.674/120/2017 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Gheorghe Urse în Dosarul nr. 1.931/113/2018 al Tribunalului Brăila - Secția I civilă și de Nicu Vaida în Dosarul nr. 2.938/100/2017 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1 și constată că dispozițiile art. 30 și ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, Tribunalului Brăila - Secția I civilă și Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1 și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2021.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea    -----