DECIZIA nr. 40 din 7 iunie 2021referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 912 din 23 septembrie 2021



    Dosar nr. 944/1/2021
    Gabriela Elena Bogasiu- vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
    Laura-Mihaela Ivanovici- președintele Secției I civile
    Marian Budă- președintele Secției a II-a civile
    Denisa Angelica Stănișor- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
    Alina Iuliana Țuca- judecător la Secția I civilă
    Carmen Elena Popoiag- judecător la Secția I civilă
    Mari Ilie- judecător la Secția I civilă
    Cristina Truțescu- judecător la Secția I civilă
    Mioara Iolanda Grecu- judecător la Secția I civilă
    Veronica Magdalena Dănăilă- judecător la Secția a II-a civilă
    Rodica Dorin- judecător la Secția a II-a civilă
    Rodica Zaharia- judecător la Secția a II-a civilă
    Mirela Polițeanu- judecător la Secția a II-a civilă
    Minodora Condoiu- judecător la Secția a II-a civilă
    Claudia Marcela Canacheu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Ana Roxana Tudose- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Virginia Filipescu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Adriana Florina Secrețeanu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Mariana Constantinescu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 944/1/2021, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă domnul magistrat-asistent Cristian Balacciu, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, în Dosarul nr. 357/111/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că: la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, fiind comunicat părților, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile au depus puncte de vedere la raport în termenul legal.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 3 februarie 2021, în Dosarul nr. 357/111/2019, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă prin raportare la dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, după actualizarea drepturilor de pensie, conform dispozițiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, realizată în baza dispozițiilor Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu completările ulterioare, la stabilirea drepturilor finale de pensie trebuie acordată și suma aferentă majorării în cuantum de 5%, reglementată de dispozițiile art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare.II. Dispozițiile legale ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile8. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017 (Legea nr. 223/2015)  +  Articolul 29(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.(2) De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).  +  Articolul 30Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.  +  Articolul 59(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. (...)  +  Articolul 60(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel: (...).(3) În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât și cele ale alin. (1), se aplică dispozițiile cele mai favorabile.  +  Articolul 108Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare (O.U.G. nr. 57/2015)  +  Articolul 14(...) (2) Prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%.10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017 (O.U.G. nr. 99/2016)  +  Articolul 12(...) (2) În anul 2017, pensiile reglementate de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 5,25%, potrivit art. 59 alin. (1) din actul normativ menționat.11. Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu completările ulterioare (Legea nr. 152/2017)  +  Articolul II(...) (3) De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale următoarelor categorii de personal: (...) b) cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative; (...).III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept12. Prin Contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 7 februarie 2019 cu nr. 357/111/2019, contestatorul V.G.C. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Serviciul Român de Informații - Casa de Pensii Sectorială și Comisia de Contestații Pensii din cadrul Serviciului Român de Informații, anularea Deciziei nr. x din 3 octombrie 2018, emisă de primul intimat, și a Hotărârii nr. y din 20 decembrie 2018, emisă de cel de-al doilea intimat, precum și obligarea primului intimat la recalcularea și plata retroactivă a pensiei recalculate.13. În motivarea cererii contestatorul a arătat că a fost înscris la pensie prin Decizia nr. x din 3 octombrie 2018, în cuprinsul căreia se menționează că baza de calcul a pensiei a fost majorată cu un spor de 15%, conform art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 80/1995), și cu actualizarea de 5% reprezentând rata medie a inflației din acel an, potrivit art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.14. În urma modificărilor succesive ale Legii nr. 223/2015, pensia contestatorului a fost recalculată și, deși pensia sa a rămas la nivelul anului anterior emiterii deciziei contestate, ar fi trebuit să beneficieze de o pensie mai mare față de cea din anul precedent.15. A mai arătat că, dacă într-un anumit an există atât o majorare a soldei, cât și un indice al inflației pozitiv, se aplică numai criteriul de majorare a pensiei mai favorabil pensionarului.16. În final, a conchis că pensia sa a fost corect calculată până la emiterea deciziei contestate prin care, deși s-a stabilit în mod legal că nu se aplică indexarea cu rata medie anuală a inflației deoarece baza de calcul al pensiei se majorase, a fost exclusă în mod greșit indexarea cu rata inflației din anul 2016.17. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015.18. Intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.19. În apărare au evocat dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, după care au susținut că legiuitorul a stipulat expres elementele componente ale cuantumului pensiei militare care se actualizează, nefăcând însă referire la indexările anuale aplicabile cuantumului total brut al pensiei.20. Au mai arătat că actualizarea pensiei se realizează asupra cuantumului brut al soldei de funcție existent la data de 30 iunie 2017, iar nu asupra cuantumului brut al pensiei militare de stat rezultat sau menținut în plată ca urmare a stabilirii ori recalculării drepturilor de pensie.21. În plus, au subliniat că, în anul în care pot fi aplicate atât dispozițiile privind indexarea pensiilor militare de stat, cât și cele privind actualizarea pensiilor militare de stat, se aplică cuantumul mai avantajos pensionarului, potrivit art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015.22. Prin Sentința nr. 984/LM/2019 din 17 octombrie 2019, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a respins contestația, ca neîntemeiată.23. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că indexarea și actualizarea pensiilor sunt operațiuni distincte și fundamental diferite în privința modului de calcul și al elementelor la care se raportează, neputând fi cumulate.24. Astfel, indexarea/majorarea de 5,25% prevăzută de O.U.G. nr. 99/2016 s-a adăugat la pensia brută ce include indexarea de 5% aplicată în anul 2016, în timp ce actualizarea se efectuează asupra cuantumului brut al soldei de funcție, conform art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, și asupra cuantumului brut al pensiei aflate în plată.25. Potrivit art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2010, în anul în care pot fi aplicate atât prevederile legale privind indexarea/majorarea pensiilor militare de stat, cât și cele privind actualizarea, se aplică dispozițiile mai favorabile.26. În consecință, pensionarul beneficia în anul 2017 fie de actualizarea soldei de funcție, fie de majorarea cuantumului brut al pensiei militare aflate în plată cu procentul de 5,25%, prevăzut de art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2016.27. Având în vedere că noul cuantum brut al pensiei contestatorului, calculat conform actualizării prevăzute de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, este inferior cuantumului brut al pensiei aflate în plată la data de 29 iunie 2017, rezultă că intimata a acordat cuantumul mai avantajos, respectiv cel rezultat în urma indexării de 5,25%.28. Împotriva acestei sentințe contestatorul a declarat apel prin care a solicitat admiterea căii de atac și schimbarea hotărârii atacate, în sensul admiterii contestației.29. În motivarea căii de atac a arătat că includerea în baza de calcul al pensiei majorate, potrivit art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, a sumei de 498 lei, care a făcut parte din baza de calcul al pensiei până la data de 29 iunie 2017, nu echivalează cu o încălcare a art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015.30. Astfel, includerea în baza de calcul al pensiei a sumei reprezentând indexarea aplicată în conformitate cu art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 echivalează cu recunoașterea beneficiului primei indexări.31. Odată realizată această indexare ca efect al aplicării procentului de 5%, ea trebuie să rămână în baza de calcul, fără a se pierde în anul 2017 acest drept câștigat în urma aplicării art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015.32. A mai susținut că o veritabilă încălcare a art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 s-ar putea reține numai în ipoteza în care pensia acordată începând cu 30 iunie 2017 ar fi fost supusă atât indexării aferente anului 2017, potrivit O.U.G. nr. 99/2016, cât și actualizării, ca urmare a majorării cuantumului soldelor de funcție.33. Intimații nu au formulat întâmpinare la cererea de apel.IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii34. Asupra admisibilității sesizării, instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.35. În acest sens a menționat că de lămurirea modului de interpretare și aplicare a art. 60 alin. (1) și (3) din Legea nr. 223/2015 raportat la art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 depinde soluționarea pe fond a cauzei. Aceasta deoarece se solicită anularea unei decizii de pensie prin care s-a dat eficiență art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, pentru motivul că la calcularea cuantumului pensiei a fost exclusă majorarea acordată în anul 2016 în baza art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015.36. Titularul sesizării a mai arătat că problema de drept enunțată este nouă, întrucât nu a fost identificată practică judiciară consacrată, iar instanța supremă nu a statuat asupra acestei chestiuni și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept37. Apelantul a apreciat că, în procedura de actualizare a pensiei potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, este obligatorie menținerea în cuantumul pensiei a majorării reglementate de art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015.38. În susținerea opiniei sale a învederat că operațiunea de actualizare a pensiei, în sensul art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, constituie procesul de majorare a pensiei ca urmare a creșterii soldei de funcție, respectiv includerea în cuantumul pensiei a creșterii salariale de care beneficiază personalul activ.39. Legiuitorul a stabilit domeniul de aplicare al actualizării drepturilor de pensie, acesta fiind limitat la ipoteza majorării soldelor, ceea ce denotă intenția sa de a suplimenta pensia în raport cu creșterea soldelor, iar nu de a opera o nouă stabilire/recalculare a drepturilor de pensie prin raportare la variațiile soldelor cadrelor militare active.40. Deși actualizarea și recalcularea pot presupune parcurgerea unor etape comune, finalitatea acestor proceduri este fundamental diferită: actualizarea vizează majorarea drepturilor de pensie aflate în plată, în vreme ce recalcularea reprezintă o nouă stabilire a cuantumului pensiei, fără a se ține cont de pensia aflată în plată.41. Prin modalitatea de interpretare a art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, în sensul că, urmare a actualizării drepturilor de pensie nu mai este inclusă în cuantumul pensiei indexarea aferentă anului 2016, se procedează, implicit, la efectuarea unei veritabile recalculări în integralitate a drepturilor de pensie, fără a se ține cont de cuantumul pensiei aflate în plată la data de 30 iunie 2017.42. Or, această interpretare contravine în mod vădit intenției clare a legiuitorului și sensului atribuit noțiunii de actualizare, de ajustare pozitivă a cuantumului pensiei aflate în plată ca urmare a majorării soldelor.43. Intimații nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept44. Completul de judecată al instanței de sesizare a apreciat că, în situația actualizării pensiei conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, raportat la dispozițiile Legii nr. 152/2017, la stabilirea drepturilor finale de pensie nu se acordă indexarea prevăzută de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și, implicit, majorarea acordată în anul 2016 în temeiul art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015.45. Astfel, s-a arătat că în anul 2017 era aplicabilă o nouă indexare/majorare a pensiilor militare, în temeiul art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, respectiv cea de 5,25% prevăzută de art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2016, norma de la art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 fiind aplicabilă numai în anul 2016.46. În anul 2017 erau aplicabile atât prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 referitoare la indexarea/majorarea pensiilor militare, cât și cele ale art. 60 alin. (1) din același act normativ privind actualizarea pensiilor militare, cumularea acestora nefiind posibilă, conform art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015.47. A mai arătat că indexarea și actualizarea pensiilor sunt operațiuni distincte sub aspectul modului de calcul și al elementelor la care se raportează.48. Astfel, indexarea se aplică la pensia brută ce conține și indexările anterioare, inclusiv indexarea/majorarea aplicată în anul 2016. În schimb, actualizarea se raportează la cuantumul brut al soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de funcție/salariului de funcție al militarilor - ca element al bazei de calcul pentru determinarea cuantumului brut al pensiei, și nu la cuantumul brut al pensiei aflate în plată.49. Prin adăugarea în procedura de actualizare a pensiei militare în anul 2017 a indexării/majorării prevăzute de art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 s-ar realiza o cumulare a actualizării pensiei militare cu indexarea acesteia. Or, conform art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, cumularea acestora nu este permisă.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie50. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, curțile de apel Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați și Iași au transmis practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. Dintre acestea, curțile de apel București, Galați și Iași au comunicat și punctele de vedere ale judecătorilor asupra acestei chestiuni.51. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat că nu au identificat practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, dar Curtea de Apel Suceava a transmis punctele de vedere ale judecătorilor.52. Din răspunsurile primite au rezultat două opinii.53. Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 trebuie interpretate în sensul că, în situația actualizării pensiei în temeiul art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, raportat la dispozițiile Legii nr. 152/2017, la stabilirea drepturilor finale de pensie nu trebuie acordată și majorarea de 5% prevăzută de art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 (Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Iași - Secția I civilă și Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale).54. Într-o a doua opinie s-a apreciat că dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 trebuie interpretate în sensul că, în situația actualizării pensiei în temeiul art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, raportat la dispozițiile Legii nr. 152/2017, la stabilirea drepturilor finale de pensie trebuie acordată și majorarea de 5% prevăzută de art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 (Tribunalul Suceava - Secția I civilă).55. În sensul primei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești definitive:– Decizia civilă nr. 1.522/Ap/2019 din 31 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă;– Decizia civilă nr. 2.749 din 10 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale;– Decizia civilă nr. 1.318/A/2020 din 18 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale;– deciziile civile nr. 349/AS din 23 iunie 2020, nr. 515/AS din 30 martie 2021 și nr. 350/AS din 23 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă;– sentințele civile nr. 124 din 11 martie 2019, nr. 230/2019 din 9 mai 2019 și nr. 235/2019 din 13 mai 2019 (definitive prin neapelare), pronunțate de Tribunalul Olt - Secția I civilă;– Decizia din 23 iunie 2020 (anonimizată), pronunțată de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale;– deciziile civile nr. 648/2019 din 29 octombrie 2019, nr. 788/2019 din 29 noiembrie 2019, nr. 841/2019 din 18 decembrie 2019, nr. 379/2020 din 2 iulie 2020 și nr. 512/2020 din 17 septembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.56. În sensul celei de-a doua opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești definitive:– Decizia civilă nr. 926 din 4 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă;– deciziile civile nr. 1.320/A/2020 din 18 noiembrie 2020 și nr. 1.402/A/2020 din 9 decembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.57. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale58. În jurisprudența Curții Constituționale, în cadrul exercitării controlului de constituționalitate, au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanță în analiza sesizării de față.59. Prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că prevederile art. 28, 29, 30 și 60 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. În paragraful 26 din această decizie s-a reținut că: „(...) măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu, în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, a fost instituită, în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de pensii, dar și pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat. (...) actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câștigat. În aceste condiții, Curtea constată că eliminarea regulii actualizării pensiilor militare de stat nu poate fi privită ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce aceasta vizează în mod nediferențiat toate persoanele beneficiare ale acestor pensii.“60. Prin Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că dispozițiile art. VII și VIII din O.U.G. nr. 59/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. În paragrafele 26 și 27 din această decizie s-a reținut că: „(...) întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. Curtea apreciază că aceleași considerente sunt valabile și în ceea ce privește actualizarea pensiei, așa cum era reglementată prin art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, anterior modificărilor aduse prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.“61. Prin Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 9 decembrie 2020, Curtea Constituțională a reținut că, după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, toți beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionării, au fost supuși acelorași prevederi referitoare la actualizarea pensiei, prevăzute de art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanța de urgență mai sus menționată, potrivit căruia „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată“ (paragraful 16).62. Prin Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, Curtea Constituțională a reținut că: art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 vizează două situații diferite și, ca atare, nu pot fi în contradicție. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 se referă la indexarea pensiilor de serviciu deja stabilite, în conformitate (și) cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Indexarea reprezintă o măsură statală de protejare a pensiilor de serviciu față de efectele pe care le poate avea inflația asupra valorii reale a acestora, în vreme ce art. 60 din Legea nr. 223/2015 reprezintă expresia opțiunii statale de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei (paragraful 17).IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție63. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedurile de unificare a practicii judiciare, au fost identificate două decizii care prezintă relevanță în analiza sesizării de față.64. Astfel, prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, stabilind următoarele:– în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;– în interpretarea dispozițiilor art. 60 din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2017, pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.65. Prin Decizia nr. 5 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 14 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretat și aplicat în sensul că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul acestuia se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat exclusiv din aplicarea art. 28, art. 29 alin. (1) lit. a) și b), art. 30 și art. 108 din aceeași lege sau la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat atât din aplicarea dispozițiilor mai sus menționate, cât și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare?X. Raportul asupra chestiunii de drept66. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.XI. Înalta Curte de Casație și Justiție67. Pronunțarea unei decizii interpretative de principiu, în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare la nivel național, condiționează admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile de îndeplinirea unor condiții extrase din dispozițiile legale redate în cele ce urmează.68. Astfel, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. Conform art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“.69. Analiza textelor citate relevă concluzia că atât art. 519, cât și prima teză a art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă condiționează admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile de îndeplinirea unor cerințe ce trebuie întrunite cumulativ, și anume:– să existe o cauză aflată în curs de judecată;– cauza să fie soluționată în ultimă instanță;– cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului;– lămurirea chestiunii de drept să fie esențială pentru soluționarea pe fond a cauzei;– chestiunea de drept să prezinte caracter de noutate și asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.70. De asemenea, chiar dacă nu este explicit enumerată între condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, din necesitatea ca instanța care formulează sesizarea să exprime punctul său de vedere asupra respectivei chestiuni, subliniind dificultatea concretă întâmpinată în interpretarea normelor de drept - conform art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă - se întrevede și condiția ca respectiva chestiune de drept să ridice o dificultate reală, aptă să justifice nevoia de interpretare realizată prin mijlocirea instanței supreme.71. Aceeași condiție se impune și prin evaluarea noțiunii de „chestiune de drept“, care, fără a fi definită, presupune ca intervenția mecanismului de unificare să fie una necesară, impusă de realitatea concretă că norma ori normele de drept supuse concomitent interpretării sunt neclare sau dificil de corelat într-o aplicare unitară și coerentă ori că, lăsată fiind în atributul instanțelor care soluționează litigii în care aceleași norme legale își găsesc aplicarea, se poate ajunge la pronunțarea unor hotărâri judecătorești contrare, ca efect al interpretării primare.72. În aceste circumstanțe, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sunt îndeplinite în cauză primele patru condiții dintre cele mai sus enumerate.73. Din datele prezentate în motivarea încheierii de sesizare rezultă că litigiul în legătură cu care a fost formulată sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă - titularul sesizării - este învestită cu apelul declarat în materia asigurărilor sociale și urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 103 din Legea nr. 223/2015 și art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă.74. De asemenea, din datele cauzei, astfel cum au fost expuse în încheierea de sesizare, rezultă că aspectele sesizate de completul de judecată învestit cu soluționarea apelului constituie suportul soluționării pe fond a cauzei, deoarece în speță se pune problema corelării vectorilor de stabilire a cuantumului pensiilor militare de stat prin raportare la dispoziții legale succesive adoptate în acest domeniu.75. Se constată, totodată, că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat deja asupra chestiunii de drept supuse interpretării și aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluționare. Deciziile nr. 63 din 26 octombrie 2020 și nr. 5 din 8 februarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu au tranșat asupra interpretării solicitate, ci numai asupra modalității de operare a mecanismului de actualizare a pensiei militare de stat, adică exclusiv a aplicării art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.76. Condiția noutății chestiunii de drept supuse interpretării nu se confundă cu lipsa jurisprudenței instanței supreme în procedura privind asigurarea unei practici judiciare unitare, ci trebuie, mai mult decât atât, să se justifice pe argumentul că textele de lege supuse interpretării suscită recent, în fața instanțelor de judecată, o dificultate a aplicării acestora și creează premisele apariției unei practici neunitare la nivel național.77. Noutatea problemei de drept trebuie evaluată primordial de autorul sesizării prin relevarea tuturor datelor care pot susține și justifica nevoia instanței de a primi o dezlegare de principiu a unei norme de drept. Din acest punct de vedere, Curtea de Apel Oradea a evocat două hotărâri judecătorești care, în aplicarea textelor de lege supuse interpretării, conțin dezlegări diferite ale chestiunii de drept decât cea prefigurată de instanța sesizată în litigiul originar, hotărâri depuse la dosar de către contestator ca practică judiciară.78. Chiar dacă din propriile evaluări instanța de trimitere a subliniat că numai una dintre acestea are caracter definitiv în sensul considerat de apelant, cealaltă fiind desființată în apel, mai departe nu a procedat la o verificare a jurisprudenței la nivelul tuturor instanțelor pentru a verifica dacă recent aceasta manifestă o tendință divergentă.79. În aceste circumstanțe, examenul condiției noutății chestiunii de drept va fi realizat de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar această condiție apare ca îndeplinită atâta vreme cât, potrivit datelor comunicate de curțile de apel naționale, la instanțele la care s-au înregistrat acest gen de litigii, precum cel în care s-a formulat întrebarea adresată Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, practica degajată tinde să devină neunitară.80. Astfel, examenul jurisprudențial demonstrează că, într-o largă majoritate, instanțele au dat un răspuns negativ întrebării ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în timp ce la nivelul Curții de Apel Brașov și al Curții de Apel Cluj au fost pronunțate trei hotărâri definitive diferite, două dintre acestea, ale aceluiași complet de judecată.81. Mai departe, examinând ultima condiție de admisibilitate a sesizării referitoare la dificultatea chestiunii de drept supuse clarificării în scopul aplicării sale unitare la nivel național, se reține că nu orice chestiune de drept se impune a fi interpretată prin acest mecanism, ci numai cele care au un caracter veritabil, care ridică în mod demonstrat în fața instanței de trimitere problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex; în caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a litigiului principal și ar conduce la suprimarea rolului instanței învestite legal cu soluționarea unei cereri, acela de a judeca în mod direct și efectiv o cauză în baza legii, rol consacrat constituțional.82. Nu în ultimul rând, dificultatea chestiunii de drept ține de eficiența sesizării, adică aptitudinea sa de a atinge scopul procedurii, acela de a obține o dezlegare de principiu a acelei categorii de dispoziții normative care sunt neclare, lacunare ori de o complexitate deosebită și care pot primi interpretări diferite prin hotărâri judecătorești, iar acest lucru trebuie demonstrat de instanța care formulează actul de sesizare a instanței supreme.83. Or, din examinarea încheierii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile rezultă că dificultatea problemei de drept sesizate, astfel cum este subliniată, nu a fost demonstrată.84. Instanța de trimitere a realizat în mod esențial o expunere tranșantă, logică și argumentată a modului în care textele de lege corelate, supuse interpretării, își găsesc aplicarea în cauză, fără a sublinia care sunt dificultățile real întâmpinare pentru acest procedeu.85. În punctul de vedere exprimat, corelând textele de lege incidente, art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, dispozițiile Legii nr. 152/2017 și art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015, cu distincțiile operate atât în baza acestor acte normative, dar și clarificate în jurisprudența Curții Constituționale - în mod special, prin Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020 și Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020 -, instanța de apel a avut în vedere, plecând de la sfera de aplicare a textelor, distincțiile necesar realizate între noțiunea de majorare, indexare și actualizare a pensiilor militare de stat, ca vectori de stabilire a cuantumului în plată al acestora.86. A statuat astfel că, potrivit art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, iar această dispoziție reprezintă regula generală în materie de indexare a pensiilor militare.87. Diferit de această indexare, un alt mecanism de creștere a cuantumului pensiei, identificat de curtea de apel prin interpretarea literală a legii, este cel al actualizării acestor pensii, reglementat de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. În acest articol se arată că pensiile militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.88. În egală măsură, legiuitorul a stabilit, iar instanța de apel a arătat că nu pot fi eludate dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, prin care s-a statuat că, în anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât și cele ale art. 60 alin. (1), se aplică un singur vector de creștere a pensiei, cel mai favorabil.89. De asemenea, s-a subliniat că indexarea și actualizarea pensiilor militare de stat sunt operațiuni distincte sub aspectul modului de calcul și elementelor la care se raportează: indexarea se aplică la pensia brută, care include și indexările anterioare, în timp ce actualizarea se raportează la cuantumul brut al soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de funcție/salariului de funcție al militarilor - ca element al bazei de calcul pentru determinarea cuantumului brut al pensiei -, iar nu la cuantumul brut al pensiei în plată.90. Plecând de la aceste distincții, curtea de apel a subliniat că, întrucât rata medie a inflației pentru anul 2015 a avut o valoare negativă, prin art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 s-a stabilit că, prin derogare de la dispozițiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în anul 2016, pensiile militare de stat se majorează cu 5%, legiuitorul asimilând astfel indexarea cu valoarea acestei majorări.91. Similar, pentru anul 2017, a intervenit o nouă majorare, cu 5,25%, tot prin derogare de la dispozițiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, conform art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2016.92. Așadar, pentru anii 2016 și 2017 au operat două majorări punctuale, fiecare dintre ele pentru fiecare an, aplicate succesiv la valoarea pensiilor militare brute aflate în plată.93. Totodată, prin Legea nr. 152/2017 s-a prevăzut la art. II alin. (3) lit. b) că, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, precum și ale soldaților și gradaților voluntari, inclusiv personalului civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016, iar acest lucru determina, potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, actualizarea pensiilor militare.94. Prin urmare, s-a distins de către instanța de trimitere că în anul 2017, în privința pensiilor militare de stat, operau concomitent atât majorarea/indexarea stabilită prin actele normative arătate, cât și actualizarea stabilită ca efect al art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, însă aceste criterii de creștere nu puteau fi aplicate concomitent, astfel cum s-a impus prin art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015.95. A mai subliniat instanța de trimitere, în finalul punctului său de vedere asupra chestiunii de drept, că indexările anterior acordate aferente anilor 2016 și 2017 - de 5%, respectiv 5,25% - aplicate la cuantumul brut al pensiilor în plată nu pot fi incluse și avute în vedere ca bază a actualizării, deoarece această actualizare are în vedere un alt reper, respectiv cuantumul brut al soldei de funcție, iar nu cuantumul brut al pensiei aflate în plată. A proceda contrar semnifică o aplicare cumulativă a actualizării cu indexarea pensiilor militare, ceea ce art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 interzice expres.96. Din acest examen al încheierii de sesizare rezultă că instanța învestită în litigiul principal a expus cu claritate raționamentul judiciar, interpretând logic, sistematic și teleologic textele de lege incidente, și a concluzionat că în cauză se impune o dezlegare a chestiunii litigioase bazate pe finalitatea actului normativ interpretat, care a presupus coroborarea aplicată a dispozițiilor normative, cercetând contextul adoptării lor de către autoritatea legiuitoare și prin raportare la conținutul concret al textelor de lege.97. Acest demers nu devoalează dificultatea evidentă și serioasă întâmpinată de completul de judecată în legătură cu problema de drept sesizată, ci, dimpotrivă, membrii acestuia au avut o opinie congruentă și exhaustiv argumentată.98. Din această perspectivă se constată că nu este relevată dificultatea întâmpinată de instanța care judecă procesul cu privire la interpretarea chestiunii de drept sesizate, în realitate, completul confruntându-și opinia, pe de o parte, cu divergența de interpretare a problemei de drept dintre părțile litigante și, pe de altă parte, cu împrejurarea că apelantul a opus în cauză o hotărâre definitivă ce cuprinde o altă soluție asupra aceleiași chestiuni de drept.99. Instanța de trimitere a urmărit astfel nu deducerea, în procedura de interpretare și aplicare unitară a legii de către instanța supremă, a unei chestiuni de drept asupra căreia a sesizat o controversă ori o dificultate reală, ci confirmarea interpretării proprii, determinată exclusiv de premisa că, în cauză, apelantul a opus o hotărâre judecătorească definitivă care conține o dezlegare opusă.100. Subliniind că acest context nu este relevant pentru caracterizarea condiției caracterului real și veritabil al chestiunii de drept, ca fiind aptă să atragă intervenția instanței supreme, trebuie menționat și că examenul jurisprudențial realizat pe baza datelor comunicate de curțile de apel relevă că orientarea majoritară a jurisprudenței corespunde modului în care instanța de trimitere a dat interpretare chestiunii de drept supuse dezbaterii, astfel că rămân izolate, în acest ansamblu, atât Decizia civilă nr. 926 din 4 iulie 2019 a Curții de Apel Brașov - Secția civilă, cât și deciziile civile nr. 1.320/A din 18 noiembrie 2020 și nr. 1.402/A din 9 decembrie 2020, pronunțate de același complet al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.101. Nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a sesizării, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, în Dosarul nr. 357/111/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă prin raportare la dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, după actualizarea drepturilor de pensie, conform dispozițiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, realizată în baza dispozițiilor Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu completările ulterioare, la stabilirea drepturilor finale de pensie trebuie acordată și suma aferentă majorării în cuantum de 5%, reglementată de dispozițiile art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 iunie 2021.
    VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    GABRIELA ELENA BOGASIU
    Magistrat-asistent,
    Cristian Balacciu
    ----