DECIZIA nr. 59 din 13 septembrie 2021referitoare la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 raportate la prevederile art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 10 din anexa nr. II cap. II din aceeași lege, precum și la prevederile art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1049 din 2 noiembrie 2021
Dosar nr. 1.638/1/2021
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.638/1/2021 este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 37 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare.2. Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:Încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, republicată, intervine de drept sau este condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege pentru promovarea în funcție, respectiv încadrarea în cheltuielile de personal, aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea nr. 153/2017, și transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea nr. 153/2017 și art. 41 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2011.5. Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei a fost depus raportul întocmit, comunicat conform prevederilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă.6. Președintele completului, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.308/63/2020, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată.II. Normele de drept intern incidente8. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 95/2006 + Articolul 207(2) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.(3) Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) și (2) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire.9. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017 + Articolul 31(8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget. + Articolul 10al anexei nr. II(1) În unitățile sanitare publice din sistemul sanitar promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării.(2) Criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, de comun acord cu organizațiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.10. Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, denumit în continuare Regulament-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011 + Articolul 41(1) Prin promovare se asigură evoluția în carieră a personalului contractual, prin trecerea într-un grad superior sau treaptă profesională superioară, într-o funcție de conducere sau într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior.(2) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face, de regulă, pe un post vacant, iar, în situația în care nu există un asemenea post, se face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.(3) Promovarea într-o funcție de conducere se face pe un post vacant cu respectarea prevederilor art. 1-40 referitoare la ocuparea unui post vacant prin concurs sau examen.(4) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face prin transformarea postului din statul de funcții în care aceasta este încadrat într-un post prevăzut cu studii superioare de scurtă sau de lungă durată, al cărui grad profesional este imediat superior celui de debutant, cu menținerea gradației avute la data promovării, ca urmare a obținerii unei diplome de nivel superior și a promovării examenului organizat în acest sens, cu respectarea prevederilor art. 41^1, 44 și 45.(5) Propunerea de promovare într-o funcție cu un nivel de studii superior, ca urmare a absolvirii de către salariat a unor forme de învățământ superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau considerată de autoritatea ori instituția publică ca fiind utilă pentru desfășurarea activității, justificată de necesitatea modificării fișei de post, se face de către șeful ierarhic superior la cererea salariatului, însoțită de copia legalizată a diplomei de licență, respectiv a diplomei de absolvire sau, după caz, de adeverința care să ateste absolvirea studiilor, eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată, și este aprobată de către conducătorul autorității ori instituției publice.(6) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face numai în măsura în care conducătorul autorității sau instituției publice decide ca atribuțiile din fișa postului să fie modificate în mod corespunzător.(7) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face prin examen, în baza unui referat de evaluare întocmit de șeful ierarhic și aprobat de conducătorul autorității sau instituției publice.(8) Examenul de promovare în grade sau trepte profesionale se poate organiza trimestrial, semestrial sau anual, în funcție de decizia conducătorului autorității ori instituției publice.(9) Referatul de evaluare întocmit de șeful ierarhic cuprinde următoarele elemente: a) descrierea activității desfășurate de candidat; b) nivelul de însușire a legislației specifice activității desfășurate; c) aptitudinile pe care le-a dovedit candidatul în modul de îndeplinire a atribuțiilor; d) conduita candidatului în timpul serviciului; e) propunerea de promovare; f) bibliografia și, după caz, tematica examenului de promovare; g) propuneri privind componența comisiei de examinare și cea de soluționare a contestațiilor.(10) Referatul de evaluare se depune până în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru la compartimentul resurse umane sau la persoana desemnată în acest sens.III. Expunerea succintă a procesului11. La 10 iulie 2020, reclamanta A a chemat în judecată pe pârâtul B și a solicitat obligarea acestuia la încadrarea în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal, cu majorarea salariului de bază lunar, începând cu luna octombrie 2019, și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit noii încadrări și cele efectiv încasate, începând cu luna octombrie 2019.12. Prin Sentința civilă nr. 2.420 din 28 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 4.308/63/2020, s-a admis acțiunea introductivă și a fost obligat pârâtul să o încadreze pe reclamantă în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal, cu majorarea salariului de bază lunar, începând cu luna octombrie 2019, și să plătească reclamantei diferența dintre drepturile salariale cuvenite potrivit noii încadrări și cele efectiv încasate începând cu luna octombrie 2019, reținându-se, în esență, că acesteia îi sunt aplicabile prevederile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, dat fiind că, potrivit probatoriului administrat în cauză, este asistent medical generalist, absolvent de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată, conform Diplomei de absolvire nr. 3 din februarie 2010, a dobândit gradul principal, așa cum rezultă din probatoriul administrat, și a absolvit în anul 2020 studii superioare de asistent medical generalist licențiat, așa cum rezultă din Diploma de licență nr. 0416643 din 20 februarie 2020, fiind îndeplinite condițiile pentru promovarea acesteia într-o funcție corespunzătoare studiilor superioare absolvite, dispozițiile legii fiind obligatorii și imperative.Contrar celor susținute de pârât, nu este vorba despre promovarea în grad sau treaptă profesională a reclamantului, care, potrivit legii, își păstrează gradul și treapta avută la data promovării, ci este vorba despre trecerea sa pe o funcție corespunzătoare studiilor superioare, dispozițiile legale enunțate fiind clare și imperative și nu cuprind alte condiții, astfel că refuzul pârâtului de a proceda la încadrarea în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului principal și a gradației avute la data promovării, este nejustificat.13. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul B, arătând că se impune admiterea acestuia și schimbarea hotărârii apelate, susținând că organizarea activității se face de către angajator, nu de angajat, în conformitate cu regulile prevăzute de Legea nr. 95/2006 și în funcție de necesitățile concrete ale unității spitalicești, cu încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli (conform Legii-cadru nr. 153/2017).Totodată, s-a arătat că atributul stabilirii gradului profesional al personalului medical, precum și aplicarea concretă a normativului de personal aparțin exclusiv angajatorului, care își construiește bugetul de cheltuieli în funcție de veniturile obținute, neputând fi obligat angajatorul să își modifice statul de funcții de către angajat, așa cum se solicită, iar instanța nu se poate substitui organului administrativ competent să aprecieze cu privire la oportunitatea modificării gradului posturilor din statul de funcții al spitalului. Referitor la art. 207 din Legea nr. 95/2006 s-a arătat că încalcă dreptul de proprietate al angajatorului, forțându-l să creeze un post de care nu are nevoie și pentru care nu are resursele necesare.14. Intimata A a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.15. În cadrul soluționării apelului s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea soluționării cauzei.IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării16. Conform art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că:a) de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 depinde soluționarea pe fond a cauzei, respectiv trebuie stabilit dacă încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept sau este condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege pentru promovarea în funcție, respectiv încadrarea în cheltuielile de personal, aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011;b) problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printro altă hotărâre, astfel cum rezultă din jurisprudența publicată până în prezent;c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție consultate la momentul sesizării.V. Punctul de vedere al titularului sesizării17. Chestiunea de drept sesizată se axează pe modul în care se pot interpreta dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, anume dacă reglementează un drept imperativ, ce izvorăște în mod direct din acel text legal, sau un drept condiționat de îndeplinirea cerințelor prevăzute pentru promovarea în funcție, respectiv încadrarea în cheltuielile de personal, aprobate în buget.18. Pe de o parte, reclamanta se concentrează pe caracterul imperativ al textului legal: „asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării“.19. Pe de altă parte, textul legal de mai sus cuprinde și o trimitere - succintă - la procedura de promovare: „cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării“.20. Plecând de la dispozițiile legale incidente, respectiv art. 31 alin. (2) și (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011 și art. 30 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, opinia completului de judecată este în sensul că textele trebuie interpretate în mod coroborat, fără a se da o importanță majoră unei dispoziții privite în mod singular, cu neglijarea modificărilor repetate și de dată recentă ale legislației în materie de salarizare a personalului bugetar, în ansamblu, și a celui medical-sanitar, în particular.21. Există o tendință în practica judiciară actuală de a se considera că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, intervine de drept, prin excepție de la procedura promovării, mizând pe art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, un text formulat în mod echivoc, care poate da naștere la soluții total contradictorii.22. A apreciat completul că sunt dificultăți în interpretarea normei juridice anterior menționate ca fiind de excepție, având în vedere că ea conține instituții juridice care sunt definite prin intermediul altor reglementări, de la care de principiu nu poate deroga, ci, dimpotrivă, se completează cu acestea, pentru lămurirea înțelesului lor.23. Prin urmare, normele de drept supuse analizei nu sunt clare și lipsite de echivoc, fiind evidentă, în opinia completului, prezența unei ambiguități de reglementare sau existența unei sincope în corelarea acestora cu alte dispoziții legale în vigoare.24. Din acest motiv se naște interesul de a accesa mecanismul de unificare a practicii judiciare, reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, chestiunea de drept menținându-și caracterul de noutate în contextul modificărilor aduse legislației personalului contractual din sectorul bugetar prin Legea-cadru nr. 153/2017.VI. Punctul de vedere al părților25. Reclamanta A a considerat admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, problema de drept supusă dezbaterii fiind una veritabilă, concretizându-se în modalități diferite de interpretare a unui text de lege, anume art. 207 din Legea nr. 95/2006.În speță nu este vorba de o încadrare sau promovare pe o funcție, grad sau treaptă profesională în condițiile Legii-cadru nr. 153/2017, ci de o încadrare în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării, în temeiul unui act normativ specific domeniului de activitate, aprobat prin lege, în acest sens fiind și practica constantă a Tribunalului Dolj (Sentința civilă nr. 108/2016 din 19 ianuarie 2016).26. Pârâtul B a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate referitoare la sesizarea instanței supreme, considerând că obligarea angajatorului (spital public), a cărui sursă de finanțare este limitată, la încadrarea conform art. 207 din Legea nr. 95/2006 este abuzivă și în dezacord cu toate celelalte acte normative care reglementează normarea/ încadrarea/promovarea salariaților în spitale (Ordinul ministrului sănătății nr. 1.224/2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asistența medicală spitalicească, precum și pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.778/2006 privind aprobarea normativelor de personal, cu modificările ulterioare, Ordinul ministrului sănătății nr. 1.470/2011 pentru aprobarea criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale a personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 286/2011), sursa de finanțare și/sau încadrarea în buget (Legea-cadru nr. 153/2017, Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 95/2006).VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie27. La nivelul Curții de Apel București, punctul de vedere exprimat de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a fost în sensul că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept, cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, în același sens pronunțându-se și Tribunalul Ialomița.Opinia judecătorilor ce soluționează litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Ilfov este în sensul că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, nu este condiționată de îndeplinirea unor condiții legate de încadrarea în cheltuielile de personal, aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 nu instituie astfel de condiții. 28. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă, instanță arondată Curții de Apel Cluj, a apreciat că încadrarea este imperativă și se face în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2006, având în vedere scopul pentru care a fost modificat acest articol prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2017, acela al „armonizării legislației naționale cu reglementările legislației europene, prin transpunerea Directivei 2013/55/UE de modificare a Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 prin recunoașterea calificărilor profesionale“.Se apreciază că nu este vorba de o promovare în sensul art. 31 alin. (2) teza a II-a din Legea-cadru nr. 153/2017, ci de încadrarea prevăzută de art. 31 alin. (1) teza I din același act normativ, chiar dacă prin aceasta se impune a fi transformat postul corespunzător încadrării dispuse și se modifică și drepturile salariale.Cum încadrarea în buget este prevăzută de art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 doar în cazul promovărilor organizate de angajator, în speță nu este incidentă această normă legală.29. Prin decizia înaintată de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă s-a reținut că nu este vorba despre o promovare în grad sau treaptă profesională, ci este vorba despre o trecere pe o funcție corespunzătoare studiilor superioare; în raport cu dispozițiile legale incidente, care sunt clare și imperative, prevederi care nu cuprind alte condiții, refuzul intimatului unitate spitalicească de a proceda la încadrarea în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului principal și a gradației avute la data promovării, este nejustificat.30. Tribunalul Galați - Secția I civilă, instanță arondată Curții de Apel Galați, prin Sentința nr. 708/2021 din 27 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.083/121/2019, a reținut că propunerea de promovare într-o funcție cu un nivel de studii superior, ca urmare a absolvirii de către salariat a unor forme de învățământ superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau considerată de autoritatea ori instituția publică ca fiind utilă pentru desfășurarea activității, justificată de necesitatea modificării fișei de post, se face de către șeful ierarhic superior la cererea salariatului, însoțită de copia legalizată a diplomei de licență, respectiv a diplomei de absolvire sau, după caz, de adeverința care să ateste absolvirea studiilor, eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată, și este aprobată de către conducătorul autorității ori instituției publice, iar promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face numai în măsura în care conducătorul autorității sau instituției publice decide ca atribuțiile din fișa postului să fie modificate în mod corespunzător. 31. Opinia exprimată de judecătorii Secției de conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Curții de Apel Iași este în sensul că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, este condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege pentru promovarea în funcție, respectiv încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, înaintându-se hotărâri judecătorești.Pe rolul Tribunalului Iași - Secția I civilă - litigii de muncă și asigurări sociale a fost identificată o singură cauză cu obiect similar, în care s-a admis acțiunea și a fost obligată pârâta să încadreze reclamanta pe postul de asistent medical generalist cu studii superioare, cu menținerea gradului și funcției de asistent șef clinică chirurgie, cu operarea în contractul individual de muncă a acestei încadrări, începând cu 10 ianuarie 2018, și să achite reclamantei diferențele salariale aferente încadrării pe post cu studii superioare, începând cu 10 ianuarie 2018 și până la 21 mai 2018.La nivelul Tribunalului Vaslui s-a identificat practică judiciară în sensul că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept și nu este condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege pentru promovarea în funcție, respectiv încadrarea în cheltuielile de personal, aprobate prin buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, însă prin Decizia civilă nr. 292 din 2 mai 2018 a Curții de Apel Iași, soluția Tribunalului Vaslui a fost schimbată în tot.32. Ministerul Public a comunicat că, prin Adresa nr. 998/C/2.857/III-5/2021 din 12 iulie 2021, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.33. La nivelul curților de apel Bacău, Brașov, Constanța, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara nu a fost identificată practică judiciară în care să se fi analizat această chestiune de drept.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 34. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Curții Constituționale nu a fost identificată jurisprudență relevantă.IX. Raportul asupra chestiunii de drept35. Prin raportul întocmit conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă s-a apreciat că încadrarea asistenților medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept, nefiind condiționată de îndeplinirea altor cerințe pentru promovarea în funcție, respectiv de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și de transformarea postului avut întrun post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011.X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.I. Asupra admisibilității sesizării36. Analiza condițiilor de admisibilitate instituite de legiuitor în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă conduce spre concluzia că acestea sunt întrunite.37. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, condițiile de admisibilitate au fost identificate după cum urmează:a) existența unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanță;b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;c) chestiunea de drept în discuție să aibă caracter de noutate;d) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei probleme de drept, iar aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare;e) de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată.38. În examinarea primelor două condiții de admisibilitate se constată că instanța de trimitere (curtea de apel), învestită cu soluționarea unui apel împotriva hotărârii prin care pârâtul a fost obligat la încadrarea reclamantei în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal și la plata drepturilor salariale aferente, va pronunța o decizie definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă; prin urmare, aceste cerințe de admisibilitate sunt întrunite.39. De asemenea, este îndeplinită și condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită. 40. Din această perspectivă au fost emise adrese către toate curțile de apel, care au procedat la verificări ale jurisprudenței la nivelul instanțelor judecătorești situate în circumscripțiile lor și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție un număr limitat de hotărâri judecătorești identificate în materia care face obiectul sesizării de față. Cum caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, numărul limitat al hotărârilor pronunțate în materia în discuție, precum și opiniile teoretice divergente ale judecătorilor de la instanțele naționale relevă faptul că, deși practica judiciară pare abia a se contura, menținerea incertitudinii interpretării ar putea determina apariția în viitor a jurisprudenței neunitare, fiind întrunită astfel și cerința noutății.41. Este îndeplinită și condiția de admisibilitate care impune ca, asupra chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat. Deși textul art. 519 din Codul de procedură civilă nu prevede în mod expres, spre deosebire de legislația procesual penală internă, modalitatea în care Înalta Curte de Casație și Justiție să fi statuat asupra chestiunii de drept care formează obiectul sesizării, cerința legală este îndeplinită, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau în cadrul unui recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.42. De asemenea, este întrunită și cerința ca soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, atât timp cât chiar autorul căii de atac a apelului care formează obiect al învestirii instanței de trimitere este cel care critică incidența prevederilor art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, reținute de prima instanță, pentru obligarea pârâtului la încadrarea reclamantei în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal și plata drepturilor salariale aferente.X.II. Cu privire la fondul sesizării 43. Potrivit dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, „Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării“. 44. Corelativ, alin. (3) al aceluiași articol precizează că „Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) și (2) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire“. 45. Astfel cum rezultă din expunerea de motive care a însoțit Legea nr. 95/2006, realizarea unui sistem de sănătate modern, din punctul de vedere al practicii medicale, și eficient, din punct de vedere economic, compatibil cu sistemele de sănătate din Uniunea Europeană, este condiționată în mod nemijlocit de realizarea unui cadru normativ coerent și unitar. Legea nr. 95/2006 a fost, așadar, adoptată în considerarea acestor majore deziderate, fiind vorba despre un act normativ ce cuprinde 17 titluri și care este structurat pe domeniile majore de asistență medicală.46. Examinarea în concret a întregului conținut al acestui act normativ trimite la concluzia că este destinat să reglementeze o categorie particulară de relații sociale, anume cele din domeniul sănătății, având deci un domeniu de aplicare specific și, pe cale de consecință, limitat.47. În ce privește înțelegerea relației dintre legea generală și legea specială și delimitarea acesteia din urmă, sunt relevante prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: „Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie.“ 48. Complementar, este util a observa și prevederea cuprinsă în alin. (3) al aceluiași articol al Legii nr. 24/2000: „Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.“ 49. În explicitarea raportului dintre norma generală și cea specială, doctrina și jurisprudența au afirmat, consecvent, că norma specială are prioritate de aplicare față de cea generală, chiar dacă aceasta din urmă ar fi posterioară normei speciale, cu excepția cazului în care norma generală a dispus în mod expres abrogarea sau modificarea celei speciale. Este așadar consacrată preeminența normei speciale, aceasta subzistând până când, în termeni clari și neechivoci, o lege nouă ar dispune abrogarea sau modificarea ei. 50. În ce privește situația particulară a dispozițiilor art. 207 din Legea nr. 95/2006 se observă că actualul lor conținut este rezultatul unor intervenții legislative succesive. Astfel, în forma inițială a legii nu exista nicio prevedere cu un obiect de reglementare asemănător celui în discuție, abia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sanitar^1), introducându-se, după art. 196, un nou articol, 196^1, cu următorul conținut: „Asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.“ ^1) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 30 iunie 2012.51. Prin Legea nr. 358/2013 pentru modificarea art. 196^1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății^2), art. 196^1 din Legea nr. 95/2006 a fost modificat, dobândind următorul conținut:^2) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013.(1) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori moașă se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.(2) Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire. (3) Asistenții medicali cu profil paraclinic, farmacie, medicină dentară, balneofizioterapie, încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în profilul acestora, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării. (4) Asistenții medicali încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în profilul acestora și, ulterior, obțin gradul de principal în profilul studiilor superioare absolvite, beneficiază de încadrarea în funcția de asistent medical principal corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradației avute la data promovării.“52. În anul 2015, Legea nr. 95/2006 a fost republicată, art. 196^1 devenind, după renumerotare, art. 207. 53. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2016^3), dispozițiile art. 207 din Legea nr. 95/2006 au fost din nou modificate, primind următorul conținut, aflat în vigoare și în prezent: ^3) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 2 septembrie 2016.(1) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, la gradul profesional imediat superior gradului de debutant cu menținerea gradației avute la data promovării.(2) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.(3) Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) și (2) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire.(4) Asistenții medicali cu profil paraclinic, precum și farmacie, medicină dentară, balneofizioterapie, nutriție și dietetică încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în aceeași specializare, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, cu menținerea gradației avute la data promovării.(5) Asistenții medicali cu profil paraclinic, precum și, farmacie, medicină dentară, balneofizioterapie, nutriție și dietetică, încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în aceeași specializare se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal avut la data promovării.(6) Asistenții medicali încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în profilul acestora și, ulterior, obțin gradul de principal în profilul studiilor superioare absolvite, beneficiază de încadrarea în funcția de asistent medical principal corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradației avute la data promovării.(7) În cazul asistenților medicali absolvenți de studii postliceale, care au dobândit gradul de principal în profilul specialității de bază și, ulterior, au absolvit un program de pregătire pentru obținerea specializării în unul din domeniile complementare acesteia, se încadrează în funcția corespunzătoare noii specializări cu păstrarea gradului de principal dacă noua specializare aparține profilului specialității de bază, precum și cu menținerea gradației deținute la acea dată.(8) Gradul de principal dobândit în altă specializare aparținând profilului specializării studiilor postliceale absolvite de asistenții medicali care nu dețin un alt titlu de calificare de studii superioare de asistent medical se păstrează și se salarizează conform legii.(9) Exercitarea efectivă a activităților de asistent medical generalist, de asistent medical ori de moașă cu normă întreagă sau echivalent de fracții de normă cu respectarea celorlalte condiții de exercitare prevăzute de lege constituie experiență profesională, după caz, în profesia de asistent medical generalist, de asistent medical, respectiv de moașă.54. Examinarea comparativă, în succesiunea lor, a acestor prevederi legale trimite la concluzia că pentru categoriile de personal medical pe care le vizează intenția legiuitorului a fost, în mod consecvent, aceea de a le asigura, prin chiar voința legii și direct în temeiul acesteia, încadrarea în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite. 55. Rezultă așadar că în cazul asistenților medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, angajatorul avea obligația de a-i încadra în mod direct în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării, fără a mai fi necesară parcurgerea unor proceduri de concurs sau, după caz, de examen și fără a condiționa încadrarea de o analiză de oportunitate din partea conducătorului unității sanitare ori, după caz, a altor entități cu rol managerial sau, în genere, administrative ori de îndeplinirea altor condiții decât cele prevăzute de art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006. 56. Interpretarea literală a dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 trimite la această concluzie, legiuitorul întrebuințând sintagma „se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite“, deci preferând o exprimare categorică și imperativă, care exclude alte condiționări decât cele privitoare la îndeplinirea cerințelor evocate în ipoteza legii: asistenții medicali vizați să fi absolvit studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată întro specializare de profil clinic; să fi dobândit gradul de principal; ulterior obținerii acestui grad, să fi absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă. 57. În raport cu dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, îndeplinirea cumulativă a acestor trei cerințe era, prin ea însăși, suficientă pentru ca asistentul medical să dobândească nu o simplă vocație, ci însuși dreptul de a obține încadrarea sa în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, acesta fiind, cu suficientă evidență, scopul pe care legea l-a urmărit. 58. În ce privește incidența și eventualele implicații ale Hotărârii Guvernului nr. 286/2011^4) pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, este de observat că art. 41 din anexa la acest act normativ, evocat în cuprinsul întrebării adresate de către autorul sesizării, se constituie într-o reglementare cu caracter general (de drept comun), aplicabilă în sistemul bugetar, în vreme ce prevederile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 au, după cum s-a menționat deja mai sus, natura unor norme speciale și derogatorii.^4) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 31 martie 2011.59. Potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, dispozițiile regulamentului-cadru adoptat prin acest act normativ nu se aplică, între altele, instituțiilor și autorităților publice care, prin statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, au reglementat încadrarea și promovarea personalului contractual. 60. Rezultă așadar că, în măsura în care prin statute sau acte normative specifice unui anumit domeniu de activitate sunt reglementate, cu caracter special și derogatoriu, alte condiții pentru promovarea personalului contractual sau pentru trecerea acestuia într-o funcție superioară, acest regim juridic distinct are prioritate de aplicare, el impunându-se în raport cu prevederile cu caracter general cuprinse în regulamentul-cadru. 61. Dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 au un asemenea caracter special, astfel că pentru categoriile de personal avute în vedere de autorul sesizării sunt aplicabile aceste dispoziții, iar nu cele ale Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011. Pe această linie de gândire, nu poate fi deci reținută incidența dispozițiilor art. 41 din regulamentul-cadru^5) în ansamblul lor, ele referindu-se la regimul juridic general (de drept comun) al promovării personalului contractual din sistemul bugetar plătit din fonduri publice, iar nu la situația juridică particulară, reglementată prin norme speciale și derogatorii, a personalului medical avut în vedere prin dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006. ^5) Art. 41 din regulamentul-cadru are următorul conținut:(1) Prin promovare se asigură evoluția în carieră a personalului contractual, prin trecerea într-un grad superior sau treaptă profesională superioară, întro funcție de conducere sau într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior. (2) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face, de regulă, pe un post vacant, iar, în situația în care nu există un asemenea post, se face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior. (3) Promovarea într-o funcție de conducere se face pe un post vacant cu respectarea prevederilor art. 1-40 referitoare la ocuparea unui post vacant prin concurs sau examen. (4) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face prin transformarea postului din statul de funcții în care aceasta este încadrat într-un post prevăzut cu studii superioare de scurtă sau de lungă durată, al cărui grad profesional este imediat superior celui de debutant, cu menținerea gradației avute la data promovării, ca urmare a obținerii unei diplome de nivel superior și a promovării examenului organizat în acest sens, cu respectarea prevederilor art. 41^1, 44 și 45.(5) Propunerea de promovare într-o funcție cu un nivel de studii superior, ca urmare a absolvirii de către salariat a unor forme de învățământ superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau considerată de autoritatea ori instituția publică ca fiind utilă pentru desfășurarea activității, justificată de necesitatea modificării fișei de post, se face de către șeful ierarhic superior la cererea salariatului, însoțită de copia legalizată a diplomei de licență, respectiv a diplomei de absolvire sau, după caz, de adeverința care să ateste absolvirea studiilor, eliberate de o instituție de învățământ superior acreditată, și este aprobată de către conducătorul autorității ori instituției publice. (6) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face numai în măsura în care conducătorul autorității sau instituției publice decide ca atribuțiile din fișa postului să fie modificate în mod corespunzător. (7) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face prin examen, în baza unui referat de evaluare întocmit de șeful ierarhic și aprobat de conducătorul autorității sau instituției publice. (8) Examenul de promovare în grade sau trepte profesionale se poate organiza trimestrial, semestrial sau anual, în funcție de decizia conducătorului autorității ori instituției publice. (9) Referatul de evaluare întocmit de șeful ierarhic cuprinde următoarele elemente: a) descrierea activității desfășurate de candidat; b) nivelul de însușire a legislației specifice activității desfășurate; c) aptitudinile pe care le-a dovedit candidatul în modul de îndeplinire a atribuțiilor; d) conduita candidatului în timpul serviciului; e) propunerea de promovare; f) bibliografia și, după caz, tematica examenului de promovare; g) propuneri privind componența comisiei de examinare și cea de soluționare a contestațiilor. (10) Referatul de evaluare se depune până în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru la compartimentul resurse umane sau la persoana desemnată în acest sens.62. Cu adevărat relevantă în soluționarea sesizării de față este însă clarificarea relației dintre dispozițiile art. 202 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 și cele ale art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017^6). Potrivit art. 31 din această lege, referitor la încadrarea și promovarea unor categorii de persoane: (1) Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale, ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(2) Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.(3) În situația în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcție, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcții.(4) În situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.(5) Promovarea în funcții, în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice.(6) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcție de performanțele profesionale individuale, apreciate cu calificativul «foarte bine», cel puțin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziție a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanții salariaților, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.(7) Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanțelor profesionale individuale, de către conducătorul instituției publice, la propunerea șefului ierarhic, prin acordarea calificativelor «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător», dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.(8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget.^6) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare.63. Autorul sesizării a făcut în mod expres referire la dispozițiile alin. (8) al art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017, apreciind că este necesar a se lămuri dacă, în virtutea acestor dispoziții legale, încadrarea în funcțiile la care se referă art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 se află condiționată de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget. 64. Sub acest aspect este util a observa că în cuprinsul alin. (8) al art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017 se face referire la faptul că ordonatorii de credite „pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget“. Or, sintagma „demararea procedurilor“ trimite la concluzia că prin aceste dispoziții legale sunt vizate situațiile în care declanșarea respectivelor proceduri implică o analiză de oportunitate din partea conducătorului unității sanitare ori, după caz, a altui organ stabilit de lege, urmată, în funcție de rezultatul ei, de adoptarea deciziei de a se declanșa respectivele proceduri^7). ^7) A se vedea, spre exemplu, prevederile art. 41 alin. (5) și (6) din Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011.65. În cazul încadrării în funcție la care se referă art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 nu se pune problema „demarării“ unor proceduri pentru încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, întrucât, după cum s-a arătat deja mai sus, această încadrare are un caracter excepțional, ea intervenind ope legis, deci fără a fi supusă unei analize de oportunitate a conducătorului unității sau, după caz, a altei autorități ori altor condiții decât cele stabilite de legea specială.66. Nu este lipsit de interes a observa și că din interpretarea prevederilor alin. (1)-(3) ale art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă îndeajuns de limpede că legiuitorul a înțeles să afirme, pentru cazurile în care acestea există, preeminența în aplicare a statutelor sau a altor acte normative specifice diferitelor domenii de activitate. Aplicarea regulamentului-cadru, înțeles ca având valoarea unui corp de norme generale (de drept comun) în materie, urmează a fi făcută, potrivit alin. (1) al art. 31 din lege, „Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale“, caz în care „ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului“. Per a contrario, existența unor „statute speciale“ pentru anumite categorii de personal, privitoare la situații juridice determinate, are ca efect întâietatea de aplicare a acestora, iar nu a normelor comune în materie. 67. În ce privește dispozițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017, acestea au următorul conținut: (1) În unitățile sanitare publice din sistemul sanitar promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării.(2) Criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, de comun acord cu organizațiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.68. Se poate constata că aceste dispoziții fac referire la metodologia legală în vigoare și la transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării, precum și la stabilirea prin ordin al ministrului sănătății a criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale. Sunt avute, așadar, în vedere procedurile comune, cu caracter general, iar nu încadrările în funcții care intervin de drept, prin însăși voința legii și în considerarea îndeplinirii unor condiții speciale pe care legea le stabilește pentru aceste situații. 69. Or, încadrarea, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, a asistenților medicali care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, are, după cum sa menționat mai sus, natura unei încadrări în funcție care intervine ope legis. Ea nu urmează așadar regulile comune ale (re)încadrării în funcție, stabilite potrivit metodologiei cu caracter general aflate în vigoare, ci se supune regimului juridic special și derogatoriu pe care legea îl prevede pentru acest tip particular de situație. Pentru toate considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 4.308/63/2020 și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 raportate la prevederile art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 10 din anexa nr. II cap. II din aceeași lege, precum și la prevederile art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, încadrarea asistenților medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept, nefiind condiționată de îndeplinirea altor cerințe pentru promovarea în funcție, respectiv de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și de transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 septembrie 2021.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad----
| EMITENT |
Dosar nr. 1.638/1/2021
| Gabriela Elena Bogasiu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Laura-Mihaela Ivanovici | - președintele Secției I civile |
| Marian Budă | - președintele Secției a II-a civile |
| Denisa Angelica Stănișor | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Simona Lala Cristescu | - judecător la Secția I civilă |
| Andreia Liana Constanda | - judecător la Secția I civilă |
| Eugenia Pușcașiu | - judecător la Secția I civilă |
| Mioara Iolanda Grecuș | - judecător la Secția I civilă |
| Valentin Mitea | - judecător la Secția I civilă |
| Roxana Popa | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Veronica Magdalena Dănăilă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Rodica Zaharia | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Diana Manole | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Iulia Manuela Cîrnu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Beatrice Mariș | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Luiza Maria Păun | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Claudia Marcela Canacheu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Doina Vișan | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Maria Hrudei | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.308/63/2020, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată.II. Normele de drept intern incidente8. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 95/2006 + Articolul 207(2) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.(3) Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) și (2) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire.9. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017 + Articolul 31(8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget. + Articolul 10al anexei nr. II(1) În unitățile sanitare publice din sistemul sanitar promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării.(2) Criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, de comun acord cu organizațiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.10. Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, denumit în continuare Regulament-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011 + Articolul 41(1) Prin promovare se asigură evoluția în carieră a personalului contractual, prin trecerea într-un grad superior sau treaptă profesională superioară, într-o funcție de conducere sau într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior.(2) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face, de regulă, pe un post vacant, iar, în situația în care nu există un asemenea post, se face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.(3) Promovarea într-o funcție de conducere se face pe un post vacant cu respectarea prevederilor art. 1-40 referitoare la ocuparea unui post vacant prin concurs sau examen.(4) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face prin transformarea postului din statul de funcții în care aceasta este încadrat într-un post prevăzut cu studii superioare de scurtă sau de lungă durată, al cărui grad profesional este imediat superior celui de debutant, cu menținerea gradației avute la data promovării, ca urmare a obținerii unei diplome de nivel superior și a promovării examenului organizat în acest sens, cu respectarea prevederilor art. 41^1, 44 și 45.(5) Propunerea de promovare într-o funcție cu un nivel de studii superior, ca urmare a absolvirii de către salariat a unor forme de învățământ superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau considerată de autoritatea ori instituția publică ca fiind utilă pentru desfășurarea activității, justificată de necesitatea modificării fișei de post, se face de către șeful ierarhic superior la cererea salariatului, însoțită de copia legalizată a diplomei de licență, respectiv a diplomei de absolvire sau, după caz, de adeverința care să ateste absolvirea studiilor, eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată, și este aprobată de către conducătorul autorității ori instituției publice.(6) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face numai în măsura în care conducătorul autorității sau instituției publice decide ca atribuțiile din fișa postului să fie modificate în mod corespunzător.(7) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face prin examen, în baza unui referat de evaluare întocmit de șeful ierarhic și aprobat de conducătorul autorității sau instituției publice.(8) Examenul de promovare în grade sau trepte profesionale se poate organiza trimestrial, semestrial sau anual, în funcție de decizia conducătorului autorității ori instituției publice.(9) Referatul de evaluare întocmit de șeful ierarhic cuprinde următoarele elemente: a) descrierea activității desfășurate de candidat; b) nivelul de însușire a legislației specifice activității desfășurate; c) aptitudinile pe care le-a dovedit candidatul în modul de îndeplinire a atribuțiilor; d) conduita candidatului în timpul serviciului; e) propunerea de promovare; f) bibliografia și, după caz, tematica examenului de promovare; g) propuneri privind componența comisiei de examinare și cea de soluționare a contestațiilor.(10) Referatul de evaluare se depune până în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru la compartimentul resurse umane sau la persoana desemnată în acest sens.III. Expunerea succintă a procesului11. La 10 iulie 2020, reclamanta A a chemat în judecată pe pârâtul B și a solicitat obligarea acestuia la încadrarea în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal, cu majorarea salariului de bază lunar, începând cu luna octombrie 2019, și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit noii încadrări și cele efectiv încasate, începând cu luna octombrie 2019.12. Prin Sentința civilă nr. 2.420 din 28 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 4.308/63/2020, s-a admis acțiunea introductivă și a fost obligat pârâtul să o încadreze pe reclamantă în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal, cu majorarea salariului de bază lunar, începând cu luna octombrie 2019, și să plătească reclamantei diferența dintre drepturile salariale cuvenite potrivit noii încadrări și cele efectiv încasate începând cu luna octombrie 2019, reținându-se, în esență, că acesteia îi sunt aplicabile prevederile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, dat fiind că, potrivit probatoriului administrat în cauză, este asistent medical generalist, absolvent de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată, conform Diplomei de absolvire nr. 3 din februarie 2010, a dobândit gradul principal, așa cum rezultă din probatoriul administrat, și a absolvit în anul 2020 studii superioare de asistent medical generalist licențiat, așa cum rezultă din Diploma de licență nr. 0416643 din 20 februarie 2020, fiind îndeplinite condițiile pentru promovarea acesteia într-o funcție corespunzătoare studiilor superioare absolvite, dispozițiile legii fiind obligatorii și imperative.Contrar celor susținute de pârât, nu este vorba despre promovarea în grad sau treaptă profesională a reclamantului, care, potrivit legii, își păstrează gradul și treapta avută la data promovării, ci este vorba despre trecerea sa pe o funcție corespunzătoare studiilor superioare, dispozițiile legale enunțate fiind clare și imperative și nu cuprind alte condiții, astfel că refuzul pârâtului de a proceda la încadrarea în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului principal și a gradației avute la data promovării, este nejustificat.13. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul B, arătând că se impune admiterea acestuia și schimbarea hotărârii apelate, susținând că organizarea activității se face de către angajator, nu de angajat, în conformitate cu regulile prevăzute de Legea nr. 95/2006 și în funcție de necesitățile concrete ale unității spitalicești, cu încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli (conform Legii-cadru nr. 153/2017).Totodată, s-a arătat că atributul stabilirii gradului profesional al personalului medical, precum și aplicarea concretă a normativului de personal aparțin exclusiv angajatorului, care își construiește bugetul de cheltuieli în funcție de veniturile obținute, neputând fi obligat angajatorul să își modifice statul de funcții de către angajat, așa cum se solicită, iar instanța nu se poate substitui organului administrativ competent să aprecieze cu privire la oportunitatea modificării gradului posturilor din statul de funcții al spitalului. Referitor la art. 207 din Legea nr. 95/2006 s-a arătat că încalcă dreptul de proprietate al angajatorului, forțându-l să creeze un post de care nu are nevoie și pentru care nu are resursele necesare.14. Intimata A a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.15. În cadrul soluționării apelului s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea soluționării cauzei.IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării16. Conform art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că:a) de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 depinde soluționarea pe fond a cauzei, respectiv trebuie stabilit dacă încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept sau este condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege pentru promovarea în funcție, respectiv încadrarea în cheltuielile de personal, aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011;b) problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printro altă hotărâre, astfel cum rezultă din jurisprudența publicată până în prezent;c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție consultate la momentul sesizării.V. Punctul de vedere al titularului sesizării17. Chestiunea de drept sesizată se axează pe modul în care se pot interpreta dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, anume dacă reglementează un drept imperativ, ce izvorăște în mod direct din acel text legal, sau un drept condiționat de îndeplinirea cerințelor prevăzute pentru promovarea în funcție, respectiv încadrarea în cheltuielile de personal, aprobate în buget.18. Pe de o parte, reclamanta se concentrează pe caracterul imperativ al textului legal: „asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării“.19. Pe de altă parte, textul legal de mai sus cuprinde și o trimitere - succintă - la procedura de promovare: „cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării“.20. Plecând de la dispozițiile legale incidente, respectiv art. 31 alin. (2) și (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011 și art. 30 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, opinia completului de judecată este în sensul că textele trebuie interpretate în mod coroborat, fără a se da o importanță majoră unei dispoziții privite în mod singular, cu neglijarea modificărilor repetate și de dată recentă ale legislației în materie de salarizare a personalului bugetar, în ansamblu, și a celui medical-sanitar, în particular.21. Există o tendință în practica judiciară actuală de a se considera că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, intervine de drept, prin excepție de la procedura promovării, mizând pe art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, un text formulat în mod echivoc, care poate da naștere la soluții total contradictorii.22. A apreciat completul că sunt dificultăți în interpretarea normei juridice anterior menționate ca fiind de excepție, având în vedere că ea conține instituții juridice care sunt definite prin intermediul altor reglementări, de la care de principiu nu poate deroga, ci, dimpotrivă, se completează cu acestea, pentru lămurirea înțelesului lor.23. Prin urmare, normele de drept supuse analizei nu sunt clare și lipsite de echivoc, fiind evidentă, în opinia completului, prezența unei ambiguități de reglementare sau existența unei sincope în corelarea acestora cu alte dispoziții legale în vigoare.24. Din acest motiv se naște interesul de a accesa mecanismul de unificare a practicii judiciare, reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, chestiunea de drept menținându-și caracterul de noutate în contextul modificărilor aduse legislației personalului contractual din sectorul bugetar prin Legea-cadru nr. 153/2017.VI. Punctul de vedere al părților25. Reclamanta A a considerat admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, problema de drept supusă dezbaterii fiind una veritabilă, concretizându-se în modalități diferite de interpretare a unui text de lege, anume art. 207 din Legea nr. 95/2006.În speță nu este vorba de o încadrare sau promovare pe o funcție, grad sau treaptă profesională în condițiile Legii-cadru nr. 153/2017, ci de o încadrare în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării, în temeiul unui act normativ specific domeniului de activitate, aprobat prin lege, în acest sens fiind și practica constantă a Tribunalului Dolj (Sentința civilă nr. 108/2016 din 19 ianuarie 2016).26. Pârâtul B a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate referitoare la sesizarea instanței supreme, considerând că obligarea angajatorului (spital public), a cărui sursă de finanțare este limitată, la încadrarea conform art. 207 din Legea nr. 95/2006 este abuzivă și în dezacord cu toate celelalte acte normative care reglementează normarea/ încadrarea/promovarea salariaților în spitale (Ordinul ministrului sănătății nr. 1.224/2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asistența medicală spitalicească, precum și pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.778/2006 privind aprobarea normativelor de personal, cu modificările ulterioare, Ordinul ministrului sănătății nr. 1.470/2011 pentru aprobarea criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale a personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 286/2011), sursa de finanțare și/sau încadrarea în buget (Legea-cadru nr. 153/2017, Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 95/2006).VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie27. La nivelul Curții de Apel București, punctul de vedere exprimat de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a fost în sensul că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept, cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, în același sens pronunțându-se și Tribunalul Ialomița.Opinia judecătorilor ce soluționează litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Ilfov este în sensul că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, nu este condiționată de îndeplinirea unor condiții legate de încadrarea în cheltuielile de personal, aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 nu instituie astfel de condiții. 28. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă, instanță arondată Curții de Apel Cluj, a apreciat că încadrarea este imperativă și se face în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2006, având în vedere scopul pentru care a fost modificat acest articol prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2017, acela al „armonizării legislației naționale cu reglementările legislației europene, prin transpunerea Directivei 2013/55/UE de modificare a Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 prin recunoașterea calificărilor profesionale“.Se apreciază că nu este vorba de o promovare în sensul art. 31 alin. (2) teza a II-a din Legea-cadru nr. 153/2017, ci de încadrarea prevăzută de art. 31 alin. (1) teza I din același act normativ, chiar dacă prin aceasta se impune a fi transformat postul corespunzător încadrării dispuse și se modifică și drepturile salariale.Cum încadrarea în buget este prevăzută de art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 doar în cazul promovărilor organizate de angajator, în speță nu este incidentă această normă legală.29. Prin decizia înaintată de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă s-a reținut că nu este vorba despre o promovare în grad sau treaptă profesională, ci este vorba despre o trecere pe o funcție corespunzătoare studiilor superioare; în raport cu dispozițiile legale incidente, care sunt clare și imperative, prevederi care nu cuprind alte condiții, refuzul intimatului unitate spitalicească de a proceda la încadrarea în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului principal și a gradației avute la data promovării, este nejustificat.30. Tribunalul Galați - Secția I civilă, instanță arondată Curții de Apel Galați, prin Sentința nr. 708/2021 din 27 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.083/121/2019, a reținut că propunerea de promovare într-o funcție cu un nivel de studii superior, ca urmare a absolvirii de către salariat a unor forme de învățământ superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau considerată de autoritatea ori instituția publică ca fiind utilă pentru desfășurarea activității, justificată de necesitatea modificării fișei de post, se face de către șeful ierarhic superior la cererea salariatului, însoțită de copia legalizată a diplomei de licență, respectiv a diplomei de absolvire sau, după caz, de adeverința care să ateste absolvirea studiilor, eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată, și este aprobată de către conducătorul autorității ori instituției publice, iar promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face numai în măsura în care conducătorul autorității sau instituției publice decide ca atribuțiile din fișa postului să fie modificate în mod corespunzător. 31. Opinia exprimată de judecătorii Secției de conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Curții de Apel Iași este în sensul că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, este condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege pentru promovarea în funcție, respectiv încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, înaintându-se hotărâri judecătorești.Pe rolul Tribunalului Iași - Secția I civilă - litigii de muncă și asigurări sociale a fost identificată o singură cauză cu obiect similar, în care s-a admis acțiunea și a fost obligată pârâta să încadreze reclamanta pe postul de asistent medical generalist cu studii superioare, cu menținerea gradului și funcției de asistent șef clinică chirurgie, cu operarea în contractul individual de muncă a acestei încadrări, începând cu 10 ianuarie 2018, și să achite reclamantei diferențele salariale aferente încadrării pe post cu studii superioare, începând cu 10 ianuarie 2018 și până la 21 mai 2018.La nivelul Tribunalului Vaslui s-a identificat practică judiciară în sensul că încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept și nu este condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege pentru promovarea în funcție, respectiv încadrarea în cheltuielile de personal, aprobate prin buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, însă prin Decizia civilă nr. 292 din 2 mai 2018 a Curții de Apel Iași, soluția Tribunalului Vaslui a fost schimbată în tot.32. Ministerul Public a comunicat că, prin Adresa nr. 998/C/2.857/III-5/2021 din 12 iulie 2021, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.33. La nivelul curților de apel Bacău, Brașov, Constanța, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara nu a fost identificată practică judiciară în care să se fi analizat această chestiune de drept.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 34. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Curții Constituționale nu a fost identificată jurisprudență relevantă.IX. Raportul asupra chestiunii de drept35. Prin raportul întocmit conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă s-a apreciat că încadrarea asistenților medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept, nefiind condiționată de îndeplinirea altor cerințe pentru promovarea în funcție, respectiv de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și de transformarea postului avut întrun post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011.X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.I. Asupra admisibilității sesizării36. Analiza condițiilor de admisibilitate instituite de legiuitor în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă conduce spre concluzia că acestea sunt întrunite.37. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, condițiile de admisibilitate au fost identificate după cum urmează:a) existența unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanță;b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;c) chestiunea de drept în discuție să aibă caracter de noutate;d) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei probleme de drept, iar aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare;e) de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată.38. În examinarea primelor două condiții de admisibilitate se constată că instanța de trimitere (curtea de apel), învestită cu soluționarea unui apel împotriva hotărârii prin care pârâtul a fost obligat la încadrarea reclamantei în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal și la plata drepturilor salariale aferente, va pronunța o decizie definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă; prin urmare, aceste cerințe de admisibilitate sunt întrunite.39. De asemenea, este îndeplinită și condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită. 40. Din această perspectivă au fost emise adrese către toate curțile de apel, care au procedat la verificări ale jurisprudenței la nivelul instanțelor judecătorești situate în circumscripțiile lor și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție un număr limitat de hotărâri judecătorești identificate în materia care face obiectul sesizării de față. Cum caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, numărul limitat al hotărârilor pronunțate în materia în discuție, precum și opiniile teoretice divergente ale judecătorilor de la instanțele naționale relevă faptul că, deși practica judiciară pare abia a se contura, menținerea incertitudinii interpretării ar putea determina apariția în viitor a jurisprudenței neunitare, fiind întrunită astfel și cerința noutății.41. Este îndeplinită și condiția de admisibilitate care impune ca, asupra chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat. Deși textul art. 519 din Codul de procedură civilă nu prevede în mod expres, spre deosebire de legislația procesual penală internă, modalitatea în care Înalta Curte de Casație și Justiție să fi statuat asupra chestiunii de drept care formează obiectul sesizării, cerința legală este îndeplinită, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau în cadrul unui recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.42. De asemenea, este întrunită și cerința ca soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, atât timp cât chiar autorul căii de atac a apelului care formează obiect al învestirii instanței de trimitere este cel care critică incidența prevederilor art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, reținute de prima instanță, pentru obligarea pârâtului la încadrarea reclamantei în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal și plata drepturilor salariale aferente.X.II. Cu privire la fondul sesizării 43. Potrivit dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, „Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării“. 44. Corelativ, alin. (3) al aceluiași articol precizează că „Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) și (2) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire“. 45. Astfel cum rezultă din expunerea de motive care a însoțit Legea nr. 95/2006, realizarea unui sistem de sănătate modern, din punctul de vedere al practicii medicale, și eficient, din punct de vedere economic, compatibil cu sistemele de sănătate din Uniunea Europeană, este condiționată în mod nemijlocit de realizarea unui cadru normativ coerent și unitar. Legea nr. 95/2006 a fost, așadar, adoptată în considerarea acestor majore deziderate, fiind vorba despre un act normativ ce cuprinde 17 titluri și care este structurat pe domeniile majore de asistență medicală.46. Examinarea în concret a întregului conținut al acestui act normativ trimite la concluzia că este destinat să reglementeze o categorie particulară de relații sociale, anume cele din domeniul sănătății, având deci un domeniu de aplicare specific și, pe cale de consecință, limitat.47. În ce privește înțelegerea relației dintre legea generală și legea specială și delimitarea acesteia din urmă, sunt relevante prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: „Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie.“ 48. Complementar, este util a observa și prevederea cuprinsă în alin. (3) al aceluiași articol al Legii nr. 24/2000: „Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.“ 49. În explicitarea raportului dintre norma generală și cea specială, doctrina și jurisprudența au afirmat, consecvent, că norma specială are prioritate de aplicare față de cea generală, chiar dacă aceasta din urmă ar fi posterioară normei speciale, cu excepția cazului în care norma generală a dispus în mod expres abrogarea sau modificarea celei speciale. Este așadar consacrată preeminența normei speciale, aceasta subzistând până când, în termeni clari și neechivoci, o lege nouă ar dispune abrogarea sau modificarea ei. 50. În ce privește situația particulară a dispozițiilor art. 207 din Legea nr. 95/2006 se observă că actualul lor conținut este rezultatul unor intervenții legislative succesive. Astfel, în forma inițială a legii nu exista nicio prevedere cu un obiect de reglementare asemănător celui în discuție, abia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sanitar^1), introducându-se, după art. 196, un nou articol, 196^1, cu următorul conținut: „Asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.“ ^1) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 30 iunie 2012.51. Prin Legea nr. 358/2013 pentru modificarea art. 196^1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății^2), art. 196^1 din Legea nr. 95/2006 a fost modificat, dobândind următorul conținut:^2) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013.(1) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori moașă se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.(2) Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire. (3) Asistenții medicali cu profil paraclinic, farmacie, medicină dentară, balneofizioterapie, încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în profilul acestora, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării. (4) Asistenții medicali încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în profilul acestora și, ulterior, obțin gradul de principal în profilul studiilor superioare absolvite, beneficiază de încadrarea în funcția de asistent medical principal corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradației avute la data promovării.“52. În anul 2015, Legea nr. 95/2006 a fost republicată, art. 196^1 devenind, după renumerotare, art. 207. 53. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2016^3), dispozițiile art. 207 din Legea nr. 95/2006 au fost din nou modificate, primind următorul conținut, aflat în vigoare și în prezent: ^3) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 2 septembrie 2016.(1) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, la gradul profesional imediat superior gradului de debutant cu menținerea gradației avute la data promovării.(2) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.(3) Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) și (2) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire.(4) Asistenții medicali cu profil paraclinic, precum și farmacie, medicină dentară, balneofizioterapie, nutriție și dietetică încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în aceeași specializare, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, cu menținerea gradației avute la data promovării.(5) Asistenții medicali cu profil paraclinic, precum și, farmacie, medicină dentară, balneofizioterapie, nutriție și dietetică, încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în aceeași specializare se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal avut la data promovării.(6) Asistenții medicali încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în profilul acestora și, ulterior, obțin gradul de principal în profilul studiilor superioare absolvite, beneficiază de încadrarea în funcția de asistent medical principal corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradației avute la data promovării.(7) În cazul asistenților medicali absolvenți de studii postliceale, care au dobândit gradul de principal în profilul specialității de bază și, ulterior, au absolvit un program de pregătire pentru obținerea specializării în unul din domeniile complementare acesteia, se încadrează în funcția corespunzătoare noii specializări cu păstrarea gradului de principal dacă noua specializare aparține profilului specialității de bază, precum și cu menținerea gradației deținute la acea dată.(8) Gradul de principal dobândit în altă specializare aparținând profilului specializării studiilor postliceale absolvite de asistenții medicali care nu dețin un alt titlu de calificare de studii superioare de asistent medical se păstrează și se salarizează conform legii.(9) Exercitarea efectivă a activităților de asistent medical generalist, de asistent medical ori de moașă cu normă întreagă sau echivalent de fracții de normă cu respectarea celorlalte condiții de exercitare prevăzute de lege constituie experiență profesională, după caz, în profesia de asistent medical generalist, de asistent medical, respectiv de moașă.54. Examinarea comparativă, în succesiunea lor, a acestor prevederi legale trimite la concluzia că pentru categoriile de personal medical pe care le vizează intenția legiuitorului a fost, în mod consecvent, aceea de a le asigura, prin chiar voința legii și direct în temeiul acesteia, încadrarea în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite. 55. Rezultă așadar că în cazul asistenților medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, angajatorul avea obligația de a-i încadra în mod direct în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării, fără a mai fi necesară parcurgerea unor proceduri de concurs sau, după caz, de examen și fără a condiționa încadrarea de o analiză de oportunitate din partea conducătorului unității sanitare ori, după caz, a altor entități cu rol managerial sau, în genere, administrative ori de îndeplinirea altor condiții decât cele prevăzute de art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006. 56. Interpretarea literală a dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 trimite la această concluzie, legiuitorul întrebuințând sintagma „se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite“, deci preferând o exprimare categorică și imperativă, care exclude alte condiționări decât cele privitoare la îndeplinirea cerințelor evocate în ipoteza legii: asistenții medicali vizați să fi absolvit studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată întro specializare de profil clinic; să fi dobândit gradul de principal; ulterior obținerii acestui grad, să fi absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă. 57. În raport cu dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, îndeplinirea cumulativă a acestor trei cerințe era, prin ea însăși, suficientă pentru ca asistentul medical să dobândească nu o simplă vocație, ci însuși dreptul de a obține încadrarea sa în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, acesta fiind, cu suficientă evidență, scopul pe care legea l-a urmărit. 58. În ce privește incidența și eventualele implicații ale Hotărârii Guvernului nr. 286/2011^4) pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, este de observat că art. 41 din anexa la acest act normativ, evocat în cuprinsul întrebării adresate de către autorul sesizării, se constituie într-o reglementare cu caracter general (de drept comun), aplicabilă în sistemul bugetar, în vreme ce prevederile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 au, după cum s-a menționat deja mai sus, natura unor norme speciale și derogatorii.^4) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 31 martie 2011.59. Potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, dispozițiile regulamentului-cadru adoptat prin acest act normativ nu se aplică, între altele, instituțiilor și autorităților publice care, prin statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, au reglementat încadrarea și promovarea personalului contractual. 60. Rezultă așadar că, în măsura în care prin statute sau acte normative specifice unui anumit domeniu de activitate sunt reglementate, cu caracter special și derogatoriu, alte condiții pentru promovarea personalului contractual sau pentru trecerea acestuia într-o funcție superioară, acest regim juridic distinct are prioritate de aplicare, el impunându-se în raport cu prevederile cu caracter general cuprinse în regulamentul-cadru. 61. Dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 au un asemenea caracter special, astfel că pentru categoriile de personal avute în vedere de autorul sesizării sunt aplicabile aceste dispoziții, iar nu cele ale Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011. Pe această linie de gândire, nu poate fi deci reținută incidența dispozițiilor art. 41 din regulamentul-cadru^5) în ansamblul lor, ele referindu-se la regimul juridic general (de drept comun) al promovării personalului contractual din sistemul bugetar plătit din fonduri publice, iar nu la situația juridică particulară, reglementată prin norme speciale și derogatorii, a personalului medical avut în vedere prin dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006. ^5) Art. 41 din regulamentul-cadru are următorul conținut:(1) Prin promovare se asigură evoluția în carieră a personalului contractual, prin trecerea într-un grad superior sau treaptă profesională superioară, întro funcție de conducere sau într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior. (2) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face, de regulă, pe un post vacant, iar, în situația în care nu există un asemenea post, se face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior. (3) Promovarea într-o funcție de conducere se face pe un post vacant cu respectarea prevederilor art. 1-40 referitoare la ocuparea unui post vacant prin concurs sau examen. (4) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face prin transformarea postului din statul de funcții în care aceasta este încadrat într-un post prevăzut cu studii superioare de scurtă sau de lungă durată, al cărui grad profesional este imediat superior celui de debutant, cu menținerea gradației avute la data promovării, ca urmare a obținerii unei diplome de nivel superior și a promovării examenului organizat în acest sens, cu respectarea prevederilor art. 41^1, 44 și 45.(5) Propunerea de promovare într-o funcție cu un nivel de studii superior, ca urmare a absolvirii de către salariat a unor forme de învățământ superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau considerată de autoritatea ori instituția publică ca fiind utilă pentru desfășurarea activității, justificată de necesitatea modificării fișei de post, se face de către șeful ierarhic superior la cererea salariatului, însoțită de copia legalizată a diplomei de licență, respectiv a diplomei de absolvire sau, după caz, de adeverința care să ateste absolvirea studiilor, eliberate de o instituție de învățământ superior acreditată, și este aprobată de către conducătorul autorității ori instituției publice. (6) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face numai în măsura în care conducătorul autorității sau instituției publice decide ca atribuțiile din fișa postului să fie modificate în mod corespunzător. (7) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face prin examen, în baza unui referat de evaluare întocmit de șeful ierarhic și aprobat de conducătorul autorității sau instituției publice. (8) Examenul de promovare în grade sau trepte profesionale se poate organiza trimestrial, semestrial sau anual, în funcție de decizia conducătorului autorității ori instituției publice. (9) Referatul de evaluare întocmit de șeful ierarhic cuprinde următoarele elemente: a) descrierea activității desfășurate de candidat; b) nivelul de însușire a legislației specifice activității desfășurate; c) aptitudinile pe care le-a dovedit candidatul în modul de îndeplinire a atribuțiilor; d) conduita candidatului în timpul serviciului; e) propunerea de promovare; f) bibliografia și, după caz, tematica examenului de promovare; g) propuneri privind componența comisiei de examinare și cea de soluționare a contestațiilor. (10) Referatul de evaluare se depune până în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru la compartimentul resurse umane sau la persoana desemnată în acest sens.62. Cu adevărat relevantă în soluționarea sesizării de față este însă clarificarea relației dintre dispozițiile art. 202 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 și cele ale art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017^6). Potrivit art. 31 din această lege, referitor la încadrarea și promovarea unor categorii de persoane: (1) Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale, ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(2) Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.(3) În situația în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcție, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcții.(4) În situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.(5) Promovarea în funcții, în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice.(6) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcție de performanțele profesionale individuale, apreciate cu calificativul «foarte bine», cel puțin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziție a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanții salariaților, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.(7) Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanțelor profesionale individuale, de către conducătorul instituției publice, la propunerea șefului ierarhic, prin acordarea calificativelor «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător», dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.(8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget.^6) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare.63. Autorul sesizării a făcut în mod expres referire la dispozițiile alin. (8) al art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017, apreciind că este necesar a se lămuri dacă, în virtutea acestor dispoziții legale, încadrarea în funcțiile la care se referă art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 se află condiționată de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget. 64. Sub acest aspect este util a observa că în cuprinsul alin. (8) al art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017 se face referire la faptul că ordonatorii de credite „pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget“. Or, sintagma „demararea procedurilor“ trimite la concluzia că prin aceste dispoziții legale sunt vizate situațiile în care declanșarea respectivelor proceduri implică o analiză de oportunitate din partea conducătorului unității sanitare ori, după caz, a altui organ stabilit de lege, urmată, în funcție de rezultatul ei, de adoptarea deciziei de a se declanșa respectivele proceduri^7). ^7) A se vedea, spre exemplu, prevederile art. 41 alin. (5) și (6) din Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011.65. În cazul încadrării în funcție la care se referă art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 nu se pune problema „demarării“ unor proceduri pentru încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, întrucât, după cum s-a arătat deja mai sus, această încadrare are un caracter excepțional, ea intervenind ope legis, deci fără a fi supusă unei analize de oportunitate a conducătorului unității sau, după caz, a altei autorități ori altor condiții decât cele stabilite de legea specială.66. Nu este lipsit de interes a observa și că din interpretarea prevederilor alin. (1)-(3) ale art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă îndeajuns de limpede că legiuitorul a înțeles să afirme, pentru cazurile în care acestea există, preeminența în aplicare a statutelor sau a altor acte normative specifice diferitelor domenii de activitate. Aplicarea regulamentului-cadru, înțeles ca având valoarea unui corp de norme generale (de drept comun) în materie, urmează a fi făcută, potrivit alin. (1) al art. 31 din lege, „Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale“, caz în care „ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului“. Per a contrario, existența unor „statute speciale“ pentru anumite categorii de personal, privitoare la situații juridice determinate, are ca efect întâietatea de aplicare a acestora, iar nu a normelor comune în materie. 67. În ce privește dispozițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017, acestea au următorul conținut: (1) În unitățile sanitare publice din sistemul sanitar promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării.(2) Criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, de comun acord cu organizațiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.68. Se poate constata că aceste dispoziții fac referire la metodologia legală în vigoare și la transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării, precum și la stabilirea prin ordin al ministrului sănătății a criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale. Sunt avute, așadar, în vedere procedurile comune, cu caracter general, iar nu încadrările în funcții care intervin de drept, prin însăși voința legii și în considerarea îndeplinirii unor condiții speciale pe care legea le stabilește pentru aceste situații. 69. Or, încadrarea, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, a asistenților medicali care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, are, după cum sa menționat mai sus, natura unei încadrări în funcție care intervine ope legis. Ea nu urmează așadar regulile comune ale (re)încadrării în funcție, stabilite potrivit metodologiei cu caracter general aflate în vigoare, ci se supune regimului juridic special și derogatoriu pe care legea îl prevede pentru acest tip particular de situație. Pentru toate considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 4.308/63/2020 și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 raportate la prevederile art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 10 din anexa nr. II cap. II din aceeași lege, precum și la prevederile art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, încadrarea asistenților medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept, nefiind condiționată de îndeplinirea altor cerințe pentru promovarea în funcție, respectiv de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, și de transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 septembrie 2021.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari