PLAN DE MĂSURI din 26 martie 2021pentru organizarea spitalelor și a unităților de dializă în contextul pandemiei de COVID-19
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 26 martie 2021



    Notă
    Aprobat prin ORDINUL nr. 434 din 26 martie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 311 din 26 martie 2021.
    Notă
    Conform articolului II din ORDINUL nr. 456 din 2 aprilie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 344 din 5 aprilie 2021, în tot cuprinsul actelor normative care fac referire la unitățile sanitare care acordă servicii medicale pacienților infectați cu COVID-19 se va lua în considerare Lista spitalelor și unităților de dializă care asigură asistența medicală pentru pacienți, cazuri confirmate și suspecte de COVID-19, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexa la prezentul ordin.
    I. Adaptarea răspunsului unităților sanitare în scopul îngrijirii pacienților cu COVID-19, având diferite forme de boală, se face prin corelarea numărului de internări și a severității cazurilor internate cu capacitatea de investigare și de îngrijire a acestor pacienți.I.1. Evaluarea resurselor disponibile îngrijirii medicale a pacienților cu infecție SARS-CoV-2 se face zilnic pe baza datelor raportate de către spitalele cuprinse în anexa nr. 2 la ordin prin platforma electronică a Ministerului Sănătății „Alerte MS“ și servește instituțiilor abilitate în gestionarea epidemiei.În funcție de evoluția epidemiologică a infecției cu SARS-CoV-2 în România, numărul de paturi alocate îngrijirii pacienților se modifică conform avizului direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București.I.2. Pacienții cronici sau cei care necesită un tratament recurent în regim de spitalizare continuă sau de zi, având o periodicitate impusă prin natura afecțiunii sau a protocolului de tratament, precum și femeile însărcinate, cazuri confirmate sau suspecte de infecție cu SARS-CoV-2, au asigurate îngrijirile medicale în spitale în conformitate cu nivelurile de competență ale acestora.I.3. Spitalele prevăzute în lista din anexa nr. 2 la ordin raportează în platforma electronică a Ministerului Sănătății „Alerte MS“, cu periodicitate zilnică, situația ocupării paturilor pe tipuri de secții (terapie intensivă, nonterapie intensivă), respectiv numărul pacienților asistați prin dispozitive de ventilație mecanică invazivă, noninvazivă, alte tipuri de suport al funcției respiratorii (dispozitive de oxigenoterapie cu flux înalt sau flux scăzut), defalcate în: cazuri COVID-19 confirmate, cazuri suspecte de COVID-19 și cazuri non-COVID, aflate în oricare din secțiile spitalelor, inclusiv în unitățile/compartimentele de primiri urgențe.I.4. În funcție de evoluția epidemiologică, spitalele prevăzute în lista din anexa nr. 2 la ordin pot oferi asistență medicală și pacienților non-COVID-19, dar numai cu existența unor circuite separate pentru pacienți.I.5. Alocarea numărului de paturi pentru asistența medicală a pacienților cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 se face urmărind asigurarea accesului pacienților la îngrijiri pluridisciplinare, când este necesar, cu respectarea unei distribuții cât mai echitabile a cazuisticii între unitățile sanitare.I.6. Modificarea numărului de paturi alocate asistenței medicale pentru pacienți cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 se poate face la inițiativa Ministerului Sănătății sau a managerului spitalului, cu avizul direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București.II. Asigurarea unei asistențe medicale corespunzătoare pentru pacienți cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 și pentru pacienții non-COVID-19 se va realiza nediscriminatoriu, prin implicarea tuturor spitalelor în baza competențelor specifice, cu respectarea normelor epidemiologice.II.1. Asigurarea accesului la tratament adecvat și în cel mai scurt timp trebuie realizată în condiții de maximă siguranță pentru toți pacienții și cadrele medicale. Triajul clinic și epidemiologic reprezintă prima etapă de evaluare a pacienților și de optimizare a fluxului acestora, cu rol esențial în stabilirea oportunității și a prioritizării obiective a admisiei lor în unitățile sanitare capabile să ofere suport investigațional și, după caz, tratament în regim spitalizat.II.2. Este esențială respectarea izolării stricte a pacienților cazuri confirmate, probabile sau posibile COVID-19, astfel cum sunt definite de către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.II.3. În cazul în care pacienții confirmați cu COVID-19 necesită deplasarea intra- sau interspitalicească, fie pentru investigații suplimentare, fie pentru tratamente specifice ce nu pot fi asigurate în secția sau de către unitatea sanitară în care aceștia se află, transportul se va realiza cu respectarea următoarelor condiții minime: pacient protejat cu mască, însoțit de personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare, pe circuit prestabilit și cu respectarea procedurilor de transport al pacienților critici și a regulilor de igienă, cu dezinfecția spațiilor după încheierea actului medical.II.4. În toate secțiile cu paturi care asigură asistența medicală a pacienților, cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, altele decât secțiile și compartimentele ATI, pot funcționa paturi destinate terapiei acute (paturi DTA) în conformitate cu următoarele criterii minime:4.1. Dotarea minimă obligatorie a unui pat DTA constă în:a) sursă de oxigen fixă cu cuplare rapidă, conformă cu normativele tehnice în vigoare, deservită de un rezervor central, care să furnizeze pentru toate posturile de lucru o presiune suficientă pentru a permite una din următoarele: administrarea de oxigen medical cu debit redus pe narine sau mască (cu sau fără reinhalare), administrarea de oxigen medical cu debit înalt (peste 15 l/min) prin dispozitive dedicate sau utilizarea de dispozitive de suport cu presiune pozitivă și aparate de ventilație mecanică noninvazivă, după caz.Paturile DTA cu debit redus de oxigen pot fi deservite în spitalele de nivel III și cu ajutorul unor surse de oxigen portabile ce întrunesc condițiile de siguranță aprobate prin normele ISO:13485/2016, ale Directivei 93/42/CEE - în vigoare, iar pentru buteliile de oxigen, ale prescripției tehnice PTC4-2010 ISCIR privind recipientele metalice sub presiune;b) aparatură pentru monitorizarea pacientului, prevăzută la subpct. 4.2.4.2. Monitorizarea pacienților internați în paturile DTA cuprinde în mod obligatoriu:a) măsurarea frecvenței cardiace sau pulsului periferic; măsurarea saturației în oxigen; tensiune arterială măsurată noninvaziv la intervalele recomandate; temperatură periferică măsurată la intervalele recomandate.Aceste măsurători se pot face fie cu un monitor noninvaziv de funcții vitale (care integrează toți parametrii), fie cu dispozitive separate, pentru fiecare parametru.Monitorizarea continuă este obligatorie la pacienții cu necesar de oxigen în creștere, cu debit înalt și cei cu suport presional pozitiv, respectiv ventilație noninvazivă;b) monitorizarea frecvenței și travaliului respirator se realizează prin măsurare și observație clinică.4.3. Paturile DTA din spitalele care asigură asistența medicală pentru pacienți cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 sunt deservite de către personalul medical al secției cu paturi în care sunt organizate și vor funcționa în regim de spitalizare continuă.4.4. Spitalele care asigură asistență medicală pacienților, cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, în ale căror spații se organizează paturi DTA cu utilizare de dispozitive de suport cu presiune pozitivă (pe mască, cort, coif etc.) și aparate de ventilație mecanică noninvazivă, vor asigura operarea acestor aparate doar sub coordonarea unui medic în specialitatea ATI (prin stabilirea unui protocol cu secția/compartimentul ATI din spital), a unui medic cu competență atestată în terapie intensivă sau a unui medic cu atestat de competență în ventilație mecanică noninvazivă eliberat în condițiile legii.II.5. În raport cu capacitățile de investigare și îngrijire, paturile DTA asigură:a) oxigenoterapie cu debit redus (low-flow) în spitalele de nivel I, II și III;b) oxigenoterapie cu debit înalt (high-flow) în spitalele de nivel I și II;c) dispozitive de suport cu presiune pozitivă și aparate de ventilație mecanică noninvazivă în spitalele de nivel I și, ca excepție, în cele de nivel inferior, cu respectarea pct. II.4 subpct. 4.4.II.6. Spitalele care asigură asistența medicală pentru pacienți, cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, sunt definite în funcție de capacitatea de investigare și îngrijire a pacienților în spitale de nivel I, de nivel II și de nivel III. Această ierarhizare dedicată nu se suprapune niciunei alte clasificări reglementate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a legislației subsecvente, utilizată în prezent.Nivel I: spitale cu circuite dedicate pentru pacienți cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, cu sau fără circuit dedicat non-COVID, care îndeplinesc concomitent următoarele condiții:a) platformă diagnostică accesibilă 24/7 cu computer tomograf (linie de gardă sau cu eliberarea rezultatelor de la distanță) și laborator (analize uzuale menționate în anexa nr. 1.3 care face parte integrantă din prezentul plan de măsuri, care pot fi asigurate inclusiv prin analizoare point of care);b) secție de terapie intensivă (funcțională, cu linie de gardă); c) linie de gardă în una dintre specialitățile boli infecțioase sau pneumologie sau colaborare permanentă între una din specialitățile boli infecțioase/pneumologie cu linia de gardă asigurată în spital prin una dintre specialitățile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secțiile cu paturi de copii).Nivel II: spitale cu circuite dedicate pentru pacienți cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, cu sau fără circuit dedicat non-COVID, care îndeplinesc concomitent cel puțin următoarele condiții:a) acces 24/7 la laborator (analize uzuale menționate în anexa nr. 1.3, care pot fi asigurate inclusiv prin analizoare point of care) și la o platformă diagnostică cu radiologie convențională, eventual computer tomograf cu eliberarea rezultatelor inclusiv de la distanță;b) capabilitate de implementare de paturi DTA conform cerințelor minime descrise în pct. II.4;c) linie de gardă în una dintre specialitățile boli infecțioase sau pneumologie sau colaborare permanentă între una din specialitățile boli infecțioase/pneumologie, având linia de gardă asigurată în spital prin una dintre specialitățile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secțiile cu paturi de copii).Nivel III: spitale cu circuite dedicate pentru pacienți cazuri confirmate, suspecte de COVID-19, cu sau fără circuit dedicat non-COVID, care îndeplinesc concomitent cel puțin următoarele condiții:a) capabilitate de implementare de paturi DTA conform cerințelor minime descrise la pct. II.4;b) colaborare zilnică, eventual linie de gardă în specialitatea boli infecțioase, pneumologie sau una dintre specialitățile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secțiile cu paturi de copii).II.7. Spitalele care asigură asistența medicală pentru pacienți cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 pot face parte din următoarele categorii:A. boli infecțioase;B. pneumologie;C. spitale generale și spitale de urgență;D. maternități cu paturi dedicate COVID-19;E. unități care asigură servicii de dializă pacienților cu COVID-19;F. centre oncologice;G. spitale de psihiatrie;H. alte spitale monospecialitate.II.8. Formele de manifestare (faze clinice) ale infecției cu SARS-CoV-2 sunt:a) formă asimptomatică: persoană cu infecție cu SARS-CoV-2 confirmată, care nu are simptome;b) formă ușoară: pacienți cu infecție cu SARS-CoV-2 confirmată și diverse simptome și semne de boală, generale (febră, mialgii, cefalee, stare generală alterată) sau de tract respirator superior, fără manifestări evocatorii de pneumonie;c) formă medie: pacienți cu infecție cu SARS-CoV-2 confirmată și pneumonie, la care SpO2 nu scade sub 94% în aer atmosferic (dacă nu există afectare respiratorie anterioară bolii actuale);d) formă severă: pacienți cu pneumonie cu SARS-CoV-2 care au polipnee (peste 30 de respirații/minut), travaliu respirator crescut, SpO2 sub 94% în aer atmosferic, PaO2/FiO2 sub 300 mmHg sau infiltrate pulmonare care depășesc 50% din ariile pulmonare;e) formă critică: pacienți cu infecție cu SARS-CoV-2 care au insuficiență respiratorie, șoc septic și/sau disfuncție de multiple organe.II.9. Pacienții suspecți sau confirmați cu COVID-19 sunt clasificați în funcție de prognosticul inițial în:a) pacienți stabili: sunt persoanele cu constante vitale stabile având forme asimptomatice confirmate prin rezultate ale probelor biologice și pacienții cu simptomatologie ușoară care nu au asociate patologii cu risc (cum ar fi: hipertensiunea arterială necontrolată, diabetul zaharat, imunosupresia, obezitatea, patologia pulmonară cronică, angina pectorală documentată etc.) în urma triajului clinico-epidemiologic;b) pacienți potențial instabili: sunt considerați toți pacienții cu constante vitale stabile, dar cu factori de risc asociați și cei cu forme medii confirmate; necesită investigații suplimentare și de principiu spitalizare, urmând același traseu ca și pacienții instabili până la clarificarea deciziei de spitalizare, cu respectarea prioritizării formelor critice sau severe;c) pacienți instabili: sunt pacienții cu forme critice sau severe, necesită evaluare și internare în spitalele de nivel I sau II.II.10. Traseul pacienților, prevăzut în anexa nr. 1.2 care face parte integrantă din prezentul plan de măsuri, se va derula având ca obiectiv asigurarea cât mai echilibrată și în siguranță a asistenței medicale adecvate pentru un număr cât mai mare de pacienți, prin corelarea dintre:a) datele anamnestice, statusul clinic, testarea pentru evidențierea infecției cu SARS-CoV-2, - fie rapidă, fie RT-PCR - obținute în urma triajului clinic și epidemiologic - anexa nr. 1.1, care face parte integrantă din prezentul plan de măsuri, sau fișa de triaj UPU/CPU;șib) nivelurile și categoriile spitalelor care oferă asistență medicală pentru pacienți cazuri confirmate, probabile sau posibile, cu COVID-19 descrise la pct. II.5 și II.6.II.11. Măsuri la nivelul maternităților cu paturi avizate pentru pacientele cazuri confirmate cu COVID-1911.1. Vor avea circuite separate pentru cazurile de COVID-19 care să cuprindă facilitățile necesare îngrijirii mamei și nou-născutului: obstetrică-ginecologie, ATI, neonatologie, terapie intensivă neonatală.11.2. La internarea gravidei și ori de câte ori apar modificări relevante, personalul secțiilor potențial implicat în îngrijirea pacientei și a nou-născutului (obstetrică, neonatologie, ATI, alte specialități) va fi anunțat și informat cu privire la vârsta de gestație, starea fetală, patologia maternă asociată, planul de îngrijiri obstetricale. Personalul medical aferent fiecărei specialități implicate verifică și asigură prezența și funcționalitatea echipamentului necesar în saloanele, sala de nașteri, sala de cezariene, sala de operații dedicate, corespunzătoare planului de îngrijiri.11.3. Personalul medical implicat în îngrijirea gravidei și nou-născutului va fi în număr limitat, cu echipament de protecție corespunzător. Unitățile sanitare vor elabora proceduri și protocoale care să specifice personalul esențial pentru îngrijirile de rutină și pentru scenariile de urgență astfel încât fluxul personalului în zona de izolare să fie minim.11.4. Solicitarea medicului neonatolog, a asistentei medicale de neonatologie sau a moașei la naștere și a celorlalte persoane implicate în îngrijirea pacientei și a nou-născutului pe toată durata internării va ține cont de faptul că îmbrăcarea echipamentului durează aproximativ 10 minute.11.5. În absența altor patologii sau complicații sunt recomandate clamparea tardivă a cordonului ombilical, contactul piele pe piele, alăptarea la sân, cazarea în sistem rooming-in, cu respectarea riguroasă a măsurilor de protecție: masca, spălarea riguroasă a mâinilor, așezarea în pătuț a nou-născutului atunci când nu este ținut în brațe sau hrănit etc.11.6. Toate echipamentele medicale aflate în contact cu mama și nou-născutul cazuri confirmate, suspecte de COVID-19, se vor curăța și dezinfecta conform protocoalelor de dezinfecție terminală. În secția de neonatologie și la sala de nașteri se vor afișa postere care să prezinte informații relevante și scheme care să ajute personalul medical în protejarea sa și în prevenirea transmiterii infecției cu SARS-CoV-2.11.7. Nou-născutul, caz suspect de COVID-19, va fi internat în salon împreună cu mama, în sistem rooming-in după naștere, iar vizita medicală se va face de către medicul curant și de către o asistentă de neonatologie, reducând la minimum numărul personalului medical atribuit managementului acestor cazuri.11.8. Medicația pacientei va fi administrată de către moașa/asistenta desemnată conform indicației medicului. Programarea perioadelor de administrare a tratamentului și a vizitei medicale zilnice trebuie astfel planificate încât fluxul personalului în zona de izolare să fie minim. Tot personalul medical care intră în contact cu lehuza sau nou-născutul (medic, moașă, asistentă, infirmieră) va purta echipament de protecție.11.9. La externarea pacientei infectate cu SARS-CoV-2 și a nou-născutului se va asigura transportul cu ambulanța de transport.II.12. Măsuri la nivelul unităților sanitare care realizează dializa12.1. Pentru fiecare județ sunt stabilite de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București centre private de dializă și spitale publice care vor realiza dializa iterativă pentru pacienții confirmați cu COVID-19 și boală renală cronică în stadiu final.12.2. Spitalele publice și centrele private de dializă vor ține cont de recomandările Comisiei de nefrologie în elaborarea propriilor proceduri de lucru pentru cazurile confirmate cu COVID-19 disponibile pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică: www.cnscbt.ro.12.3. În funcție de județ sunt desemnate fie centre dedicate, care vor realiza dializa iterativă doar pentru cazurile confirmate, suspecte de COVID-19, fie centre în care pacienții confirmați cu COVID-19 vor fi dializați în tura suplimentară, cu dezinfecția ulterioară a întregii clinici.12.4. Atât în cazul pacienților confirmați, cât și al contacților carantinați la domiciliu, transportul bolnavilor se face cu ambulanța sau cu alte mijloace de transport dedicate în condiții de maximă siguranță pentru pacienți și șofer, conform normativelor în vigoare.12.5. Pentru a evita riscul de contaminare nu se va servi masa pacienților dializați în timpul transportului sau al procedurii de dializă. Pachetul cu hrană va fi acordat pacienților în centrul de dializă, dar vor servi masa când ajung la domiciliu. Se vor lua măsuri în centrele de dializă pentru evitarea riscului de hipoglicemie în timpul procedurii.12.6. În cazul în care cazurile confirmate cu COVID-19 necesită deplasarea către alte secții sau spitale pentru investigații medicale sau tratamente de specialitate, transportul se realizează într-un mod organizat și controlat (pacient protejat cu mască, mănuși, pe circuit stabilit din timp, cu personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare și respectarea riguroasă a regulilor de igienă, dezinfecția riguroasă a spațiilor după încheierea actului medical al pacientului cu COVID-19, transport medicalizat).12.7. În cazul pacienților confirmați cu COVID-19, internarea se va face după cum urmează:a) pacienții cu boală renală cronică în stadiu final și COVID-19 cu forme ușoare sau medii care necesită internarea vor fi îndrumați în spitale de nivel II sau III. Aceștia pot face dializă în centrele de dializă ambulatorii în izolare sau tură suplimentară ori în centrul de dializă județean desemnat dedicat, în funcție de organizarea locală. În acord cu centrul de dializă desemnat, pacienții vor fi transportați cu ambulanța către centrul de dializă, respectând normele de protecție recomandate de Comisia de nefrologie a Ministerului Sănătății. Spitalul care internează pacientul trebuie să colaboreze cu serviciul de ambulanță și cu centrul de dializă, asigurând transportul fără întârzieri și în deplină siguranță al acestor pacienți către centrul de dializă;b) în cazul în care pacienții dezvoltă o formă severă sau critică de COVID-19 vor fi internați sau transferați în spitalul public desemnat în fiecare județ care dispune atât de stație de hemodializă, cât și de secție ori compartiment ATI, pentru a continua concomitent tratamentul pentru COVID-19 și dializa iterativă. Spitalele de nivel II și III care îngrijesc pacienți cu boală renală cronică având forme ușoare sau medii de COVID-19 vor trimite pacienții aflați în program de dializă în centrele unde aceștia sunt arondați, dacă acestea au organizată tura dedicată pentru pacienții cu COVID-19. Transportul între spitale sau între spital și centrele de dializă se va realiza tot cu ambulanța, de tip A, B sau C, adaptat stării de sănătate a pacientului.12.8. Testarea pentru COVID-19 a personalului medical din centrele de dializă și a pacienților dializați, înainte de transferul necesar pentru eliberarea unui centru dedicat, în vederea prevenirii infectării pacienților și personalului medical din centrul-gazdă, se va realiza conform algoritmului de testare pentru COVID-19, internare și externare, elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică București.12.9. În vederea acoperirii deficitului de personal, cadrele medicale care își desfășoară activitatea în centrele de dializă vor putea să își exercite profesia atât în centrele publice, cât și în cele private.12.10. Dacă situația o impune, supravegherea actului medical se poate realiza astfel:a) dacă medicul nefrolog este izolat la domiciliu, în centrele de dializă din zonele cu deficit de personal, pe perioadă determinată, supravegherea ședințelor de dializă se va realiza prin monitorizarea la distanță a pacienților, prin desfășurarea activității de telemedicină;b) dacă asistenții medicali sunt izolați sau carantinați la domiciliu, în centrele de dializă din zonele cu deficit de personal, pe perioadă determinată, supravegherea ședințelor de dializă se poate realiza cu un număr mai mic de asistenți medicali pe tură, respectiv 1 post la 5-6 aparate pe o tură, prin excepție de la prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 1.718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de dializă publice și private, cu modificările ulterioare.II.13. Pacienții internați care au declarat că sunt fumători curenți (au fumat în ultimele 7 zile) sunt informați că este complet interzis fumatul oricărui produs care conține nicotină: țigarete, trabuc, cigarillos, pipă, țigări electronice, produse din tutun încălzit. Pacienții care fumează pot primi, la solicitarea lor sau la recomandarea medicului, un produs de substituție nicotinică pentru a reduce simptomele sevrajului nicotinic. Consilierea psihologică este disponibilă la Tel Verde Stop Fumat (0800878673).III. Triajul clinic și epidemiologic al pacienților în contextul pandemiei de COVID-19 se efectuează în spații special amenajate în afara unităților medicale sau în interiorul acestora, cu respectarea circuitelor separate ale pacienților, după cum urmează:a) în orice unitate medicală fără unitate de primiri urgențe sau compartiment de primiri urgențe, în care primirea pacienților se face în regim de cameră de gardă sau de cabinet de consultații - conform anexei nr. 1.1 (Fișa de triaj clinic și epidemiologic), de către personalul acestor structuri;b) în unitățile sanitare în care funcționează unități de primiri urgențe sau compartimentele de primiri urgențe (UPU/CPU) - conform propriilor fișe de triaj, prevăzute prin reglementările Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.706/2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinul ministrului sănătății nr. 443/2019 privind protocolul național de triaj al pacienților din structurile de primiri urgențe și doar opțional cu ajutorul fișei din anexa nr. 1.1.IV. Evaluarea pacientului cu COVID-19 include, pe lângă obținerea datelor clinice, a celor biologice și imagistice necesare în vederea precizării formei de boală și a orientării traseului de urmat de către pacient, după caz.V. Traseul pacienților confirmați pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2:a) Pacienții cu forme asimptomatice sau ușoare sau cei stabili clinic, aflați în așteptarea rezultatului RT-PCR, fără factori de risc și fără o altă patologie ce necesită internare, vor fi îndrumați către medicul de familie și vor primi recomandări de tratament, la nevoie.b) Pacienții stabili cu forme ușoare, dar cu factori de risc de evoluție nefavorabilă, precum și pacienții cu forme medii vor fi transferați în unitățile medicale cel puțin de nivelul II care deservesc pacienții cu COVID-19, pentru evaluare suplimentară și/sau internare.c) Pacienții cu forme severe sau critice de boală vor fi transferați către și/sau internați în unitățile medicale de nivelul I.d) Pacienții cu forme ușoare sau medii de COVID-19, cu sau fără patologie asociată, evaluați pluridisciplinar în spitalele de nivel I sau II, vor fi îngrijiți în spitale de nivel III.e) Pacienții confirmați cu COVID-19 cu mai puțin de 14 zile anterior care necesită îngrijiri medicale urgente și pentru o altă patologie vor fi internați sau transferați către unitatea medicală al cărei nivel răspunde nevoii de îngrijiri corespunzător atât formei de manifestare a COVID-19, cât și afecțiunii non-COVID-19.f) Pacienții cu acutizarea unei afecțiuni psihiatrice și confirmați cu COVID-19 vor fi îngrijiți în spitalele de psihiatrie menționate în anexa nr. 2 la ordin. În cazul în care severitatea COVID-19 face ca pacientul să nu poată primi asistența medicală necesară în spitalele de psihiatrie menționate, atunci pacientul va fi internat în spitalul de nivel I sau II cel mai apropiat până devine stabil din punctul de vedere al evoluției COVID-19 și poate fi internat într-un spital de psihiatrie.VI. Asigurarea resursei umanePentru îngrijirea pacienților cu COVID-19, resursa umană se poate asigura prin:a) participarea medicilor de specialitate anestezie-terapie intensivă, boli infecțioase, pneumologie și alte specialități nonchirurgicale (medicină internă, cardiologie, hematologie, oncologie medicală, gastroenterologie, neurologie), pediatrie, neonatologie, respectiv din specialitățile medicină de urgență și medicină de familie pentru asistența pre- și postspitalicească;b) alocarea unei părți din personalul ATI, ca urmare a adaptării activității chirurgicale programate, pentru activitatea în terapie intensivă;c) transferuri și detașări, în condițiile legii.  +  Anexa nr. 1.1*)la planul de măsuri*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.
    Fișa de triaj clinic și epidemiologic
     +  Anexa nr. 1.2*)la planul de măsuri*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.
    Traseul pacienților, corelat cu triajul clinic și epidemiologic
     +  Anexa nr. 1.3la planul de măsuri
    Lista analizelor uzuale necesare clasificării spitalelor
    1. Hemoleucogramă cu formulă leucocitară2. Gazometrie arterială și echilibru acido-bazic (EAB)3. Probe de inflamație sau sepsis, care să includă cel puțin proteina C reactivă, optim și procalcitonină sau presepsină4. Coagulogramă și D-dimeri5. Enzime cardiace6. Uree, creatinină, ALT, AST, bilirubină, glicemie, amilază, lipază, LDH
    -----