ANEXA 05/02/2021 - Portal Legislativ

ANEXE din 5 februarie 2021 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi pentru probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat, în anul şcolar 2020-2021

EMITENT

MINISTERUL EDUCAŢIEI

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 125 bis din 5 februarie 2021

Notă
Conținute de ORDINUL nr. 3.237 din 5 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 125 din 5 februarie 2021.

PROGRAMELE DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA CHIMIE

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare/ calificare profesională.

Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie anorganică şi generală sau pentru programa de chimie organică.

PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ

COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
  1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
  2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
  3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
  4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem
    chimic.
  5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării
    aplicaţiilor acestora.
2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
  1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
  2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.
  3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
  1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.
  2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.
  3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
  1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.
  2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
  1. Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.
  2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.
    
    Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021
CONȚINUTURI

Structura atomului Tabelul periodic al elementelor chimice

Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali.

Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d.

Corelaţii între structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor.

Variaţia proprietăţilor periodice ale elementelor, în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3.

Variaţia caracterului metalic şi nemetalic în grupele principale şi perioadele 1, 2, 3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu oxigen, clor, apă. Importanța practică a sodiului.

Variaţia caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, faţă de O2, H2O. Variaţia caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A).

Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromură de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului.

Legături chimice Interacţii între atomi, ioni, molecule

Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Legătura covalentă nepolară: H2, N2, Cl2.

Legătura covalentă polară: HCl, H2O. Legătura covalent-coordinativă: NH4+ şi H3O+.

Legătura de hidrogen. Proprietăţi fizice ale apei.

Starea gazoasă

Ecuaţia de stare a gazului ideal.

Volum molar (mol, numărul lui Avogadro).

Soluții apoase

Dizolvarea.

Factorii care influenţează dizolvarea.

Dizolvarea unui compus ionic şi a unui compus covalent polar în apă. Solubilitatea substanţelor în solvenţi polari şi nepolari.

Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi de baze (tari şi slabe): HCl, H2CO3, HCN, NaOH, NH3. Cupluri acid-bază conjugate.

Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare.

Determinarea caracterului acido-bazic al soluţiilor cu indicatori.

pH-ul soluţiilor apoase.

Determinarea pH-ului unor soluţii de acizi şi baze cu hârtie indicator de pH. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleină (virajul culorii în funcţie de pH).

Reacţii redox. Aplicaţii ale reacţiilor redox

Reacţii de oxido-reducere.

Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox. Caracter oxidant şi reducător.

Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell (construcţie şi funcţionare), acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă.

Noţiuni de termochimie

Reacţii exoterme, reacţii endoterme. Entalpie de reacţie.

Căldura de combustie - arderea hidrocarburilor. Legea Hess.

Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare). Căldură de dizolvare.

Noţiuni de cinetică chimică

Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori.

Viteza de reacţie. Constanta de viteză. Legea vitezei.

Calcule chimice

Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.

Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul

școlar 2020 - 2021

PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICĂ

COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
  1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
  2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
  3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
  1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
  2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
  3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
  1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.
  2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
  3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
  1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
  2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective.
  3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
  1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.
  2. Justificarea importanţei compuşilor organici.
    
    Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021

CONȚINUTURI

Structura şi compoziţia substanţelor organice

Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuşi organici studiaţi. Legături chimice în compuşii organici.

Izomeria de catenă, de poziţie pentru compuşii organici studiaţi. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.

Clasificarea compuşilor organici

Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de grupa funcţională.

Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine.

Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici.

Compuşi cu grupe funcţionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide.

Tipuri de reacții chimice în chimia organică

Reacţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului).

Reacții de adiţie (bromurarea propenei (cu Br2 şi HBr), bromurarea acetilenei (cu Br2 şi HBr)).

Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2-butanolului). Reacții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului).

Alcani

Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice,

proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului, arderea. Importanţa practică a metanului. Putere calorică.

Alchene

Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție,

proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanţa practică a etenei.

Alchine

Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenă, arderea.

Obţinerea acetilenei din carbid. Importanţa practică a acetilenei.

Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.

Arene

Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare şi de structură plane, proprietăţi fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină – halogenare, nitrare.

Alchilarea benzenului cu propenă.

Benzine

Cifra octanică. Putere calorică.

Alcooli

Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol - fermentaţia acetică, metanol – arderea, glicerină – obţinerea trinitratului de glicerină.

Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanța practică și biologică a etanolului.

Acizi carboxilici

Acizi carboxilici: acidul acetic - reacţiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic.

Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic.

Grăsimi Agenți

tensioactivi

Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor.

Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți - acţiunea de spălare. Obţinerea săpunului.

Aminoacizi Proteine

Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiţie, denumire, clasificare, proprietăţi fizice, caracter amfoter. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță.

Hidroliza enzimatică a proteinelor. Denaturarea proteinelor.

Zaharide

Zaharide: glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza - stare naturală, proprietăți fizice, importanță.

Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza.

Oxidarea glucozei (reactiv Tollens şi Fehling). Condensarea monozaharidelor.

Calcule chimice Utilizări ale substanţelor studiate

Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.

Utilizări ale substanţelor studiate.

Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

NOTĂ:

Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în conformitate cu prezenta programă şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale

examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021

BIOLOGIE

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examenului de bacalaureat, biologia constituie probă scrisă pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.
COMPETENŢE DE EVALUAT

Varianta I

Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex.
Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.
Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii etc.
Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor.
Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
- rezolvarea unor probleme, situații-problemă date etc.;
- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
- explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
- explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale
examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021

Varianta II
Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.
Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei structură- funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.
Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman.
Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).
Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.
Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.
Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
- rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
- recunoașterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.
Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

CONŢINUTURI

Proba scrisă la biologie pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, se poate susţine în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă:

BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a.
ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - clasele

a XI-a şi a XII-a.

Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale

examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021

BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ
CONŢINUTURI - CLASA A IX-A
1. DIVERSITATEA LUMII VII
  1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot;
    VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;
    REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;
    - Monera: - Bacterii: eubacterii;
    - Protiste: - Sporozoare;
      - Alge unicelulare, euglene;
    - Fungi:- Ascomicete;
      - Bazidiomicete;
    - Plante: - Alge pluricelulare;
      - Briofite: briate;
      - Pteridofite: filicate;
        Gimnosperme: conifere;
        Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;
    - Animale: - Celenterate: hidrozoare, scifozoare;
      - Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide (oligochete, hirudinee);
        Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode; Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
        Cordate: - Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări, mamifere placentare.
2. CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII
  1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI (enunţarea
    funcţiei fără descrierea mecanismelor):
    - procariote: structură;
    - eucariote:
      - învelişul celulei:
        membrană celulară (model mozaic fluid);
        perete celular;
      - citoplasmă:
        fundamentală;
        structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;
      - nucleu - membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri şi rol).
  2. DIVIZIUNE CELULARĂ: - importanţă, clasificare:
    - ciclul celular;
    - indirectă (cariochinetică);
    - cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;
    - mitoză ( faze, importanţă);
    - meioză (etape, faze, importanţă).
3. EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII
  1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.
    
    Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021
  2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE
    - Legile mendeliene ale eredităţii:
    - legea purităţii gameţilor;
    - legea segregării independente a perechilor de caractere;
    - abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.
  3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE
  4. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII (mutaţii, clasificare, factori mutageni);
  5. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare - clasificare şi exemple.
    
    CONŢINUTURI - CLASA A X-A
    1. ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE: clasificare, structură, rol.
      1. ŢESUTURI VEGETALE
        embrionare primare - apicale, intercalare;
        definitive: de apărare - epidermă; fundamentale - asimilatoare, de depozitare; conducătoare, secretoare.
      2. ŢESUTURI ANIMALE
        epiteliale: de acoperire, secretoare - tipuri de glande; senzoriale;
        conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;
        muscular: striat, neted;
        nervos: neuronul, celula glială.
    2. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII
      1. FUNCŢII DE NUTRIŢIE
        NUTRIŢIA AUTOTROFĂ
        fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b).
        NUTRIŢIA HETEROTROFĂ
        heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;
        heterotrofia la plante: parazită;
        nutriţia simbiontă (licheni);
        digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);
        sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor;
        boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută) - manifestări, cauze şi prevenire.
        RESPIRAŢIA
        aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);
        respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie - alcoolică, lactică, acetică, importanţă);
        respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O2 şi după CO2 produs);
        respiraţia la animale:
        sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni - localizare, structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare - inspiraţie, expiraţie;
        boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC ) - manifestări, cauze şi prevenire.
        CIRCULAŢIA
        Circulaţia la plante:
        absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
        circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.
        Circulaţia la animale:
        mediul intern la mamifere (sângele - compoziţie, rol);
        
        Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021
        sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol);
        boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) - manifestări, cauze şi prevenire.
        EXCREŢIA
        Excreţia la plante:
        transpiraţia - prezentare generală, localizare; Excreţia la animale:
        sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol - fără mecanismul formării urinei);
        boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) - manifestări, cauze şi prevenire.
      2. FUNCŢII DE RELAŢIE
        SENSIBILITATEA
        Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea la animale:
        organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) - structură şi rol;
        deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) - manifestări, cauze şi remedii;
        sistem nervos la mamifere - SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);
        boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) - manifestări, cauze, prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).
        LOCOMOŢIA LA ANIMALE
        Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).
      3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
    - REPRODUCEREA LA PLANTE
      Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;
      Reproducerea sexuată la angiosperme: floare - structură; fecundaţie; sămânţă - alcătuire; fruct - tipuri reprezentative de fructe.
    - REPRODUCEREA LA OM
    Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);
    Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) - manifestări, cauze şi prevenire.
ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ CONŢINUTURI - CLASA A XI-A
1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN
  - topografia organelor şi a sistemelor de organe - planuri şi raporturi anatomice;
2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
  1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE
    - SISTEMUL NERVOS
      - clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
      - sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere - clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;
      - sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;
      - noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.
    - ANALIZATORII
      - segmentele unui analizator;
      - fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;
      - noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.
        
        Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale
        examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021
    - GLANDELE ENDOCRINE
      - topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;
      - disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).
    - SISTEMUL OSOS
      - scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;
      - noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii.
    - SISTEMUL MUSCULAR
      - muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;
      - noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare.
  2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE
    - DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
      - transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;
      - absorbţia intestinală;
      - fiziologia intestinului gros;
      - noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.
    - CIRCULAŢIA
      - grupe sanguine, imunitate;
      - activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială, puls arterial;
      - circulaţia mare şi mică;
      - noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe, leucemii, anemii.
    - RESPIRAŢIA
      - ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
      - noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.
    - EXCREŢIA
      - formarea şi eliminarea urinei;
      - noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.
  3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
    - sistemul reproducător: componente, fiziologie;
    - sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;
    - noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.

CONŢINUTURI - CLASA A XII-A

GENETICĂ
1. GENETICĂ MOLECULARĂ
  - ACIZII NUCLEICI - compoziţia chimică;
    - structura primară şi secundară a ADN;
    - tipuri de ARN, structură şi funcţii;
    - funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.
  - ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote;

NOTĂ:
Biologia este susţinută ca probă scrisă.
Timpul alocat probei este de 3 ore.
Punctajul maxim este de 100 de puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.

Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale
examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 - 2021

Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.
Conținuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.
Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Ele vor fi elaborate pe baza competenţelor prezentate la punctul II şi nu pe baza conţinuturilor comune ale manualelor şcolare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi, care ajută la realizarea competențelor cuprinse în programa școlară.

Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul
școlar 2020 - 2021

DISCIPLINA INFORMATICĂ
Specializările matematică-informatică și matematică-informatică, intensiv informatică
1. STATUTUL DISCIPLINEI
  În cadrul examenului de bacalaureat național, INFORMATICA are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare.
2. COMPETENȚE DE EVALUAT
  - construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare și reprezentarea lor în pseudocod și prin programe scrise în limbaj de programare (Pascal, C sau C++, la alegere);
  - analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;
  - abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenți;
  - identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
  - definirea și utilizarea unor tipuri de date proprii;
  - identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari;
  - identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
  - identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
  - definirea și apelul unor subprograme proprii cu înțelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;
  - identificarea proprietăților unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului și utilizarea unor modele de memorare a acestora;
  - organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;
  - organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control și module de program;
  - folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;
  - analiza unor algoritmi echivalenți de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.
3. CONȚINUTURI
  1. Algoritmi
    1. Noțiunea de algoritm, caracteristici
    2. Date, variabile, expresii, operații
    3. Structuri de bază: liniară, alternativă și repetitivă
    4. Descrierea algoritmilor, reprezentare în pseudocod
  2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
    1. Vocabularul limbajului
    2. Constante. Identificatori
    3. Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali
    4. Definirea tipurilor de date
    5. Variabile. Declararea variabilelor
      Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul
      școlar 2020 - 2021
  3. Subprograme predefinite
    1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
    2. Proceduri și funcții predefinite
  4. Tipuri structurate de date
    1. Tipul tablou
    2. Tipul șir de caractere: operatori, proceduri și funcții predefinite pentru: citire, afișare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare
    3. Tipul înregistrare
  5. Fișiere text
    1. Fișiere text. Tipuri de acces
    2. Proceduri și funcții predefinite pentru fișiere text
  6. Algoritmi elementari
    1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
    2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
    3. Șirul lui Fibonacci
    4. Determinare minim/maxim
    5. Metode de ordonare: metoda bulelor, selecției
    6. Interclasare
    7. Metode de căutare: secvențială, binară
    8. Analiza complexității unui algoritm considerând criteriile de eficiență durata de executare și spațiu de memorie utilizat
  7. Subprograme definite de utilizator
    1. Proceduri și funcții: declarare și apel, parametri formali și parametri efectivi, parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință, variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate
    2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme
  8. Recursivitate
    1. Proceduri și funcții recursive
  9. Metoda backtracking
    1. Probleme de generare
  10. Generarea elementelor combinatoriale
    1. Permutări, aranjamente, combinări
    2. Produs cartezian, submulțimi
  11. Grafuri
    1. Grafuri neorientate: terminologie (nod/vârf, muchie, adiacență, incidență, grad, lanț, lanț elementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parțial), proprietăți (conex, componentă conexă, graf complet), metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacență, liste de adiacență)
    2. Arbori: terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, frați, nod terminal, frunză), metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacență, vector de „tați”)
      
      NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.
      
      Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul
      școlar 2020 - 2021
      
      DISCIPLINA INFORMATICĂ
      Specializarea științe ale naturii
      1. STATUTUL DISCIPLINEI
        În cadrul examenului de bacalaureat național, INFORMATICA are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E. d) în funcție de filieră, profil și specializare.
      2. COMPETENȚE DE EVALUAT
        construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare și reprezentarea lor în pseudocod și prin programe scrise în limbaj de programare (Pascal, C sau C++, la alegere);
        analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;
        abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenți;
        identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
        definirea și utilizarea unor tipuri de date proprii;
        identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari;
        identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
        identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
        identificarea proprietăților unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului și utilizarea unor modele de memorare a acestora;
        organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;
        organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control;
        analiza unor algoritmi echivalenți de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.
      3. CONȚINUTURI
        Algoritmi
        Noțiunea de algoritm, caracteristici
        Date, variabile, expresii, operații
        Structuri de bază: liniară, alternativă și repetitivă
        Descrierea algoritmilor, reprezentare în pseudocod
        Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
        Vocabularul limbajului
        Constante. Identificatori
        Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali
        Definirea tipurilor de date
        Variabile. Declararea variabilelor
        Structura programelor. Comentarii
        Expresii. Instrucțiunea de atribuire
        Citirea/scrierea datelor
        Structuri de control: instrucțiunea compusă, structuri alternative și repetitive
        Subprograme predefinite
        Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
        Proceduri și funcții predefinite
        Tipuri structurate de date
        Tipul tablou – tablouri unidimensionale
        
        Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul
        școlar 2020 - 2021
        
        Fișiere text
        Fișiere text. Tipuri de acces
        Proceduri și funcții predefinite pentru fișiere text
        
        Algoritmi elementari
        Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
        Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
        Șirul lui Fibonacci
        Determinare minim/ maxim
        Metode de ordonare: metoda bulelor, selecției
        Interclasare
        Metode de căutare: secvențială, binară
        Analiza complexității unui algoritm considerând criteriile de eficiență durata de executare și spațiu de memorie utilizat

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.

școlar 2020 - 2021

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE

Statutul disciplinei:
Geografia are, în cadrul examenului naţional de bacalaureat 2021, statutul de disciplină opţională, pe care elevul o poate alege în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.
Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.
Programa pentru examen vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană.
CLASA a XII-a
Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană
Competenţe de evaluat:
1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional
2. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică şi umană ale Europei și ale României reprezentate pe hărţi
3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului şi al ţării noastre
4. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realităţii geografice a Europei şi a unor ţări
5. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţării noastre
6. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţării noastre
7. Prezentarea comparativă a elementelor de geografie fizică şi umană din Europa şi din România
8. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintre ştiinţe, tehnologie şi mediul înconjurător la nivelul continentului şi al României prin analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea datelor statistice şi a reprezentărilor grafice şi cartografice
9. Prelucrarea informaţiei: transformarea (transferul) informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text sau în tabel etc.
10. Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele, reprezentari grafice şi cartografice, imagini etc).
11. Rezolvarea de probleme
Conţinuturi:

Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

Spaţiul românesc şi spaţiul european
Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:
- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)
- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)
- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră
- învelişul biopedogeografic
- resursele naturale
Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României
- harta politică a Europei; România ca stat al Europei
- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
- sistemul de oraşe al Europei
- activităţile economice – caracteristici generale
- sisteme de transport
Ţările vecine României

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei şcolare în vigoare pentru clasa a XII-a. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

școlar 2020 - 2021

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, disciplina Logică, argumentare şi comunicare are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
COMPETENŢE DE EVALUAT
- Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilor şi instrumentelor specifice logicii în argumentare
- Transpunerea unui enunţ din limbaj natural în limbaj formal şi din limbaj formal în limbaj natural
- Construirea unor argumente în vederea susţinerii unui punct de vedere sau a unei soluţii propuse pentru rezolvarea unor situaţii - problemă
- Utilizarea unor raţionamente adecvate în luarea deciziilor
- Analizarea structurii şi/sau corectitudinii formelor şi operaţiilor logice
CONŢINUTURI
1. Societate, comunicare şi argumentare
  - Argumentarea şi structura argumentării; analiza logică a argumentelor
    - Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între termeni
      - Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii categorice; raporturi între propoziţii categorice
    - Raţionamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raţionamente
    - Definirea şi clasificarea: caracterizare generală; corectitudine în definire şi clasificare
2. Tipuri de argumentare

Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi obversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice, verificarea validităţii prin metoda diagramelor Venn); demonstraţia
Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

școlar 2020 - 2021

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA

PSIHOLOGIE

STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, Psihologia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
COMPETENŢE DE EVALUAT
- Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologiei
- Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a componentelor personalităţii, precum şi a corelaţiilor dintre ele
- Explicarea specificului şi a rolului/importanţei diferitelor categorii de procese psihice şi componente ale personalităţii pornind de la elemente date (situaţii de viaţă, texte, concepte)
- Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică psihologică
CONŢINUTURI

Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii
- Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală
- Procese cognitive superioare: gândirea; memoria; imaginaţia
- Activităţi şi procese reglatorii: limbajul, motivaţia; voinţa; afectivitatea; atenţia
Structura şi dezvoltarea personalităţii
- Caracterizarea generală a personalităţii
- Temperamentul
- Caracterul

școlar 2019 - 2020

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE

STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, Economia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
COMPETENŢE DE EVALUAT
- Utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei în analizarea, explicarea şi compararea unor procese şi fenomene specifice dinamicii economice
- Caracterizarea agenţilor economici (consumatori şi producători), ca purtători ai cererii şi ofertei pe piaţă
- Caracterizarea pieţei din perspectiva dinamicii economice
- Analizarea, evaluarea şi exemplificarea comportamentului raţional al agenţilor economici în economia de piaţă
- Interpretarea rezultatelor evaluării fenomenelor şi proceselor economice
CONŢINUTURI
1. Consumatorul şi comportamentul său raţional
  - Nevoi şi resurse
  - Cererea
  - Consumatorul şi comportamentul său (costul de oportunitate, utilitatea economică)
2. Producătorul/întreprinzătorul şi comportamentul său raţional
  - Proprietatea şi libera iniţiativă
  - Oferta
  - Factorii de producţie şi combinarea acestora
  - Costuri, productivitate, profit, eficienţă economică
3. Piaţa -întâlnire a agenţilor economici
  - Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă
  - Mecanismul concurenţial
  - Forme ale pieţei: Piaţa monetară

școlar 2020 - 2021

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA

SOCIOLOGIE

STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, disciplina Sociologie are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
COMPETENŢE DE EVALUAT
- Utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de investigare sociologică în analizarea unor fenomene şi procese sociale
- Analizarea rolului şi stadiilor socializării
- Identificarea şi analizarea unor comportamente şi probleme sociale
- Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică sociologică
CONŢINUTURI

Perspectiva sociologică asupra societăţii. Metodologia cercetării sociologice
- Specificul cunoaşterii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale investigaţiei sociologice
Societatea şi viaţa socială

Structura socială: status şi rol; relaţii sociale; grupuri sociale; grupuri mici
Instituţii şi organizaţii sociale: familia, şcoala, biserica, statul; partidele politice, ONG-urile
Socializarea: rol, stadii

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul
școlar 2020 - 2021
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
FILOSOFIE
1. STATUTUL DISCIPLINEI
  În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, disciplina Filosofie are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
2. COMPETENŢE DE EVALUAT
  - Precizarea semnificaţiei filosofice a unor concepte
  - Analizarea unui text filosofic din perspectiva temei, problemei, soluţiei propuse şi argumentelor cu care este susţinută soluţia
  - Analizarea comparativă şi critică a structurii argumentative a unor puncte de vedere filosofice, a premiselor şi a consecinţelor acestora
  - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o problemă filosofică
3. CONŢINUTURI
1. Omul
Problematica naturii umane
Sensul vieţii
1. Morala
Teorii morale
Probleme de etică aplicată
1. Politica
Libertate şi responsabilitate social-politică
Egalitate şi dreptate
Teorii politice moderne și contemporane
1. Cunoaşterea
Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr
Adevăr şi eroare

Portal Legislativ

Meniu

Cuprins