DECIZIA nr. 143 din 4 martie 2021referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 14 mai 2021



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Andreea Costin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Puskas Sorin, Sebastian-Cristian Roman și de Romeo-Alexandru Perlik în Dosarul nr. 19.954/197/2013/a1 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 254D/2018.2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea comuna Tărlungeni, doamna Astrid-Roxana Morariu, consilier juridic, și domnul Daniel Moise, administrator public, ambii cu delegații depuse la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepției de neconstituționalitate au depus la dosarul cauzei note scrise, prin care au reiterat excepția ridicată, subliniind necesitatea admiterii acesteia, și au adus motive suplimentare în susținerea acesteia, inclusiv prin invocarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 458 din Codul de procedură civilă prin raportare la art. 21 și 42 din Constituție.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentanților părții prezente. Doamna Astrid-Roxana Morariu, consilier juridic, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile Constituției. Arată că instanța judecătorească a dispus măsura înlocuirii experților, întrucât efectuarea expertizei a fost întârziată foarte mult. Problema onorariului a fost pusă în discuție după 18 luni de la data numirii comisiei de experți, care în acest timp nu a prezentat raportul de expertiză.5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale invocate de autorii acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6. Prin Încheierea din 20 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 19.954/197/2013/a1, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Puskas Sorin, Sebastian-Cristian Roman și de Romeo-Alexandru Perlik într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva încheierii prin care s-au dispus înlocuirea experților, refacerea raportului de expertiză de către un alt expert și restituirea onorariului provizoriu achitat experților înlocuiți.7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt criticate cu privire strict „doar la onorariile cuvenite experților judiciari participanți la proces și ținând doar de termenul rezonabil al plății muncii“. Autorii excepției de neconstituționalitate arată că au fost înlocuiți în cauza în care au fost numiți experți și au efectuat expertiza fără a fi plătiți corespunzător muncii efectuate, iar „calea controlului judiciar pentru verificarea legalității și temeiniciei hotărârii prin care au fost deposedați de drepturile cuvenite este extrem de limitată. Se mai arată că posibilitatea plății datorate expertului apare, din practica actuală, a fi una foarte îndepărtată, într-un termen care nu este deloc rezonabil, ci, dimpotrivă, unul contrar drepturilor prevăzute de Constituție.8. Tribunalul Brașov - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.“13. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 30 alin. (1) și (2) privind libertatea de exprimare, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și art. 42 alin. (1) privind interzicerea muncii forțate.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 374 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 1 august 2017, paragrafele 13 și 14, a reținut că, deși împotriva încheierii instanței prin care a fost dispusă măsura înlocuirii ca expert, respectiv cea a restituirii onorariului de expertiză nu se poate exercita calea de atac a reexaminării, această încheiere poate fi atacată odată cu fondul, ceea ce reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel. Prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate de instanța de judecată odată cu fondul se asigură o judecată fluentă și în condiții de celeritate, părțile putându-și exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât și al soluționării căilor de atac. Prin această măsură, legiuitorul a urmărit să împiedice prelungirea excesivă a duratei procesului și, totodată, să contribuie la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.15. Așa fiind, Curtea reține că textul de procedură criticat se aplică, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea art. 16 din Constituție.16. În ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 30, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece evocă libera exprimare, ca libertate fundamentală cetățenească, ce vizează gândurile, credințele religioase, creațiile spirituale de orice fel exprimate prin mijloace de comunicare în public, iar nicidecum cererile și apărările formulate într-un proces civil. Prin urmare, nu se poate reține contrarietatea dintre dispozițiile procesual civile criticate și acest text constituțional.17. Referitor la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 41 și 42 din Constituție, Curtea reține că nici acestea nu au incidență în cauză, întrucât vizează drepturi care nu sunt susceptibile a fi încălcate prin textul legal criticat. Dreptul la muncă, consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală, asigură oricărei persoane posibilitatea de a exercita profesia sau meseria pe care o dorește, în condițiile stabilite de legiuitor, iar exercitarea unei căi de atac în condițiile stabilite de lege nu înseamnă o negare a dreptului la muncă. Cu privire la dispozițiile art. 42 alin. (2) din Constituție, Curtea observă ca acestea instituie interzicerea muncii forțate și nu au legătură cu termenul de exercitare a unei căi de atac.18. Așadar, expertul are dreptul să fie remunerat echitabil pentru activitatea prestată prin efectuarea unei expertize în condițiile art. 330-340 din Codul de procedură civilă și ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000. Însă, corelativ, încălcarea obligațiilor ce îi revin conduce la aplicarea de sancțiuni, precum aplicarea de amenzi judiciare [art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură civilă] sau chiar înlocuirea cu obligarea restituirii în tot sau în parte a sumelor primite pentru activitatea de expertiză [art. 22^1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000]. Acest lucru nu echivalează cu munca forțată, iar măsurile ce țin de activitatea expertului se dispun sub supraveghere judiciară și sunt supuse controlului judecătoresc.19. Cu privire la extinderea obiectului excepției de neconstituționalitate și la alte dispoziții legale, realizată prin notele de ședință comunicate de autorii acesteia, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992, instanța constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, fiind legal sesizată de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Prin urmare, cadrul procesual al soluționării excepției de neconstituționalitate este cel fixat în momentul ridicării excepției, prin actul de învestire al Curții, adică prin încheierea de sesizare, și constă în normele legale criticate, normele constituționale pretins încălcate și motivarea, explicitarea pretinsului raport de contrarietate dintre primele două elemente (a se vedea, în acest sens, paragraful 1 din Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), astfel că orice altă modificare asupra excepției, intervenind ulterior acestui moment de referință, echivalează cu o sesizare directă a Curții, nepermisă de prevederile legale mai sus menționate.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Puskas Sorin, Sebastian-Cristian Roman și de Romeo-Alexandru Perlik în Dosarul nr. 19.954/197/2013/a1 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 martie 2021.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Andreea Costin
    ----