LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 27 octombrie 2000
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Prezenta lege instituie regimul juridic al bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil, denumit în continuare patrimoniul cultural naţional, indiferent de proprietarul acestora, prin reglementarea activităţilor specifice de protejare: evidenta, expertizare, clasare, cercetare, depozitare, conservare, restaurare şi punere în valoare, în vederea accesului democratic la cultura şi transmiterii acestor valori generaţiilor viitoare. (2) Patrimoniul cultural naţional este alcătuit din bunuri cu valoare deosebită sau excepţionala, istorica, arheologică, documentara, etnografica, artistică, ştiinţifică şi tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica şi epigrafica, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti la civilizatia universala. + Articolul 2 (1) Statul garantează proprietatea şi asigura, potrivit legii, protejarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional. De asemenea, asigura baza materială şi resursele financiare necesare în vederea descoperirii, evidentei, expertizarii, clasarii, cercetării, depozitarii, conservării, restaurarii, protecţiei şi punerii în valoare. (2) Exercitarea dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, precum şi a dreptului de administrare asupra unui bun din patrimoniul cultural naţional este supusă reglementărilor prezentei legi. + Articolul 3Patrimoniul cultural naţional cuprinde:1. Bunuri arheologice şi istoric-documentare de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) descoperirile arheologice terestre şi subacvatice, unelte, ceramica, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentatie şi harnasament, arme, însemne funerare; b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istorice; c) mărturii materiale şi documentare privind istoria politica, economică, socială, militară, religioasă, ştiinţifică, artistică, sportiva sau din alte domenii; d) manuscrise, incunabule, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofila; e) documente şi tiparituri de interes special: documente de arhiva, harti şi alte materiale cartografice; f) obiecte cu valoare memorialistica; g) obiecte şi documente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, medalii, ponduri, decoraţii, insigne, sigilii, brevete, mărci poştale, drapele şi stindarde; h) piese epigrafice; i) fotografii, clisee fotografice, filme, înregistrări audio şi video; j) instrumente muzicale; k) uniforme militare şi accesorii ale acestora; l) obiecte cu valoare tehnica; m) alte bunuri din această categorie.2. Bunuri cu semnificaţie artistică, de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) opere de arta plastica: pictura, sculptura, desen, gravura, fotografie şi altele; b) opere de arta decorativa şi aplicată din sticlă, ceramica, metal, lemn, textile şi alte materiale, podoabe; c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrarie, mobilier şi altele; d) proiecte şi prototipuri de design; e) materialele primare ale filmelor artistice, documentare şi de animatie; f) alte bunuri din această categorie.3. Bunuri cu semnificaţie etnografica, de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) unelte, obiecte de uz casnic şi gospodăresc; b) piese de mobilier; c) ceramica; d) textile, piese de port, pielarie; e) alte obiecte din metal, lemn, os, piatra, sticlă; f) obiecte de cult; g) podoabe; h) ansambluri de obiecte etnografice; i) alte bunuri din această categorie.4. Bunuri de importanţa ştiinţifică, de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) specimene rare şi colecţii de zoologie, botanica, mineralogie şi anatomie; b) trofee de vanat; c) alte bunuri din această categorie.5. Bunuri de importanţa tehnica, de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) creatii tehnice unicat; b) raritati, indiferent de marca; c) prototipurile aparatelor, dispozitivelor şi maşinilor din creaţia curenta; d) creatii tehnice cu valoare memoriala; e) realizari ale tehnicii populare; f) matritele de compact-discuri şi CD-ROM; g) alte bunuri din această categorie. + Articolul 4Bunurile aparţinând patrimoniului cultural naţional fac parte, în funcţie de importanţa sau de semnificatia lor istorica, arheologică, documentara, etnografica, artistică, ştiinţifică şi tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica şi epigrafica, de vechimea, unicitatea sau raritatea lor, din: a) Fondul patrimoniului cultural naţional, denumit în continuare fond, alcătuit din bunuri culturale de valoare deosebită; b) Tezaurul patrimoniului cultural naţional, denumit în continuare tezaur, alcătuit din bunuri culturale de valoare excepţionala. + Articolul 5 (1) Bunurile culturale mobile pot fi proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativteritoriale sau proprietate privată a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de drept privat. (2) Asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se pot constitui, potrivit formei de proprietate, în condiţiile legii, un drept de administrare sau alte drepturi reale, după caz. + Articolul 6 (1) Ministerul Culturii şi Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor coordonează activităţile specifice din domeniul patrimoniului cultural naţional. (2) Face excepţie de la prevederile alin. (1) Fondul Arhivistic Naţional al României aflat în administrarea Arhivelor Naţionale, precum şi în cea a direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, constituit în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996. (3) Ministerul Culturii reprezintă statul român în relaţiile interne şi internaţionale care au ca obiect patrimoniul cultural naţional. + Articolul 7Autorităţile competente au obligaţia să facă toate demersurile, potrivit convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru redobandirea unor bunuri culturale care au fost exportate ilegal, au fost sustrase din muzee sau colecţii ori sunt deţinute fără temei legal în străinătate. + Articolul 8Autorităţile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional au obligaţia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora. + Capitolul 2 Cercetarea, clasarea şi evidenta + Articolul 9Activitatea de cercetare desfăşurată de cercetatorii ştiinţifici în instituţii publice deţinătoare de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural naţional are ca obiect cercetarea şi valorificarea ştiinţifică a patrimoniului cultural naţional, în principal a celui deţinut de instituţia respectiva. + Articolul 10În sensul prezentei legi, prin clasare se înţelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din categoriile juridice ale patrimoniului cultural naţional mobil, fond şi tezaur, potrivit art. 4. + Articolul 11Declanşarea procedurii de clasare a bunurilor culturale mobile se face:1. Din oficiu, în următoarele situaţii: a) pentru bunurile culturale mobile aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi administrate de instituţii publice; b) pentru bunurile culturale mobile aflate în proprietatea cultelor religioase; c) pentru bunurile culturale mobile care fac obiectul unei vânzări publice prin licitaţie sau prin intermediul unui agent autorizat; d) pentru bunurile culturale mobile pentru care se solicita exportul temporar sau definitiv; e) pentru bunurile culturale mobile descoperite intamplator ori în cadrul unor cercetări sistematice; f) pentru bunurile culturale mobile confiscate; g) pentru bunurile culturale mobile care au făcut obiectul unor tentative de export ilegal; h) pentru bunurile aflate în custodia instituţiilor publice, care urmează să fie restituite.2. La solicitarea persoanelor fizice şi a celorlalte persoane juridice de drept privat, proprietare ale bunului respectiv. + Articolul 12 (1) Clasarea se va efectua pe baza unui raport de expertiza întocmit de experţi acreditaţi de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (2) Clasarea unui bun trebuie finalizată în cel mult 3 luni din momentul declanşării procedurii de clasare. (3) Organismul ştiinţific competent sa hotărască asupra propunerilor de clasare este Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (4) Hotărârea de clasare va fi semnată de preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor şi va fi aprobată prin ordin al ministrului culturii, în interiorul termenului prevăzut la alin. (2). (5) La hotărârea de clasare se anexează în extras concluziile raportului de expertiza prin care se asigura identificarea bunului cultural mobil respectiv, fişa standard a obiectului şi fotografia alb-negru sau color, după caz. (6) În cazul bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare, concluziile raportului de expertiza cuprinzând datele de identificare a bunurilor se vor comunică proprietarului sau titularului de alte drepturi reale în termen de 30 de zile de la data finalizarii expertizei. (7) Contestarea expertizei bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare se face la Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor în termen de 10 zile de la primirea înştiinţării expertului. Soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 20 de zile. + Articolul 13 (1) Instituţiile publice deţinătoare de bunuri culturale mobile aparţinând patrimoniului cultural naţional au obligaţia de a constitui evidenta acestor bunuri atât analitic, prin fişa standard, conform normelor emise de Ministerul Culturii, cat şi sinoptic, prin banca de date, conţinând şi arhiva imagistica. (2) Autorităţile publice în subordinea cărora funcţionează instituţiile deţinătoare de bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional au obligaţia de a asigura resursele financiare necesare în vederea constituirii evidentei informatizate. + Articolul 14 (1) Ministerul Culturii va comunică în scris proprietarului, titularului altor drepturi reale sau, după caz, titularului dreptului de administrare ordinul de clasare în termen de 10 zile de la aprobare. (2) Ministerul Culturii va elibera, pentru fiecare bun clasat, un certificat de clasare şi fişa standard a obiectului. (3) Certificatul de clasare şi fişa standard a obiectului însoţesc bunul clasat şi nu constituie prin ele însele un titlu de proprietate. + Articolul 15 (1) Clasarea are ca efect înscrierea bunurilor culturale mobile în cele doua inventare:- Inventarul Fondului patrimoniului cultural naţional;- Inventarul Tezaurului patrimoniului cultural naţional. (2) Inventarele fondului şi tezaurului sunt întocmite, pe baza ordinelor privind bunurile culturale mobile clasate, de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii. Centralizarea, evidenta informatizata şi administrarea documentelor care au stat la baza întocmirii inventarelor se efectuează de Institutul de Memorie Culturală. (3) Datele privind patrimoniul cultural naţional, cu excepţia listei cuprinzând bunurile culturale mobile şi imaginea acestora, nu au destinaţie publică fără acordul proprietarilor bunurilor. (4) Date privind patrimoniul cultural naţional pot fi furnizate, la cerere, de Ministerul Culturii, instituţiilor specializate, cercetatorilor şi altor specialişti acreditaţi, în vederea desfăşurării unor activităţi specifice de identificare şi cercetare. Valorificarea datelor dobândite astfel poate fi facuta numai cu consimţământul deţinătorului. Comunicarea publică a datelor de identificare a proprietarului se poate face numai cu acordul prealabil al acestuia. (5) Se pot furniza informaţii cuprinse în aceste inventare organelor de poliţie, organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti, numai pentru soluţionarea unor cauze în directa legătură cu respectivele bunuri culturale mobile clasate şi numai cu respectarea prevederilor legale în materie. + Articolul 16 (1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile pentru care s-a declansat procedura de clasare au obligaţia de a permite examinarea bunurilor respective de către experţi acreditaţi. (2) Bunurile culturale mobile pot fi preluate pentru analize de laborator numai în cazuri deosebite şi pentru perioade determinate, prevăzute în normele de clasare a bunurilor culturale mobile, doar cu acordul proprietarilor sau al titularilor altor drepturi reale, după caz; preluarea acestora se face pe baza unui act de predare-primire încheiat cu persoanele fizice sau juridice, după caz, menţionate la alin. (1), în forma prevăzută de normele emise de Ministerul Culturii. + Articolul 17În timpul desfăşurării procedurii de clasare din oficiu a unui bun cultural mobil acesta se afla sub regimul de protecţie prevăzut, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, pentru bunurile clasate în tezaur. + Articolul 18 (1) Dreptul proprietarului de a solicita clasarea unui bun cultural mobil este imprescriptibil. (2) În cazul în care un bun cultural mobil nu a fost clasat, procedura poate fi reluată, la cerere, după minimum 3 ani; în situaţiile în care au apărut elemente noi justificative, acest termen poate fi redus de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 19 (1) Declasarea bunurilor culturale mobile are loc la cererea titularilor drepturilor de proprietate sau din oficiu, în următoarele cazuri: a) invalidarea expertizei; b) distrugere; c) deteriorare grava care nu poate fi remediata prin operaţiuni de restaurare. (2) Declasarea urmează procedura stabilită la clasare. (3) Ordinul de declasare este luat în evidenta inventarului patrimoniului cultural naţional în care figurează bunul respectiv, procedându-se la radierea acestuia din inventar. (4) Ordinul de declasare se comunică în scris proprietarului, titularului altor drepturi reale, precum şi titularului dreptului de administrare, după caz. + Articolul 20Trecerea unui bun cultural mobil dintr-o categorie juridică a patrimoniului cultural naţional în alta se poate face numai cu respectarea aceloraşi proceduri prevăzute pentru clasare. + Articolul 21 (1) Ordinul de clasare, declasare sau de trecere dintr-o categorie în alta a patrimoniului cultural naţional a unui bun cultural mobil poate fi contestat de proprietarul sau de titularul dreptului de administrare la Ministerul Culturii, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Ministerul Culturii este obligat să soluţioneze contestaţia în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia. (3) În cazul în care proprietarul sau titularul dreptului de administrare este nemulţumit de răspunsul la contestaţia adresată Ministerului Culturii, el se poate adresa, în condiţiile Legii contenciosului administrativ, instanţelor judecătoreşti competente. + Capitolul 3 Păstrarea, depozitarea şi asigurarea securităţii bunurilor culturale mobile + Articolul 22 (1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligaţii: a) să asigure cele mai bune condiţii de păstrare, conservare şi, după caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora; b) sa nu deterioreze şi sa nu distruga aceste bunuri, iar în cazul celor din metal nici sa nu le topeasca; c) să asigure securitatea acestor bunuri; d) sa înştiinţeze în termen de maximum 5 zile direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în cazul constatării unui pericol iminent de distrugere sau de degradare grava a acestor bunuri; e) sa nu utilizeze şi sa nu permită utilizarea acestor bunuri la organizarea de spectacole, parade ale modei, ca recuzita cinematografica sau teatrala, precum şi în orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorării ori sustragerii; f) să permită accesul specialiştilor din cadrul direcţiilor judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în scopul constatării stării de conservare a acestor bunuri; în cazul deţinătorilor persoane fizice şi al persoanelor juridice de drept privat accesul specialiştilor direcţiilor judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional va fi posibil numai cu acordul scris al proprietarului privind condiţiile de acces. (2) Proprietarii sau titularii dreptului de administrare a bunurilor culturale mobile clasate au în aceasta calitate şi următoarele obligaţii: a) să asigure restaurarea bunurilor; b) sa încredinţeze executarea lucrărilor de restaurare exclusiv specialiştilor restauratori acreditaţi de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (3) Instituţiile publice specializate şi nespecializate, cultele, precum şi agenţii economici, care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate, au obligaţia sa finanteze achiziţionarea şi instalarea de sisteme antiefractie, antiincendiu şi de asigurare a microclimatului pentru protecţia bunurilor culturale mobile. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lit. e) proprietarii, persoane fizice şi juridice de drept privat, care pot permite, în condiţii contractuale, utilizarea bunurilor culturale mobile clasate în fond la organizarea de spectacole, parade ale modei şi ca recuzita teatrala şi cinematografica. + Articolul 23Persoanele fizice şi juridice care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate beneficiază de consultanţa gratuita din partea instituţiilor specializate, în scopul păstrării, conservării şi punerii în valoare a acestor bunuri. + Articolul 24 (1) Pentru efectuarea de studii şi lucrări de specialitate instituţiile publice au obligaţia să permită accesul specialiştilor acreditaţi şi al cercetatorilor la bunurile culturale mobile deţinute în administrare, în condiţii convenite de comun acord. (2) În cazul bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată, pentru efectuarea de studii şi lucrări de specialitate este necesar acordul proprietarului. + Articolul 25 (1) Copiile, mulajele, tirajele postume şi facsimilele executate de pe bunuri culturale mobile clasate trebuie să fie marcate vizibil pentru a nu fi confundate cu originalul; ele vor purta menţiunea copie, facsimil, tiraj postum, numele autorului şi anul în care au fost realizate, precum şi specificarea colectiei în care se afla originalul. (2) Menţiunile prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii, indiferent de anul în care au fost realizate copiile, mulajele, tirajele postume şi facsimilele şi ori de câte ori acestea sunt aduse la cunoştinţa publicului. + Articolul 26 (1) Copiile, mulajele, tirajele postume şi facsimilele de pe bunuri culturale mobile clasate, aflate în proprietate publică, pot fi executate numai cu acordul scris al titularului dreptului de administrare, în conformitate cu normele avizate de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (2) Copiile, mulajele, tirajele postume şi facsimilele de pe bunuri culturale mobile clasate, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi executate numai cu acordul scris al proprietarului, în conformitate cu normele avizate de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (3) Reproducerea bunurilor culturale mobile clasate prin mijloace foto, video sau numerice se face cu acordul scris al titularului dreptului de administrare sau al proprietarului bunului reprodus, după caz. (4) Persoanele care executa copii, mulaje, tiraje postume şi facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate sunt obligate sa utilizeze tehnici adecvate şi sa ia măsurile necesare pentru a nu fi afectate, imediat sau în timp, integritatea şi calitatea originalelor. + Capitolul 4 Conservarea şi restaurarea bunurilor culturale mobile clasate + Articolul 27 (1) Lucrările de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate se efectuează numai de către experţi, acreditaţi pe baza unui contract încheiat potrivit dispoziţiilor dreptului comun. (2) Acreditarea experţilor care efectuează lucrări de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile se face de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor, potrivit normelor de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor, care vor cuprinde şi proceduri de contestare. (3) Pe baza acreditării obţinute Ministerul Culturii eliberează experţilor certificate de libera practica, potrivit normelor de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor. (4) Laboratoarele şi atelierele, care efectuează lucrări de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile, funcţionează pe baza unei autorizaţii eliberate de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, potrivit normelor privind autorizarea laboratoarelor şi atelierelor de conservare şi restaurare. (5) În cazul comiterii de erori profesionale, constatate de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor, aceasta va suspenda pe termen de până la 2 ani acreditarea prevăzută la alin. (2) sau avizul prevăzut la alin. (4). Ministerul Culturii va lua măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, putând solicita acesteia o contraexpertiza, la cererea persoanelor în cauza. (6) Persoanele juridice de drept privat, proprietare ale laboratoarelor sau atelierelor autorizate, sunt obligate sa afiseze la loc vizibil autorizaţia eliberata potrivit dispoziţiilor alin. (4). (7) Funcţionarea în continuare a laboratoarelor de conservare şi restaurare existente în cadrul instituţiilor publice specializate, precum şi înfiinţarea de noi astfel de laboratoare se aproba de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. (8) Laboratoarele de conservare şi restaurare, care funcţionează în cadrul instituţiilor publice muzeale, pot efectua astfel de lucrări pentru alte instituţii publice muzeale, pentru persoane fizice sau juridice de drept public ori privat, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege; în aceste cazuri solicitanţii vor suporta cheltuielile legate de aceste lucrări, în condiţii contractuale. + Articolul 28Restaurarea bunurilor culturale mobile clasate în tezaur se face numai cu avizul prealabil al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor şi numai în laboratoarele sau atelierele autorizate, nominalizate în aviz. + Articolul 29 (1) Bunurile culturale mobile clasate în tezaur, indiferent de forma de proprietate, care sunt în pericol iminent de distrugere sau degradare grava, vor fi supuse operaţiunilor de restaurare şi conservare prin ordin al ministrului culturii, pe baza unui raport de expertiza aprobat de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (2) Operaţiunile de restaurare şi conservare astfel dispuse vor fi efectuate pe cheltuiala proprietarului. (3) Sumele utilizate de proprietari pentru operaţiunile de restaurare şi conservare dispuse în conformitate cu prevederile alin. (1) şi cu cele prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. a) sunt deductibile la calcularea impozitului pe venit sau profit, după caz. (4) În cazul în care proprietarul bunului cultural mobil clasat în tezaur este o persoană fizica, din a carei declaraţie pe propria răspundere rezultă că nu are posibilităţi financiare pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare şi conservare, aceste operaţiuni vor fi finanţate, parţial sau integral, de la bugetul de stat ori de la bugetele locale, după caz, potrivit dispoziţiilor prezentei legi. În cazul vânzării ulterioare a acestor bunuri culturale mobile, costurile operaţiunilor de restaurare şi conservare vor fi restituite de proprietarul-vânzător instituţiei finanţatoare. + Articolul 30 (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător bunurilor cu valoare culturală realizate din metale preţioase ori conţinând pietre preţioase sau semipretioase, care se afla în proprietatea, administrarea ori sunt deţinute cu orice titlu de Banca Naţionala a României, de Monetaria Statului sau de celelalte bănci. (2) Persoanele juridice enumerate la alin. (1) sunt obligate să permită examinarea bunurilor de către experţii anume desemnaţi de Ministerul Culturii, care vor propune, dacă este cazul, declanşarea procedurii de clasare. + Articolul 31Este interzisă topirea sau modificarea, sub orice formă, a bunurilor culturale mobile clasate, care sunt deţinute cu orice titlu de Banca Naţionala a României, de Monetaria Statului sau de celelalte bănci. + Capitolul 5 Circulaţia bunurilor culturale mobile + Articolul 32Bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativteritoriale, sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. + Articolul 33 (1) Pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale instituţiile publice pot imprumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţara, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor şi cu aprobarea Ministerului Culturii. (2) Persoanele fizice şi juridice de drept privat pot imprumuta instituţiilor publice sau persoanelor juridice de drept privat, în condiţiile dreptului comun şi ale prezentei legi, bunuri culturale mobile clasate. (3) Bunurile culturale mobile clasate, aparţinând cultelor religioase, pot fi împrumutate instituţiilor publice specializate, în condiţiile dreptului comun şi ale prezentei legi, cu aprobarea sefilor de cult. (4) Organizatorul expoziţiei sau initiatorul/autorul proiectului cultural răspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal, după caz, de integritatea bunurilor expuse, luând toate măsurile necesare pentru înlăturarea oricărui risc, în condiţii de securitate, de conservare, de asigurare şi de stabilire a cotelor valorice respective. + Articolul 34 (1) Bunurile culturale mobile proprietate publică, aflate în patrimoniul unor societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care se privatizează, vor fi supuse procedurii de clasare înainte de declanşarea procesului de privatizare. (2) Societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a anunta înscrierea pe lista de privatizare, în scris, direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în a carei raza teritorială îşi are sediul societatea, în termen de 5 zile de la data înscrierii. (3) În termen de 10 zile de la data înregistrării comunicării prevăzute la alin. (2) direcţia judeteana pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional va verifica la societatea comercială în curs de privatizare bunurile culturale mobile susceptibile de a fi clasate şi va declansa procedura de clasare. (4) Bunurile culturale mobile astfel clasate vor fi date în administrarea unei instituţii publice specializate, desemnată de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 35 (1) Autorizarea se face de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, cu respectarea normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile. (2) Vânzarea publică a bunurilor culturale mobile clasate, aflate în proprietate privată, sau intermedierea vânzării se efectuează numai prin agenţi economici autorizaţi, cu respectarea prevederilor prezentei legi. (3) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligaţi sa afiseze la loc vizibil normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile. (4) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligaţi să deţină un registru în care să menţioneze, corect şi complet, numele şi adresa ofertantului, descrierea şi preţul fiecărui bun. Informaţiile conţinute în registru au caracter confidenţial. (5) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile au obligaţia de a înştiinţa în scris, în termen de 5 zile de la data ofertei, direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional despre existenta unor bunuri susceptibile de a fi clasate. (6) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile au obligaţia ca în termen de 5 zile sa informeze în scris proprietarul bunului cu privire la posibilitatea de declansare a procedurii de clasare. (7) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligaţi ca, în termen de 3 zile de la data înregistrării în registrul propriu a bunurilor clasate în tezaur, sa comunice în scris direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în a carei raza teritorială îşi au sediul punerea acestora în vânzare. + Articolul 36 (1) Bunurile culturale mobile, proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, clasate în tezaur, pot face obiectul unei vânzări publice numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune de către statul român, prin Ministerul Culturii, şi cu respectarea dispoziţiilor art. 35 alin. (7). (2) Direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional sunt obligate sa transmită Ministerului Culturii, în termen de 3 zile de la primirea comunicării scrise a agentului economic autorizat, înregistrarea privind punerea în vânzare a unui bun cultural mobil clasat în tezaur. (3) Termenul de exercitare a dreptului de preemţiune al statului este de maximum 30 de zile, calculat de la data înregistrării comunicării prevăzute la alin. (2), iar valoarea de achizitionare este cea negociata cu vânzătorul sau cu agentul economic autorizat ori cea rezultată din licitaţia publică. (4) Ministerul Culturii va prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preemţiune. (5) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) atrage nulitatea absolută a vânzării. + Articolul 37 (1) Scoaterea peste frontiera a bunurilor culturale mobile constituie operaţiune de export, care poate fi temporar sau definitiv. (2) Exportul temporar sau definitiv al bunurilor culturale mobile clasate sau neclasate se efectuează numai pe baza certificatului de export. (3) Certificatul de export va fi emis de direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional, în condiţiile prezentei legi. (4) Certificatul de export temporar pentru bunurile culturale mobile clasate în tezaur, indiferent de proprietar sau de titularul dreptului de administrare, va fi avizat de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor şi aprobat de ministrul culturii. (5) Scoaterea din ţara, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obţinut certificatul de export temporar sau definitiv, eliberat în condiţiile legii, constituie operaţiune de export ilegal. + Articolul 38 (1) Bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, se exporta numai temporar şi numai pentru organizarea unor expoziţii în străinătate, pentru investigaţii de laborator, restaurare sau expertizare. (2) Bunurile culturale mobile clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar. (3) Exportul definitiv al bunurilor culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, se face numai potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. (2) şi (3), după modificarea prealabilă în evidenta fondului, efectuată de Ministerul Culturii. + Articolul 39 (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (1), bunurile culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, pot fi exportate definitiv în cadrul unui schimb de bunuri culturale de aceeaşi importanţa şi semnificaţie culturală numai în cazuri cu totul excepţionale, în care prevalează interesul istoric, ştiinţific sau cultural. (2) Bunul cultural obţinut prin schimb urmează regimul juridic al bunului dat în schimb. (3) În vederea schimbului prevăzut la alin. (1), în cazul bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, prin hotărâre a Guvernului sau prin hotărâre a consiliului local, după caz, se aproba dezafectarea bunurilor culturale mobile clasate din proprietatea publică în proprietatea privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale. (4) Schimbul, indiferent de proprietar, este avizat de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor şi este aprobat prin hotărâre a Guvernului, initiata de Ministerul Culturii. + Articolul 40În cazul persoanelor fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunului cultural mobil sau ale bunurilor clasate în tezaur, schimbul, în cazul unei operaţiuni de export definitiv al acestor bunuri, va putea fi aprobat prin ordin al ministrului culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 41 (1) În cazul cererii de export temporar sau definitiv al unui bun cultural mobil neclasat termenele prevăzute la art. 12 alin. (2) şi la art. 14 alin. (1), cumulate, se reduc la 30 de zile. (2) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor este obligată să se pronunţe, în legătură cu clasarea bunului cultural mobil, în termen de 30 de zile de la data declanşării procedurii de clasare. + Articolul 42Donaţiile având ca obiect bunuri culturale mobile făcute instituţiilor publice specializate ori cultelor religioase, potrivit legii, sunt scutite de orice taxe. + Articolul 43 (1) Persoanele fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunurilor culturale mobile clasate, au obligaţia de a anunta în scris direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în termen de 15 zile de la data transferării unui astfel de bun în proprietatea altei persoane, precum şi de la data instituirii unui drept real asupra unui astfel de bun. (2) În cazul pierderii sau al furtului bunurilor culturale mobile clasate, proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligaţia de a anunta, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, organul de poliţie din raza teritorială. (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), precum şi în cazul distrugerii totale sau parţiale a bunurilor culturale mobile clasate proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligaţia de a anunta în scris direcţia judeteana pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în termen de 3 zile de la constatare. (4) După înregistrarea comunicării prevăzute la alin. (3) direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional vor anunta imediat, în scris, organele de poliţie din raza teritorială. + Articolul 44 (1) Succesorii rezervatari sunt scutiţi de taxele succesorale pentru bunurile culturale mobile clasate care fac parte din masa succesorală. (2) În cazul celorlalţi succesori, aceştia pot ceda, în contul taxelor succesorale, astfel de bunuri, care vor intra în proprietatea publică şi vor fi date, potrivit legii, în administrarea instituţiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. (3) Donaţiile sau legatele privind bunuri culturale mobile clasate, efectuate în favoarea statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau cultelor religioase, sunt scutite de orice taxe. + Capitolul 6 Regimul juridic al bunurilor arheologice mobile descoperite intamplator sau prin cercetări sistematice + Articolul 45 (1) Bunurile arheologice, epigrafice, numismatice, paleontologice sau geolitice, descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic sau geologic, precum şi cele descoperite intamplator prin lucrări de orice natura, efectuate în locuri care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, conform art. 135 alin. (4) din Constituţia României, intră în proprietate publică, potrivit dispoziţiilor legale. (2) Din momentul descoperirii bunurile prevăzute la alin. (1) sunt supuse procedurii de clasare, în condiţiile prezentei legi, şi intră în administrarea instituţiei care finanţează sau coordonează cercetările; în cazul în care Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor constata ca în instituţia respectiva nu sunt îndeplinite condiţiile corespunzătoare de conservare şi securitate, aceasta va propune direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în a carei raza de activitate au fost descoperite bunurile arheologice în cauza alte instituţii publice specializate din aceeaşi raza, care îndeplinesc condiţiile corespunzătoare. Direcţia judeteana pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional va decide asupra instituţiei căreia i se vor transmite în administrare bunurile arheologice respective. + Articolul 46 (1) Cercetările arheologice sistematice, precum şi cele de prospectare preventivă sau de salvare, efectuate de persoane juridice, sunt autorizate, coordonate şi controlate de Comisia Naţionala de Arheologie şi de Ministerul Culturii. (2) Persoanele fizice sau persoanele juridice neautorizate nu au dreptul de a efectua în siturile arheologice detectii şi cercetări sau orice fel de alte intervenţii care pot deteriora sau pot afecta aceste situri. + Articolul 47 (1) Cercetările arheologice efectuate pe terenurile proprietate privată aparţinând persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau cultelor religioase se fac numai cu acordul proprietarului şi, după caz, al şefului cultului. (2) În cazul în care proprietarul terenului nu îşi da acordul pentru efectuarea cercetărilor arheologice, acestea vor putea fi autorizate de instanţa judecătorească competenţa, la cererea autorităţii publice sau a instituţiei publice, după caz, în subordinea căreia se afla initiatorul cercetărilor arheologice. (3) Proprietarul terenului este îndreptăţit să solicite negocierea unui termen maxim pentru efectuarea lucrărilor şi sa primească despăgubiri, anterior începerii lucrărilor, de la autorităţile publice sau de la instituţiile publice în subordinea cărora se afla initiatorul cercetărilor arheologice, pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru orice alte prejudicii produse ca urmare a cercetărilor efectuate. (4) Despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţe, de către instanţele judecătoreşti competente. (5) Despăgubirile vor fi suportate din sumele prevăzute în bugetele instituţiilor publice, după caz, în subordinea cărora se afla initiatorul cercetărilor arheologice. (6) Emiterea certificatului privind eliberarea de sarcina arheologică a unui teren, indiferent de regimul proprietăţii acestuia, este obligatorie înaintea începerii oricăror lucrări care pot afecta situl. (7) Finanţarea cercetărilor arheologice pentru emiterea certificatului prevăzut la alin. (6), cu privire la terenurile în care se găsesc bunuri arheologice, identificate prin investigaţii anterioare, este asigurata de beneficiarul lucrărilor. + Articolul 48 (1) Persoanele fizice care au descoperit în mod intamplator bunuri din categoria celor prevăzute la art. 45 alin. (1) sunt obligate să le predea, în termen de 48 de ore de la descoperire, primarului unităţii administrativ-teritoriale în a carei raza a fost facuta descoperirea. (2) Primarul este obligat sa înştiinţeze despre bunurile descoperite, în termen de 48 de ore, direcţia judeteana pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional, luând totodată măsuri de paza şi de conservare a acestora. (3) Primarul este obligat sa predea bunurile astfel descoperite, în termen de 10 zile, direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional. (4) Autorii descoperirilor intamplatoare, care au predat, în condiţiile prevăzute la alin. (1), bunurile descoperite, au dreptul la o recompensa bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei, iar în cazul descoperirii unor bunuri culturale de valoare excepţionala se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunului. (5) Valoarea bunurilor astfel descoperite se stabileşte de experţii acreditaţi ai direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional sau, după caz, de alţi experţi acreditaţi. (6) Recompensele şi bonificatia, stabilite potrivit alin. (4) şi (5), vor fi suportate din bugetul ordonatorului principal de credite sau din bugetele locale, în funcţie de subordonarea instituţiilor culturale în administrarea cărora vor fi transmise bunurile descoperite şi vor fi plătite în cel mult 18 luni de la data predării bunului. (7) În cazul în care autorul descoperirii nu primeşte recompensa în termenul stabilit la alin. (6), acesta se poate adresa instanţei judecătoreşti competente printr-o acţiune scutită de taxa judiciară de timbru. + Capitolul 7 Finanţarea activităţilor de descoperire, cercetare, expertizare, clasare, evidenta, depozitare, conservare, restaurare, protejare şi punere în valoare a bunurilor culturale mobile + Articolul 49 (1) Finanţarea activităţilor de descoperire, cercetare, expertizare, clasare, evidenta, depozitare, conservare, restaurare, protejare şi punere în valoare a bunurilor culturale mobile clasate, indiferent de proprietar, de titularii altor drepturi reale şi de titularii dreptului de administrare, se poate face de Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, Academia Română, alte instituţii publice, după caz, din venituri gestionate de acestea în regim extrabugetar şi din alocaţii bugetare. (2) Alocaţiile bugetare destinate activităţilor prevăzute la alin. (1) vor fi nominalizate cu aceste destinaţii în bugetul Ministerului Culturii, al Ministerului Educaţiei Naţionale, în bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi în bugetele altor instituţii publice. (3) Achiziţionarea de bunuri culturale mobile pentru instituţiile publice specializate, în funcţie de subordonarea acestora, se poate face din sumele prevăzute cu aceasta destinaţie în bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale. + Articolul 50 (1) Veniturile gestionate în regim extrabugetar pot proveni din următoarele surse: a) donaţiile sau legatele dobândite de la persoane fizice sau persoane juridice, din ţara ori din străinătate; b) cota de 5% instituită de autorităţile administraţiei publice locale asupra preţului de vânzare al reproducerilor realizate de pe bunuri culturale mobile proprietate publică şi introduse în circuit comercial; c) cota de 5% instituită de autorităţile administraţiei publice locale asupra preţului obţinut din vânzările de bunuri culturale, efectuate prin licitaţii, anticariate, consignatii şi case de amanet; d) tarifele percepute de direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional pentru efectuarea oricăror expertize solicitate. (2) Cotele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se adauga la preţurile de vânzare ale bunurilor respective. + Capitolul 8 Organisme şi instituţii specializate + Articolul 51Descoperirea, cercetarea, expertizarea, clasarea, evidenta, depozitarea, conservarea, restaurarea, protejarea, achiziţionarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil se realizează prin organisme şi instituţii specializate, care au competente generale şi speciale în domeniu, precum şi prin persoane fizice sau juridice, în condiţiile prezentei legi. + Articolul 52 (1) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor este organismul ştiinţific consultativ şi de avizare în domeniu al Ministerului Culturii şi este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al ministrului culturii dintre specialiştii cu autoritate recunoscută în domeniu. (2) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor este alcătuită din 21 de specialişti numiţi prin ordin al ministrului culturii, pe o perioadă de 4 ani, propuşi de: a) preşedintele comisiei - 8 membri; b) instituţiile publice specializate - 9 membri; c) Secretariatul de Stat pentru Culte, Academia Română şi reprezentanţii colectionarilor de bunuri culturale mobile - 3 membri. (3) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de funcţionare elaborat de membrii comisiei şi aprobat prin ordin al ministrului culturii. (4) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor numeşte şi coordonează subcomisii pentru domeniile prevăzute la art. 3. Secretarul comisiei şi secretarii subcomisiilor sunt numiţi din cadrul direcţiei de specialitate a Ministerului Culturii. Subcomisiile funcţionează conform regulamentului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, prevăzut la alin. (3). (5) Cheltuielile de finanţare a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor se efectuează din bugetul Ministerului Culturii. Indemnizaţia lunară a fiecărui membru al comisiei reprezintă 30% din salariul secretarului de stat. + Articolul 53Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor are următoarele atribuţii: a) evalueaza rapoartele de expertiza şi hotărăşte asupra clasarii bunurilor culturale mobile; b) primeşte contestaţiile făcute de persoane fizice şi juridice cu privire la procedura de clasare a bunurilor culturale mobile şi face propuneri referitoare la soluţionarea acestora; c) avizează normele de clasare a bunurilor culturale mobile şi normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile; d) avizează normele privind executarea mulajelor, facsimilelor şi copiilor, precum şi a tirajelor postume după plăcile originale de gravura, în cazul bunurilor culturale mobile clasate; e) avizează normele de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. Pentru bunurile culturale mobile clasate în tezaur Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor poate stabili priorităţile de restaurare; f) avizează normele de acreditare a experţilor, normele de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor, precum şi normele privind autorizarea laboratoarelor şi a atelierelor de conservare şi restaurare; g) avizează funcţionarea laboratoarelor şi a atelierelor care urmează să efectueze operaţiuni de restaurare; h) avizează exportul temporar al bunurilor culturale mobile clasate; i) avizează normele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile; j) avizează funcţionarea agenţilor economici care comercializează sau organizează licitaţii cu bunuri culturale mobile; k) avizează regulamentele de organizare şi funcţionare a muzeelor şi colectiilor publice; l) acreditează experţii, conservatorii şi restauratorii; m) acreditează specialiştii care pot avea acces, în condiţiile legii, la informaţia continuta în registrele agenţilor economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile; n) orice alte atribuţii date în competenţa sa, potrivit legii. + Articolul 54 (1) La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti funcţionează direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional, servicii publice descentralizate ale Ministerului Culturii. (2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, initiata de Ministerul Culturii, se reorganizează inspectoratele judeţene pentru cultura, prin comasare cu oficiile judeţene pentru patrimoniul cultural naţional, în direcţii judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional. + Articolul 55Direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional au următoarele atribuţii în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil: a) întocmesc baza de date privind evidenta bunurilor culturale mobile clasate, aflate pe raza lor teritorială; b) înregistrează cererile de clasare a bunurilor culturale mobile deţinute de instituţii nespecializate, de culte religioase, de alte persoane juridice, precum şi de persoane fizice; c) efectuează expertiza necesară şi întocmesc documentaţia prevăzută de prezenta lege, în vederea clasarii bunurilor culturale mobile; d) înaintează Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor propunerile de clasare; e) înregistrează înştiinţările de schimbare a proprietarului sau deţinătorului, în cazul bunurilor culturale mobile clasate; f) controlează periodic starea de conservare şi de securitate a bunurilor culturale mobile clasate, acordând consultanţa de specialitate la solicitarea proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale; g) fac propuneri de includere în priorităţile de restaurare a bunurilor mobile clasate în tezaur, aflate la instituţiile nespecializate, cultele religioase, alte persoane juridice decât instituţiile publice specializate, precum şi la persoanele fizice; h) verifica dacă agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile respecta obligaţiile ce le revin conform prezentei legi şi normelor emise în aplicarea acesteia; i) aproba, conform prezentei legi, exportul definitiv al bunurilor culturale mobile, eliberand, pe baza expertizei, certificatul de export întocmit potrivit normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile; j) gestionează, în regim extrabugetar, veniturile realizate potrivit prevederilor art. 50 alin. (1) lit. a) şi d), după caz, precum şi alocaţiile de la bugetul de stat, destinate finanţării activităţilor prevăzute la art. 49 alin. (1); k) colaborează şi stabilesc, împreună cu structurile abilitate ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne, după caz, măsurile de protecţie a bunurilor culturale mobile, în caz de conflict armat sau de calamitati naturale; l) orice alte atribuţii date în competenţa lor prin prezenta lege. + Articolul 56 (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Laboratorul Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurarii Patrimoniului Naţional Cultural Mobil, instituţie publică în subordinea Ministerului Culturii. (2) Organizarea şi funcţionarea Laboratorului Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurarii Patrimoniului Cultural Naţional Mobil se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, initiata de Ministerul Culturii. (3) Laboratorul Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurarii Patrimoniului Cultural Naţional Mobil are următoarele atribuţii principale: a) investigheaza cu mijloace specifice de analiza materialele constituente ale bunurilor culturale mobile, în funcţie de compoziţie, tehnologie de prelucrare şi provenienţă; b) experimenteaza materiale necesare pentru conservarea şi restaurarea bunurilor culturale mobile, precum şi pentru combaterea agenţilor biologici; c) colaborează cu specialiştii de profil la expertizarea bunurilor culturale clasate sau în curs de clasare; d) pregăteşte şi perfectioneaza specialişti în domeniile investigarii, conservării şi restaurarii bunurilor culturale mobile; e) colaborează cu instituţii de profil din ţara şi din străinătate. + Articolul 57 (1) În subordinea Ministerului Culturii funcţionează Institutul de Memorie Culturală, instituţie publică ce administrează bazele de date privind bunurile culturale mobile. (2) Regulamentul de funcţionare a Institutului de Memorie Culturală se aproba prin ordin al ministrului culturii. + Articolul 58Institutul de Memorie Culturală are următoarele atribuţii principale: a) centralizează şi înregistrează în baza naţionala de date fişele de evidenta a bunurilor culturale mobile clasate, transmise de instituţiile specializate şi de direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional; b) administrează bazele de date privind evidenta informatizata şi circulaţia bunurilor culturale mobile; c) stocheaza inventarele privind bunurile culturale mobile clasate şi documentele care au stat la baza operaţiunilor de clasare; d) cercetează şi valorifica documentar, inclusiv prin publicare, informaţiile cuprinse în baza de date privind bunurile culturale mobile şi acorda asistenţa de specialitate, pe bază de contract, privind valorificarea documentar-ştiinţifică a informatiei deţinute, cu acordul proprietarilor şi cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor; e) elaborează norme, instrumente şi sisteme informatice pentru evidenta bunurilor culturale mobile; f) colaborează cu instituţii similare din ţara şi din străinătate. + Capitolul 9 Contravenţii şi infracţiuni + Secţiunea 1 Contravenţii + Articolul 59Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. + Articolul 60 (1) Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite astfel încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni, următoarele fapte: a) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice de drept privat a termenului şi a condiţiilor prevăzute la art. 43 alin. (1); b) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a termenului stabilit la art. 43 alin. (2) privind comunicarea pierderii, furtului, distrugerii totale sau parţiale a unui bun cultural mobil clasat; c) nerespectarea de către agenţii economici autorizaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile a obligaţiei de a afişa la loc vizibil normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile, prevăzute la art. 35 alin. (3); d) nerespectarea de către agenţii economici autorizaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile a obligaţiei de înştiinţare despre existenta unor bunuri culturale mobile susceptibile să fie clasate, în termenul şi condiţiile prevăzute la art. 35 alin. (5); e) nerespectarea de către persoanele fizice a obligaţiei de predare a unui bun cultural mobil descoperit intamplator, în termenul prevăzut la art. 48 alin. (1); f) neîndeplinirea de către proprietari, de titularii altor drepturi reale, de titularii drepturilor de administrare sau de deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor mobile clasate a obligaţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a), c)-f); g) neîndeplinirea de către societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat a obligaţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (2); h) înfiinţarea şi funcţionarea agenţilor economici specializaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile, fără autorizarea Ministerului Culturii, emisă potrivit art. 35 alin. (1); i) neîndeplinirea de către agenţii economici autorizaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile a obligaţiei de a întocmi registrul prevăzut la art. 35 alin. (4); j) nerespectarea de către agenţii economici autorizaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile a termenului şi condiţiilor prevăzute la art. 35 alin. (7) privind punerea în vânzare a bunurilor culturale mobile clasate în tezaur; k) executarea copiilor, mulajelor, tirajelor postume şi facsimilelor de pe bunuri culturale mobile clasate, de către persoanele fizice sau juridice, fără respectarea dispoziţiilor art. 25 alin. (1); l) realizarea de către persoanele fizice sau juridice de reproduceri prin mijloace foto, video sau numerice de pe bunuri culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului de administrare sau al proprietarului bunului reprodus, potrivit art. 26 alin. (3); m) utilizarea de către persoanele fizice sau juridice de tehnici neadecvate de reproducere, de natura sa afecteze integritatea sau calitatea bunurilor culturale mobile clasate, potrivit art. 26 alin. (4); n) neîndeplinirea de către proprietarii şi titularii dreptului de administrare a bunurilor culturale mobile clasate a obligaţiei prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. b); o) restaurarea bunurilor culturale mobile clasate în tezaur, fără avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor ori în afară laboratoarelor sau atelierelor autorizate, potrivit art. 28; p) efectuarea oricăror lucrări care pot afecta situl arheologic, înaintea obţinerii certificatului privind eliberarea terenului de sarcina arheologică potrivit art. 47 alin. (6); r) împiedicarea efectuării cercetărilor pentru eliberarea terenului de sarcina arheologică potrivit art. 47 alin. (6). (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei. (3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei. (4) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-r) se sancţionează cu amendă de la 3.000.000 lei la 12.000.000 lei. (5) Amenzile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice. (6) Limitele amenzilor contravenţionale se actualizează prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 61Copiile, mulajele, tirajele postume, facsimilele şi reproducerile prin mijloace foto, video, numerice sau prin alte mijloace, executate cu încălcarea dispoziţiilor art. 25 ori ale art. 26 alin. (3), se confisca de către agentul constatator şi se transmit în administrarea unor instituţii publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 62Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 60 se fac de specialiştii direcţiilor judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional, care, la cererea lor, vor fi asistaţi de organele de poliţie. + Articolul 63 (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare. (2) Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se soluţionează de către instanţa judecătorească în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia. + Articolul 64 (1) Prevederile prezentei legi, referitoare la contravenţii, se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27. (2) Amenzile se fac venit la bugetul de stat. + Secţiunea a 2-a Infracţiuni + Articolul 65 (1) Executarea de copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului de administrare ori al proprietarului, potrivit art. 26 alin. (1) sau (2), după caz, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 20.000.000 lei. (2) Copiile, mulajele, tirajele postume sau facsimilele, executate în condiţiile prevăzute la alin. (1), se confisca şi se transmit în administrarea unor instituţii publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 66Executarea de falsuri ale bunurilor culturale mobile clasate, în scopuri comerciale sau în orice alte scopuri, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. + Articolul 67 (1) Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare sau distrugerea unui bun cultural mobil clasat ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 68Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare sau distrugerea din culpa a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 69 (1) Efectuarea fără certificat de export a oricăror acte sau fapte care, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, constituie operaţiuni de export ilegal se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Bunurile culturale mobile care au făcut obiectul exportului ilegal se confisca şi vor fi transmise în administrare instituţiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. (3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a avut ca urmare pierderea unui bun cultural mobil clasat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. + Articolul 70Efectuarea oricăror operaţiuni pentru export definitiv de bunuri culturale mobile clasate, aflate în proprietate publică, sau de bunuri culturale mobile clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar bunurile se confisca şi vor fi transmise în administrare instituţiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 71Furnizarea de date confidenţiale privind patrimoniul cultural naţional mobil altor persoane fizice sau juridice decât cele prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. + Articolul 72Trecerea unui bun cultural mobil dintr-o categorie juridică a patrimoniului cultural în alta, precum şi declasarea unui bun cultural mobil, fără respectarea procedurilor prevăzute la art. 19 şi 20, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 73 (1) Efectuarea de către persoanele fizice sau juridice neautorizate conform art. 46 a unor detectii sau săpături în siturile arheologice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 74Executarea de către persoanele fizice, fără acreditare şi certificat de libera practica, prevăzute la art. 27 alin. (2) şi (3), a unor lucrări de conservare sau de restaurare de bunuri culturale mobile clasate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 75Funcţionarea fără autorizaţia prevăzută la art. 27 alin. (4) a laboratoarelor sau atelierelor care executa lucrări de restaurare şi conservare a bunurilor culturale mobile clasate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 76Topirea sau modificarea, sub orice formă, a bunurilor culturale mobile clasate care sunt deţinute cu orice titlu de Banca Naţionala a României, de Monetaria Statului sau de celelalte bănci constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. + Capitolul 10 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 77 (1) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Culturii va emite, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor: a) Normele de clasare a bunurilor culturale mobile; b) Normele de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate; c) Normele de acreditare a experţilor; d) Normele de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor; e) Normele privind autorizarea laboratoarelor şi a atelierelor de conservare şi restaurare; f) Normele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile; g) Normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile. (2) Normele prevăzute la alin. (1) lit. a) - f) vor fi aprobate prin ordin al ministrului culturii şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Normele prevăzute la alin. (1) lit. g) vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 78În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Culturii va institui următoarele registre: a) Registrul experţilor, în care vor fi înscrişi specialiştii în domeniile menţionate la art. 3; b) Registrul conservatorilor şi restauratorilor; c) Registrul bunurilor culturale distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal. + Articolul 79 (1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi instituţiile publice specializate sunt obligate să prezinte Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor propuneri în legătură cu clasarea în tezaur a bunurilor culturale mobile deţinute. (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi cultele religioase, precum şi instituţiile publice nespecializate sunt obligate să depună la direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în a căror rază teritorială îşi au sediul inventarul de bunuri culturale mobile deţinute, în vederea efectuării operaţiunilor de clasare. (3) Termenul de finalizare a procedurii de clasare este de 6 luni pentru bunurile culturale mobile prevăzute la alin. (1) şi (2), care sunt supuse acestei proceduri în primele 9 luni de aplicare a prezentei legi. + Articolul 80 (1) Bunurile culturale mobile, aflate în custodia unor instituţii publice, vor fi restituite direct de aceste instituţii deţinătoare persoanelor fizice sau juridice care le-au depus în custodie, potrivit dreptului comun, la cererea scrisă a acestora, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. (2) Bunurile culturale mobile, preluate în orice mod de autorităţi ale statului, revendicate de proprietarii de drept, vor fi restituite acestora de către instituţiile care le-au preluat, pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive. Acţiunile în justiţie pentru revendicare sunt scutite de taxe judiciare de timbru. Instituţiile deţinătoare de arhive privind bunurile culturale mobile sunt obligate să permită accesul la documentele privind provenienţă şi preluarea acestora. (3) Proprietarii bunurilor culturale mobile clasate sunt obligaţi ca, înainte de preluarea bunurilor restituite, sa garanteze în scris respectarea dispoziţiilor prezentei legi. + Articolul 81 (1) Operele de arta plastica şi fotografica, operele de arta decorativa sau de cult, operele cu caracter etnografic, ale mestesugarilor populari, precum şi alte opere create de autori în viaţa nu pot face obiectul clasarii. (2) Bunurile culturale prevăzute la alin. (1) pot fi exportate definitiv sau temporar fără nici o restrictie. + Articolul 82În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi declaraţiile persoanelor fizice, precum şi fişierele alfabetice sau pe domenii, completate ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 63/1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural naţional al Republicii Socialiste România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 137 din 2 noiembrie 1974, abrogată prin Decretul nr. 90/1990 privind înfiinţarea şi organizarea Comisiei Muzeelor şi Colectiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 6 februarie 1990, aflate în păstrarea direcţiilor judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional şi a Institutului de Memorie Culturală, se inventariaza, se sigileaza şi se predau Arhivelor Naţionale. + Articolul 83În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei din Ministerul de Interne se organizează structuri specializate în prevenirea, descoperirea şi urmărirea faptelor ilegale la regimul bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil. + Articolul 84În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanţelor, cu avizul Ministerului Culturii, va crea, în cadrul Direcţiei Generale a Vamilor, structuri specializate în prevenirea şi combaterea traficului ilegal cu bunuri culturale mobile. + Articolul 85Ministerul Culturii, Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale vor asigura, printr-un program de acţiuni coordonate, protecţia şi integritatea bunurilor culturale mobile clasate, aflate în instituţii specializate şi nespecializate, în instituţii de cult, precum şi în colecţii private, împotriva riscurilor ce decurg din calamitati naturale, tulburări publice sau conflicte armate. + Articolul 86 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La aceeaşi dată se abroga dispoziţiile art. 2 alin. 2, art. 3-5, art. 9, 11 şi 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 august 1992, aprobată şi modificată prin Legea nr. 11/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 14 martie 1994, şi dispoziţiile art. 3 lit. a) şi b), art. 4, 6, art. 8 alin. (1) lit. d), art. 9 lit. b) şi d), art. 11, 15, 20, 25, art. 27 alin. (1), art. 28 şi ale art. 30 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 31 august 1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 41/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 30 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA IONESCU-QUINTUSAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,VASILE LUPU-------
| EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Prezenta lege instituie regimul juridic al bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil, denumit în continuare patrimoniul cultural naţional, indiferent de proprietarul acestora, prin reglementarea activităţilor specifice de protejare: evidenta, expertizare, clasare, cercetare, depozitare, conservare, restaurare şi punere în valoare, în vederea accesului democratic la cultura şi transmiterii acestor valori generaţiilor viitoare. (2) Patrimoniul cultural naţional este alcătuit din bunuri cu valoare deosebită sau excepţionala, istorica, arheologică, documentara, etnografica, artistică, ştiinţifică şi tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica şi epigrafica, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti la civilizatia universala. + Articolul 2 (1) Statul garantează proprietatea şi asigura, potrivit legii, protejarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional. De asemenea, asigura baza materială şi resursele financiare necesare în vederea descoperirii, evidentei, expertizarii, clasarii, cercetării, depozitarii, conservării, restaurarii, protecţiei şi punerii în valoare. (2) Exercitarea dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, precum şi a dreptului de administrare asupra unui bun din patrimoniul cultural naţional este supusă reglementărilor prezentei legi. + Articolul 3Patrimoniul cultural naţional cuprinde:1. Bunuri arheologice şi istoric-documentare de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) descoperirile arheologice terestre şi subacvatice, unelte, ceramica, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentatie şi harnasament, arme, însemne funerare; b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istorice; c) mărturii materiale şi documentare privind istoria politica, economică, socială, militară, religioasă, ştiinţifică, artistică, sportiva sau din alte domenii; d) manuscrise, incunabule, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofila; e) documente şi tiparituri de interes special: documente de arhiva, harti şi alte materiale cartografice; f) obiecte cu valoare memorialistica; g) obiecte şi documente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, medalii, ponduri, decoraţii, insigne, sigilii, brevete, mărci poştale, drapele şi stindarde; h) piese epigrafice; i) fotografii, clisee fotografice, filme, înregistrări audio şi video; j) instrumente muzicale; k) uniforme militare şi accesorii ale acestora; l) obiecte cu valoare tehnica; m) alte bunuri din această categorie.2. Bunuri cu semnificaţie artistică, de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) opere de arta plastica: pictura, sculptura, desen, gravura, fotografie şi altele; b) opere de arta decorativa şi aplicată din sticlă, ceramica, metal, lemn, textile şi alte materiale, podoabe; c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrarie, mobilier şi altele; d) proiecte şi prototipuri de design; e) materialele primare ale filmelor artistice, documentare şi de animatie; f) alte bunuri din această categorie.3. Bunuri cu semnificaţie etnografica, de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) unelte, obiecte de uz casnic şi gospodăresc; b) piese de mobilier; c) ceramica; d) textile, piese de port, pielarie; e) alte obiecte din metal, lemn, os, piatra, sticlă; f) obiecte de cult; g) podoabe; h) ansambluri de obiecte etnografice; i) alte bunuri din această categorie.4. Bunuri de importanţa ştiinţifică, de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) specimene rare şi colecţii de zoologie, botanica, mineralogie şi anatomie; b) trofee de vanat; c) alte bunuri din această categorie.5. Bunuri de importanţa tehnica, de valoare deosebită sau excepţionala, cum sunt: a) creatii tehnice unicat; b) raritati, indiferent de marca; c) prototipurile aparatelor, dispozitivelor şi maşinilor din creaţia curenta; d) creatii tehnice cu valoare memoriala; e) realizari ale tehnicii populare; f) matritele de compact-discuri şi CD-ROM; g) alte bunuri din această categorie. + Articolul 4Bunurile aparţinând patrimoniului cultural naţional fac parte, în funcţie de importanţa sau de semnificatia lor istorica, arheologică, documentara, etnografica, artistică, ştiinţifică şi tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica şi epigrafica, de vechimea, unicitatea sau raritatea lor, din: a) Fondul patrimoniului cultural naţional, denumit în continuare fond, alcătuit din bunuri culturale de valoare deosebită; b) Tezaurul patrimoniului cultural naţional, denumit în continuare tezaur, alcătuit din bunuri culturale de valoare excepţionala. + Articolul 5 (1) Bunurile culturale mobile pot fi proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativteritoriale sau proprietate privată a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de drept privat. (2) Asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se pot constitui, potrivit formei de proprietate, în condiţiile legii, un drept de administrare sau alte drepturi reale, după caz. + Articolul 6 (1) Ministerul Culturii şi Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor coordonează activităţile specifice din domeniul patrimoniului cultural naţional. (2) Face excepţie de la prevederile alin. (1) Fondul Arhivistic Naţional al României aflat în administrarea Arhivelor Naţionale, precum şi în cea a direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, constituit în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996. (3) Ministerul Culturii reprezintă statul român în relaţiile interne şi internaţionale care au ca obiect patrimoniul cultural naţional. + Articolul 7Autorităţile competente au obligaţia să facă toate demersurile, potrivit convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru redobandirea unor bunuri culturale care au fost exportate ilegal, au fost sustrase din muzee sau colecţii ori sunt deţinute fără temei legal în străinătate. + Articolul 8Autorităţile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional au obligaţia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora. + Capitolul 2 Cercetarea, clasarea şi evidenta + Articolul 9Activitatea de cercetare desfăşurată de cercetatorii ştiinţifici în instituţii publice deţinătoare de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural naţional are ca obiect cercetarea şi valorificarea ştiinţifică a patrimoniului cultural naţional, în principal a celui deţinut de instituţia respectiva. + Articolul 10În sensul prezentei legi, prin clasare se înţelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din categoriile juridice ale patrimoniului cultural naţional mobil, fond şi tezaur, potrivit art. 4. + Articolul 11Declanşarea procedurii de clasare a bunurilor culturale mobile se face:1. Din oficiu, în următoarele situaţii: a) pentru bunurile culturale mobile aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi administrate de instituţii publice; b) pentru bunurile culturale mobile aflate în proprietatea cultelor religioase; c) pentru bunurile culturale mobile care fac obiectul unei vânzări publice prin licitaţie sau prin intermediul unui agent autorizat; d) pentru bunurile culturale mobile pentru care se solicita exportul temporar sau definitiv; e) pentru bunurile culturale mobile descoperite intamplator ori în cadrul unor cercetări sistematice; f) pentru bunurile culturale mobile confiscate; g) pentru bunurile culturale mobile care au făcut obiectul unor tentative de export ilegal; h) pentru bunurile aflate în custodia instituţiilor publice, care urmează să fie restituite.2. La solicitarea persoanelor fizice şi a celorlalte persoane juridice de drept privat, proprietare ale bunului respectiv. + Articolul 12 (1) Clasarea se va efectua pe baza unui raport de expertiza întocmit de experţi acreditaţi de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (2) Clasarea unui bun trebuie finalizată în cel mult 3 luni din momentul declanşării procedurii de clasare. (3) Organismul ştiinţific competent sa hotărască asupra propunerilor de clasare este Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (4) Hotărârea de clasare va fi semnată de preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor şi va fi aprobată prin ordin al ministrului culturii, în interiorul termenului prevăzut la alin. (2). (5) La hotărârea de clasare se anexează în extras concluziile raportului de expertiza prin care se asigura identificarea bunului cultural mobil respectiv, fişa standard a obiectului şi fotografia alb-negru sau color, după caz. (6) În cazul bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare, concluziile raportului de expertiza cuprinzând datele de identificare a bunurilor se vor comunică proprietarului sau titularului de alte drepturi reale în termen de 30 de zile de la data finalizarii expertizei. (7) Contestarea expertizei bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare se face la Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor în termen de 10 zile de la primirea înştiinţării expertului. Soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 20 de zile. + Articolul 13 (1) Instituţiile publice deţinătoare de bunuri culturale mobile aparţinând patrimoniului cultural naţional au obligaţia de a constitui evidenta acestor bunuri atât analitic, prin fişa standard, conform normelor emise de Ministerul Culturii, cat şi sinoptic, prin banca de date, conţinând şi arhiva imagistica. (2) Autorităţile publice în subordinea cărora funcţionează instituţiile deţinătoare de bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional au obligaţia de a asigura resursele financiare necesare în vederea constituirii evidentei informatizate. + Articolul 14 (1) Ministerul Culturii va comunică în scris proprietarului, titularului altor drepturi reale sau, după caz, titularului dreptului de administrare ordinul de clasare în termen de 10 zile de la aprobare. (2) Ministerul Culturii va elibera, pentru fiecare bun clasat, un certificat de clasare şi fişa standard a obiectului. (3) Certificatul de clasare şi fişa standard a obiectului însoţesc bunul clasat şi nu constituie prin ele însele un titlu de proprietate. + Articolul 15 (1) Clasarea are ca efect înscrierea bunurilor culturale mobile în cele doua inventare:- Inventarul Fondului patrimoniului cultural naţional;- Inventarul Tezaurului patrimoniului cultural naţional. (2) Inventarele fondului şi tezaurului sunt întocmite, pe baza ordinelor privind bunurile culturale mobile clasate, de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii. Centralizarea, evidenta informatizata şi administrarea documentelor care au stat la baza întocmirii inventarelor se efectuează de Institutul de Memorie Culturală. (3) Datele privind patrimoniul cultural naţional, cu excepţia listei cuprinzând bunurile culturale mobile şi imaginea acestora, nu au destinaţie publică fără acordul proprietarilor bunurilor. (4) Date privind patrimoniul cultural naţional pot fi furnizate, la cerere, de Ministerul Culturii, instituţiilor specializate, cercetatorilor şi altor specialişti acreditaţi, în vederea desfăşurării unor activităţi specifice de identificare şi cercetare. Valorificarea datelor dobândite astfel poate fi facuta numai cu consimţământul deţinătorului. Comunicarea publică a datelor de identificare a proprietarului se poate face numai cu acordul prealabil al acestuia. (5) Se pot furniza informaţii cuprinse în aceste inventare organelor de poliţie, organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti, numai pentru soluţionarea unor cauze în directa legătură cu respectivele bunuri culturale mobile clasate şi numai cu respectarea prevederilor legale în materie. + Articolul 16 (1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile pentru care s-a declansat procedura de clasare au obligaţia de a permite examinarea bunurilor respective de către experţi acreditaţi. (2) Bunurile culturale mobile pot fi preluate pentru analize de laborator numai în cazuri deosebite şi pentru perioade determinate, prevăzute în normele de clasare a bunurilor culturale mobile, doar cu acordul proprietarilor sau al titularilor altor drepturi reale, după caz; preluarea acestora se face pe baza unui act de predare-primire încheiat cu persoanele fizice sau juridice, după caz, menţionate la alin. (1), în forma prevăzută de normele emise de Ministerul Culturii. + Articolul 17În timpul desfăşurării procedurii de clasare din oficiu a unui bun cultural mobil acesta se afla sub regimul de protecţie prevăzut, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, pentru bunurile clasate în tezaur. + Articolul 18 (1) Dreptul proprietarului de a solicita clasarea unui bun cultural mobil este imprescriptibil. (2) În cazul în care un bun cultural mobil nu a fost clasat, procedura poate fi reluată, la cerere, după minimum 3 ani; în situaţiile în care au apărut elemente noi justificative, acest termen poate fi redus de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 19 (1) Declasarea bunurilor culturale mobile are loc la cererea titularilor drepturilor de proprietate sau din oficiu, în următoarele cazuri: a) invalidarea expertizei; b) distrugere; c) deteriorare grava care nu poate fi remediata prin operaţiuni de restaurare. (2) Declasarea urmează procedura stabilită la clasare. (3) Ordinul de declasare este luat în evidenta inventarului patrimoniului cultural naţional în care figurează bunul respectiv, procedându-se la radierea acestuia din inventar. (4) Ordinul de declasare se comunică în scris proprietarului, titularului altor drepturi reale, precum şi titularului dreptului de administrare, după caz. + Articolul 20Trecerea unui bun cultural mobil dintr-o categorie juridică a patrimoniului cultural naţional în alta se poate face numai cu respectarea aceloraşi proceduri prevăzute pentru clasare. + Articolul 21 (1) Ordinul de clasare, declasare sau de trecere dintr-o categorie în alta a patrimoniului cultural naţional a unui bun cultural mobil poate fi contestat de proprietarul sau de titularul dreptului de administrare la Ministerul Culturii, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Ministerul Culturii este obligat să soluţioneze contestaţia în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia. (3) În cazul în care proprietarul sau titularul dreptului de administrare este nemulţumit de răspunsul la contestaţia adresată Ministerului Culturii, el se poate adresa, în condiţiile Legii contenciosului administrativ, instanţelor judecătoreşti competente. + Capitolul 3 Păstrarea, depozitarea şi asigurarea securităţii bunurilor culturale mobile + Articolul 22 (1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligaţii: a) să asigure cele mai bune condiţii de păstrare, conservare şi, după caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora; b) sa nu deterioreze şi sa nu distruga aceste bunuri, iar în cazul celor din metal nici sa nu le topeasca; c) să asigure securitatea acestor bunuri; d) sa înştiinţeze în termen de maximum 5 zile direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în cazul constatării unui pericol iminent de distrugere sau de degradare grava a acestor bunuri; e) sa nu utilizeze şi sa nu permită utilizarea acestor bunuri la organizarea de spectacole, parade ale modei, ca recuzita cinematografica sau teatrala, precum şi în orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorării ori sustragerii; f) să permită accesul specialiştilor din cadrul direcţiilor judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în scopul constatării stării de conservare a acestor bunuri; în cazul deţinătorilor persoane fizice şi al persoanelor juridice de drept privat accesul specialiştilor direcţiilor judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional va fi posibil numai cu acordul scris al proprietarului privind condiţiile de acces. (2) Proprietarii sau titularii dreptului de administrare a bunurilor culturale mobile clasate au în aceasta calitate şi următoarele obligaţii: a) să asigure restaurarea bunurilor; b) sa încredinţeze executarea lucrărilor de restaurare exclusiv specialiştilor restauratori acreditaţi de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (3) Instituţiile publice specializate şi nespecializate, cultele, precum şi agenţii economici, care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate, au obligaţia sa finanteze achiziţionarea şi instalarea de sisteme antiefractie, antiincendiu şi de asigurare a microclimatului pentru protecţia bunurilor culturale mobile. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lit. e) proprietarii, persoane fizice şi juridice de drept privat, care pot permite, în condiţii contractuale, utilizarea bunurilor culturale mobile clasate în fond la organizarea de spectacole, parade ale modei şi ca recuzita teatrala şi cinematografica. + Articolul 23Persoanele fizice şi juridice care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate beneficiază de consultanţa gratuita din partea instituţiilor specializate, în scopul păstrării, conservării şi punerii în valoare a acestor bunuri. + Articolul 24 (1) Pentru efectuarea de studii şi lucrări de specialitate instituţiile publice au obligaţia să permită accesul specialiştilor acreditaţi şi al cercetatorilor la bunurile culturale mobile deţinute în administrare, în condiţii convenite de comun acord. (2) În cazul bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată, pentru efectuarea de studii şi lucrări de specialitate este necesar acordul proprietarului. + Articolul 25 (1) Copiile, mulajele, tirajele postume şi facsimilele executate de pe bunuri culturale mobile clasate trebuie să fie marcate vizibil pentru a nu fi confundate cu originalul; ele vor purta menţiunea copie, facsimil, tiraj postum, numele autorului şi anul în care au fost realizate, precum şi specificarea colectiei în care se afla originalul. (2) Menţiunile prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii, indiferent de anul în care au fost realizate copiile, mulajele, tirajele postume şi facsimilele şi ori de câte ori acestea sunt aduse la cunoştinţa publicului. + Articolul 26 (1) Copiile, mulajele, tirajele postume şi facsimilele de pe bunuri culturale mobile clasate, aflate în proprietate publică, pot fi executate numai cu acordul scris al titularului dreptului de administrare, în conformitate cu normele avizate de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (2) Copiile, mulajele, tirajele postume şi facsimilele de pe bunuri culturale mobile clasate, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi executate numai cu acordul scris al proprietarului, în conformitate cu normele avizate de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (3) Reproducerea bunurilor culturale mobile clasate prin mijloace foto, video sau numerice se face cu acordul scris al titularului dreptului de administrare sau al proprietarului bunului reprodus, după caz. (4) Persoanele care executa copii, mulaje, tiraje postume şi facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate sunt obligate sa utilizeze tehnici adecvate şi sa ia măsurile necesare pentru a nu fi afectate, imediat sau în timp, integritatea şi calitatea originalelor. + Capitolul 4 Conservarea şi restaurarea bunurilor culturale mobile clasate + Articolul 27 (1) Lucrările de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate se efectuează numai de către experţi, acreditaţi pe baza unui contract încheiat potrivit dispoziţiilor dreptului comun. (2) Acreditarea experţilor care efectuează lucrări de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile se face de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor, potrivit normelor de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor, care vor cuprinde şi proceduri de contestare. (3) Pe baza acreditării obţinute Ministerul Culturii eliberează experţilor certificate de libera practica, potrivit normelor de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor. (4) Laboratoarele şi atelierele, care efectuează lucrări de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile, funcţionează pe baza unei autorizaţii eliberate de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, potrivit normelor privind autorizarea laboratoarelor şi atelierelor de conservare şi restaurare. (5) În cazul comiterii de erori profesionale, constatate de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor, aceasta va suspenda pe termen de până la 2 ani acreditarea prevăzută la alin. (2) sau avizul prevăzut la alin. (4). Ministerul Culturii va lua măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, putând solicita acesteia o contraexpertiza, la cererea persoanelor în cauza. (6) Persoanele juridice de drept privat, proprietare ale laboratoarelor sau atelierelor autorizate, sunt obligate sa afiseze la loc vizibil autorizaţia eliberata potrivit dispoziţiilor alin. (4). (7) Funcţionarea în continuare a laboratoarelor de conservare şi restaurare existente în cadrul instituţiilor publice specializate, precum şi înfiinţarea de noi astfel de laboratoare se aproba de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. (8) Laboratoarele de conservare şi restaurare, care funcţionează în cadrul instituţiilor publice muzeale, pot efectua astfel de lucrări pentru alte instituţii publice muzeale, pentru persoane fizice sau juridice de drept public ori privat, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege; în aceste cazuri solicitanţii vor suporta cheltuielile legate de aceste lucrări, în condiţii contractuale. + Articolul 28Restaurarea bunurilor culturale mobile clasate în tezaur se face numai cu avizul prealabil al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor şi numai în laboratoarele sau atelierele autorizate, nominalizate în aviz. + Articolul 29 (1) Bunurile culturale mobile clasate în tezaur, indiferent de forma de proprietate, care sunt în pericol iminent de distrugere sau degradare grava, vor fi supuse operaţiunilor de restaurare şi conservare prin ordin al ministrului culturii, pe baza unui raport de expertiza aprobat de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. (2) Operaţiunile de restaurare şi conservare astfel dispuse vor fi efectuate pe cheltuiala proprietarului. (3) Sumele utilizate de proprietari pentru operaţiunile de restaurare şi conservare dispuse în conformitate cu prevederile alin. (1) şi cu cele prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. a) sunt deductibile la calcularea impozitului pe venit sau profit, după caz. (4) În cazul în care proprietarul bunului cultural mobil clasat în tezaur este o persoană fizica, din a carei declaraţie pe propria răspundere rezultă că nu are posibilităţi financiare pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare şi conservare, aceste operaţiuni vor fi finanţate, parţial sau integral, de la bugetul de stat ori de la bugetele locale, după caz, potrivit dispoziţiilor prezentei legi. În cazul vânzării ulterioare a acestor bunuri culturale mobile, costurile operaţiunilor de restaurare şi conservare vor fi restituite de proprietarul-vânzător instituţiei finanţatoare. + Articolul 30 (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător bunurilor cu valoare culturală realizate din metale preţioase ori conţinând pietre preţioase sau semipretioase, care se afla în proprietatea, administrarea ori sunt deţinute cu orice titlu de Banca Naţionala a României, de Monetaria Statului sau de celelalte bănci. (2) Persoanele juridice enumerate la alin. (1) sunt obligate să permită examinarea bunurilor de către experţii anume desemnaţi de Ministerul Culturii, care vor propune, dacă este cazul, declanşarea procedurii de clasare. + Articolul 31Este interzisă topirea sau modificarea, sub orice formă, a bunurilor culturale mobile clasate, care sunt deţinute cu orice titlu de Banca Naţionala a României, de Monetaria Statului sau de celelalte bănci. + Capitolul 5 Circulaţia bunurilor culturale mobile + Articolul 32Bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativteritoriale, sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. + Articolul 33 (1) Pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale instituţiile publice pot imprumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţara, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor şi cu aprobarea Ministerului Culturii. (2) Persoanele fizice şi juridice de drept privat pot imprumuta instituţiilor publice sau persoanelor juridice de drept privat, în condiţiile dreptului comun şi ale prezentei legi, bunuri culturale mobile clasate. (3) Bunurile culturale mobile clasate, aparţinând cultelor religioase, pot fi împrumutate instituţiilor publice specializate, în condiţiile dreptului comun şi ale prezentei legi, cu aprobarea sefilor de cult. (4) Organizatorul expoziţiei sau initiatorul/autorul proiectului cultural răspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal, după caz, de integritatea bunurilor expuse, luând toate măsurile necesare pentru înlăturarea oricărui risc, în condiţii de securitate, de conservare, de asigurare şi de stabilire a cotelor valorice respective. + Articolul 34 (1) Bunurile culturale mobile proprietate publică, aflate în patrimoniul unor societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care se privatizează, vor fi supuse procedurii de clasare înainte de declanşarea procesului de privatizare. (2) Societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a anunta înscrierea pe lista de privatizare, în scris, direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în a carei raza teritorială îşi are sediul societatea, în termen de 5 zile de la data înscrierii. (3) În termen de 10 zile de la data înregistrării comunicării prevăzute la alin. (2) direcţia judeteana pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional va verifica la societatea comercială în curs de privatizare bunurile culturale mobile susceptibile de a fi clasate şi va declansa procedura de clasare. (4) Bunurile culturale mobile astfel clasate vor fi date în administrarea unei instituţii publice specializate, desemnată de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 35 (1) Autorizarea se face de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, cu respectarea normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile. (2) Vânzarea publică a bunurilor culturale mobile clasate, aflate în proprietate privată, sau intermedierea vânzării se efectuează numai prin agenţi economici autorizaţi, cu respectarea prevederilor prezentei legi. (3) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligaţi sa afiseze la loc vizibil normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile. (4) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligaţi să deţină un registru în care să menţioneze, corect şi complet, numele şi adresa ofertantului, descrierea şi preţul fiecărui bun. Informaţiile conţinute în registru au caracter confidenţial. (5) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile au obligaţia de a înştiinţa în scris, în termen de 5 zile de la data ofertei, direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional despre existenta unor bunuri susceptibile de a fi clasate. (6) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile au obligaţia ca în termen de 5 zile sa informeze în scris proprietarul bunului cu privire la posibilitatea de declansare a procedurii de clasare. (7) Agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligaţi ca, în termen de 3 zile de la data înregistrării în registrul propriu a bunurilor clasate în tezaur, sa comunice în scris direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în a carei raza teritorială îşi au sediul punerea acestora în vânzare. + Articolul 36 (1) Bunurile culturale mobile, proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, clasate în tezaur, pot face obiectul unei vânzări publice numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune de către statul român, prin Ministerul Culturii, şi cu respectarea dispoziţiilor art. 35 alin. (7). (2) Direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional sunt obligate sa transmită Ministerului Culturii, în termen de 3 zile de la primirea comunicării scrise a agentului economic autorizat, înregistrarea privind punerea în vânzare a unui bun cultural mobil clasat în tezaur. (3) Termenul de exercitare a dreptului de preemţiune al statului este de maximum 30 de zile, calculat de la data înregistrării comunicării prevăzute la alin. (2), iar valoarea de achizitionare este cea negociata cu vânzătorul sau cu agentul economic autorizat ori cea rezultată din licitaţia publică. (4) Ministerul Culturii va prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preemţiune. (5) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) atrage nulitatea absolută a vânzării. + Articolul 37 (1) Scoaterea peste frontiera a bunurilor culturale mobile constituie operaţiune de export, care poate fi temporar sau definitiv. (2) Exportul temporar sau definitiv al bunurilor culturale mobile clasate sau neclasate se efectuează numai pe baza certificatului de export. (3) Certificatul de export va fi emis de direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional, în condiţiile prezentei legi. (4) Certificatul de export temporar pentru bunurile culturale mobile clasate în tezaur, indiferent de proprietar sau de titularul dreptului de administrare, va fi avizat de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor şi aprobat de ministrul culturii. (5) Scoaterea din ţara, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obţinut certificatul de export temporar sau definitiv, eliberat în condiţiile legii, constituie operaţiune de export ilegal. + Articolul 38 (1) Bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, se exporta numai temporar şi numai pentru organizarea unor expoziţii în străinătate, pentru investigaţii de laborator, restaurare sau expertizare. (2) Bunurile culturale mobile clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar. (3) Exportul definitiv al bunurilor culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, se face numai potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. (2) şi (3), după modificarea prealabilă în evidenta fondului, efectuată de Ministerul Culturii. + Articolul 39 (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (1), bunurile culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, pot fi exportate definitiv în cadrul unui schimb de bunuri culturale de aceeaşi importanţa şi semnificaţie culturală numai în cazuri cu totul excepţionale, în care prevalează interesul istoric, ştiinţific sau cultural. (2) Bunul cultural obţinut prin schimb urmează regimul juridic al bunului dat în schimb. (3) În vederea schimbului prevăzut la alin. (1), în cazul bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, prin hotărâre a Guvernului sau prin hotărâre a consiliului local, după caz, se aproba dezafectarea bunurilor culturale mobile clasate din proprietatea publică în proprietatea privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale. (4) Schimbul, indiferent de proprietar, este avizat de Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor şi este aprobat prin hotărâre a Guvernului, initiata de Ministerul Culturii. + Articolul 40În cazul persoanelor fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunului cultural mobil sau ale bunurilor clasate în tezaur, schimbul, în cazul unei operaţiuni de export definitiv al acestor bunuri, va putea fi aprobat prin ordin al ministrului culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 41 (1) În cazul cererii de export temporar sau definitiv al unui bun cultural mobil neclasat termenele prevăzute la art. 12 alin. (2) şi la art. 14 alin. (1), cumulate, se reduc la 30 de zile. (2) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor este obligată să se pronunţe, în legătură cu clasarea bunului cultural mobil, în termen de 30 de zile de la data declanşării procedurii de clasare. + Articolul 42Donaţiile având ca obiect bunuri culturale mobile făcute instituţiilor publice specializate ori cultelor religioase, potrivit legii, sunt scutite de orice taxe. + Articolul 43 (1) Persoanele fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunurilor culturale mobile clasate, au obligaţia de a anunta în scris direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în termen de 15 zile de la data transferării unui astfel de bun în proprietatea altei persoane, precum şi de la data instituirii unui drept real asupra unui astfel de bun. (2) În cazul pierderii sau al furtului bunurilor culturale mobile clasate, proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligaţia de a anunta, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, organul de poliţie din raza teritorială. (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), precum şi în cazul distrugerii totale sau parţiale a bunurilor culturale mobile clasate proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligaţia de a anunta în scris direcţia judeteana pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în termen de 3 zile de la constatare. (4) După înregistrarea comunicării prevăzute la alin. (3) direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional vor anunta imediat, în scris, organele de poliţie din raza teritorială. + Articolul 44 (1) Succesorii rezervatari sunt scutiţi de taxele succesorale pentru bunurile culturale mobile clasate care fac parte din masa succesorală. (2) În cazul celorlalţi succesori, aceştia pot ceda, în contul taxelor succesorale, astfel de bunuri, care vor intra în proprietatea publică şi vor fi date, potrivit legii, în administrarea instituţiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. (3) Donaţiile sau legatele privind bunuri culturale mobile clasate, efectuate în favoarea statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau cultelor religioase, sunt scutite de orice taxe. + Capitolul 6 Regimul juridic al bunurilor arheologice mobile descoperite intamplator sau prin cercetări sistematice + Articolul 45 (1) Bunurile arheologice, epigrafice, numismatice, paleontologice sau geolitice, descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic sau geologic, precum şi cele descoperite intamplator prin lucrări de orice natura, efectuate în locuri care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, conform art. 135 alin. (4) din Constituţia României, intră în proprietate publică, potrivit dispoziţiilor legale. (2) Din momentul descoperirii bunurile prevăzute la alin. (1) sunt supuse procedurii de clasare, în condiţiile prezentei legi, şi intră în administrarea instituţiei care finanţează sau coordonează cercetările; în cazul în care Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor constata ca în instituţia respectiva nu sunt îndeplinite condiţiile corespunzătoare de conservare şi securitate, aceasta va propune direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în a carei raza de activitate au fost descoperite bunurile arheologice în cauza alte instituţii publice specializate din aceeaşi raza, care îndeplinesc condiţiile corespunzătoare. Direcţia judeteana pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional va decide asupra instituţiei căreia i se vor transmite în administrare bunurile arheologice respective. + Articolul 46 (1) Cercetările arheologice sistematice, precum şi cele de prospectare preventivă sau de salvare, efectuate de persoane juridice, sunt autorizate, coordonate şi controlate de Comisia Naţionala de Arheologie şi de Ministerul Culturii. (2) Persoanele fizice sau persoanele juridice neautorizate nu au dreptul de a efectua în siturile arheologice detectii şi cercetări sau orice fel de alte intervenţii care pot deteriora sau pot afecta aceste situri. + Articolul 47 (1) Cercetările arheologice efectuate pe terenurile proprietate privată aparţinând persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau cultelor religioase se fac numai cu acordul proprietarului şi, după caz, al şefului cultului. (2) În cazul în care proprietarul terenului nu îşi da acordul pentru efectuarea cercetărilor arheologice, acestea vor putea fi autorizate de instanţa judecătorească competenţa, la cererea autorităţii publice sau a instituţiei publice, după caz, în subordinea căreia se afla initiatorul cercetărilor arheologice. (3) Proprietarul terenului este îndreptăţit să solicite negocierea unui termen maxim pentru efectuarea lucrărilor şi sa primească despăgubiri, anterior începerii lucrărilor, de la autorităţile publice sau de la instituţiile publice în subordinea cărora se afla initiatorul cercetărilor arheologice, pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru orice alte prejudicii produse ca urmare a cercetărilor efectuate. (4) Despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţe, de către instanţele judecătoreşti competente. (5) Despăgubirile vor fi suportate din sumele prevăzute în bugetele instituţiilor publice, după caz, în subordinea cărora se afla initiatorul cercetărilor arheologice. (6) Emiterea certificatului privind eliberarea de sarcina arheologică a unui teren, indiferent de regimul proprietăţii acestuia, este obligatorie înaintea începerii oricăror lucrări care pot afecta situl. (7) Finanţarea cercetărilor arheologice pentru emiterea certificatului prevăzut la alin. (6), cu privire la terenurile în care se găsesc bunuri arheologice, identificate prin investigaţii anterioare, este asigurata de beneficiarul lucrărilor. + Articolul 48 (1) Persoanele fizice care au descoperit în mod intamplator bunuri din categoria celor prevăzute la art. 45 alin. (1) sunt obligate să le predea, în termen de 48 de ore de la descoperire, primarului unităţii administrativ-teritoriale în a carei raza a fost facuta descoperirea. (2) Primarul este obligat sa înştiinţeze despre bunurile descoperite, în termen de 48 de ore, direcţia judeteana pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional, luând totodată măsuri de paza şi de conservare a acestora. (3) Primarul este obligat sa predea bunurile astfel descoperite, în termen de 10 zile, direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional. (4) Autorii descoperirilor intamplatoare, care au predat, în condiţiile prevăzute la alin. (1), bunurile descoperite, au dreptul la o recompensa bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei, iar în cazul descoperirii unor bunuri culturale de valoare excepţionala se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunului. (5) Valoarea bunurilor astfel descoperite se stabileşte de experţii acreditaţi ai direcţiei judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional sau, după caz, de alţi experţi acreditaţi. (6) Recompensele şi bonificatia, stabilite potrivit alin. (4) şi (5), vor fi suportate din bugetul ordonatorului principal de credite sau din bugetele locale, în funcţie de subordonarea instituţiilor culturale în administrarea cărora vor fi transmise bunurile descoperite şi vor fi plătite în cel mult 18 luni de la data predării bunului. (7) În cazul în care autorul descoperirii nu primeşte recompensa în termenul stabilit la alin. (6), acesta se poate adresa instanţei judecătoreşti competente printr-o acţiune scutită de taxa judiciară de timbru. + Capitolul 7 Finanţarea activităţilor de descoperire, cercetare, expertizare, clasare, evidenta, depozitare, conservare, restaurare, protejare şi punere în valoare a bunurilor culturale mobile + Articolul 49 (1) Finanţarea activităţilor de descoperire, cercetare, expertizare, clasare, evidenta, depozitare, conservare, restaurare, protejare şi punere în valoare a bunurilor culturale mobile clasate, indiferent de proprietar, de titularii altor drepturi reale şi de titularii dreptului de administrare, se poate face de Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, Academia Română, alte instituţii publice, după caz, din venituri gestionate de acestea în regim extrabugetar şi din alocaţii bugetare. (2) Alocaţiile bugetare destinate activităţilor prevăzute la alin. (1) vor fi nominalizate cu aceste destinaţii în bugetul Ministerului Culturii, al Ministerului Educaţiei Naţionale, în bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi în bugetele altor instituţii publice. (3) Achiziţionarea de bunuri culturale mobile pentru instituţiile publice specializate, în funcţie de subordonarea acestora, se poate face din sumele prevăzute cu aceasta destinaţie în bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale. + Articolul 50 (1) Veniturile gestionate în regim extrabugetar pot proveni din următoarele surse: a) donaţiile sau legatele dobândite de la persoane fizice sau persoane juridice, din ţara ori din străinătate; b) cota de 5% instituită de autorităţile administraţiei publice locale asupra preţului de vânzare al reproducerilor realizate de pe bunuri culturale mobile proprietate publică şi introduse în circuit comercial; c) cota de 5% instituită de autorităţile administraţiei publice locale asupra preţului obţinut din vânzările de bunuri culturale, efectuate prin licitaţii, anticariate, consignatii şi case de amanet; d) tarifele percepute de direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional pentru efectuarea oricăror expertize solicitate. (2) Cotele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se adauga la preţurile de vânzare ale bunurilor respective. + Capitolul 8 Organisme şi instituţii specializate + Articolul 51Descoperirea, cercetarea, expertizarea, clasarea, evidenta, depozitarea, conservarea, restaurarea, protejarea, achiziţionarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil se realizează prin organisme şi instituţii specializate, care au competente generale şi speciale în domeniu, precum şi prin persoane fizice sau juridice, în condiţiile prezentei legi. + Articolul 52 (1) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor este organismul ştiinţific consultativ şi de avizare în domeniu al Ministerului Culturii şi este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al ministrului culturii dintre specialiştii cu autoritate recunoscută în domeniu. (2) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor este alcătuită din 21 de specialişti numiţi prin ordin al ministrului culturii, pe o perioadă de 4 ani, propuşi de: a) preşedintele comisiei - 8 membri; b) instituţiile publice specializate - 9 membri; c) Secretariatul de Stat pentru Culte, Academia Română şi reprezentanţii colectionarilor de bunuri culturale mobile - 3 membri. (3) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de funcţionare elaborat de membrii comisiei şi aprobat prin ordin al ministrului culturii. (4) Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor numeşte şi coordonează subcomisii pentru domeniile prevăzute la art. 3. Secretarul comisiei şi secretarii subcomisiilor sunt numiţi din cadrul direcţiei de specialitate a Ministerului Culturii. Subcomisiile funcţionează conform regulamentului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, prevăzut la alin. (3). (5) Cheltuielile de finanţare a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor se efectuează din bugetul Ministerului Culturii. Indemnizaţia lunară a fiecărui membru al comisiei reprezintă 30% din salariul secretarului de stat. + Articolul 53Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor are următoarele atribuţii: a) evalueaza rapoartele de expertiza şi hotărăşte asupra clasarii bunurilor culturale mobile; b) primeşte contestaţiile făcute de persoane fizice şi juridice cu privire la procedura de clasare a bunurilor culturale mobile şi face propuneri referitoare la soluţionarea acestora; c) avizează normele de clasare a bunurilor culturale mobile şi normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile; d) avizează normele privind executarea mulajelor, facsimilelor şi copiilor, precum şi a tirajelor postume după plăcile originale de gravura, în cazul bunurilor culturale mobile clasate; e) avizează normele de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. Pentru bunurile culturale mobile clasate în tezaur Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor poate stabili priorităţile de restaurare; f) avizează normele de acreditare a experţilor, normele de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor, precum şi normele privind autorizarea laboratoarelor şi a atelierelor de conservare şi restaurare; g) avizează funcţionarea laboratoarelor şi a atelierelor care urmează să efectueze operaţiuni de restaurare; h) avizează exportul temporar al bunurilor culturale mobile clasate; i) avizează normele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile; j) avizează funcţionarea agenţilor economici care comercializează sau organizează licitaţii cu bunuri culturale mobile; k) avizează regulamentele de organizare şi funcţionare a muzeelor şi colectiilor publice; l) acreditează experţii, conservatorii şi restauratorii; m) acreditează specialiştii care pot avea acces, în condiţiile legii, la informaţia continuta în registrele agenţilor economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile; n) orice alte atribuţii date în competenţa sa, potrivit legii. + Articolul 54 (1) La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti funcţionează direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional, servicii publice descentralizate ale Ministerului Culturii. (2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, initiata de Ministerul Culturii, se reorganizează inspectoratele judeţene pentru cultura, prin comasare cu oficiile judeţene pentru patrimoniul cultural naţional, în direcţii judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional. + Articolul 55Direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional au următoarele atribuţii în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil: a) întocmesc baza de date privind evidenta bunurilor culturale mobile clasate, aflate pe raza lor teritorială; b) înregistrează cererile de clasare a bunurilor culturale mobile deţinute de instituţii nespecializate, de culte religioase, de alte persoane juridice, precum şi de persoane fizice; c) efectuează expertiza necesară şi întocmesc documentaţia prevăzută de prezenta lege, în vederea clasarii bunurilor culturale mobile; d) înaintează Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor propunerile de clasare; e) înregistrează înştiinţările de schimbare a proprietarului sau deţinătorului, în cazul bunurilor culturale mobile clasate; f) controlează periodic starea de conservare şi de securitate a bunurilor culturale mobile clasate, acordând consultanţa de specialitate la solicitarea proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale; g) fac propuneri de includere în priorităţile de restaurare a bunurilor mobile clasate în tezaur, aflate la instituţiile nespecializate, cultele religioase, alte persoane juridice decât instituţiile publice specializate, precum şi la persoanele fizice; h) verifica dacă agenţii economici autorizaţi sa comercializeze bunuri culturale mobile respecta obligaţiile ce le revin conform prezentei legi şi normelor emise în aplicarea acesteia; i) aproba, conform prezentei legi, exportul definitiv al bunurilor culturale mobile, eliberand, pe baza expertizei, certificatul de export întocmit potrivit normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile; j) gestionează, în regim extrabugetar, veniturile realizate potrivit prevederilor art. 50 alin. (1) lit. a) şi d), după caz, precum şi alocaţiile de la bugetul de stat, destinate finanţării activităţilor prevăzute la art. 49 alin. (1); k) colaborează şi stabilesc, împreună cu structurile abilitate ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne, după caz, măsurile de protecţie a bunurilor culturale mobile, în caz de conflict armat sau de calamitati naturale; l) orice alte atribuţii date în competenţa lor prin prezenta lege. + Articolul 56 (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Laboratorul Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurarii Patrimoniului Naţional Cultural Mobil, instituţie publică în subordinea Ministerului Culturii. (2) Organizarea şi funcţionarea Laboratorului Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurarii Patrimoniului Cultural Naţional Mobil se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, initiata de Ministerul Culturii. (3) Laboratorul Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurarii Patrimoniului Cultural Naţional Mobil are următoarele atribuţii principale: a) investigheaza cu mijloace specifice de analiza materialele constituente ale bunurilor culturale mobile, în funcţie de compoziţie, tehnologie de prelucrare şi provenienţă; b) experimenteaza materiale necesare pentru conservarea şi restaurarea bunurilor culturale mobile, precum şi pentru combaterea agenţilor biologici; c) colaborează cu specialiştii de profil la expertizarea bunurilor culturale clasate sau în curs de clasare; d) pregăteşte şi perfectioneaza specialişti în domeniile investigarii, conservării şi restaurarii bunurilor culturale mobile; e) colaborează cu instituţii de profil din ţara şi din străinătate. + Articolul 57 (1) În subordinea Ministerului Culturii funcţionează Institutul de Memorie Culturală, instituţie publică ce administrează bazele de date privind bunurile culturale mobile. (2) Regulamentul de funcţionare a Institutului de Memorie Culturală se aproba prin ordin al ministrului culturii. + Articolul 58Institutul de Memorie Culturală are următoarele atribuţii principale: a) centralizează şi înregistrează în baza naţionala de date fişele de evidenta a bunurilor culturale mobile clasate, transmise de instituţiile specializate şi de direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional; b) administrează bazele de date privind evidenta informatizata şi circulaţia bunurilor culturale mobile; c) stocheaza inventarele privind bunurile culturale mobile clasate şi documentele care au stat la baza operaţiunilor de clasare; d) cercetează şi valorifica documentar, inclusiv prin publicare, informaţiile cuprinse în baza de date privind bunurile culturale mobile şi acorda asistenţa de specialitate, pe bază de contract, privind valorificarea documentar-ştiinţifică a informatiei deţinute, cu acordul proprietarilor şi cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor; e) elaborează norme, instrumente şi sisteme informatice pentru evidenta bunurilor culturale mobile; f) colaborează cu instituţii similare din ţara şi din străinătate. + Capitolul 9 Contravenţii şi infracţiuni + Secţiunea 1 Contravenţii + Articolul 59Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. + Articolul 60 (1) Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite astfel încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni, următoarele fapte: a) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice de drept privat a termenului şi a condiţiilor prevăzute la art. 43 alin. (1); b) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a termenului stabilit la art. 43 alin. (2) privind comunicarea pierderii, furtului, distrugerii totale sau parţiale a unui bun cultural mobil clasat; c) nerespectarea de către agenţii economici autorizaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile a obligaţiei de a afişa la loc vizibil normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile, prevăzute la art. 35 alin. (3); d) nerespectarea de către agenţii economici autorizaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile a obligaţiei de înştiinţare despre existenta unor bunuri culturale mobile susceptibile să fie clasate, în termenul şi condiţiile prevăzute la art. 35 alin. (5); e) nerespectarea de către persoanele fizice a obligaţiei de predare a unui bun cultural mobil descoperit intamplator, în termenul prevăzut la art. 48 alin. (1); f) neîndeplinirea de către proprietari, de titularii altor drepturi reale, de titularii drepturilor de administrare sau de deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor mobile clasate a obligaţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a), c)-f); g) neîndeplinirea de către societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat a obligaţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (2); h) înfiinţarea şi funcţionarea agenţilor economici specializaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile, fără autorizarea Ministerului Culturii, emisă potrivit art. 35 alin. (1); i) neîndeplinirea de către agenţii economici autorizaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile a obligaţiei de a întocmi registrul prevăzut la art. 35 alin. (4); j) nerespectarea de către agenţii economici autorizaţi în comercializarea bunurilor culturale mobile a termenului şi condiţiilor prevăzute la art. 35 alin. (7) privind punerea în vânzare a bunurilor culturale mobile clasate în tezaur; k) executarea copiilor, mulajelor, tirajelor postume şi facsimilelor de pe bunuri culturale mobile clasate, de către persoanele fizice sau juridice, fără respectarea dispoziţiilor art. 25 alin. (1); l) realizarea de către persoanele fizice sau juridice de reproduceri prin mijloace foto, video sau numerice de pe bunuri culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului de administrare sau al proprietarului bunului reprodus, potrivit art. 26 alin. (3); m) utilizarea de către persoanele fizice sau juridice de tehnici neadecvate de reproducere, de natura sa afecteze integritatea sau calitatea bunurilor culturale mobile clasate, potrivit art. 26 alin. (4); n) neîndeplinirea de către proprietarii şi titularii dreptului de administrare a bunurilor culturale mobile clasate a obligaţiei prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. b); o) restaurarea bunurilor culturale mobile clasate în tezaur, fără avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor ori în afară laboratoarelor sau atelierelor autorizate, potrivit art. 28; p) efectuarea oricăror lucrări care pot afecta situl arheologic, înaintea obţinerii certificatului privind eliberarea terenului de sarcina arheologică potrivit art. 47 alin. (6); r) împiedicarea efectuării cercetărilor pentru eliberarea terenului de sarcina arheologică potrivit art. 47 alin. (6). (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei. (3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei. (4) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-r) se sancţionează cu amendă de la 3.000.000 lei la 12.000.000 lei. (5) Amenzile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice. (6) Limitele amenzilor contravenţionale se actualizează prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 61Copiile, mulajele, tirajele postume, facsimilele şi reproducerile prin mijloace foto, video, numerice sau prin alte mijloace, executate cu încălcarea dispoziţiilor art. 25 ori ale art. 26 alin. (3), se confisca de către agentul constatator şi se transmit în administrarea unor instituţii publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 62Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 60 se fac de specialiştii direcţiilor judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional, care, la cererea lor, vor fi asistaţi de organele de poliţie. + Articolul 63 (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare. (2) Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se soluţionează de către instanţa judecătorească în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia. + Articolul 64 (1) Prevederile prezentei legi, referitoare la contravenţii, se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27. (2) Amenzile se fac venit la bugetul de stat. + Secţiunea a 2-a Infracţiuni + Articolul 65 (1) Executarea de copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului de administrare ori al proprietarului, potrivit art. 26 alin. (1) sau (2), după caz, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 20.000.000 lei. (2) Copiile, mulajele, tirajele postume sau facsimilele, executate în condiţiile prevăzute la alin. (1), se confisca şi se transmit în administrarea unor instituţii publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 66Executarea de falsuri ale bunurilor culturale mobile clasate, în scopuri comerciale sau în orice alte scopuri, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. + Articolul 67 (1) Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare sau distrugerea unui bun cultural mobil clasat ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 68Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare sau distrugerea din culpa a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 69 (1) Efectuarea fără certificat de export a oricăror acte sau fapte care, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, constituie operaţiuni de export ilegal se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Bunurile culturale mobile care au făcut obiectul exportului ilegal se confisca şi vor fi transmise în administrare instituţiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. (3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a avut ca urmare pierderea unui bun cultural mobil clasat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. + Articolul 70Efectuarea oricăror operaţiuni pentru export definitiv de bunuri culturale mobile clasate, aflate în proprietate publică, sau de bunuri culturale mobile clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar bunurile se confisca şi vor fi transmise în administrare instituţiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. + Articolul 71Furnizarea de date confidenţiale privind patrimoniul cultural naţional mobil altor persoane fizice sau juridice decât cele prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. + Articolul 72Trecerea unui bun cultural mobil dintr-o categorie juridică a patrimoniului cultural în alta, precum şi declasarea unui bun cultural mobil, fără respectarea procedurilor prevăzute la art. 19 şi 20, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 73 (1) Efectuarea de către persoanele fizice sau juridice neautorizate conform art. 46 a unor detectii sau săpături în siturile arheologice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 74Executarea de către persoanele fizice, fără acreditare şi certificat de libera practica, prevăzute la art. 27 alin. (2) şi (3), a unor lucrări de conservare sau de restaurare de bunuri culturale mobile clasate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 75Funcţionarea fără autorizaţia prevăzută la art. 27 alin. (4) a laboratoarelor sau atelierelor care executa lucrări de restaurare şi conservare a bunurilor culturale mobile clasate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 76Topirea sau modificarea, sub orice formă, a bunurilor culturale mobile clasate care sunt deţinute cu orice titlu de Banca Naţionala a României, de Monetaria Statului sau de celelalte bănci constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. + Capitolul 10 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 77 (1) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Culturii va emite, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor: a) Normele de clasare a bunurilor culturale mobile; b) Normele de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate; c) Normele de acreditare a experţilor; d) Normele de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor; e) Normele privind autorizarea laboratoarelor şi a atelierelor de conservare şi restaurare; f) Normele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile; g) Normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile. (2) Normele prevăzute la alin. (1) lit. a) - f) vor fi aprobate prin ordin al ministrului culturii şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Normele prevăzute la alin. (1) lit. g) vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 78În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Culturii va institui următoarele registre: a) Registrul experţilor, în care vor fi înscrişi specialiştii în domeniile menţionate la art. 3; b) Registrul conservatorilor şi restauratorilor; c) Registrul bunurilor culturale distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal. + Articolul 79 (1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi instituţiile publice specializate sunt obligate să prezinte Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor propuneri în legătură cu clasarea în tezaur a bunurilor culturale mobile deţinute. (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi cultele religioase, precum şi instituţiile publice nespecializate sunt obligate să depună la direcţiile judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional în a căror rază teritorială îşi au sediul inventarul de bunuri culturale mobile deţinute, în vederea efectuării operaţiunilor de clasare. (3) Termenul de finalizare a procedurii de clasare este de 6 luni pentru bunurile culturale mobile prevăzute la alin. (1) şi (2), care sunt supuse acestei proceduri în primele 9 luni de aplicare a prezentei legi. + Articolul 80 (1) Bunurile culturale mobile, aflate în custodia unor instituţii publice, vor fi restituite direct de aceste instituţii deţinătoare persoanelor fizice sau juridice care le-au depus în custodie, potrivit dreptului comun, la cererea scrisă a acestora, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. (2) Bunurile culturale mobile, preluate în orice mod de autorităţi ale statului, revendicate de proprietarii de drept, vor fi restituite acestora de către instituţiile care le-au preluat, pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive. Acţiunile în justiţie pentru revendicare sunt scutite de taxe judiciare de timbru. Instituţiile deţinătoare de arhive privind bunurile culturale mobile sunt obligate să permită accesul la documentele privind provenienţă şi preluarea acestora. (3) Proprietarii bunurilor culturale mobile clasate sunt obligaţi ca, înainte de preluarea bunurilor restituite, sa garanteze în scris respectarea dispoziţiilor prezentei legi. + Articolul 81 (1) Operele de arta plastica şi fotografica, operele de arta decorativa sau de cult, operele cu caracter etnografic, ale mestesugarilor populari, precum şi alte opere create de autori în viaţa nu pot face obiectul clasarii. (2) Bunurile culturale prevăzute la alin. (1) pot fi exportate definitiv sau temporar fără nici o restrictie. + Articolul 82În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi declaraţiile persoanelor fizice, precum şi fişierele alfabetice sau pe domenii, completate ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 63/1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural naţional al Republicii Socialiste România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 137 din 2 noiembrie 1974, abrogată prin Decretul nr. 90/1990 privind înfiinţarea şi organizarea Comisiei Muzeelor şi Colectiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 6 februarie 1990, aflate în păstrarea direcţiilor judeţene pentru cultura şi patrimoniul cultural naţional şi a Institutului de Memorie Culturală, se inventariaza, se sigileaza şi se predau Arhivelor Naţionale. + Articolul 83În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei din Ministerul de Interne se organizează structuri specializate în prevenirea, descoperirea şi urmărirea faptelor ilegale la regimul bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil. + Articolul 84În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanţelor, cu avizul Ministerului Culturii, va crea, în cadrul Direcţiei Generale a Vamilor, structuri specializate în prevenirea şi combaterea traficului ilegal cu bunuri culturale mobile. + Articolul 85Ministerul Culturii, Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale vor asigura, printr-un program de acţiuni coordonate, protecţia şi integritatea bunurilor culturale mobile clasate, aflate în instituţii specializate şi nespecializate, în instituţii de cult, precum şi în colecţii private, împotriva riscurilor ce decurg din calamitati naturale, tulburări publice sau conflicte armate. + Articolul 86 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La aceeaşi dată se abroga dispoziţiile art. 2 alin. 2, art. 3-5, art. 9, 11 şi 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 august 1992, aprobată şi modificată prin Legea nr. 11/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 14 martie 1994, şi dispoziţiile art. 3 lit. a) şi b), art. 4, 6, art. 8 alin. (1) lit. d), art. 9 lit. b) şi d), art. 11, 15, 20, 25, art. 27 alin. (1), art. 28 şi ale art. 30 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 31 august 1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 41/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 30 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA IONESCU-QUINTUSAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,VASILE LUPU-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari