DECIZIA nr. 5 din 8 februarie 2021referitoare la interpretarea articolului 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 14 aprilie 2021
Dosar nr. 2.970/1/2020
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.970/1/2020, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă domnul magistrat-asistent Cristian Balacciu, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.317/110/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că: la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, fiind comunicat părților, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; apelantul a depus un punct de vedere la raport, în termenul legal, prin care a susținut că sesizarea este admisibilă; intimatul a depus un punct de vedere la raport, cu nerespectarea termenului legal; Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol - Iași a depus un punct de vedere prin care a arătat că sporul pentru semnul onorific se adaugă pensiei nete, nefiind supus plafonării legale; Ministerul Afacerilor Interne a depus un memoriu amicus curiae prin care a susținut că se raliază opiniei instanței de trimitere.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a dispus, prin încheierea din 30 septembrie 2020, în Dosarul nr. 2.317/110/2019, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretat și aplicat în sensul că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul acestuia se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat exclusiv din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 și art. 108 din aceeași lege sau la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat atât din aplicarea dispozițiilor mai sus-menționate, cât și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare?II. Dispozițiile legale ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile8. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015) + Articolul 28(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;b) compensațiile lunare pentru chirie;c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.(2) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu. (...) + Articolul 29(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. (...) + Articolul 30Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28. + Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. (...) + Articolul 108Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.9. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 80/1995) + Articolul 11(...) (3) Pensionarii militari decorați cu ordinul «Semnul Onorific» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept10. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la data de 2 septembrie 2019, cu nr. 2.317/110/2019, contestatorul P a solicitat în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale - Casa de Pensii Sectorială și Comisia Centrală de Contestații anularea hotărârii nr. x/2019 și a deciziei nr. y/2019, emise de intimat.11. În motivarea contestației, contestatorul a arătat că a solicitat recalcularea pensiei sale de serviciu cu luarea în calcul a Ordinului x din 3 septembrie 2015, prin care i s-a conferit semnul onorific „În Serviciul Patriei“, fapt ce impunea luarea în calcul a sporului de 15%.12. Acest spor nu a fost acordat în mod corect, întrucât trebuia adăugat după calcularea pensiei la nivel plafonat, sporul respectiv nefăcând parte din soldele lunare brute avute în vedere la calculul pensiei. Astfel, adăugarea sporului la pensie înainte de aplicarea plafonului s-a făcut cu nesocotirea art. 30 din Legea nr. 223/2015.13. Sporul respectiv este datorat în condițiile în care este aplicat celor care au trecut în rezervă înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (O.U.G. nr. 59/2017).14. În subsidiar, aceeași parte a susținut că se impune acordarea sporului de 10% corespunzător semnului onorific „În Serviciul Patriei“, recunoscut conform atestatului nr. x/2015 și care era dobândit la momentul intrării în vigoare a O.U.G. nr. 59/2017.15. Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.16. În apărare a susținut că sporul la care face referire contestatorul se aplică la cuantumul brut al pensiei, iar nu la cel net. Astfel, din coroborarea dispozițiilor art. 29,art. 30 și art. 108 din Legea nr. 223/2015 rezultă că plafonarea la 85% se aplică la pensia calculată și actualizată în condițiile legii.17. Art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare la data stabilirii cuantumului pensiei contestatorului, stipula că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor nete corespunzătoare soldelor brute.18. Cu privire la pretenția formulată în subsidiar, intimatul a subliniat că legea aplicabilă este cea de la data pensionării, fiind astfel irelevantă data atestatului prin care contestatorului i-a fost recunoscut sporul.19. Prin Sentința civilă nr. 756/2019 din 5 decembrie 2019, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a respins contestația, ca nefondată.20. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat că plafonarea de 85% se aplică la toată baza de calcul, inclusiv la cea calculată și rezultată după aplicarea sporului de 15%, art. 60 din Legea nr. 223/2015 raportându-se atât la pensia stabilită, cât și la variantele pensiilor recalculate și actualizate.21. După evocarea conținutului art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, tribunalul a reținut că Legea nr. 80/1995 este anterioară Legii nr. 223/2015, această din urmă lege constituind noua reglementare a sistemului pensiilor militare de stat.22. Din analiza sistematică și teleologică a acestor dispoziții rezultă că art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 sunt aplicabile în cauză, iar plafonarea vizează întregul cuantum al pensiei, calculat prin raportare la toate elementele sale.23. Tribunalul a apreciat că și pretenția subsidiară este nefondată, deoarece dreptul la pensie este guvernat de legea în vigoare de la data deschiderii acestui drept, fiind astfel irelevantă data emiterii atestatului invocat de contestator.24. A mai reținut că plafonarea introdusă prin O.U.G. nr. 57/2015 este aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensie și că nu se pot combina dispoziții din forme succesive ale legii în vederea stabilirii cuantumului pensiei în funcție de data acordării unui spor, care este anterioară deschiderii dreptului de pensie.25. Împotriva sentinței primei instanțe contestatorul a declarat apel prin care a solicitat admiterea căii de atac și schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii contestației.26. În motivarea apelului a susținut că sporul de 15% prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 trebuie aplicat după plafonare, întrucât acest text de lege face referire la cuantumul pensiei, iar nu la baza de calcul al pensiei.27. În aceste condiții, a subliniat că plafonarea nu poate fi extinsă la alte sporuri reglementate și calculate conform altor dispoziții legale. În plus, sporul pentru semnul onorific nu face parte din pensie, deoarece are un alt caracter juridic decât pensia.28. Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, susținând că sentința atacată este temeinică și legală, după care a reiterat, în esență, apărările formulate în fața primei instanțe.29. Apelantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii30. Asupra admisibilității sesizării, instanța de trimitere a arătat că, potrivit jurisprudenței completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, condițiile de admisibilitate ce trebuie întrunite în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt următoarele: a) existența unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanță; b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; c) chestiunea de drept să aibă caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; d) de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei.31. Instanța de sesizare a apreciat că primele două condiții sunt îndeplinite, întrucât Dosarul se află pe rolul Curții de Apel Bacău, ca instanță competentă să judece cauza în ultimă instanță, conform art. 103 din Legea nr. 223/2015 raportat la art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.32. De asemenea s-a arătat că este îndeplinită și condiția noutății chestiunii de drept, având în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost învestită cu un recurs în interesul legii și nici cu o sesizare prealabilă cu privire la această chestiune de drept.33. A mai reținut că și ultima condiție de admisibilitate a sesizării este îndeplinită, deoarece de lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzei.34. Instanța de trimitere a apreciat că este necesară sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru a preîntâmpina apariția unei practici neunitare, în condițiile în care aceste cauze nu sunt izolate.35. În acest sens a arătat că destinatarii normelor supuse interpretării sunt pensionari, foști militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, beneficiari ai normei de la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, care, prin numărul lor considerabil și prin raportare la soluțiile deja adoptate de casele de pensii sectoriale, vor declanșa numeroase procese.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 36. Părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept37. Instanța de sesizare a apreciat că, prin raportare la art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, oricare ar fi sporurile care se adaugă, acestea fac parte din pensia militară stabilită, recalculată sau actualizată, astfel încât pensia netă rezultată prin scăderea impozitului din pensia brută (cuprinzând și sporul aferent Ordinului „Meritul Militar“) nu poate depăși soldele brute cuprinse în baza de calcul.38. Interpretarea în sensul că sporul corespunzător Ordinului „Meritul Militar“ se aplică cuantumului pensiei, după aplicarea plafonărilor prevăzute de art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, ar reprezenta o adăugare la lege, întrucât art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 nu face o asemenea distincție.39. De principiu, orice spor și majorare se aplică anterior impozitării sau aplicării contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate. Relevante în acest sens sunt situațiile salariaților și ale pensionarilor care beneficiază de creșterea punctajelor anuale, conform art. 168 și art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010).40. Astfel, este opțiunea legiuitorului de a stabili un prag sau procent maxim al pensiei, instanța nefiind îndreptățită să nesocotească această voință consacrată legislativ.41. Argumentul că ar surveni o egalizare a pensiilor între cei care dețin ordinul militar și cei care nu-l dețin nu poate fi acceptat, întrucât legiuitorul poate să plafoneze pensiile militare în funcție de resursele bugetare de care dispune statul.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie42. Curțile de Apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara și Târgu Mureș au comunicat că au identificat practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.43. Curțile de Apel Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Galați, Oradea, Ploiești și Târgu Mureș au comunicat și punctele de vedere ale judecătorilor cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.44. Din răspunsurile primite au rezultat două opinii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.45. Într-o primă opinie s-a apreciat că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul art. 60 din Legea nr. 223/2015 se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 din aceeași lege, precum și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 fiind inclus în pensia brută și supus plafonării pensiei nete prevăzute de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.46. În fundamentarea primei opinii s-a argumentat că sporul pentru semnul onorific nu reprezintă un venit distinct de pensia brută, ci o componentă a acesteia, neavând o existență de sine stătătoare. Astfel, acest spor devine efectiv și produce efecte juridice numai în legătură directă cu stabilirea pensiei militare de stat. Din modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 rezultă că intenția legiuitorului a fost aceea de a plafona pensia militară ce urmează a fi încasată efectiv, în toate componentele sale, la nivelul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. În plus, definiția legală a pensiei nete nu se referă la pensia militară stabilită conform Legii nr. 223/2015, ci la pensia militară stabilită în cuantum brut, deci inclusiv prin aplicarea altor elemente decât cele prevăzute de această lege, printre aceste elemente figurând și sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.47. În sensul primei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești definitive:– deciziile civile nr. 802/2020 din 15 iulie 2020 și 1.384/2020 din 29 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă;– deciziile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 și 305/2020 din 16 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă;– deciziile civile nr. 843/Ap din 14 iunie 2019 și 133/Ap din 24 februarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă;– deciziile nr. 5.898 din 16 decembrie 2019, 2.610 din 4 septembrie 2020, 3.333/2020 din 8 octombrie 2020 și 4.466/2020 din 23 noiembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale;– sentințele civile nr. 3.836 din 26 iunie 2019, 2.658 din 2 iulie 2020 și 2.659 din 2 iulie 2020 (definitive prin neapelare), pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale;– deciziile civile nr. 590/A/2020 din 14 iulie 2020, 744/A/2020 din 4 septembrie 2020 și 1.108/A/2020 din 14 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale;– deciziile civile nr. 93/AS din 24 februarie 2020 și 713/AS din 6 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă;– deciziile nr. 955/2020 din 2 iunie 2020 și 1.700/2020 din 6 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă;– deciziile civile nr. 408/2020 din 9 iulie 2020, 544/2020 din 24 septembrie 2020, 597/2020 din 8 octombrie 2020 și 620/2020 din 23 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale;– Sentința civilă nr. 845/2020 din 15 iulie 2020 (definitivă prin neapelare), pronunțată de Tribunalul Iași - Secția I civilă;– Decizia civilă nr. 426/2020-A din 9 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă;– Decizia nr. 253 din 18 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă;– sentințele civile nr. 289/2020 din 3 iunie 2020 și 324/2020 din 11 iunie 2020 (definitive prin neapelare), pronunțate de Tribunalul Buzău - Secția I civilă;– deciziile nr. 195 din 20 mai 2020, 567 din 13 octombrie 2020 și 579 din 13 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă;– Decizia civilă nr. 53 din 4 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale;– sentințele civile nr. 879 din 9 decembrie 2019, 752 din 7 octombrie 2020 și 772 din 12 octombrie 2020 (definitive prin neapelare), pronunțate de Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale;– deciziile nr. 432/A 18 octombrie 2018 și 92/A din 27 februarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă.48. Într-o a doua opinie, s-a apreciat că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul art. 60 din Legea nr. 223/2015 se referă în mod exclusiv la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 din aceeași lege, iar sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 se adaugă pensiei nete, nefiind astfel supus plafonării legale.49. În fundamentarea celei de-a doua opinii s-a argumentat că sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 nu face parte din pensie deoarece are un alt caracter juridic decât pensia, astfel că trebuie adăugat la cuantumul net al acesteia. Așadar, sporul pentru semnul onorific se calculează și se adaugă la pensie doar după ce se cunoaște cuantumul final al pensiei. Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 produce efecte juridice ulterior stabilirii pensiei militare de vreme ce decorația pentru semnul onorific reprezintă un spor la cuantumul pensiei, în sensul de majorare a acestuia, fiind o recompensă morală și materială pentru activitatea desfășurată.50. În sensul celei de-a doua opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești definitive:– Decizia nr. 262/2020 din 1 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă;– Decizia nr. 1.387 din 22 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă.51. Hotărârile transmise de Curtea de Apel Pitești în sensul ambelor opinii menționate anterior nu sunt definitive, motiv pentru care nu se impune evocarea lor.52. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, se află în lucru propunerea de promovare a unui recurs în interesul legii vizând aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale privitoare la modalitatea de calculare a sporului corespunzător semnului onorific „În Serviciul Patriei“, respectiv a semnului onorific „Meritul Militar“, acordat în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, anume dacă acesta se include în cuantumul brut al pensiei militare, căreia i se aplică impozitul pe venit, potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, ori se aplică cuantumul pensiei nete, stabilit potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, ceea ce are ca efect augmentarea venitului net al militarului pensionat.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale53. Prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. În considerentele de la paragrafele 19-20 din decizia anterior evocată s-a reținut că: „Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. (...) Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea reține că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu.“54. Considerente similare celor evocate anterior se regăsesc și în Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, și Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, pronunțate de Curtea Constituțională.55. De asemenea, prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că prevederile art. 28,art. 29,art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție56. Prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.817/62/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 a stabilit că: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul aleasă în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“În interpretarea dispozițiilor art. 60 din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2017, a stabilit că: „Pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.“X. Raportul asupra chestiunii de drept 57. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.XI. Înalta Curte de Casație și Justiție58. Examinând admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.59. Conform art. 520 alin. (1) și (2) din același normativ, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților, iar prin încheiere cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.60. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: existența unei cauze aflate în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza în ultimă instanță; soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.61. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că în cadrul cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită instanța de trimitere s-a solicitat anularea unei hotărâri emise de Comisia de Contestații și a unei decizii de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială, acest litigiu de asigurări sociale fiind judecat de curtea de apel în ultimă instanță, potrivit art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă și la art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum și art. 103 din Legea nr. 223/2015, hotărârea ce urmează a fi pronunțată fiind definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă.62. Asupra chestiunii de drept nu s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție în contextul în care nu există sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a unui recurs în interesul legii, pe rol sau soluționate, care să privească interpretarea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, prin prisma adăugării anterior sau ulterior stabilirii pensiei nete a sporului prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, în cazul pensionarilor militari decorați cu ordinul „Semnul onorific“.63. Interpretarea dată prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, a vizat o altă chestiune de drept, și anume plafonarea pensiei militare de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1) din aceeași lege, la data deschiderii dreptului de pensie.64. De asemenea, chestiunea de drept, în modalitatea din prezenta sesizare, nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție comunicând că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, se află în lucru propunerea de promovare a unui recurs în interesul legii vizând aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale privitoare la modalitatea de calculare a sporului corespunzător semnului onorific „În Serviciul Patriei“, respectiv a semnului onorific „Meritul Militar“, acordat în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, anume dacă acesta se include în cuantumul brut al pensiei militare, căreia i se aplică impozitul pe venit, potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, ori se aplică cuantumului pensiei nete, stabilit potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, ceea ce are ca efect augmentarea venitului net al militarului pensionat.65. Din examinarea hotărârilor judecătorești depuse cu titlu de practică judiciară, atașate sesizării, dar și înaintate de instanțele din țară, analizate la paragrafele 47 și 50 din prezenta decizie, rezultă că marea majoritate a instanțelor apreciază că sporul corespunzător semnului onorific acordat în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 se include în cuantumul brut al pensiei militare căreia i se aplică impozitul pe venit, potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiei nete, astfel stabilit, fiind plafonat conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.66. În ceea ce privește cerința noutății chestiunii de drept ce formează obiectul unei asemenea sesizări se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat în nenumărate rânduri această noțiune. Astfel, prin Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat că: în lipsa unei definiții a „noutății“ chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. În acest sens, fără a absolutiza criteriul vechimii și fără a-l raporta în mod exclusiv la momentul adoptării actului normativ vizat, se constată că ceea ce prezintă importanță sub acest aspect sunt existența și dezvoltarea unei practici judiciare constante în această materie. (...) Prin urmare, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, iar opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile.67. În prezenta cauză, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită a fost soluționată de instanțele judecătorești într-un număr mare de soluții pronunțate, existând deja conturată o practică judiciară, chiar dacă nu este unanimă în favoarea primei opinii. Eventual, în cazul constatării unei practici neunitare, poate fi exercitat mecanismul recursului în interesul legii (în speță, așa cum s-a arătat anterior, la nivelul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aflându-se în lucru propunerea de promovare a unui recurs în interesul legii vizând aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale ce fac obiectul prezentei sesizări), pronunțarea unei hotărâri prealabile nemaifiind de natură să atingă scopul esențial statuat de legiuitor, și anume acela de a preîntâmpina pronunțarea unor soluții contradictorii.68. În plus, în argumentarea acestei concluzii, se impune reiterarea argumentelor avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în cadrul Deciziei nr. 4 din 14 aprilie 2014, în sensul că această condiție a noutății „trebuie privită, în contextul legiferării sale, ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariției unei astfel de practici (control a priori). Prin urmare, existența deja a unei practici neunitare relevă nu numai că poate fi apelat la mecanismul recursului în interesul legii, ci și că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nemaifiind, prin urmare, una nouă, ci una care a creat deja divergență în jurisprudență“.69. De asemenea nu se poate aprecia că soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde în totalitate de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere.70. Astfel, prin încheierea de sesizare, se solicită interpretarea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în sensul dacă sintagma „pensia netă“ din cuprinsul acestuia se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat exclusiv din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 și art. 108 din aceeași lege sau la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat atât din aplicarea dispozițiilor mai sus-menționate, cât și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.71. Așa cum s-a arătat anterior, obiectul litigiului îl reprezintă o contestație la o decizie de pensionare în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale - Casa de Pensii Sectorială și Comisia Centrală de Contestații, prin care s-a solicitat recalcularea pensiei de serviciu, cu luarea în calcul a sporului prevăzut art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, conform ordinului prin care i s-a conferit contestatorului semnul onorific „În Serviciul Patriei“, spor cu privire la care se susține că nu a fost acordat în mod corect, fiind nesocotit art. 30 din Legea nr. 223/2015, întrucât trebuia adăugat după calcularea pensiei la nivel plafonat, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, sporul respectiv nefăcând parte din soldele lunare brute avute în vedere la calculul pensiei conform art. 28 din Legea nr. 223/2015. Ca atare, sesizarea de față are legătură cu dezlegarea chestiunii de drept din perspectiva interpretării acestor dispoziții legale.72. Cu toate acestea, nu s-a pus în discuția contradictorie și nu a făcut obiectul dezlegării cauzei incidența art. 108 din Legea nr. 223/2015 care se referă la acordarea unui spor la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget, astfel încât acest aspect al sesizării nu are legătură cu litigiul aflat pe rolul instanței de trimitere.73. În ceea ce privește chestiunea de drept relevată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta nu îndeplinește nici cerința de a fi o veritabilă, reală problemă de drept. Referitor la acest aspect, s-a statuat în mod constant că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se observa în acest sens Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017).74. Instanța de trimitere apreciază că norma de drept disputată este neclară, fără însă a reda în mod concret care sunt dificultățile de interpretare ale acesteia, arătând în chiar cuprinsul încheierii de sesizare care este interpretarea ce s-ar impune a fi dată textelor de lege aplicabile în cauză.75. Astfel, completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 2.317/110/2019 a arătat că: prin raportare la art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, oricare ar fi sporurile care se adaugă, acestea fac parte din pensia militară stabilită, recalculată sau actualizată, astfel încât pensia netă rezultată prin scăderea impozitului din pensia brută (cuprinzând și sporul aferent Ordinului Meritul Militar) nu poate depăși soldele brute cuprinse în baza de calcul, iar interpretarea în sensul că sporul corespunzător Ordinului Meritul Militar se aplică cuantumului pensiei, după aplicarea plafonărilor prevăzute de art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, ar reprezenta o adăugare la lege, întrucât art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 nu face o asemenea distincție. De principiu, orice spor și majorare se aplică anterior impozitării sau aplicării contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate, fiind (...) opțiunea legiuitorului de a stabili un prag sau procent maxim al pensiei, instanța nefiind îndreptățită să nesocotească această voință consacrată legislativ, iar argumentul că ar surveni o egalizare a pensiilor între cei care dețin ordinul militar și cei care nu îl dețin nu poate fi acceptat, întrucât legiuitorul poate să plafoneze pensiile militare în funcție de resursele bugetare de care statul dispune.76. Cum aceste noțiuni sunt certe pentru instanța de trimitere, așa cum rezultă și din motivarea expusă în cuprinsul actului de sesizare, nu se poate reține existența unei chestiuni controversate de drept intern pozitiv care să necesite pronunțarea unei hotărâri prealabile. Acest mecanism nu trebuie transformat într-o procedură dilatorie, care amână finalizarea procesului.77. Prin Decizia nr. 67 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1068 din 18 decembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că: „77. Problema eficienței sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportată la rezolvarea litigiului în care a intervenit, reclamă ca identificarea chestiunii de drept de către titularul sesizării să vizeze o problemă juridică reală, care ridică probleme de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, ce necesită rezolvarea de principiu a chestiunii de drept în procedura hotărârii prealabile, și nu realizarea unor operațiuni elementare de interpretare a unor dispoziții legale“. (În același sens a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în cadrul Deciziei nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017, Deciziei nr. 5 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 28 februarie 2018, și Deciziei nr. 48 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 27 septembrie 2018.)78. Or, în speță, chestiunea de drept adusă în dezbatere nu ridică o asemenea dificultate, chiar instanța de trimitere furnizând în cadrul încheierii de sesizare o mare parte din argumentele de interpretare a textului de lege supus dezbaterii.79. De altfel, majoritatea punctelor de vedere teoretice transmise de instanțele judecătorești sunt în sensul că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul art. 60 din Legea nr. 223/2015 se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 din aceeași lege, precum și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.80. Potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, pensionarii militari decorați cu ordinul „Semnul onorific“ clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, iar conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2017, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.81. Art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma expusă mai sus, a făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, instanța de contencios constituțional a reținut că: „26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziții de lege, pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reține că această reglementare este în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. (...)“82. Pornind de la aceste elemente și procedând la o interpretare sistematică a legii, prin luarea în considerare a legăturilor textului de lege interpretat cu alte dispoziții din același act normativ, majoritatea instanțelor care au comunicat puncte de vedere și/sau hotărâri judecătorești au reținut că dreptul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 reprezintă un spor care se adaugă la cuantumul pensiei militare, pe care o întregește și împrumută natura juridică a acesteia, neputând fi considerat un drept de sine stătător, în afara pensiei, din moment ce însăși determinarea lui concretă, procentuală, se raportează la cuantumul pensiei și, ca atare, se aplică cuantumului pensiei anterior impozitării și nu după stabilirea pensiei nete plafonate potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, prevedere legală care nu cuprinde nicio excepție de la această regulă și nu poate fi eludată printr-un mod de calcul al pensiei care să nu respecte prevederile legale în materia impozitării tuturor veniturilor din pensii.83. Ținând cont că sesizarea de față nu vizează problema de drept a aplicării sporului în discuție la cuantumul brut al pensiei înainte sau după aplicarea plafonării prevăzute de art. 30 din Legea nr. 223/2015 asupra căreia, în cadrul hotărârilor judecătorești transmise, instanțele au făcut anumite nuanțări, ci vizează adăugarea sporului înainte sau după stabilirea pensiei nete și aplicarea plafonării impuse de art. 60 din aceeași lege, se constată că, sub acest aspect, instanțele care au îmbrățișat opinia majoritară au avut puncte de vedere similare.84. Prin urmare, chestiunea de drept nu suscită dificultăți de interpretare care ar împiedica pronunțarea soluției. Chiar și în situația în care legea ar fi incompletă, judecătorul este chemat să se pronunțe și să recurgă la alte norme juridice ori principii de drept incidente sau, dacă legea este neclară, trebuie să folosească metode de interpretare în conformitate cu principiile de drept pe care i le furnizează doctrina și jurisprudența, atât timp cât interpretarea legii civile reprezintă o etapă necesară în procesul aplicării legii civile, în scopul de a stabili conținutul și sensul normei și a o putea aplica situației de fapt conturate în cazul dedus judecății.85. Interpretarea normelor de drept civil este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, iar instanța de judecată este ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Judecătorul este chemat să se pronunțe și să recurgă la alte norme juridice ori principii de drept incidente sau trebuie să folosească metode de interpretare în conformitate cu principiile de drept pe care i le furnizează doctrina și jurisprudența, atât timp cât interpretarea legii civile reprezintă o etapă necesară în procesul aplicării legii civile, în scopul de a stabili conținutul și sensul normei și a o putea aplica situației de fapt conturate în cazul dedus judecății.86. Interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării unei cauze, în raport cu situația de fapt și circumstanțele proprii fiecărui litigiu, revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei, fiind în sfera de competență a acesteia și nu a completului sesizat în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.87. În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că sesizarea de față nu este admisibilă, nefiind întrunite condițiile impuse de mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă care să reclame intervenția instanței supreme.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.317/110/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Articolul 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretat și aplicat în sensul că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul acestuia se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat exclusiv din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 și art. 108 din aceeași lege sau la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat atât din aplicarea dispozițiilor mai sus-menționate, cât și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare?Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2021.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
CORINA-ALINA CORBU
Magistrat-asistent,
Cristian Balacciu----
| EMITENT |
Dosar nr. 2.970/1/2020
| Corina-Alina Corbu | - președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție -președintele completului |
| Laura-Mihaela Ivanovici | - președintele Secției I civile |
| Marian Budă | - președintele Secției a II-a civile |
| Denisa Angelica Stănișor | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Sorinela Alina Macavei | - judecător la Secția I civilă |
| Bianca Elena Țăndărescu | - judecător la Secția I civilă |
| Lavinia Dascălu | - judecător la Secția I civilă |
| Simona Gina Pietreanu | - judecător la Secția I civilă |
| Mioara Iolanda Grecu | - judecător la Secția I civilă |
| Rodica Zaharia | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Elisabeta Roșu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Veronica Magdalena Dănăilă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Cosmin Horia Mihăianu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ianina Blandiana Grădinaru | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Mădălina Elena Grecu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Virginia Filipescu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Florentina Dinu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Decebal Constantin Vlad | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Barbă | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a dispus, prin încheierea din 30 septembrie 2020, în Dosarul nr. 2.317/110/2019, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretat și aplicat în sensul că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul acestuia se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat exclusiv din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 și art. 108 din aceeași lege sau la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat atât din aplicarea dispozițiilor mai sus-menționate, cât și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare?II. Dispozițiile legale ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile8. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015) + Articolul 28(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;b) compensațiile lunare pentru chirie;c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.(2) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu. (...) + Articolul 29(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. (...) + Articolul 30Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28. + Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. (...) + Articolul 108Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.9. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 80/1995) + Articolul 11(...) (3) Pensionarii militari decorați cu ordinul «Semnul Onorific» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept10. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la data de 2 septembrie 2019, cu nr. 2.317/110/2019, contestatorul P a solicitat în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale - Casa de Pensii Sectorială și Comisia Centrală de Contestații anularea hotărârii nr. x/2019 și a deciziei nr. y/2019, emise de intimat.11. În motivarea contestației, contestatorul a arătat că a solicitat recalcularea pensiei sale de serviciu cu luarea în calcul a Ordinului x din 3 septembrie 2015, prin care i s-a conferit semnul onorific „În Serviciul Patriei“, fapt ce impunea luarea în calcul a sporului de 15%.12. Acest spor nu a fost acordat în mod corect, întrucât trebuia adăugat după calcularea pensiei la nivel plafonat, sporul respectiv nefăcând parte din soldele lunare brute avute în vedere la calculul pensiei. Astfel, adăugarea sporului la pensie înainte de aplicarea plafonului s-a făcut cu nesocotirea art. 30 din Legea nr. 223/2015.13. Sporul respectiv este datorat în condițiile în care este aplicat celor care au trecut în rezervă înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (O.U.G. nr. 59/2017).14. În subsidiar, aceeași parte a susținut că se impune acordarea sporului de 10% corespunzător semnului onorific „În Serviciul Patriei“, recunoscut conform atestatului nr. x/2015 și care era dobândit la momentul intrării în vigoare a O.U.G. nr. 59/2017.15. Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.16. În apărare a susținut că sporul la care face referire contestatorul se aplică la cuantumul brut al pensiei, iar nu la cel net. Astfel, din coroborarea dispozițiilor art. 29,art. 30 și art. 108 din Legea nr. 223/2015 rezultă că plafonarea la 85% se aplică la pensia calculată și actualizată în condițiile legii.17. Art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare la data stabilirii cuantumului pensiei contestatorului, stipula că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor nete corespunzătoare soldelor brute.18. Cu privire la pretenția formulată în subsidiar, intimatul a subliniat că legea aplicabilă este cea de la data pensionării, fiind astfel irelevantă data atestatului prin care contestatorului i-a fost recunoscut sporul.19. Prin Sentința civilă nr. 756/2019 din 5 decembrie 2019, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a respins contestația, ca nefondată.20. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat că plafonarea de 85% se aplică la toată baza de calcul, inclusiv la cea calculată și rezultată după aplicarea sporului de 15%, art. 60 din Legea nr. 223/2015 raportându-se atât la pensia stabilită, cât și la variantele pensiilor recalculate și actualizate.21. După evocarea conținutului art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, tribunalul a reținut că Legea nr. 80/1995 este anterioară Legii nr. 223/2015, această din urmă lege constituind noua reglementare a sistemului pensiilor militare de stat.22. Din analiza sistematică și teleologică a acestor dispoziții rezultă că art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 sunt aplicabile în cauză, iar plafonarea vizează întregul cuantum al pensiei, calculat prin raportare la toate elementele sale.23. Tribunalul a apreciat că și pretenția subsidiară este nefondată, deoarece dreptul la pensie este guvernat de legea în vigoare de la data deschiderii acestui drept, fiind astfel irelevantă data emiterii atestatului invocat de contestator.24. A mai reținut că plafonarea introdusă prin O.U.G. nr. 57/2015 este aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensie și că nu se pot combina dispoziții din forme succesive ale legii în vederea stabilirii cuantumului pensiei în funcție de data acordării unui spor, care este anterioară deschiderii dreptului de pensie.25. Împotriva sentinței primei instanțe contestatorul a declarat apel prin care a solicitat admiterea căii de atac și schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii contestației.26. În motivarea apelului a susținut că sporul de 15% prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 trebuie aplicat după plafonare, întrucât acest text de lege face referire la cuantumul pensiei, iar nu la baza de calcul al pensiei.27. În aceste condiții, a subliniat că plafonarea nu poate fi extinsă la alte sporuri reglementate și calculate conform altor dispoziții legale. În plus, sporul pentru semnul onorific nu face parte din pensie, deoarece are un alt caracter juridic decât pensia.28. Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, susținând că sentința atacată este temeinică și legală, după care a reiterat, în esență, apărările formulate în fața primei instanțe.29. Apelantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii30. Asupra admisibilității sesizării, instanța de trimitere a arătat că, potrivit jurisprudenței completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, condițiile de admisibilitate ce trebuie întrunite în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt următoarele: a) existența unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanță; b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; c) chestiunea de drept să aibă caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; d) de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei.31. Instanța de sesizare a apreciat că primele două condiții sunt îndeplinite, întrucât Dosarul se află pe rolul Curții de Apel Bacău, ca instanță competentă să judece cauza în ultimă instanță, conform art. 103 din Legea nr. 223/2015 raportat la art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.32. De asemenea s-a arătat că este îndeplinită și condiția noutății chestiunii de drept, având în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost învestită cu un recurs în interesul legii și nici cu o sesizare prealabilă cu privire la această chestiune de drept.33. A mai reținut că și ultima condiție de admisibilitate a sesizării este îndeplinită, deoarece de lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzei.34. Instanța de trimitere a apreciat că este necesară sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru a preîntâmpina apariția unei practici neunitare, în condițiile în care aceste cauze nu sunt izolate.35. În acest sens a arătat că destinatarii normelor supuse interpretării sunt pensionari, foști militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, beneficiari ai normei de la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, care, prin numărul lor considerabil și prin raportare la soluțiile deja adoptate de casele de pensii sectoriale, vor declanșa numeroase procese.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 36. Părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept37. Instanța de sesizare a apreciat că, prin raportare la art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, oricare ar fi sporurile care se adaugă, acestea fac parte din pensia militară stabilită, recalculată sau actualizată, astfel încât pensia netă rezultată prin scăderea impozitului din pensia brută (cuprinzând și sporul aferent Ordinului „Meritul Militar“) nu poate depăși soldele brute cuprinse în baza de calcul.38. Interpretarea în sensul că sporul corespunzător Ordinului „Meritul Militar“ se aplică cuantumului pensiei, după aplicarea plafonărilor prevăzute de art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, ar reprezenta o adăugare la lege, întrucât art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 nu face o asemenea distincție.39. De principiu, orice spor și majorare se aplică anterior impozitării sau aplicării contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate. Relevante în acest sens sunt situațiile salariaților și ale pensionarilor care beneficiază de creșterea punctajelor anuale, conform art. 168 și art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010).40. Astfel, este opțiunea legiuitorului de a stabili un prag sau procent maxim al pensiei, instanța nefiind îndreptățită să nesocotească această voință consacrată legislativ.41. Argumentul că ar surveni o egalizare a pensiilor între cei care dețin ordinul militar și cei care nu-l dețin nu poate fi acceptat, întrucât legiuitorul poate să plafoneze pensiile militare în funcție de resursele bugetare de care dispune statul.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie42. Curțile de Apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara și Târgu Mureș au comunicat că au identificat practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.43. Curțile de Apel Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Galați, Oradea, Ploiești și Târgu Mureș au comunicat și punctele de vedere ale judecătorilor cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.44. Din răspunsurile primite au rezultat două opinii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.45. Într-o primă opinie s-a apreciat că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul art. 60 din Legea nr. 223/2015 se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 din aceeași lege, precum și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 fiind inclus în pensia brută și supus plafonării pensiei nete prevăzute de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.46. În fundamentarea primei opinii s-a argumentat că sporul pentru semnul onorific nu reprezintă un venit distinct de pensia brută, ci o componentă a acesteia, neavând o existență de sine stătătoare. Astfel, acest spor devine efectiv și produce efecte juridice numai în legătură directă cu stabilirea pensiei militare de stat. Din modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 rezultă că intenția legiuitorului a fost aceea de a plafona pensia militară ce urmează a fi încasată efectiv, în toate componentele sale, la nivelul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. În plus, definiția legală a pensiei nete nu se referă la pensia militară stabilită conform Legii nr. 223/2015, ci la pensia militară stabilită în cuantum brut, deci inclusiv prin aplicarea altor elemente decât cele prevăzute de această lege, printre aceste elemente figurând și sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.47. În sensul primei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești definitive:– deciziile civile nr. 802/2020 din 15 iulie 2020 și 1.384/2020 din 29 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă;– deciziile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 și 305/2020 din 16 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă;– deciziile civile nr. 843/Ap din 14 iunie 2019 și 133/Ap din 24 februarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă;– deciziile nr. 5.898 din 16 decembrie 2019, 2.610 din 4 septembrie 2020, 3.333/2020 din 8 octombrie 2020 și 4.466/2020 din 23 noiembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale;– sentințele civile nr. 3.836 din 26 iunie 2019, 2.658 din 2 iulie 2020 și 2.659 din 2 iulie 2020 (definitive prin neapelare), pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale;– deciziile civile nr. 590/A/2020 din 14 iulie 2020, 744/A/2020 din 4 septembrie 2020 și 1.108/A/2020 din 14 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale;– deciziile civile nr. 93/AS din 24 februarie 2020 și 713/AS din 6 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă;– deciziile nr. 955/2020 din 2 iunie 2020 și 1.700/2020 din 6 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă;– deciziile civile nr. 408/2020 din 9 iulie 2020, 544/2020 din 24 septembrie 2020, 597/2020 din 8 octombrie 2020 și 620/2020 din 23 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale;– Sentința civilă nr. 845/2020 din 15 iulie 2020 (definitivă prin neapelare), pronunțată de Tribunalul Iași - Secția I civilă;– Decizia civilă nr. 426/2020-A din 9 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă;– Decizia nr. 253 din 18 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă;– sentințele civile nr. 289/2020 din 3 iunie 2020 și 324/2020 din 11 iunie 2020 (definitive prin neapelare), pronunțate de Tribunalul Buzău - Secția I civilă;– deciziile nr. 195 din 20 mai 2020, 567 din 13 octombrie 2020 și 579 din 13 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă;– Decizia civilă nr. 53 din 4 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale;– sentințele civile nr. 879 din 9 decembrie 2019, 752 din 7 octombrie 2020 și 772 din 12 octombrie 2020 (definitive prin neapelare), pronunțate de Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale;– deciziile nr. 432/A 18 octombrie 2018 și 92/A din 27 februarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă.48. Într-o a doua opinie, s-a apreciat că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul art. 60 din Legea nr. 223/2015 se referă în mod exclusiv la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 din aceeași lege, iar sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 se adaugă pensiei nete, nefiind astfel supus plafonării legale.49. În fundamentarea celei de-a doua opinii s-a argumentat că sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 nu face parte din pensie deoarece are un alt caracter juridic decât pensia, astfel că trebuie adăugat la cuantumul net al acesteia. Așadar, sporul pentru semnul onorific se calculează și se adaugă la pensie doar după ce se cunoaște cuantumul final al pensiei. Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 produce efecte juridice ulterior stabilirii pensiei militare de vreme ce decorația pentru semnul onorific reprezintă un spor la cuantumul pensiei, în sensul de majorare a acestuia, fiind o recompensă morală și materială pentru activitatea desfășurată.50. În sensul celei de-a doua opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești definitive:– Decizia nr. 262/2020 din 1 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă;– Decizia nr. 1.387 din 22 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă.51. Hotărârile transmise de Curtea de Apel Pitești în sensul ambelor opinii menționate anterior nu sunt definitive, motiv pentru care nu se impune evocarea lor.52. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, se află în lucru propunerea de promovare a unui recurs în interesul legii vizând aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale privitoare la modalitatea de calculare a sporului corespunzător semnului onorific „În Serviciul Patriei“, respectiv a semnului onorific „Meritul Militar“, acordat în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, anume dacă acesta se include în cuantumul brut al pensiei militare, căreia i se aplică impozitul pe venit, potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, ori se aplică cuantumul pensiei nete, stabilit potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, ceea ce are ca efect augmentarea venitului net al militarului pensionat.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale53. Prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. În considerentele de la paragrafele 19-20 din decizia anterior evocată s-a reținut că: „Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. (...) Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea reține că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu.“54. Considerente similare celor evocate anterior se regăsesc și în Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, și Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, pronunțate de Curtea Constituțională.55. De asemenea, prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că prevederile art. 28,art. 29,art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție56. Prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.817/62/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 a stabilit că: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul aleasă în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“În interpretarea dispozițiilor art. 60 din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2017, a stabilit că: „Pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.“X. Raportul asupra chestiunii de drept 57. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.XI. Înalta Curte de Casație și Justiție58. Examinând admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.59. Conform art. 520 alin. (1) și (2) din același normativ, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților, iar prin încheiere cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.60. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: existența unei cauze aflate în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza în ultimă instanță; soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.61. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că în cadrul cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită instanța de trimitere s-a solicitat anularea unei hotărâri emise de Comisia de Contestații și a unei decizii de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială, acest litigiu de asigurări sociale fiind judecat de curtea de apel în ultimă instanță, potrivit art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă și la art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum și art. 103 din Legea nr. 223/2015, hotărârea ce urmează a fi pronunțată fiind definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă.62. Asupra chestiunii de drept nu s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție în contextul în care nu există sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a unui recurs în interesul legii, pe rol sau soluționate, care să privească interpretarea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, prin prisma adăugării anterior sau ulterior stabilirii pensiei nete a sporului prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, în cazul pensionarilor militari decorați cu ordinul „Semnul onorific“.63. Interpretarea dată prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, a vizat o altă chestiune de drept, și anume plafonarea pensiei militare de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1) din aceeași lege, la data deschiderii dreptului de pensie.64. De asemenea, chestiunea de drept, în modalitatea din prezenta sesizare, nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție comunicând că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, se află în lucru propunerea de promovare a unui recurs în interesul legii vizând aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale privitoare la modalitatea de calculare a sporului corespunzător semnului onorific „În Serviciul Patriei“, respectiv a semnului onorific „Meritul Militar“, acordat în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, anume dacă acesta se include în cuantumul brut al pensiei militare, căreia i se aplică impozitul pe venit, potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, ori se aplică cuantumului pensiei nete, stabilit potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, ceea ce are ca efect augmentarea venitului net al militarului pensionat.65. Din examinarea hotărârilor judecătorești depuse cu titlu de practică judiciară, atașate sesizării, dar și înaintate de instanțele din țară, analizate la paragrafele 47 și 50 din prezenta decizie, rezultă că marea majoritate a instanțelor apreciază că sporul corespunzător semnului onorific acordat în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 se include în cuantumul brut al pensiei militare căreia i se aplică impozitul pe venit, potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiei nete, astfel stabilit, fiind plafonat conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.66. În ceea ce privește cerința noutății chestiunii de drept ce formează obiectul unei asemenea sesizări se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat în nenumărate rânduri această noțiune. Astfel, prin Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat că: în lipsa unei definiții a „noutății“ chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. În acest sens, fără a absolutiza criteriul vechimii și fără a-l raporta în mod exclusiv la momentul adoptării actului normativ vizat, se constată că ceea ce prezintă importanță sub acest aspect sunt existența și dezvoltarea unei practici judiciare constante în această materie. (...) Prin urmare, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, iar opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile.67. În prezenta cauză, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită a fost soluționată de instanțele judecătorești într-un număr mare de soluții pronunțate, existând deja conturată o practică judiciară, chiar dacă nu este unanimă în favoarea primei opinii. Eventual, în cazul constatării unei practici neunitare, poate fi exercitat mecanismul recursului în interesul legii (în speță, așa cum s-a arătat anterior, la nivelul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aflându-se în lucru propunerea de promovare a unui recurs în interesul legii vizând aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale ce fac obiectul prezentei sesizări), pronunțarea unei hotărâri prealabile nemaifiind de natură să atingă scopul esențial statuat de legiuitor, și anume acela de a preîntâmpina pronunțarea unor soluții contradictorii.68. În plus, în argumentarea acestei concluzii, se impune reiterarea argumentelor avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în cadrul Deciziei nr. 4 din 14 aprilie 2014, în sensul că această condiție a noutății „trebuie privită, în contextul legiferării sale, ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariției unei astfel de practici (control a priori). Prin urmare, existența deja a unei practici neunitare relevă nu numai că poate fi apelat la mecanismul recursului în interesul legii, ci și că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nemaifiind, prin urmare, una nouă, ci una care a creat deja divergență în jurisprudență“.69. De asemenea nu se poate aprecia că soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde în totalitate de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere.70. Astfel, prin încheierea de sesizare, se solicită interpretarea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în sensul dacă sintagma „pensia netă“ din cuprinsul acestuia se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat exclusiv din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 și art. 108 din aceeași lege sau la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat atât din aplicarea dispozițiilor mai sus-menționate, cât și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.71. Așa cum s-a arătat anterior, obiectul litigiului îl reprezintă o contestație la o decizie de pensionare în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale - Casa de Pensii Sectorială și Comisia Centrală de Contestații, prin care s-a solicitat recalcularea pensiei de serviciu, cu luarea în calcul a sporului prevăzut art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, conform ordinului prin care i s-a conferit contestatorului semnul onorific „În Serviciul Patriei“, spor cu privire la care se susține că nu a fost acordat în mod corect, fiind nesocotit art. 30 din Legea nr. 223/2015, întrucât trebuia adăugat după calcularea pensiei la nivel plafonat, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, sporul respectiv nefăcând parte din soldele lunare brute avute în vedere la calculul pensiei conform art. 28 din Legea nr. 223/2015. Ca atare, sesizarea de față are legătură cu dezlegarea chestiunii de drept din perspectiva interpretării acestor dispoziții legale.72. Cu toate acestea, nu s-a pus în discuția contradictorie și nu a făcut obiectul dezlegării cauzei incidența art. 108 din Legea nr. 223/2015 care se referă la acordarea unui spor la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget, astfel încât acest aspect al sesizării nu are legătură cu litigiul aflat pe rolul instanței de trimitere.73. În ceea ce privește chestiunea de drept relevată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta nu îndeplinește nici cerința de a fi o veritabilă, reală problemă de drept. Referitor la acest aspect, s-a statuat în mod constant că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se observa în acest sens Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017).74. Instanța de trimitere apreciază că norma de drept disputată este neclară, fără însă a reda în mod concret care sunt dificultățile de interpretare ale acesteia, arătând în chiar cuprinsul încheierii de sesizare care este interpretarea ce s-ar impune a fi dată textelor de lege aplicabile în cauză.75. Astfel, completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 2.317/110/2019 a arătat că: prin raportare la art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, oricare ar fi sporurile care se adaugă, acestea fac parte din pensia militară stabilită, recalculată sau actualizată, astfel încât pensia netă rezultată prin scăderea impozitului din pensia brută (cuprinzând și sporul aferent Ordinului Meritul Militar) nu poate depăși soldele brute cuprinse în baza de calcul, iar interpretarea în sensul că sporul corespunzător Ordinului Meritul Militar se aplică cuantumului pensiei, după aplicarea plafonărilor prevăzute de art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, ar reprezenta o adăugare la lege, întrucât art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 nu face o asemenea distincție. De principiu, orice spor și majorare se aplică anterior impozitării sau aplicării contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate, fiind (...) opțiunea legiuitorului de a stabili un prag sau procent maxim al pensiei, instanța nefiind îndreptățită să nesocotească această voință consacrată legislativ, iar argumentul că ar surveni o egalizare a pensiilor între cei care dețin ordinul militar și cei care nu îl dețin nu poate fi acceptat, întrucât legiuitorul poate să plafoneze pensiile militare în funcție de resursele bugetare de care statul dispune.76. Cum aceste noțiuni sunt certe pentru instanța de trimitere, așa cum rezultă și din motivarea expusă în cuprinsul actului de sesizare, nu se poate reține existența unei chestiuni controversate de drept intern pozitiv care să necesite pronunțarea unei hotărâri prealabile. Acest mecanism nu trebuie transformat într-o procedură dilatorie, care amână finalizarea procesului.77. Prin Decizia nr. 67 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1068 din 18 decembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că: „77. Problema eficienței sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportată la rezolvarea litigiului în care a intervenit, reclamă ca identificarea chestiunii de drept de către titularul sesizării să vizeze o problemă juridică reală, care ridică probleme de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, ce necesită rezolvarea de principiu a chestiunii de drept în procedura hotărârii prealabile, și nu realizarea unor operațiuni elementare de interpretare a unor dispoziții legale“. (În același sens a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în cadrul Deciziei nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017, Deciziei nr. 5 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 28 februarie 2018, și Deciziei nr. 48 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 27 septembrie 2018.)78. Or, în speță, chestiunea de drept adusă în dezbatere nu ridică o asemenea dificultate, chiar instanța de trimitere furnizând în cadrul încheierii de sesizare o mare parte din argumentele de interpretare a textului de lege supus dezbaterii.79. De altfel, majoritatea punctelor de vedere teoretice transmise de instanțele judecătorești sunt în sensul că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul art. 60 din Legea nr. 223/2015 se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 din aceeași lege, precum și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.80. Potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, pensionarii militari decorați cu ordinul „Semnul onorific“ clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, iar conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2017, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.81. Art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma expusă mai sus, a făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, instanța de contencios constituțional a reținut că: „26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziții de lege, pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reține că această reglementare este în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. (...)“82. Pornind de la aceste elemente și procedând la o interpretare sistematică a legii, prin luarea în considerare a legăturilor textului de lege interpretat cu alte dispoziții din același act normativ, majoritatea instanțelor care au comunicat puncte de vedere și/sau hotărâri judecătorești au reținut că dreptul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 reprezintă un spor care se adaugă la cuantumul pensiei militare, pe care o întregește și împrumută natura juridică a acesteia, neputând fi considerat un drept de sine stătător, în afara pensiei, din moment ce însăși determinarea lui concretă, procentuală, se raportează la cuantumul pensiei și, ca atare, se aplică cuantumului pensiei anterior impozitării și nu după stabilirea pensiei nete plafonate potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, prevedere legală care nu cuprinde nicio excepție de la această regulă și nu poate fi eludată printr-un mod de calcul al pensiei care să nu respecte prevederile legale în materia impozitării tuturor veniturilor din pensii.83. Ținând cont că sesizarea de față nu vizează problema de drept a aplicării sporului în discuție la cuantumul brut al pensiei înainte sau după aplicarea plafonării prevăzute de art. 30 din Legea nr. 223/2015 asupra căreia, în cadrul hotărârilor judecătorești transmise, instanțele au făcut anumite nuanțări, ci vizează adăugarea sporului înainte sau după stabilirea pensiei nete și aplicarea plafonării impuse de art. 60 din aceeași lege, se constată că, sub acest aspect, instanțele care au îmbrățișat opinia majoritară au avut puncte de vedere similare.84. Prin urmare, chestiunea de drept nu suscită dificultăți de interpretare care ar împiedica pronunțarea soluției. Chiar și în situația în care legea ar fi incompletă, judecătorul este chemat să se pronunțe și să recurgă la alte norme juridice ori principii de drept incidente sau, dacă legea este neclară, trebuie să folosească metode de interpretare în conformitate cu principiile de drept pe care i le furnizează doctrina și jurisprudența, atât timp cât interpretarea legii civile reprezintă o etapă necesară în procesul aplicării legii civile, în scopul de a stabili conținutul și sensul normei și a o putea aplica situației de fapt conturate în cazul dedus judecății.85. Interpretarea normelor de drept civil este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, iar instanța de judecată este ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Judecătorul este chemat să se pronunțe și să recurgă la alte norme juridice ori principii de drept incidente sau trebuie să folosească metode de interpretare în conformitate cu principiile de drept pe care i le furnizează doctrina și jurisprudența, atât timp cât interpretarea legii civile reprezintă o etapă necesară în procesul aplicării legii civile, în scopul de a stabili conținutul și sensul normei și a o putea aplica situației de fapt conturate în cazul dedus judecății.86. Interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării unei cauze, în raport cu situația de fapt și circumstanțele proprii fiecărui litigiu, revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei, fiind în sfera de competență a acesteia și nu a completului sesizat în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.87. În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că sesizarea de față nu este admisibilă, nefiind întrunite condițiile impuse de mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă care să reclame intervenția instanței supreme.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.317/110/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Articolul 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretat și aplicat în sensul că sintagma „pensia netă“ din cuprinsul acestuia se referă la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat exclusiv din aplicarea art. 28,art. 29 alin. (1) lit. a) și b),art. 30 și art. 108 din aceeași lege sau la cuantumul net al pensiei de serviciu rezultat atât din aplicarea dispozițiilor mai sus-menționate, cât și din aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare?Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2021.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
CORINA-ALINA CORBU
Magistrat-asistent,
Cristian Balacciu----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari