ANEXE din 5 februarie 2021privind programele pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020-2021
EMITENT
  • MINISTERUL EDUCAȚIEI
    • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 125 bis din 5 februarie 2021



     Notă
    Conținute de ORDINUL nr. 3.237 din 5 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 125 din 5 februarie 2021.      +  Anexa nr. 1
    PROGRAME
    pentru
    Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
    Anul școlar 2020-2021     ● Limba și literatura română ● Limba și literatura maternă (pentru elevii aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă) ● Matematică
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
    București, 2021      +  PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a  +  DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din anul școlar 2020-2021 evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare. În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2), Dicționarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare și îndreptare.  +  Competențe generale și competențe specifice1. Receptarea textului scris de diverse tipuri1.1. Identificarea informațiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale1.3. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii1.7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple2. Redactarea textului scris de diverse tipuri2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate2.2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise3.1. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative3.2. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse3.3. Aplicarea conștientă a regulilor și a convențiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare corectă3.4. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare3.5. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală3.6. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice4.2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare  +  Conținuturi  +  Teme generale– Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.  +  Lectură– Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei;– Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar - în proză, în versuri: timp, spațiu; instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spațiu; narativul în texte multimodale - text și imagine, banda desenată); textul descriptiv (descriptivul literar - în proză, în versuri; descriptivul nonliterar); textul dialogat (în textul literar și în textul nonliterar): textul explicativ; textul argumentativ; texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)– Tipuri de texte: textul epic, textul liric, textul dramatic (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului);– Versificație: rima, strofa, măsura versurilor;– Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluție etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii;– Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparația, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite.  +  Redactare– Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă; etica redactării;– Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă;– Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, exemplificare; argumentativ; comparație, analogie, pro-contra; integrarea părților etc.;– Alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;– Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții (bucurie, uimire, frică); caracterizarea personajului;– Stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională, originalitate, naturalețe, varietate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice și de punctuație, modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.  +  Elemente de construcție a comunicării  +  Gramatică– Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; propoziția simplă, propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă, propoziția negativă; fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative, norme de punctuație; construcții sintactice: construcții active/construcții pasive cu verbul a fi; construcții impersonale; construcții cu pronume reflexive; construcții incidente; realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă și completiva prepozițională; norme de punctuație.– Predicatul verbal, predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu și multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, adverb); apoziția; complementul: complementul direct, complementul indirect și complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuație (virgula);– Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativ, imperativ, conjunctiv, condițional-optativ) și timpurile lor; timpuri simple și compuse; verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); verbe predicative; forme verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale; posibilități combinatorii ale verbului;– Prepoziția;– Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul genitival; punctuația vocativului; posibilități combinatorii ale substantivului;– Pronumele; tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); anticiparea și reluarea prin clitice pronominale (forme neaccentuate ale pronumelor) în cazul unor complemente; posibilități combinatorii ale pronumelor; pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ, nehotărât, negativ; negația în propoziție; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale; aspecte ortografice;– Adjectivul; gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului;– Adverbul; tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc);– Numeralul; aspecte normative;– Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă. Ortoepie și ortografie: alfabetul limbii române; ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic; articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală, corespondența sunet-literă; diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă.  +  Vocabular– Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă și sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical;– Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază și cuvânt derivat; familia lexicală;– Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse;– Confuzii paronimice; pleonasmul. Variație stilistică: limba standard; normă și abatere; limba vorbită și limba scrisă (selecția lexicală, construcția frazei); limbaj popular; variație regională a limbii; termeni științifici: valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale și a anaforelor.  +  Elemente de interculturalitate– Identitate personală - identitate națională - diversitate culturală și lingvistică;– Elemente de mitologie românească; modele comportamentale în textele literaturii universale;– Valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori culturale românești. Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    DISCIPLINA
    LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
    pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară
    București, 2021      +  PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a  +  DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura româna pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din anul școlar 2020-2021 evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare. În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicționarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare și îndreptare.  +  Competențe generale și competențe specifice1. Receptarea textului scris de diverse tipuri1.1. Identificarea informațiilor esențiale și de detaliu din texte, a temei în relație cu ideile principale și secundare din texte continue/discontinue/multimodale1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale1.3. Compararea informațiilor și a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/ discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal1.4. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale1.5. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii sau sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică1.6. Recunoașterea particularităților grafice, lexico-semantice, morfosintactice și de punctuație în comunicarea artistică/nonartistică1.7. Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice și de punctuație, în texte continue/discontinue/multimodale1.8. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context1.9. Recunoașterea modificării sensului unor cuvinte și sintagme, pe baza relației dintre diverse coduri de comunicare2. Redactarea textului scris de diverse tipuri2.1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situații de comunicare2.2. Redactarea unui răspuns personal și/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică2.3. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică2.4. Compararea răspunsurilor și a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică2.5. Corelarea achizițiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative2.6. Utilizarea achizițiilor metalingvistice în exprimarea nuanțată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică2.7. Manifestarea unei preocupări pentru originalitate și etica redactării3. Manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse3.1. Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă și universală3.2. Manifestarea interesului față de limba română, ca limbă națională3.3. Recunoașterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse3.4. Exprimarea unei atitudini pozitive față de diversitatea lingvistică și culturală, față de valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse  +  Conținuturi  +  Teme ● Eu și universul meu familiar - Identitate personală. Jocuri și jucării ● Eu și lumea din jurul meu - Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalți ● Orizonturile lumii și ale cunoașterii - Tradiții și obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori și atitudini în diverse culturi ● Reflecții asupra lumii - Microunivers și macrounivers. Spațiu și timp. Simț civic, responsabilitate, etică  +  Lectură– Discursul narativ și comunicarea narativă: narativul literar (discurs narativ): autor, narator, personaj, acțiune, etapele acțiunii; indici spațio-temporali: unde și când se desfășoară acțiunea; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; personajul (mijloace de caracterizare); figuri de stil: personificarea, enumerația, repetiția, antiteza, comparația; narativul nonliterar (comunicare narativă); narativul ficțional (literar și nonliterar): narațiunea care combină textul și imaginea: banda desenată; narativul nonficțional; aplicativ: construcția textului - compoziția textului (părți, capitole); raport incipit - final: discursul narativ și semnificațiile acestuia;– Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă;– Modurile de expunere: narațiune, descriere (autoportret, portret, tablou), dialog, monolog;– Discursul liric și textul versificat; text liric/text versificat; relația conținut formă: discurs liric/discurs narativ în versuri (narativ literar în versuri); autor/voce lirică: versificație: măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora; aplicativ: construcția textului liric - compoziția textului (părți, strofa, vers), imaginea poetică și tabloul, discursul liric și semnificațiile acestuia; versificație: versul liber;– Aplicativ: discursul dramatic: rolul dialogului; personaj dramatic, indicații scenice; discursul dramatic și semnificațiile acestuia; comunicarea cotidiană (interviul);– Textul explicativ;– Textul continuu, discontinuu, multimodal;– Textul argumentativ (structură, conectori);– Aplicativ: descrierea științifică.  +  Redactare– Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea; revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor de literă, ortografie, punctuație;– Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe, organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină;– Planul simplu, planul dezvoltat de idei; relatarea; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; povestirea; rezumatul;– Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor;– Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal; integrarea părților;– Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație, proprietatea termenilor, puritatea și adecvarea situațională; claritate, concizie, varietate;– Semnele de punctuație și de ortografie.  +  Elemente de construcție a comunicării  +  Nivel sintactico-morfologic– Enunțul: propoziția și fraza; aplicativ: organizarea structural-ierarhică a enunțului: propoziția simplă, propoziția dezvoltată, fraza: interdependența subiect - predicat: exprimarea afirmativă, negativă: exprimarea enunțiativă, interogativă, exclamativă: exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri): raporturile de coordonare și de subordonare în propoziție și în frază: propoziția principală/propoziția secundară: propoziția regentă/elementul regent: exprimarea argumentativă, persuasivă: exprimarea sentimentelor;– Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerența semantică (concordanța timpurilor), scopul comunicativ;– Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe - verbul: modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor literar); verbele "a avea", "a vrea" (exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare); aplicativ: verbul "a fi" (exersarea contextuală a valorii predicative și auxiliare)\ verbul în propoziție: predicat verbal și nominal (verbele copulative "a fi", "a deveni", "a ieși", "a ajunge", "a se face", "a rămâne"); modul imperativ (afirmativ și negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect; verbele reflexive; verbele impersonale; aplicativ: alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ - perfect simplu și mai-mult-ca-perfect);– Denumirea obiectelor, a ființelor și a fenomenelor naturii - substantivul; substantivul comun și propriu; genul și numărul substantivului; articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv- genitival); cazurile substantivului; substantivul în propoziție: subiect, nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanțial de loc, complementul circumstanțial de timp, complementul circumstanțial de mod;– Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor prepoziția, locuțiunea prepozițională;– Exprimarea persoanei - pronumele personal (persoana, genul și numărul; formele accentuate și neaccentuate); exprimarea politeții - pronumele de politețe; forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identității, a diferențierii și a non-identității - pronumele demonstrativ; exprimarea reflexivității - pronumele reflexiv; exprimarea posesiei - pronumele posesiv; exprimarea interogației - pronumele interogativ; exprimarea relației - pronumele relativ; aplicativ: alte forme de substituție a substantivului: pronumele nehotărât; cazurile pronumelui; pronumele în propoziție: subiect, nume predicativ cu verbul "a fi", atribut pronominal, complement direct, complement indirect; complement circumstanțial de loc/timp/mod;– Exprimarea cantității și a ordinii - numeralul; numeralul cardinal, numeralul ordinal;– Exprimarea însușirilor - adjectivul; genul și numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile și adjective invariabile; adjectivul în propoziție: nume predicativ cu verbul "a fi", atributul; articularea, articolul demonstrativ, aplicativ: gradele de comparație, forme ale superlativului:– Exprimarea coordonatelor acțiunii - spațiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației - adverbele interogative; adverbul în propoziție: complement circumstanțial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației: exprimarea relației - adverbul relativ;– Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură - interjecția; aplicativ: interjecția predicativă;– Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare-conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare.  +  Nivelul semantico-lexical– Vocabularul limbii române; cuvântul - unitatea de bază a vocabularului; formă și conținut; sensul propriu și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; câmpul lexico-semantic; cuvântul de bază, rădăcină, sufixe și prefixe, derivatele, familia lexicală; aplicativ: sufixe diminutivale și augmentative.  +  Nivelul fonetic– Sunetul și litera: corespondența dintre ele; alfabetul limbii române; vocale și consoane; reguli de despărțire a cuvintelor în silabe; aplicativ: scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftong, triftong, hiat; accentul;– Punctuația la sfârșitul propozițiilor; alte convenții grafice: scrierea cu majuscule.  +  Elemente de interculturalitate– Cartea - obiect cultural; Valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradițiile și obiceiurile); Oameni și fapte: valori promovate în cultura română, în cultura maternă și în cultura universală. Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.  +  Programa Disciplina Limba și literatura maghiară maternă
    Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
    (în anul școlar 2020-2021)     NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. A vizsgaprogram az ervenyben levo, 3393 / 28.02.2017 szammal jovahagyott Magyar nyelv es irodalom tanterv alapjan keszult. A kompetencia alapu tantervvel osszhangban a kimeneti kovetelmenyrendszer a tantervi alapkompetenciak, a hozzajuk tartozo specifikus kompetenciak es reszrendszereik (kepesseg- es keszsegrendszerek, ismeretkeszletek) ertekeleset, mereset celozza. A program szerkezete a tantervi kovetelmenyrendszer szerint a kovetkezokeppen epul fel: az alapkompetenciak menten a specifikus kompetenciak alrendszereben kovethetoek az adott kepesseg-, keszsegrendszer osszetevoire vonatkozo kovetelmenyek, ezeknek rendelodnek ala az eszkoztudas reszekent a tartalmak. Alapkompetenciak:1. Irott szovegek ertese es ertelmezese
    Specifikus kompetenciakKepessegek,keszsegek es tartalmak
    Kulonbozo tipusu nyomtatott szovegek erto/ertelmezo oivasasaA leiro es elbeszelo szovegek sajatossagainak felismerese a beszeloi/elbeszeioi nezopont megfigyelese; a tortenetmondas linearis rendjenek megfigyelese; explicit es implicit informaciok visszakeresese a szovegbol; reszletek tarsitasa nevekhez, helyszirıekhez; szavak, kifejezesek magyarazata; egyszerubb ok- okozati osszefuggesek felismerese; a tema megragadasa; kulesszavak kikeresese a szovegbol; szovegtomorites a lenyeg/fo gondolat kiemelesevel es atfogalmazasaval; a lenyeges es a kiegeszito/reszletezo informaciok elkulonitese; az osszetartozo informaciok kapesolasa; ismeretterjeszto szovegek tartalmanak osszefoglalasa; a tenyallitasok es a hipotezisek/velemenyek megkulonbozteteseElbeszelo szovegek: hetyszin es szereplok; az esemenyek linearis, idobeli elrendezese az elbeszelo szovegben; targyilagos es szemelyes nezopont. Epikus szovegek: narrator, cselekmerıy, szereplok/ szereplocsoportok; egyszeru ter- es idovonatkozasok az epikus szovegekben; a beszelo es szerzo viszonya az epikus szovegekben; elbeszeloi es szereploi nezopontok az epikus szovegekben, az epikus muvek cselekmenyszerkezete; Lirai szovegek: lira, liraisag; az erzelmek kozvetett es kozvetlen kifejezese; a lirai szoveg hangulata; vershangzas: ritmus, rim, rimfajtak
    Az irodalmi szoveg nyelvi megalkotottsaganak felismereseA szokepek lehetseges jelenteseinek/asszociacios lehetosegeinek foltarasa, kapesolatteremtes a retorikai alakzatok, a szokepek, a hasonlat es a szoveghatas/-hangulat kozott; az epikai kozlesformak (elbeszelo, leiro, parbeszedes, monologikus) szovegbeli funkcioinak megfigyelese es ertelmezese; a hosteremtes eljarasainak es a jellemzes fajtainak megfigyeleseSzokepek es alakzatok: hasonlat, megszemelyesites, metafora; felsorolas, ismetles, ellentet, retorikai kerdes, tulzas, felkialtas. Kozlesformak: parbeszedes, elbeszelo, leiro. A szereplok rendszere: foszereplok, mellekszereplok, epizodszereplok. A jellemteremtes eljarasai: kozvetlen - narrator, mas szereplo altali - es kozvetett - beszeltetes, cselekedtetes, kornyezet - jellemzes.
    Az olvasoi tapasztalatok mukodtetese a kulonbozo mufaju irodalmi szovegek befogadasabanLirai es epikus mufajok felismerese; a mufaj jellemzo sajatossagainak felismerese, a tema es mufaj osszefuggeseinek felismerese; a mufaj es a hangnem/hangnemek kozti osszefugges felfedezeseIrodalmi mufajok: dal, leiro koltemeny, ballada, mese es mesefajtak, monda es mondavaltozatok, novella, ifjusagi regeny, naplo, level. Hangnemek: targyilagos, szemelyes, humoros,komikus, tragikus, ironikus, unnepelyes
    Kulso tenyvonatkozasok es fiktiv mozzanatok megkulonboztetese kulonbozo szovegekbenA koznapi szovegek valossgvonatkozssainak megfigyelese; tenyallitasok es hipotezisek/ velemenyek/ izlesiteletek megkulonboztetese; a valoszeru es valoszerutlen, illetve valosnak tuno elemek megkulonboztetese, a valosagot atformalo/torzito eljarasok felismerese; a muvon kivuli valosagnak megfeleltetheto es a fiktiv elemek elkulonitese; a manipulativ szandek felismerese; a fiktiv ter, a fiktiv ido es a fiktiv cselekmenymozzanatok felismerese, a realis elethelyzet/lettapasztalat felismerese az irodalmi mu fiktiv vilagaban; motivumok kontextualis vizsgalataNezopont: az objektiv es szubjektiv leiras eszkoztara. A targyilagos es szemelyes nezopont kifejezoeszkozei. Tomegkommunikacio es manipulacio; teny es velemeny
    Az irodalmi szoveg ertekviszonyainak felismereseA szereplok altal kozvetitett ertekek/ertekrendek azonositasa az elbeszelo szovegekbenAlapveto ertekek: anyagi ertekek, szellemi ertekek, erkolesi ertekek, erzelmi ertekek
    2. Irasbeli szovegalkotas
    Specifikus kompetenciakKepessegek, keszsegek es tartalmak
    Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa a kommunikacios funkciok mukodtetesevelTortenet osszefoglalasa/ujrairasa a cimzett es nezopont megvaltoztatasaval; szovegtranszformacio: parbeszedbol elbeszeles, elbeszelesbol parbeszed, megadott szoveghez eltero befejezes illesztese, a tortenet folytatasa, egy-egy szereplo tovabbi sorsanak elkepzelese, szoveg szukitese, bovitese; bekezdesek irasa megadott tetelmondattal, megadott kulesszavak hasznalataval, kezdo es/vagy zaromondattalElbeszelo szovegek: tortenetmondas, naplo, elmenybeszamolo
    Szemelyleiras, jellemzesLeiro szovegek: szemelyleiras, jellemzes.
    Reflektalt szovegalkotas kulonbozo beszedhelyzetekben, a beszedhelyzethez igazodo komplex szovegek alkotasaVelemenynyilvanitas az ertekitelet indoklasaval, ervek felkutatasa, rendszerezese; az ervek meggyozo megformalasa; ervek es ellenervek egymas melle allitasa; konkluzioDokumentum szovegek: tajekoztato, utasito szovegek, ajanlas. Hagyomanyos maganlevel, e-mail, ajanlasok, naplobejegyzes
    A kommunikacios helyzethez igazodo tudatos valogatas a stilusjegyek es regiszterek kozottA beszedszandeknak megfelelo, kulturalt nyelvi regiszter megvalasztasaSzovegalkotas megadott temaban, celtetelezes/funkcio: az iroi szandek es a cimzett (egyen, esoport, nyilvanossag) figyelembevetele; nezopont.
    HelyesirasHelyesirasi keszsegek alkalmazasa onalloan alkotott szovegekbenMondatfajtak es irasjelek; az egyszeru es az osszetett mondat kozpontozasa; a parbeszed es az idezet irasmodja; a hangok hosszusaganak szabalyzatnak megfelelo jelolese a begyakorolt szokeszlet koreben; az egybeıras es kuloniras gyakoribb tipusai; az ismertebb szemelynevek, intezmenynevek, egyszerubb foldrajzi nevek helyesirasa; keltezes, szamneves szerkezetek egybe- es kulonirasa; az igealakokkal, fonevek, melleknevek es nevmasok alakjaval kapesolatos helyesirasi keszsegek; szoelvalasztas
    3. A nyelvi megformalasra valo erzekenyseg es igenyesseg a szobeli es irasbeli kommunikacioban
    Specifikus kompetenciakKepessegek,keszsegek es tartalmak
    Az elemi mondat nyelvi megformalasanak mint viszonyrendszernek a megerteseEsemenyek idobelisege es idorendisege, az esemenyek nem tenyszeru voltara utalo nyelvi eszkozok, a tagadas es negativ jellemzes nyelvi eszkozeiEsemenyek idoben lehorgonyzasanak nyelvi eszkozei, az idore jeloletlen igealakok ertelmezese, idojeloles az igei es nevszoi allitmanyu mondatban; kronologia. Modra jelolt igealakok, - hat/-het kepzos igek, modositoszok.
    Esemenyek, korulmenyek es resztvevok lekepezodese a mondat egysegeire (A mondat strukturaja: az ige es vonzatai, mondatreszek; az igekotok es egyeb igemodositok; igei poliszemia; muvelteto, kolcsonos, visszahato ige es vonzatai); a mondat szerkezeti egysegeinek (mondatreszeknek) egymastol valo fuggeseEsemenyszerkezet es mondatszerkezet. Az ige alanyi vonzata: a fonevi esoport jeloletlensege; szemelyes nevmas es A-A egyeztetes. Az ige targyi vonzata: a targyi szerepu fonevi esoport esetragja; targyas igek es a hatarozottsagi egyeztetes. A hatarozoi szerepu fonevi csoport mint vonzat vagy szabad bovitmeny; esetragok, nevutok a hatarozoi fonevi csoporton; hatarozoszok. Bovitmenyek osszefuggesei. Nevszoi (fonevi es melleknevi) allitmany es vonzatai.
    Az esemenyek szereploire valo utalasok nyelvi eszkozeiA fonevi esoport belso szerkezete: nevelo es refereneialitas; koznev es tulajdonnev; nevmasok: szemelyes nevmas ragos es nevutos alakja, deiktikus szerepu mutato nevmas, altalanos es hatarozatlan nevmas. Fonevi modositok - "jelzok" - : melleknevi es melleknevi igenevi modosito, szamnevi modosito, fonevi modosito. Birtokos szerkezet mint forma: egyeztetes, a birtok alakja, birtok es birtokos tobbessege. Mennyiseg es szamossag kifejezese: szam, szamialoszo, tobbesjeiek.
    Mondat- es szovegepito eljarasok jelentesenek levezetese nyelvi szerkesztesi jellemzak mentenA szorend, a szo- es mondathangsuly es a mondatjelentes ketiranyu viszonyaiHangsuiy, hangiejtes: szohangsûiy, mondathangsuly, fohangsuly, kontrasztiv hangsuiy: grammatikai es kontextualis kotottsegek a hangsulyozasban. Szorendi lehetosegek es a kontextus.
    Tobb esemeny/jelenet nyelvi megjelemtese, a mondategesz jelentese es a mondatok osszefuzesi modja kozotti kapcsolatEgyszeru mondat. Osszetett mondat. Melierendeles es mellerendelo mondat: kapesolatos melierendeles, kronologia: ellentetes melierendeles; valaszto melierendeles; kovetkezteto es magyarazo melierendeles, ok es okozat. Kotoszok. Alarendelo mondat: mutato nevmas es utaloszoi funkcio, vonatkozo nevmas mint kotoszo.
    Kulonbozo kommunikacios szempontoknak megfelelo szovegek alkotasa es szovegtranszformacioBeszedcselekvesek es beszedaktusok nyelvi markerei. Beszedszandekok es beszedaktusok. Egyes beszedaktusok sajatos szoosztalyai: indulatszo, kerdoszo - „nevmas”-. A tarsas erintkezes formulai, udvariassagi repertoar, regiszterek, nyelvvaltozat.
    A szokeszlet valtozasanak es valtozatossaganak, valamint a szavak szerkesztettsegenek felismereseA nyelvi allandosag es valtozas jelensegeiAz elemkeszlet valtozasa es valtozatai idoben: elavult szavak es jelentesek, uj szavak es jelentesek; belso szoalkotas: szokepzes, szoosszetetel; kolcsonzes, jelentesvaltozas
    A szavak jelentese, hasznalati kore, a regiszter, az irott es beszelt nyelvi stilusok jellemzo szokeszleteJelentes es kontextus. Allandosult szokapcsolat: idioma, helyzetmondat, klise. Lexikalis dontesek: regiszter, nezopont, szohangulat, jelentesarnyalatok; jelentestani kapesolatok: szinonımia, antonimia, metaforikus jelenteskiterjesztes.
    A szokincs retegzettsege, nyelvvaltozatok szakincsbeli es jelentesbeli eltereseiAz elemkeszlet valtozatai tarsadalmi terben es foldrajzi terben. A csoportidentitas nyelvi jeloloi
    A tarsas-tarsadalmi egyutteleshez szukseges nyelvi magatartas maganjellegu es kiskozossegi helyzetekbenBeszedszandekok es egyes gyakori beszedcselekvesek nyelvi repertoarja, a nyelv masokra gyakorolt hatasa, a szovegek hatasmeehanizmusaBeszedszandekok. Beszedcselekvesek es beszedaktusok.
    Tenyallitasok es hipotezisek/velemenyek, szovegben ki nem fejtett tartalmakAz ironia mint beszedszandek.
    Nyelvvaltozatok kozotti elteresek a szoveg, a mondat, a szoalak vagy a hangzas szintjen, a kulonbozo valtozatok erteke, a kodvaltasSzoveg es helyzet. Szoveg es nyelvvaltozat: regionalis nyelvvaltozat, kontaktusvaltozat, sztenderd. Nyelvvaltozat es identitas. A nyelvvaltozatok es tarsadalmi megitelesuk a beszedhelyzet fuggvenyeben
      +  Programa Disciplina Limba și literatura germană maternă
    Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
    (în anul școlar 2020-2021)    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura germană maternă. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen
    Spezifische KompetenzenLerninhalte
    1.1. Einem Text gezielt Informationen entnehmen- Schlusselworter herausschreiben- Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden- den Titel eines Textes erklaren- gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Marchen- Stilmittel in einer Baliade identifizieren: Epitheton, Vergleich, Aufzahlung, Wiederholung, Personifikation- die Problematik des Textes erkennen
    2. Texte situationsgerecht verfassen
    Spezifische KompetenzenLerninhalte
    2.1 Texte mit vorgegebener Struktur verfassen- einen Brief personlichen inhalts verfassen- einen Tagebucheintrag verfassen- einen Textinhait aus verschiedenen Erzahlperspektiven wiedergeben- einen Text sinnvoll fortsetzen- kurze Dialoge verfassen- die eigene Meinung schriftlich auβern- eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben- Fragen zur Klarung von Sinnzusammenhangen formulieren und beantworten- den Inhalt eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammenfassen- die Merkmale der inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Prasens verfassen; keine direkte Rede und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine personliche Meinung auβern
    2.2 Beim Verfassen von Texten einen angemessenen Wortschatz gebrauchen- Prafixe und Suffixe richtig gebrauchen- neue Worter durch Zusammensetzung bilden- Wortfamilien bilden- Homonyme in bedeutungstragenden Satzen verwenden- die Bedeutung der Worter in verschiedenen Kontexten erschlieβen- Wortfelder zusammenstellen und erweitern- treffende und differenzierte Ausdrucksweisen (Synonyme, Antonyme) gebrauchen- abgeleitete und zusammengesetzte Worter voneinander unterscheiden
    2.3 Morphosyntaktische und orthografische Gesetzmaβigkeiten in Texten anwendenInterpunktion und Orthographie- Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Doppelpunkt vor angekundigter direkter Rede und bei Aufzahlungen, Anfuhrungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzahlungen und vor den meisten Konjunktionen - Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokale, die Schreibung des [s]-Lautes, die Verdoppelung der Konsonanten, die Groβ- und Kleinschreibung Morphologie - Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit Schwerpunkt Dativ und Akkusativ - Gebrauch der Prapositionen mit dem richtigen Fall - die Deklination des Adjektivs - das Pronomen: Personal- und Possessivpronomen - das Verb und seine Zeitformen (Prasens - Prateritum - Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum I) - die Modalverben und ihre Zeitformen (Prasens und Prateritum) - die feste Verbindung zwischen Verb und Praposition anwenden - Konjunktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjuntiv I - indirekte Rede; Konjunktiv II - irrealer Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz) - die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Prasens und Prateritum - das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandeln und umgekehrt Syntax - die Satzglieder erkennen: Subjekt, Pradikat (einteilig und mehrteilig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prapositionalobjekt) und die Konditionalbestimmung - das Attribut als Satzgliedteil: adjektivisches und substantivisches Attribut (Genitivattribut, Prapositionalattribut, Apposition) - Inhalt der Nebensatze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz und Konditionalsatz - Form der Nebensatze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe)- Nebensatze (Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Konditionalsatz) in Satzglieder umwandeln und umgekehrt
      +  Programa Disciplina Limba și literatura sârbă maternă
    Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
    (anul școlar 2020-2021)    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.II. COMPETENTE DE EVALUAT ● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse; ● njihovo primenjivanje u datom kontekstu; ● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu; ● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama; ● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; ● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimea knjizevnih tekstova; ● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog toka date knjizevne lektire; ● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti; ● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja. Sadrzaj:1. Fonetika: Prelaz suglasnika I u o;2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Homonimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice;4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa. Knjizevna lektira: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola - B. Nusic; Car Lazar i carica Milica; Geografija - B. Nusica; Kad mlidijah umreti - B. Radicevic; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti - L. Lazarevic; Pop Cira i pop Spira - S. Sremc; Pokondirena tikva - J. St. Popovic. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.      +  Programa Disciplina Limba și literatura slovacă maternă
    Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
    (anul școlar 2020-2021)    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V- a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura slovacă maternă1. Recepcia pisonmeho textu rozneho druhu
    Specificke cielcObsah
    1.1 Identifikacia dolczitvch informacii zo suvislych, nesuvislych a multimodalnych textov 1.2 Identifikacia temy a hlavnych myslienok v roznych textoch, zhrnutie obsahu textu roznych stupnov obt’aznosti 1.3 Prezentacia vlastnych, tvorivych a kritickych nazorov na margo textov roznych druhov• Kl'ucove slova, hlavna myslienka, tema literarneho textu• Jednoducha osnova• Text s prvkami rozpravania ■ Literarny text s prvkami rozpravania v proze a vo versoch (autor, rozpravac, rozpravanie, pribeh, literarna postava, prostriedky charakteristiky, cas a priestor v literarnom texte, rozpravanie v I., II. a III. osobe, sujet literarneho diela/fazy sujetu, vedl'ajsie myslienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialog v literarnom texte) ■ Neliterarny text s prvkami rozpravania ■ Literarny text s prvkami opisu v proze a vo versoch ■ Neliterarny text s prvkami opisu • Informacny/vykladovy text • Epika - text v proze; Lyrika - text vo versi (vyjadrovanie emocii a pocitov); Drama - text v prehovoroch (autor, postava, uloha scenickych pokynov, uloha dialogu/ prehovorov, herci, kulisy, kostymy, osvetlenie, hudba) • Verzifikacia: vers, strofa, rym, stopa, rytmus • Interpretacne strategie: ■ Interpretacia umeleckych jazykovych proslriedkov (personifikacia, prirovnanie, epiteton, enumeracia, opakovanie, metafora, aliteracia, hyperbola, antiteza) ■ Prezentacia vlastnych nazorov na margo precitanych textov Literarne texty: Moric, R. - Pet’ko, Podjavorinska, L’. - Cakanka, Durickova, M. - Zabict studna, l'udova balada - isli hudci horou, P. O. Hviezdoslav - Zuzanka Hraskovie, Zaborsky J. - Tulipan a fialka, Horak, J. - Sitniansky vatrar, Tajovsky, J. G. - Na chlieb, Sladkovic, A. - Martin, Tajovsky, J. G. - Prve hodinky, Jesensky, J. - Doktor, Bujtar, P. - Aneta, Tajovsky, J. G. - Statky-zmatky
    2. Tvorba pisomnych komunikatov rozneho druhu
    Specificke cieleObsah
    2.1 Tvorba kratkych textov na zname temy, beruc do uvahy fazy tvorby textu a jeho specificku strukturu, s ciel’om sprostredkovat’ myslienky a informacie alebo porozpravat’ zazite, prip. vymyslene sktiscnosti 2.2 Prisposobenie pisomneho textu komunikacnej situacii a ucelu komunikacie2.3 Sustavne uplatnovanie etickych noriem tvorby textu a pravidiel sucasneho slovenskeho jazyka• Vzhl’ad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu • Slohove postupy: narativny slohovy postup, deskriptivny slohovy postup, narativno-deskriptivny slohovy postup, dialogicky slohovy postup, argumentacny slohovy postup - poradie argumentov v texte • Textove predlohy/vzory sluziace pri strukturovani myslienok: definicia, delenie a triedenie, priklady, „zurnalisticke otazky” (Kto?, Со?, Kedy?, Kde?, Preco?) • Tvorba funkcnych textov: list, pohl’adnica, ziadost’, pozvanka, dotaznik • Prisposobenie pisomneho komunikatu zadanej teme • Struktura pisomneho komunikatu: uvod, obsah, zaver, odseky • Styl: gramaticka spravnost’, pouzivanie pravidiel slovenskeho pravopisu, myslienkova nadvaznost’, vyrazova vecnost’, primeranost’, suvislost' a ucelenost’, originalita, rozmanitost’, strucnost’
    3. Spravne, vhodne a efektivne pouzivanie jazyka v procese pisomnej komunikacie
    Specificke cieleObsah
    3.1 Vyuzivanie nadobudnutych znalosti tykajucich sa komplexnych morfosyntaktickych struktur spisovneho jazyka pri spravnom porozumeni a nunasovom vyjadrovani komunikacnych zamerov 3.2 Jasne vyjadrenie komunikacneho zameru prostrednictvom korelacie lexikalnych a semantickych znalosti so syntaktickymi a morfologickymi znalost'ami zo sucasneho spisovneho jazyka 3.3 Vedome uplatnovanie pravidiel slovenskeho pravopisu v komunikacii 3.4 Analyza jazykovych javov sucasneho spisovneho jazyka prostrednictvom nadobudnutych znalosti z oblasti svntaxe, morfologie, fonetiky, lexikologie a semantikyFonetika, ortografia a ortoepia • Abeceda, klasifikacia hlasok: samohlasky, dvojhlasky, spoluhlasky • Ortograficka a ortoepicka klasifikacia spoluhlasok • Vybrane slova Lexikologia • Slovo, zakladna jednotka slovnej zasoby • Tvorba slov odvodzovanim, skladanim. Skratky a znacky. • Semanticke kategorie: synonyma, antonyma, homonyma • Rozdel’ovanie slov na slabiky Morfologia • Podstatne mena ■ Druhy podstatnych mien: vseobecne - vlastne, konkretne - abstraktne, zivotne - nezivotne, hromadne - pomnozne ■ Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ■ Sklonovacie vzory podstatnych mien: chlap, hrdina, dub, stroj, zena, ulica, dlan, kost’, mesto, vysvedcenie, srdce, dievca ■ Pravopis vlastnych podstatnych mien • Pridavne mena ■ Druh pridavnych mien ■ Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ■ Sklonovacie vzory pridavnych mien: pekny, cudzi, otcov/matkin, pavi ■ Pravidelne a nepravidelne stupnovanic pridavnych mien • Slovesa ■ Gramaticke kategorie: osoba, cislo, cas, sposob ■ Casovanie slovies vo vsetkych casoch a sposoboch ■ Pomocne sloveso byt’ • Zamena. Dnthy zamen: osobne, privlastnovacie, ukazovacie, opytovacie; Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad • Cislovky. Druhy cisloviek: zakladne, radove; Gramaticke kategorie: rod. cislo; Pravopis cisloviek • Prislovky. Prislovky miesta, casu, sposobu a priciny; Tvorenie prisloviek; Stupnovanic a pravopis prisloviek Veta - vetna syntax • Veta. Interpunkcne znamienka. Jednoducha veta a rozvita veta. Klasifikacia viet podl’a obsahu, zlozenia a clenitosti • Podmet. Vyjadreny podmet (jednoduchy a viacnasobny), nevyjadreny podmet • Prisudok: slovesny a neslovesny (menny), zhoda podmetu s prisudkom • Privlastok: zhodny a nezhodny privlastok • Predmet: priamy a nepriamy predmet • Prislovkove urcenie: miesta, casu, sposobu a priciny
    4. Prejavovanie empatickeho kulturneho a interkulturneho spravania
    Specificke cieleObsah
    4.1 Vyjadrovanie vlastneho nazoru na konkretne tradicie a hodnoty materskej kultury alebo inej kultury opisanej у precitanych knihach4.2 Argumentovanie vlastnych stanovisk к identifikovanym vzorom vo vlastnej kulture a v kulture inych narodov• Materinsky jazyk - nevyhnutny zdroj pre osobny rozvoj a obohatenie kultumej vybavenosti• Slovensky jazyk a kultura v Europe• Empatia a otvorenost’. My a ti druhi.
     NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.      +  Programa Disciplina Limba și literatura croată maternă
    Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
    (pentru anul școlar 2020-2021)    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT– Prepoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rjecnika, morfologije i sintakse;– Njihova primjena u datom kontekstu;– Morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;– Motivacija uloge interpunkcije i reda rijeci u slozenim recenicama;– Odredivanje korespondencije izmedu djelova recenice zavisnog odnosa;– Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom izrazavanju;– Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sazetka knjizevnih tekstova;– Pismeno izlaganjc subjekta i momenta narativnog stiva date knjizevne lektire:– Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane knjizevnosti;– Izrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;– Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom i usmenom izrazavanju. Sadrzaj:1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; Nepostojano "a"; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija;2. Rjecnik: Podrijetlo rijeci; Porodica rijeci; Sinonimi; Antonimi; Homonimi; Tvorba rijeci izvodenjem; Tvorba rijeci prefiksacijom;3. Morfologija: Promjenjive vrste rijeci: Imenice znacenje i uporaba padeza; Pridjevi znacenje, podjela, stupnjevanje; Zamjenice - znacenje, podjela; Brojevi - znacenje, podjela; Glagoli- znacenje, glagolska vremena; Nepromjenjive vrste rijeci: prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice - znacenje, uporaba;4. Sintaksa: Nezavisno slozene recenice; Zavisno slozene recenice Knjizevna djela: Ribar Palunko i njegova zena, Ivana Brlic-Mazuranic; Orac Dragonja, Vladimir Nazor; Legenda o Veroniki Desnickoj, narodna legenda; Ona i ja, Zlatko Krilic; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Carobno zrcalo, Michael Ende; Zlatni Ijudi, Jadranka Klepac; Mali Uckaric, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor; Pravda, Vladan Desnica; Moze li covjek, Dragutin Tadijanovic; Moj dom, Silvije Strahimir Kranjcevic; Oblak, Dobrisa Cesaric; Alkar, Dinko Simunovic; Breza, Slavko Kolar. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.      +  PROGRAMA pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a (pentru anul școlar 2020-2021)  +  DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ București, 2021I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse
    Competențe specificeConținuturi asociate
    1.1dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date- idei principale, idei secundare; ordinea logică și cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text; - moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog); - subiectul operei literare; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere; - trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula; - texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunțul); - reperarea unor informații esențiale dintr-un text; - completarea unui text lacunar; - recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr-un text; - recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text; - utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.
    1.2sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuațieiComunicarea scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj). Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni. c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse; Sinonime, antonime. Gramatică: 1. Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice. 2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. 3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului in cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso). 4. Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ. 5. Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele personal in dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente in grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă. 6. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectulverbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent; folosirea condiționalului; imperativul (tu, noi, voi); concordanța timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere). 7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale (cele mai frecvente). 8. Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; 9. Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții - di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente). 10. Interjecția: interjecții proprii - ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii - bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc.
    1.3identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor- elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea.
    2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
    Competențe specificeConținuturi asociate
    2.1redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă- redactarea în scris de texte funcționale simple: paragrafe pe subiecte din viața cotidiană, mesaje, scrisori personale; - redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: povestire, descriere; - realizarea de texte de mică întindere, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și regulile gramaticale studiate, folosind corect semnele ortografice și de punctuație; - redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: destinatarul mesajului, structura textului narativ; - descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral); - structura prozodică (rimă, vers, strofă); - figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora; - sensul de bază, sensul figurat; - genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic); - textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar utilitar; - redactare de mesaje; - completare de texte lacunare, rebus; - redactare de scrisori în registru familiar; - construirea unor scurte povestiri; - folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor; - diferențierea semnificației sinonimelor în contexte diferite; - folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile;- folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;- folosirea conectorilor adecvați;- folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;- rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă; - identificarea structurii textului narativ;- sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context;- stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie într-un text dat; - identificarea secvențelor într-un text narativ; - structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).
    2.2utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație- elemente de lexic studiate în clasele a V-a - a VIII-a; mijloace de îmbogățire a lexicului;- folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei;- aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția.
     Teme recomandate:– Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia, sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța;– Universul adolescenței: stiluri de viață;– Mediul înconjurător: viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie;– Progres și schimbare: obiecte și ustensile domestice, ocupații și profesiuni;– Relații interpersonale: relații între tineri, călătorii;– Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități importante;– Obiceiuri și tradiții: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiționale, activități specifice sărbătorilor tradiționale;– Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți și filme;– Universul cultural italian: trecut și prezent;– Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, radioul și televiziunea, internetul;– Umorismul. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.      +  Programa Disciplina Limba și literatura ucraineană maternă
    Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
    (anul școlar 2020-2021)    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura ucraineană maternă.1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea informațiilor importante din texte continue, discontinue și mulți modale 2. Identificarea temei și a ideilor principale din texte diverse• Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv - Cuvinte-cheie, idee principală, temă - Textul narativ literar • Coordonatele lumii ficționale: acțiune, personaj, timp, spațiu • Analiza coordonatelor textului: analiza acțiunii - Textul narativ nonliterar - Textul narativ - Textul descriptiv (literar/nonliterar) - Figuri de stil: personificarea, comparația • Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare - Dialogul în textul scris - Textul liric. Imnul - Figuri de stil: personificarea, metafora, repetiția, enumerația - Descrierea în poezie și proză (portretul) • Structura textului narativ (logica acțiunii, timpul și spațiul narațiunii) - Structura textului descriptiv - Structuri în textele epice și lirice • Discursul epic. Discursul liric - Textul epic: momentele subiectului, relațiile dintre personaje, procedee de expresivitate artistică - Textul liric: temă, motive, cui liric. Compoziția textului - Figuri de stil: invocația/interogația/exclamația retorică inversiunea, repetiția - Forme strofice. Măsura versurilor - Textul umoristic. Anecdota/Gluma - Valori etice și culturale în textul literar - Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; interpretări multiple
    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
    Competențe specificeConținuturi
    Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate• Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere - Descoperirea unor subiecte din universul familiar - Încadrarea în subiect • Prezentarea textului: așezarea în pagină- Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe • Stil: corectitudine gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație
    3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
    Competențe specificeConținuturi
    1. Aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice de bază, din limba ucraineană standard, pentru exprimarea corectă a intenției comunicative• Ortoepie și ortografie - Alfabetul limbii ucrainene. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dicționar - Tipuri de sunete: Vocala. Consoana - Semnul moale. înmuierea consoanelor - Sunete iotate; Accentul: Silaba: Apostroful - Corespondența sunet-literă (redarea aceluiași sunet prin litere diferite: sunete diferite redate prin aceeași literă) - Scrierea și pronunția cuvintelor care conțin foneme specifice limbii ucrainene • Vocabular - Structura cuvântului. Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: Cuvântul și contextul: forma și sensul cuvintelor. Categorii semantice: sinonime, antonime - Cuvintele moștenite și cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. Neologismele. Regionalismele. Mijloacele de îmbogățire a vocabularului: interne și externe. Familia de cuvinte. Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. Variație stilistică - Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă - Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale
    2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii ucrainene literare pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative 3. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse 4. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectiva morfosintactică, fonetică și lexicalăGramatica - Enunțul. Punctuația - Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată - Propoziția afirmativă. Propoziția negativă - Enunțuri asertive. interogative, exclamative - Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul). Moduri verbale: indicativul, condițional-optativul. imperativul și infinitivul - Substantivul: genul, numărul, cazurile. Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit - Prepoziția - Pronumele. Clasificarea pronumelui (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul, cazul) - Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul substantivului cu adjectivul - Numeralul. Clasificarea numeralelor • Noțiuni de sintaxă - Sintaxa propoziției - Predicatul. Predicatul verbal și cel nominal - Subiectul. Subiectul exprimat și cel neexprimat - Atributul. Tipurile de atribute în limba ucraineană - Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția, particula, interjecția
    4. Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural
    Competențe specificeConținuturi
    1. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite 2. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare• Carte și cultură: elemente de cultură slavonă în cultura ucraineană - Limba maternă - sursa esențială pentru dezvoltarea personală și pentru îmbogățirea bagajului cultural - Identitate personală: identitate națională: diversitate culturală și lingvistică • Valori estetice și morale în creațiile literare (binele, adevărul, frumosul, ținutul natal, patrie și popor) - Empatie și deschidere. Noi și ceilalți - Valori culturale ucrainene în context european/mondial
     Texte: Dolyva. Meni tiynadtsyatyy mynalo, Taras Shevchenko Batko ta syn, Petro Hulak-Artemovskyy Vovk i Kit, Leonid Hlibov Mykoli stalo lehshe, Petrvk i Pavlyk. Pozbyray yiyi sl'ozy, Serhiykova kvifka, Syniy ofivets, Vasyl' Sukhomlyns'kyy Pisenka vesnyanoyi vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenky, Lito krasneye mynulo, Lesya Ukrayinka Hrymyt'l Blahodatna pora nastupaye..., Hriye sonechko!. Zemle. moya vseplodyushchaya. Malyy Myron, Ivan Franko Molytva, Maria Ciubica SHKIL'NI USMISHKY Pavlo Hal'chenko Konyk-stryhunets, Lehid, Shchuka i Rak, Leonid Ivanovych Hlibov Krasne pysannya, Ivan Franko Sestra, Marko Vovchok V ODESINA PRYVOZI, Humoresky Stcpana Oliynyka dlya ditey Zhenya i Syn'ko, Viktor Blyznets I zolotoyi y dorohoyi, Taras Shevchenko Malenkyy hrishnyk, Mvkhaylo Kotsyubynskyy Dialoh u prerodi, Maria Ciubica Ridna mova, Ilarion Hrabovyej Nadia, Lesia Ucrainka Dva koliory, D. Pavlycjko Dva svny, Marko Vovciok Hreteva skiljna nauka, Ivan Franko Mova, Maksym Rylskvj Davnia Vesna..., Lesia Uckrainka Dobryj zarobok, Ivan Franko NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    DISCIPLINA MATEMATICĂ
    București, 2021      +  PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a  +  MATEMATICĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile Programei școlare pentru disciplina matematică, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Subiectele de matematică pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a.  +  COMPETENȚELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ȘI COMPETENȚELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ȘI CONȚINUTURILE ASOCIATE  +  Competențele generale (CG) și competențele specifice (CS)CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea aparV.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variateV.CS1.2. Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variateV.CS1.3. Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexteVI.CS1.1. Identificarea unor noțiuni specifice mulțimilor și relației de divizibilitate în NVI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporțiilor și a mărimilor direct sau invers proporționaleVI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variateVI.CS1.4. Recunoașterea fracțiilor echivalente, a fracțiilor ireductibile și a formelor de scriere a unui număr raționalVI.CS1.5. Recunoașterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configurații dateVI.CS1.6. Recunoașterea unor elemente de geometrie plană asociate noțiunii de triunghiVII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui RVII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuații sau sisteme de ecuații liniareVII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrameVII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice dateVII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului și/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice dateVII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice dateVII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configurație geometrică datăVIII.CS1.1. Recunoașterea apartenenței unui număr real la o mulțimeVIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebriceVIII.CS1.3. Identificarea unor dependențe funcționale în diferite situații dateVIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configurații spațiale dateVIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice și a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestoraCG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționaleV.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestoraV.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracții folosind proprietăți ale operațiilor aritmeticeV.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometriceVI.CS2.1. Evidențierea în exemple a relațiilor de apartenență, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10^n, 3 și 9 în NVI.CS.2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporții pentru organizarea de dateVI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilorVI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raționale pentru rezolvarea ecuațiilor de tipul: x + a = b, x . a = b, x : a = b (a diferit de 0), ax + b = c, unde a, b și c sunt numere raționaleVI.CS2.5. Recunoașterea coliniarității unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare și a paralelismului sau perpendicularității a două drepteVI.CS.2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiuluiVII.CS.2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea și aproximarea numerelor realeVII.CS.2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluțiilor unor ecuații sau sisteme de ecuații liniareVII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestoraVII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configurații geometrice dateVII.CS2.5. Descrierea proprietăților poligoanelor regulate înscrise într-un cercVII.CS2.6. Stabilirea relației de asemănare între triunghiuriVII.CS2.7. Aplicarea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuiaVIII.CS2.1. Efectuarea unor operații cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor eiVIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litereVIII.CS2.3. Descrierea unei dependențe funcționale într-o situație dată, folosind diagrame, tabele sau formuleVIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configurații spațiale dateVIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestoraCG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematiceV.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operațiilor cu numere naturale și pentru divizibilitateV.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimaleV.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoareVI.CS3.1. Utilizarea unor modalități adecvate de reprezentare a mulțimilor și de determinare a c.m.m.d.c. și a c.m.m.m.c.VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct/invers proporționaleVI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea parantezelor în efectuarea operațiilor cu numere întregiVI.CS3.4. Utilizarea proprietăților operațiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raționaleVI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăți referitoare la distanțe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometriceVI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruență și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometriceVII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi și a proprietăților operațiilor în efectuarea unor calcule cu numere realeVII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuații și sisteme de ecuații liniareVII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependențe funcționale și reprezentări ale acestoraVII.CS3.4. Utilizarea proprietăților patrulaterelor în rezolvarea unor problemeVII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și ariiVII.CS3.7. Deducerea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghicVIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în RVIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat și a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilorVIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestoraVIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăți de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea pozițiilor relative ale dreptelor și planelorVIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometriceCG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație datăV.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturaleV.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracțiilor/procentelor în situații dateV.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, ariiVI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete care se pot descrie utilizând mulțimile și divizibilitatea în NVI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor și a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționaleVI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuațiilor și a inecuațiilor studiate în mulțimea numerelor întregiVI.CS.4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în mulțimea numerelor raționaleVI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noțiunilor legate de dreaptă, unghi și cercVI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic și figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghiVII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunii de număr real (semn, modul, opus, invers)VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuațiilor și sistemelor de ecuații liniareVII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelorVII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noțiunilor legate de patrulatereVII.CS4.5. Exprimarea proprietăților poligoanelor în limbaj matematicVII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăților unor figuri geometrice folosind asemănareaVII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghicVIII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuațiiVIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situații concrete prin calcul algebric, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităților de măsurăVIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcționaleVIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometriceVIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni și expresii specifice pentru descrierea proprietăților figurilor și corpurilor geometriceCG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații dateV.CS5.1. Analizarea unor situații date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calculeV.CS5.2. Analizarea unor situații date în care intervin fracții pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calculeV.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configurații geometrice dintr-o problemă datăVI.CS5.1. Analizarea unor situații date în contextul mulțimilor și al divizibilității în NVI.CS5.2. Analizarea unor situații practice cu ajutorul rapoartelor, proporțiilor și a colecțiilor de dateVI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregiVI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raționaleVI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanțe, măsuri de unghiuri și de arce de cercVI.CS5.6. Analizarea unor construcții geometrice în vederea evidențierii unor proprietăți ale triunghiurilorVII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere realeVII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniareVII.CS5.3. Analizarea unor situații practice prin elemente de organizare a datelorVII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri și a unor ariiVII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometriceVII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometriceVII.CS5.7. Interpretarea unor relații metrice între elementele unui triunghi dreptunghicVIII.CS5.1. Interpretarea unei situații date utilizând intervale și inecuațiiVIII.CS5.2. Interpretarea unei situații date utilizând calcul algebricVIII.CS5.3. Analizarea unor funcții în context intra și interdisciplinarVIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configurații spațiale și a calculării unor elemente metriceVIII.CS5.5. Analizarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică spațială să verifice anumite cerințe dateCG6. Modelarea matematică a unei situații date, prin integrarea achizițiilor din diferite domeniiV.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatuluiV.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situații date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unități de măsură și la interpretarea rezultatelorVI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situații date utilizând mulțimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în NVI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situații date în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționaleVI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situații date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatuluiVI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operațiilor cu numere raționaleVI.CS6.5. Interpretarea informațiilor conținute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanțe și a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc 1VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situații date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatuluiVII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere realeVII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniareVII.CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic)VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatereVII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuriVII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând asemănarea triunghiurilorVII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând relații metrice în triunghiul dreptunghicVIII.CS6.1. Rezolvarea unor situații date, utilizând intervale numerice sau inecuațiiVIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuațiilor sau a formulelor de calcul prescurtatVIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcțiilor a unor fenomene din viața realăVIII.CS6.4. Modelarea unor situații practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațialeVIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian  +  Conținuturi asociate  +  Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere  +  Subdomeniul: Mulțimi ● Descriere, notații, reprezentări; mulțimi numerice/nenumerice; relația dintre un element și o mulțime; relații între mulțimi ● Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor ● Mulțimi finite, cardinalul unei mulțimi finite; mulțimi infinite ● Operații cu mulțimi: reuniune, intersecție, diferență ● Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecția și reuniunea intervalelor  +  Subdomeniul: Mulțimea numerelor naturale  +  Operații cu numere naturale ● Scrierea și citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea și ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări ● Adunarea numerelor naturale, proprietăți; scăderea numerelor naturale ● Înmulțirea numerelor naturale, proprietăți; factor comun ● Împărțirea cu rest zero a numerelor naturale; împărțirea cu rest a numerelor naturale ● Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10 ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor ● Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate și acolade ● Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze  +  Divizibilitatea numerelor naturale ● Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni ● Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10^n, 3 și 9; numere prime; numere compuse ● Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicație: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) și a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele● Proprietăți ale divizibilității în N: a│a, unde a ∈ N; a│b și b│c => a│c, unde a, b, c ∈ N; a│b și a│c => a│(b ± c), unde a, b, c ∈ N; a│bc și (a,b) = 1 => a│c , unde a, b, c ∈ N  +  Subdomeniul: Mulțimea numerelor întregi ● Mulțimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea și ordonarea numerelor întregi ● Adunarea numerelor întregi, proprietăți; scăderea numerelor întregi ● Înmulțirea numerelor întregi, proprietăți ● Împărțirea numerelor întregi când deîmpărțitul este multiplu al împărțitorului ● Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor  +  Subdomeniul: Mulțimea numerelor raționale ● Fracții ordinare; fracții subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracții echivalente (prin reprezentări) ● Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracții ordinare ● Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție ● Amplificarea și simplificarea fracțiilor; fracții ireductibile ● Aducerea fracțiilor la un numitor comun; adunarea și scăderea fracțiilor ● Înmulțirea fracțiilor, puteri; împărțirea fracțiilor ● Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară ● Fracții zecimale; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracții zecimale; transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracție ordinară ● Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală; transformarea unei fracții ordinare într-o fracție zecimală; periodicitate ● Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară ● Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură pentru lungime, arie volum, capacitate, masă, timp și unități monetare ● Număr rațional; mulțimea numerelor raționale; reprezentarea numerelor raționale pe axa numerelor, opusul unui număr rațional; modulul; compararea și ordonarea numerelor raționale ● Adunarea numerelor raționale; proprietăți; scăderea numerelor raționale ● Înmulțirea numerelor raționale; proprietăți; împărțirea numerelor raționale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr rațional nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor  +  Subdomeniul: Mulțimea numerelor reale ● Rădăcina pătrătă a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr rațional ● Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical ● Numere iraționale, exemple; mulțimea numerelor reale; incluziunile N inclus în Z inclus în Q inclus în R; modulul unui număr real (definiție, proprietăți); compararea și ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări ● Operații cu numere reale (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, puteri cu exponent număr întreg); raționalizarea numitorului de forma a√b ● Media aritmetică ponderată a n numere reale, n≥2 ; media geometrică a două numere reale pozitive  +  Domeniul de conținut: Algebră  +  Subdomeniul: Calcul algebric ● Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea ● Formule de calcul prescurtat(a±b)^2 = a^2 ± 2ah + b^2, unde a, b ∈ R(a - b)(a + b) = a^2 - b^2, unde a, b ∈ R ● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat)  +  Subdomeniul: Ecuații. Inecuații. Sisteme de ecuații ● Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identități ● Ecuații de forma ax + b = 0, unde a, b ∈ R; mulțimea soluțiilor unei ecuații; ecuații echivalente ● Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituției și/sau prin metoda reducerii ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare ● Inecuații de forma ax + b ≥ 0, (≤,<,>), unde a, b ∈ R  +  Subdomeniul: Funcții ● Produsul cartezian a două mulțimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanța dintre două puncte din plan ● Reprezentarea și interpretarea unor dependențe funcționale prin tabele, diagrame și grafice ● Funcții de forma f: R -> R, f(x) = ax + b, unde a și b sunt numere reale, graficul acestor funcții, reprezentarea și interpretarea geometrică a graficului acestor funcții, lecturi grafice  +  Domeniul de conținut: Geometrie  +  Subdomeniul: Noțiuni geometrice fundamentale în plan și spațiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri ● Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenții de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relații între puncte, drepte și plane (descriere, reprezentare, notații*1)) *1) Notația AB reprezintă dreapta AB, segmentul AB, lungimea segmentului AB sau distanța de la punctul A la punctul B, în funcție de context. ● Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă; puncte coliniare; "prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una"; pozițiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele ● Drepte paralele (definiție, notație); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice ● Distanța dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct față de un punct ● Unități de măsură pentru lungime; unități de măsură pentru arie; unități de măsură pentru volum; transformări ale unităților de măsură ● Unghi: definiție, notații, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi*2), unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuțit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade și minute sexagesimale*2) Notația unghiul AOB reprezintă atât unghiul AOB, cât și măsura unghiului AOB, în funcție de context. ● Unghiuri opuse la vârf, congruența lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi ● Drepte perpendiculare în plan (definiție, notație); oblice; aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice; distanța de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria față de o dreaptă  +  Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul ● Triunghiul: definiție, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalități între elementele triunghiului ● Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurența, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurență, cercul circumscris unui triunghi; înălțimile unui triunghi: definiție, construcție, concurența; medianele unui triunghi: definiție, construcție, concurența ● Congruența triunghiurilor oarecare: criterii de congruență a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruență a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicații: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment ● Proprietăți ale triunghiului isoscel; proprietăți ale triunghiului echilateral; proprietăți ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30°, mediana corespunzătoare ipotenuzei - teoreme directe și reciproce) ● Segmente proporționale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărțirea unui segment în părți proporționale cu numere (segmente) date ● Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situații practice a distanțelor folosind asemănarea ● Proiecții ortogonale pe o dreaptă; teorema înălțimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora ● Noțiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta și cotangenta unui unghi ascuțit ● Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicații: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral și în pătrat; aproximarea în situații practice a distanțelor folosind relații metrice ● Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex ● Paralelogramul: proprietăți; aplicații în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi ● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăți ● Trapezul, clasificare, proprietăți; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăți ● Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez ● Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; lungimea cercului și aria discului ● Poligoane regulate înscrise într-un cerc  +  Subdomeniul: Corpuri geometrice ● Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări ● Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele ● Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spațiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații: înălțimea unei piramide, distanța dintre două plane paralele, înălțimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, plane perpendiculare; proiecții de puncte, de segmente și de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă și un plan, aplicație: lungimea proiecției unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanței de la un punct la o dreaptă; calculul distanței de la un punct la un plan; calculul distanței dintre două plane paralele ● Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate ● Arii și volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral sau pătrat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral sau pătrat), paralelipiped dreptunghic, cub  +  Domeniul de conținut: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică  +  Subdomeniul: Rapoarte. Proporții ● Rapoarte; proporții; proprietatea fundamentală a proporțiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție; proporții derivate ● Șir de rapoarte egale; mărimi direct proporționale; mărimi invers proporționale; regula de trei simplă  +  Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică ● Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporționalității; probabilități (aplicație la rapoarte) ● Probleme de organizare a datelor; frecvență; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare și/sau cu linii; media unui set de date statistice; ● Elemente de statistică: indicatorii tendinței centrale (frecvență, medie, mediană, mod și amplitudine a unui set de date) Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.      +  Anexa nr. 2
    EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT
    2021
    PROGRAME PENTRU SUSȚINEREA PROBELOR SCRISE     ● Limba și literatura română ● Limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale) ● Matematică ● Istorie ● Fizică ● Chimie ● Biologie ● Informatică ● Geografie ● Logică, argumentare și comunicare ● Psihologie ● Economie ● Sociologie ● Filosofie  +  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Filiera teoretică - profil real Filiera tehnologică - toate profilurile și specializările Filiera vocațională - toate profilurile și specializările (cu excepția profilului pedagogic)I. STATUTUL DISCIPLINEI Proba de limba și literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învățământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile și specializările. Curriculumul liceal, care stabilește principiul studierii limbii și literaturii române din perspectivă comunicativ-funcțională, pune accent pe latura formativă a învățării, fiind centrat pe achiziționarea de competențe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competențelor de evaluat și a conținuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă și comunicare.II. COMPETENȚE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competențe dobândite în ciclul inferior și în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conținuturi parcurse în cele două cicluri liceale:1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de comunicare
    Competențe specificeConținuturi asociate
    1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente și personalizate, adaptate unor situații de comunicare diverse- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacțiile auditoriului și în condiții de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacțiilor și a opiniilor privind texte literare și nonliterare, filme artistice și documentare, spectacole de teatru, expoziții de pictură etc.; adecvarea la situația de comunicare (auditoriu, context) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)- reguli și tehnici de construire a dialogului (atenția acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversația, discuția argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situația de comunicare (partener, context etc.) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare și contraargumentare în dialog- stilurile funcționale adecvate situației de comunicare- rolul elementelor verbale, paraverbale și nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spațiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
    1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare și a formelor exprimării scrise compatibile cu situația de comunicare în elaborarea unor texte diverse - reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerința de redactare, adecvare stilistică, așezare în pagină, lizibilitate)- relatarea unei experiențe personale, descriere, povestire, argumentare, știri, anunțuri publicitare, corespondență privată și oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenție, scrisoarea în format electronic (e-mail)- exprimarea reacțiilor și a opiniilor față de texte literare (studiate sau la prima vedere) și nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat- normele citării- normele limbii literare la nivelurile: ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
    1.3. Identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - expresivitatea în limbajul comun și în limbajul poetic
    1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise- texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, - memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, științifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului - sens denotativ și sensuri conotative- elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul- ficțiune, imaginație, invenție; realitate, adevăr - scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.- reacțiile receptorului: cititor, ascultător
    1.5. Utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în producerea și în receptarea diverselor texte orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului- componentele și funcțiile actului de comunicare- niveluri ale receptării și producerii textelor orale și scrise: fonetic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal și paraverbal- normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual- tipuri textuale și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ- discursul publicistic- rolul verbelor în narațiune; rolul adjectivelor în descriere- rolul formulelor de adresare, de inițiere, de menținere și de închidere a contactului verbal în monolog și în dialog
    2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune și de interpretare, a modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea textelor literare și nonliterare
    Competențe specificeConținuturi asociate
    2.1. Identificarea temei și a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere- temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume- genuri literare: epic, liric, dramatic- modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparținând unor genuri sau epoci diferite
    2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ- particularități ale construcției subiectului în textele narative- particularități ale compoziției în textele narative: incipit, final, episoade/secvențe narative, tehnici narative- instanțele comunicării în textul narativ- construcția personajelor; modalități de caracterizare a personajului; tipuri de personaje- tipuri de perspectivă narativă- specii epice: basm cult, nuvelă, roman- registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
    2.3. Identificarea și analiza principalelor componente de structură și de limbaj specifice textului dramatic- particularități ale construcției subiectului în textul dramatic- particularități ale compoziției textului dramatic- modalități de caracterizare a personajelor- registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului- specii dramatice: comedia- cronica de spectacol
    2.4. Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de limbaj în textul poetic- titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică- sugestie și ambiguitate- imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie- poezie epică, poezie lirică- instanțele comunicării în textul poetic
    2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte- viziune despre lume, teme și motive, concepții despre artă, sensuri multiple ale textelor literare- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii
    2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe de lectură- lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experiență de viață și de lectură
    3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
    Competențe specificeConținuturi asociate
    3.1. Identificarea și explicarea relațiilor dintre operele literare și contextul cultural în care au apărut acestea- trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
    3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea și relaționarea cunoștințelor asimilate- curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul și iluminismul- perioada modernă: a. secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (perioada pașoptistă; criticismul junimist) b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul) c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic și al experienței; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică și de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiționalism; identitate culturală în context european)
    4. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare
    Competențe specificeConținuturi asociate
    4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare și nonliterare studiate sau la prima vedere- construcția textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri și tehnici argumentative în texte literare și nonliterare, scrise sau orale- logica și coerența mesajului argumentativ
    4.2. Argumentarea unui punct de vedere față de o problematică pusă în discuție- verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivității evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare- construcția discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ
    4.3. Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăți proprii- interpretări și judecăți de valoare exprimate în critica și în istoria literară- eseul structurat, eseul liber
      +  PRECIZĂRI PRIVIND CONȚINUTURILE PROGRAMEIa. LITERATURĂ Autori canonici: ● Mihai Eminescu ● Ion Creangă ● I. L. Caragiale ● Ioan Slavici ● G. Bacovia ● Lucian Blaga ● Tudor Arghezi ● Ion Barbu ● Mihail Sadoveanu ● Liviu Rebreanu ● Camil Petrescu ● G. Călinescu Notă. Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puțin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cât și altor autori studiați. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puțin numărul minim de texte prevăzute în programa școlară, aparținând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei românești despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie și teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală și stilistică) menționate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz și a dezbaterilor din programele școlare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale și scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăți de valoare pe marginea acestora.b. LIMBĂ ȘI COMUNICARE Conținuturile de mai jos vizează:– aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice;– aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.  +  Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic– pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul– cacofonia; hipercorectitudinea– pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic– variante lexicale; câmpuri semantice– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică– derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale– relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)– unități frazeologice (locuțiuni și expresii)– câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale– sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ Nivelul morfosintactic– forme flexionare ale părților de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparație; numerale etc.); valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului– elemente de acord gramatical (între predicat și subiect - acordul logic, acordul prin atracție; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)– elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) Nivelul ortografic și de punctuație– norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărțirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie și de punctuație)– rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistico-textual– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situației de comunicare– coerență și coeziune în exprimarea orală și scrisă– tipuri de texte și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ– stiluri funcționale adecvate situației de comunicare– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon– stil direct, stil indirect, stil indirect liber– rolul figurilor de stil și al procedeelor artistice în constituirea sensului– rolul elementelor arhaice și regionale în receptarea mesajelor NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.      +  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ  +  Filiera teoretică - profil umanist  +  Filiera vocațională - profil pedagogicI. STATUTUL DISCIPLINEI Proba de limba și literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învățământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile și specializările. Curriculumul liceal, care stabilește principiul studierii limbii și literaturii române din perspectivă comunicativ-funcțională, pune accent pe latura formativă a învățării, fiind centrat pe achiziționarea de competențe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competențelor de evaluat și a conținuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă și comunicare.II. COMPETENȚE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competențe dobândite în ciclul inferior și în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conținuturi parcurse în cele două cicluri liceale:1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de comunicare
    Competențe specificeConținuturi asociate
    1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente și personalizate, adaptate unor situații de comunicare diverse- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacțiile auditoriului și în condiții de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacțiilor și a opiniilor privind texte literare și nonliterare, filme artistice și documentare, spectacole de teatru, expoziții de pictură etc.; adecvarea la situația de comunicare (auditoriu, context) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)- reguli și tehnici de construire a dialogului (atenția acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog ctc.); tipuri: conversația, discuția argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situația de comunicare (partener, context etc.) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare și contraargumentare în dialog- stilurile funcționale adecvate situației de comunicare- rolul elementelor verbale, paraverbale și nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spațiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
    1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare și a formelor exprimării scrise compatibile cu situația de comunicare în elaborarea unor texte diverse- reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerința de redactare, adecvare stilistică, așezare în pagină, lizibilitate)- relatarea unei experiențe personale, descriere, povestire, argumentare, știri, anunțuri publicitare, corespondență privată și oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenție, scrisoarea în format electronic (e-mail)- exprimarea reacțiilor și a opiniilor față de texte literare (studiate sau la prima vedere) și nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat- normele citării- normele limbii literare la nivelurile: ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
    1.3. Identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon- expresivitatea în limbajul comun și în limbajul poetic
    1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise- texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,- memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, științifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului - sens denotativ și sensuri conotative- calitățile generale și particulare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie, puritate, corectitudine, variație stilistică, simetrie, naturalețe, cursivitate, eufonie- elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul- ficțiune, imaginație, invenție; realitate, adevăr - scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.- reacțiile receptorului: cititor, ascultător
    1.5. Utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în producerea și în receptarea diverselor texte orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului- componentele și funcțiile actului de comunicare- niveluri ale receptării și producerii textelor orale și scrise: fonetic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal și paraverbal - normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual- tipuri textuale și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ- discursul publicistic- rolul verbelor în narațiune; rolul adjectivelor în descriere- rolul formulelor de adresare, de inițiere, de menținere și de închidere a contactului verbal în monolog și în dialog
    2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune și de interpretare, a modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea textelor literare și nonliterare
    Competențe specificeConținuturi asociate
    2.1. Identificarea temei și a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere- temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume- genuri literare: epic, liric, dramatic- modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparținând unor genuri sau epoci diferite
    2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ- particularități ale construcției subiectului în textele narative- particularități ale compoziției în textele narative: incipit. final, episoade/secvențe narative, tehnici narative- instanțele comunicării în textul narativ- construcția personajelor; modalități de caracterizare a personajului; tipuri de personaje- tipuri de perspectivă narativă- specii epice: basm cult, nuvelă, roman- registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
    2.3. Identificarea și analiza principalelor componente de structură și de limbaj specifice textului dramatic- particularități ale construcției subiectului în textul dramatic- particularități ale compoziției textului dramatic- modalități de caracterizare a personajelor- registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului - specii dramatice: comedia, drama- cronica de spectacol
    2.4. Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de limbaj în textul poetic- titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică- sugestie și ambiguitate- imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie- poezie epică, poezie lirică- instanțele comunicării în textul poetic
    2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte- viziune despre lume, teme și motive, concepții despre artă, sensuri multiple ale textelor literare - limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii
    2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe de lectură- lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experiență de viață și de lectură
    3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
    Competențe specificeConținuturi asociate
    3.1. Identificarea și explicarea relațiilor dintre operele literare și contextul cultural în care au apărut acestea- trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
    3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea și relaționarea cunoștințelor asimilate- fundamente ale culturii române (originile și evoluția limbii române- perioada veche (formarea conștiinței istorice)- curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul și iluminismul- perioada modernă: a. secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-Iea (perioada pașoptistă; România, între Occident și Orient; criticismul junimist) b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului și clasicismului) c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic și al experienței; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică și de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiționalism; orientări avangardiste, identitate culturală în context european)- curente culturale/literare românești în context european
    4. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare
    Competențe specificeConținuturi asociate
    4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare și nonliterare studiate sau la prima vedere- construcția textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri și tehnici argumentative în texte literare și nonliterare, scrise sau orale - logica și coerența mesajului argumentativ
    4.2. Argumentarea unui punct de vedere față de o problematică pusă în discuție- verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivității evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare - construcția discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ
    4.3. Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăți proprii- textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat - interpretări și judecăți de valoare exprimate în critica și în istoria literară - eseul structurat, eseul liber
    III. PRECIZĂRI PRIVIND CONȚINUTURILE PROGRAMEIa. LITERATURĂ Autori canonici: ● Mihai Eminescu ● Ion Creangă ● I. L. Caragiale ● Ioan Slavici ● G. Bacovia ● Lucian Blaga ● Tudor Arghezi ● Ion Barbu ● Mihail Sadoveanu ● Liviu Rebreanu ● Camil Petrescu ● G. Călinescu Notă. Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puțin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cât și altor autori studiați. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puțin numărul minim de texte prevăzute în programa școlară, aparținând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei românești despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie și teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală și stilistică) menționate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz și a dezbaterilor din programele școlare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale și scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăți de valoare pe marginea acestora.b. LIMBĂ ȘI COMUNICARE Conținuturile de mai jos vizează:– aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice;– aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.  +  Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic– pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul– cacofonia; hipercorectitudinea– pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic– variante lexicale; câmpuri semantice– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică– derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale– relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)– unități frazeologice (locuțiuni și expresii)– câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale– sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ Nivelul morfosintactic– forme flexionare ale părților de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparație; numerale etc.); valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului– elemente de acord gramatical (între predicat și subiect - acordul logic, acordul prin atracție; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)– elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) Nivelul ortografic și de punctuație– norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărțirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie și de punctuație)– rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistico-textual– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situației de comunicare– coerență și coeziune în exprimarea orală și scrisă– tipuri de texte și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ– stiluri funcționale adecvate situației de comunicare– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon– stil direct, stil indirect, stil indirect liber– rolul figurilor de stil și al procedeelor artistice în constituirea sensului– rolul elementelor arhaice și regionale în receptarea mesajelor NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.
    PROGRAMA DE EXAMEN
    PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA
    MAGHIARĂ MATERNĂ
    BACALAUREAT 2021     NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.  +  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken.I. Kommunikacios kepessegek ● Tudatos nyelvi viselkedes ● Helyes anyanyelvhasznalat szoban es irasban ● Velemenynyilvanitas szoban es irasbanII-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegel ● Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa; ● A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa; ● Az erteklatas kepessege; ● A nyelvi kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban; ● Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott korszak, stilusiranyzat alapjan;2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyekI. Kommunikacios kepessegek
    Kompetenciak, kepessegekTartalmak
    1. Kozlesi helyzetek, nyelvvaltozatok, nyelvi regiszterek felismerese es hasznalata. Stilaris kovetelmenyek felismerese es alkalmazasa a nyelvhasznalatban.1.1 A nyelvi kozles tenyezoi (ado, vevo, csatorna, kod, uzenet, kontextus), funkcioi (ismeretkozlo, erzelemkifejezo, felhivo, kapesolatteremto, metanyelvi, stilisztikai). 1.2 Mindennapi kommunikacio (parbeszed, monolog); nyilvanos kommunikacio; tomegkommunikacio. 1.3 Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban (koznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tajnyelvi valtozatok); a nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai. 1.4 Stilusretegek, stilusarnyalatok (tarsalgasi, tudomanyos szakmai, publicisztikai, hivatalos, szepirodalmi). 1.5 Stiluselem, stilushatas; allando es alkalmi stilusertek; denotativ es konnotativ jelentes.
    2. A szovegertes kepessege.A szovegszeruseg felismerese es alkalmazăsa a szovegalkotasban.2.1 A szoveg. Szovegszervezo eljarasok.Szovegszerkezet, szovegosszefugges, grammatikai kapcsoloelemek, szovegjelentes (tetelmondat, kulcsszo, temahalozat). 2.2 Szovegtipusok, szovegmufajok (elbeszelo, leiro, ervelo; hivatalos irasmuvek: hivatalos level, szakmai oneletrajz; level).
    3. Az ervelo-meggyozo, ertekezo szovegek felismerese; erveles szoban es irasban.3.1 Ervelo-meggyozo, ertekezo szovegek (szonoklat, ertekezes). 3.2 Az ervelo-meggyozo, ertekezo szoveg jellemzoi: szokincs, terminologia, az erveles technikaja (ervek, ellenervek; deduktiv, induktiv erveles; bizonyitas, cafolat).
    4. Tudatos nyelvi magatartas: helyes beszed es a helyesirasi keszseg mukodtetese; a nyelvhelyessegi vetsegek es stilustalansagok, stilustoresek felismerese es javitasa.4.1 Szobeli es irott szovegek jellemzoi.4.2 A kommunikacios helyzethez es a targyhoz igazodo megnyilatkozas.4.3 A magyar helyesiras alapelvei (a kiejtes, a szoelemzes, a hagyomany es az egyszerusites elve); az egybeiras es kuloniras szabalyai; a tulajdonnevek irasanak szabalyai; az idegen szavak helyesirasa; a kozpontozas szabalyai.
    5. Velemenyalkotas kulonbozo kommunikacios helyzetekben es adott szoveggel kapesolatosan; a velemeny kifejtese osszefuggu szovegben (szoban es irasban).5.1 Velemeny, magyarazat; informaciok kiemelese, osszefuggesek megragadasa, elfogadas, elutasitas megfogalmazasa.
    6. Bibliografia hasznalata a tajekozodasban, az onallo szovegalkotasban.6.1 Konyv- es konyvtarhasznalat; a forrashasznalat etikai normai es formai kotottsegei; idezes, hivatkozas.
    II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei
    Kompetenciak, kepessegekTartalmak
    1. Az erteklatas kepessege, sajat olvasat letrehozasa.1.1 Esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend, ertekszerkezet.1.2 Esztetikai minosegek: fenseges, alantas, tragikus, elegikus, idilli, komikus, ironikus, groteszk.1.3 Hangnemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elegikus, targyilagos.
    2. A nyelvi, kulturalis hagyomanyok felismerese szepirodalmi szovegekben, tajekozodas az irodalmi korszakokban es stilusokban.2.1 Irodalmi kanon, korstilus, stilusjegyek.
    3. Irodalmi formak es kodok felismerese es ertelmezese.3.1 Szokepek: metafora, megszemelyesites, szinesztezia, allegoria, metonimia, szimbolum. Hasonlat. Vandormotivum, archetipus. Alakzatok: ismetles, ellentet, kihagyas, felcsereles, gondolatparhuzam. 3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, idomortekes ritmus, rim es rimfajtak. Balassi-strofa, szonett. 3.3 Ter- es idoszerkezet az epikai, lirai, dramai alkotasokban. 3.4 Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regeny, naplo, irodalmi level. 3.5 Lirai mufajok: dal, epigramma, oda, himnusz, koltoi level, eletkep, elegia, leiro koltemeny. 3.6 Dramai mufajok: tragedia, tragikomedia, dramai koltemeny.
    4. Narracios eljarasok felismerese es ertelmezese epikus muvekben (tortenetalakitas: metaforikus, metonimikus; reszletezes, surites, jelenetezes; a folytonossag es megszakitottsag alakzatai; teridoszerkezet, idokezeles; hosteremtes; elbeszeloi nezopontok, elbeszeloi es szereploi szolamok, nezopontvaltas).4.1 Elbeszeles es tanitas a legendaban.4.2 Hosteremtes a torteneti targyu epikaban (barokk eposz, torteneti targyu muballada, tortenelmi regeny).4.3 Az enelbeszeles valtozatai (level, naplo, irodalmi level, szentimentalista enregeny). Az elbeszeloi ent letrehozo narracios eljarasok.4.4 Tortenetalakitas es idokezeles a romantikus, realista, klasszikus modern epikus alkotasokban.4.5 Romantikus, realista, naturalista, modern emberkep az epikus alkotasokban.
    5. Elbeszeloi formak jatekanak felismerese es ertelmezese.5.1 Elbeszeloi formak jateka: elbeszeloi modalitas, intertextualitas. 5.2 Imitacio a barokk eposzban.
    6. A lirai en valtozatainak felismerese es ertelmezese.6.1 A kozossegi en megnyilatkozasformai; a himnusz valtozatai (kereszteny, kozossegi), az oda torteneti valtozatai (klasszicista, romantikus, modern). 6.2 Lirai on a romantikaban (teremto zseni, latnok, hasonmas), a klasszikus modernsegben (az en felnovesztese, az en megsokszorozodasa), a keso modernsegben (az en megsokszorozodasa, az en hatterbe huzodasa, onertelmezes).
    7. A lirai beszed valtozatainak felismerese es ertelmezese.7.1 Szemelyesseg, szemelytelenseg; kozvetlenseg, kozvetettseg. 7.2 Egyszolamıısag, tobbszolamusag, onmegszolitas. 7.3 Allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag.
    8. Az imitacioelv mukodesenek, a koltoszerep es imitacio osszefuggeseinek felismerese a lirai alkotasokban.8.1 Imitacio, antik minta, imitacio es versszerkezet (piktura, szentencia), imitacio es verseles (klasszikus idomertekes verseles: hexameter, pentameter, disztichon), imitacio es mufajok (oda, elegia, epigramma). 8.2 Imitacio a humanista es klasszicista liraban.
    9. A dramai mu jellemzoinek a felismerese es ertelmezese.9.1 Cselekmeny, konfliktus, szereplok rendszere, dramai hos, szerkezet, beszedfajtak.
    10. A dramavaltozatok kulturalis osszefuggeseinek felismerese es ertelmezese.10.1 A romantikus drama.10.2 Eszmetorteneti osszefuggesek a dramai koltemenyben.10.3 A cselekmeny, konfliktus, hos atertelmezodese a 20. szazadi dramaban.
    Ajanlott szerzok listaja: Ady Endre, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Jozsef Attila, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, Kosztolanyi Dezso, Kolcsey Ferenc, Krudy Gyula, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Orkeny Istvan, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Tamași Aron, Toth Arpad, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos.      +  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.
    Richtlinien fur die Abiturprufung 2021
    Deutsche Sprache und Literatur     Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.  +  Anforderungen Die zu Prufenden sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Bereichen nachweisen konnen: ● Wissen, selbststandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen; ● Wiedergabe von Kenntnissen und Sachverhalten eines bestimmten vorgegebenen Bereichs im gelernten Zusammenhang; ● Anwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen; ● Selbststandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbststandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte; ● Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbststandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen: ● Das Lebensgefuhl der literarischen Epochen und das Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarische oder freie Erorterungen miteinbeziehen; ● Fahigkeit, poetische und nicht-poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern; ● Fahigkeit, zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben, Stellung zu beziehen; ● Fahigkeit, in literarischen Texten und Sachtexten einen Aktualitatsbezug zu erkennen und Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen; ● Fahigkeit schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (Bewerbungsschreiben, Beschwerde) zu verfassen; ● Fahigkeit gattungsspezifische Merkmale zu identifizieren und daruber hinaus gattungstheoretische Grundkenntnisse (Kurzgeschichte, Kunstmarchen, Novelle und Drama) zu beweisen;  +  Inhalte:a. Literatur: ● Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. Gotthold Ephraim Lessing als Vertreter der Aufklarung. G. E. Lessing: Nathan der Weise. ● Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. Georg Buchner (Woyzeck), Bertolt Brecht, Friedrich Durrenmatt. ● Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente der zur Trummerliteratur zugerechneten Kurzgeschichten. ● Lyrik: Strukturen, Themen und Motive vom Sturm und Drang bis zur Gegenwart.b. Grammatik/Sprachbetrachtung: ● Prazise Ausdrucksweise, logischer Gedankenaufbau, Fachsprache, normgerechter Sprachgebrauch.3. Die schriftliche Prufung Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden ab der Verteilung der Prufungsaufgaben. Es werden drei Aufgaben mit Unterpunkten gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach Ablauf der Prufungsdauer bekannt gegeben. Bewertet wird: ● angemessene Behandlung des Themas; ● strukturierte und differenzierte Argumentation; ● Transfervermogen; ● zweckmaβige Gliederung der Arbeit; ● Beachtung der sprachlichen Normen. Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.4. Die mundliche Prufung Die mundliche Prufung im Fach Deutsch untersteht vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung. Anforderungen: ● zusammenhangende Auβerung zu einem gegebenen Thema; ● Prufungsgesprach uber groβere fachliche Zusammenhange; ● Textinterpretation. Bewertet wird: ● inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches; ● Transfervermogen; ● sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben. Die Abiturprufung in den beiden Spezialabteilungen am Colegiul German Goethe in Bukarest und am Liceul Teoretic Nikolaus Lenau wird in allen Prufungsfachern (auβer dem Fach Rumanisch, fur welches die Bestimmungen der rumanischen Prufungsordnung gelten) gemaβ der von beiden Seiten genehmigten Prufungsordnung durchgefuhrt.      +  PROGRAMA EXAMENULUI NAȚIONAL DE BACALAUREAT PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti1. Narodna knjizevnost: (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava: Zivot i prosvetiteljsko delo.3. Prosvetiteljstvo: Dositej Obradovic: Zivot i prosvetiteljsko delo.4. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar).5. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen, Grm - knjizevni komentar); Radoje Domanovic (Danga - knjizevni komentar); Borisav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar).6. Knjizevnost XX - og veka: Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar); Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar. Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Cmjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Dobrica Cosic (Koreni - opsti prikaz); Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII razred: Recnik. Sintaksa. Morfoloska analiza. Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:– raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;– primenjivanje teorijskih stedenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;– raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;– raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;– poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima;– postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;– elaboraeija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;– argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevno-teoretskih pojmova. Literatura: Sipski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997. Srpska knjizevnost, XII razred, 1995. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.  +  PROGRAMA EXAMENULUI NAȚIONAL DE BACALAUREAT PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂI. LITERATURA SLOVACĂ1. Textul. Aspecte generale.– elemente de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, context);– funcțiile comunicării;– textul literar/nonliterar;– textul și contextual;– teme și motive literare;– literatura și alte specii ale artei.2. Prozaa) proza epică - explicarea noțiunilor, dezvoltarea și tipologia (proza romantică, realistă și fantastică);b) genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac);c) structura textului epic:– elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul);– tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotștiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I și a III-a);– compoziția operei epice; acțiunea, conflictul, fazele acțiunii, povestirea cadru;– personajele;– tipuri de personaje (principale, secundare, episodice);– caractere (moduri, caracterizarea personajelor).d) limbajul operei epice– modalități de povestire: povestirea, dialogul, descrierea;– limbajul personajelor, vorbirea directă și indirectă, vorbirea semidirectă3. Poeziaa) explicarea noțiunii, dezvoltarea (clasică, romantică, realistă, simbolismul, modernismul), tipologia (poezia lirică și epică);b) structura operei lirice– comunicarea în textul poetic (subiectul liric, relația autorul - subiectul liric).c) limbajul operei lirice– caracteristicile limbajului artistic (sugestivitatea, expresivitatea etc.);– imaginația poetică;– mijloacele artistice (enumerarea, antiteza, sincretismul, repetiția, refrenul, întrebarea retorică, exclamația retorică, epitetul, metafora);– versul, strofa, versul liber, piciorul metric, rima, ritmul.4. Dramaa) explicarea noțiunii;b) genurile (comedia, tragedia, drama);c) structura textului dramatic; compoziția textului dramatic: act, scena, replica, indicații scenice, personajul dramatic, modalitățile de caracterizare;d) limbajul dramatic; expresivitatea textului dramatic, specificități, construcția dialogului în textul dramatic; monologul; limbajul personajelor - mod de caracterizare a operei dramatice.5. Curente literare– clasicismul;– romantismul;– realismul;– perioada interbelică.6. Autorii canonici Jan Kollar (Slavy dcera), Andrej Sladkovic (Marina, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kral' (Zakliata panna vo Vahu a divny Janko), Jan Botto (Smrt' Janosikova), Pavol Orszagh Hviezdoslav (Hajnikova zena), Martin Kukucin (Neprebudeny), Bozena Slancikova Timrava (Tapakovci), Jozef Gregor Tajovsky (Do konca, Statky zmatky), Ivan Krasko (Otcova rol'a), Ladislav Nadasi Jege (Adam Sangala), Jozef Ciger Hronsky (Jozef Mak), Milo Urban (Zivy bic), Frantisek Svantner (Malka), Dobroslav Chrobak (Drak sa vracia), Margita Figuli (Tri gastanove kone).II. LIMBĂ ȘI COMUNICARE– aplicare normelor ortografice, ortoepice, morfologice și de punctuație;– utilizarea adecvată a unităților lexicale și semantice;– fonetică: ● legea ritmică, ● clasificarea sunetelor, ● asimilare fonetică.III. LEXICOLOGIE– cuvântul, formarea cuvintelor, sinonime, antonime, omonime;– clasificarea vocabularului;– frazeologia și sensul cuvintelor.IV. STILISTICA– stilurile funcționale;– texte funcționale.V. BIBLIOGRAFIE MARCOK, Viliam, Dejiny slovenskej literatury, (Istoria literaturii slovace) Bratislava, 2004. SEDLAK, Imrich și col., Dejiny slovenskej literatury, (Istoria literaturii slovace) volumul I și II, Martin, Bratislava, 2009. KMETOVA, Elena Darina, MOTOVSKA, Anna, Antologia slovenskej literatury, (Antologia literaturii slovace) volumele I, II, III, IV, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2003. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.  +  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S. S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz).2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz).4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz).7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, Hrvatski narodni preporod, Ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Marko Marulic (zivot i knjizevni rad), Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar).8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad), Zlatarovo zlato (opci prikaz).9. Realizam (pojam opeenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar).10. Moderna (opcenito). A. G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Literatura: Udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom. Napomene: Nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s nastavnim programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.  +  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ BACALAUREAT 2021  +  PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂI. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura italiana are, în cadrul examenului de Bacalaureat pentru elevii claselor a XII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenții claselor a XII-a cu predare în limba italiană maternă. Curriculumul de Limba și literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparținând etniei italiene care învață în școli cu predare în limba română contribuie la formarea și dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise, permite cunoașterea de către aceștia a limbii materne și a patrimoniului spiritual și cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaștere reciprocă între populația majoritară și minoritățile naționale din spațiul geografic românesc. Examenul de Bacalaureat pentru clasa a XII-a la limba și literatura italiană maternă vizează evaluarea competențelor elevilor aparținând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse și de exprimare scrisă / de utilizare corectă și adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele sunt diferite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a IX-a - a XII-a, subiectele pentru examenul de Bacalaureat vor evalua atât competențele specifice cât și conținuturile asociate acestora. Prin evaluarea națională la limba și literatura italiană maternă, în evaluarea unităților de conținut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcție a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ - pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de subliniere a valorilor stilistice și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Structura testului pentru proba scrisă este formată din 3 subiecte, fiecare având 30 de puncte. Subiectele conțin itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi care au ca material suport texte literare și nonliterare. În evaluarea unităților de conținut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerințe, care privesc înțelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și particulare ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenței la un gen literar), reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidențierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere / într-un portret, scurte narațiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).II. COMPETENȚE GENERALE, COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI ASOCIATE Tabelul de mai jos cuprinde competențele generale care vizează receptarea și producerea mesajelor scrise din programa școlară pentru clasa a XII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate, din programele școlare pentru clasele a IX-a a XII-a.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse
    Competențe specificeConținuturi asociate
    1.1dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date- idei principale, idei secundare; ordinea logică și cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text; - moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog); - subiectul operei literare; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză, metafora, aliterația); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;- texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă); - reperarea unor informații esențiale dintr-un text;- completarea unui text lacunar; - recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr-un text; - recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text; - utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.
    1.2sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuațieiComunicarea scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj). Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Analiza. Conspectul. Eseul structurat. Textul argumentativ. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea și apostroful, accentul cuvintelor. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse; arhaisme, neologisme. Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice;Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică: • Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane și geografice. • Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc.; • Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; • Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv; multiplicativ. • Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele personal în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă, pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte;• Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior;condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, volere); verbele impersonale; verbe defective;• Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente”; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului;• Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale;• Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate: locuțiuni prepoziționale;• Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai. peccato; locuțiuni;• Sintaxa: Propoziția simplă: Părți principale de propoziție (Subiectul; Predicatul): Părți secundare de propoziție (Atributul; Complementul direct și indirect; Complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, concesie, opoziție);• Sintaxa frazei: Propoziția simplă; Propoziția condițională și fraza ipotetică; Concordanța în indicativ și conjunctiv.
    1.3identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor- elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea.
    2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite situații de comunicare
    Competențe specificeConținuturi asociate
    2.1redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă- redactarea în scris de texte funcționale pe subiecte din viața cotidiană, mesaje, scrisori personale;- redactarea de mesaje pe o anumită temă, urmărind un plan dat: povestire, descriere;- realizarea de texte, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice și de punctuație;- redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;- descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral);- structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofa, vers liber);- figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora;- sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;- genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic);- - textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar;- redactare de mesaje; redactare de scrisori în registru familiar;- completare de texte lacunare;- construirea unor scurte povestiri;- folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor;- diferențierea semnificației sinonimelor în contexte diferite;- folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile;- folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;- folosirea conectorilor adecvați;- folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;- rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă; - identificarea structurii textului narativ;- sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context; - stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într-un text dat;- identificarea secvențelor într-un text narativ;- structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).
    2.2utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație- elemente de lexic studiate în clasele a IX-a - a XII-а; mijloace de îmbogățire a lexicului;- folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei;- aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția, sintaxa propoziției și a frazei.
    Notă: Se recomandă următoarele texte:
    Testo poetico“Tanto gentile e tanto onesta pare ” Dante Alighieri Canto Vdell’Inferno, La Divina Commedia Dante Alighieri “Erano i capei d’oro а l'aura sparsi” Francesco Petrarca“Orlando in cerca di Angelica”, di Orlando Furioso Ludovico Ariosto “La morte di Clorinda ”, Canto XII di Gerusalemme liberata Torquarto Tasso
    Testo narrativo (racconto)"Federigo degli Alberighi" (V giornata, IX novella, II Decameron) Giovanni Boccaccio “I promessi sposi ” (frammenti) Alessandro Manzoni "La lupa " Giovanni Verga
    Testo drammatico“La Locandiera "(frammento) Carlo Goldoni
     Teme recomandate:– Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia, sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța;– Problemele adolescenților: integrarea în grup și acceptarea diferențelor; responsabilitate și implicare socială;– Mediul înconjurător: viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie;– Progres și schimbare: ocupații și profesiuni de viitor, invenții și descoperiri;– Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: radioul și televiziunea, internetul:– Relații interpersonale: relații între tineri, călătorii;– Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități importante;– Obiceiuri și tradiții: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiționale, activități specifice sărbătorilor tradiționale;– Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți, filme, muzica italiană;– Elemente culturale ale spațiului italian: Referințe istorice. Începuturile literaturii italiene. Evul Mediu, Începuturile Renașterii - principalele etape și răspândirea modelului renascentist (secolul al XII - lea, al XIII - lea, al XIV - lea, al XV - lea);– Elemente culturale ale spațiului italian: Referințe istorice. Renașterea. Umanismul. Reforma și Controreforma. Clasicismul. Barocul. Începuturile Iluminismului, (secolul al XV - lea, al XVI - lea, începuturile secolului al XVII - lea);– Elemente culturale ale spațiului italian: Romantismul. Verismul.     NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.      +  Programa de examen Disciplina Limba și literatura ucraineană maternă
    Examenul național de bacalaureat
    (anul școlar 2020-2021)      +  Tip program: Profil Real și PedagogicI. LITERATURAII. GRAMATICAIII. LITERATURĂ PENTRU COPII - PROFIL PEDAGOGIC - NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe și nu vizează conținutul unui manual anume.      +  LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ (PROFIL TEOLOGIC ȘI PEDAGOGIC)I. OKUMA - ANLAMA– Bir olay yazisini anlamli bir șekilde okuyabilme;– Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme;– Metin icinde cumleyi taniyabilme;– Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme;– Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme;– Paragraf ve paragraftaki dușunceyi kavrayabilme;– Bir șiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek;– Bir șiirin șekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme;– Olay yazilarinda sebep-sonuc ilișkisini kavrayabilmek;– Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kișiler);– Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme;– Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme;– Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek;– Bir metindeki olaylari karșilaștirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme;– Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem...);– Okunan bir yazidaki sebep-sonuc ilișkilerini kavrayabilme;– Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme.II. ANLATIMA) SOZLU ANLATIM; B) YAZILI ANLATIM– Dogru ve duzgun konușabilmek;– Turkte derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek;– Bir tartișmaya katilabilmek;– Gorulen veya yașanan olaylarla ilgili duygu ve dușuncelerini anlatip, yazabilmek;– Atasozlerini, ozdeyișleri ve deyimleri aciklayabilmek;– Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek;– Ozel mektup, iș mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek;– Paragraflardaki dușunceleri aciklayabilmek;– Olay veya kiși tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili);– Topluluk karșisinda aciș konușmasi, kapaniș konușmasi yapabilmek;– Yazilarim uygun bir plana gore geliștirebilmek;– Okuduklanndan notlar alabilmek;– Konușmalarini uygun bir plana gore geliștirebilmek;– Kompozisyon ceșitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek.III. DIL BILGISI (GRAMER) KONULARIA) SES BILGISI– Tuirkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek;– Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek;– Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek;– Unsuzlerin benzeșmesi kuralini kavrayabilmek;– Unlu dușmesi kuralini kavrayabilmek;– Sureksiz sert unsuzlerin yumușamasi kuralim kavrayabilmek;– Turkce'de bașta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek;– Seslerin birleșmesini, hece ve hece ceșitlerini kavrayabilmek.B) KELIME BILGISI– Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek: Isimler ve isimlerin yapilari; Isim tamlamalari; Isim ceșitleri; Sifatlar ve sifatlann yapilari; Sifatlarin ceșitleri; Sifat tamlamalari; Zamirler ve zamirlerin yapilari; Zamirlerin ceșitleri.C) CUMLE BILGISI– Anlamlarina gore cumle ceșitlerini kavrayabilmek Olumlu cumleler; Olumsuz cumleler; Soru cumleleri; Unlem cumleleri; Șart cumleleri.– Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek Basit cumle; Bileșik cumle; Sirali cumle, bagli cumle; Sirali -bagli cumle.– Cumlenin ogelerini kavrayabilmek Ozne; Yuklem; Zarf tumleci; Dolayli tumlec; Belirtili nesne; Belirtisiz nesne.D) ANLAM BILGISI– Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gercek anlami; Kelimelerin mecaz anlami; Kelimelerin terim anlami; Kelimelerin deyim anlami; Zit anlamli kelimeler; Eș anlamli kelimeler.E) YAPI BILGISI EKLER Yapim ekleri; Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri); Basit kelime; Turemiș kelime; Bileșik kelime;F) EDEBÎ BILGILER– Yazi turlerini kavrayabilmek; Roman ve roman ceșitleri; Hikaye; Masal; Tiyatro ve ceșitleri; Șiir ve șiir ceșitleri; Gezi yazilari.– Edebiyatinin tanimi ve konusu;– Șiirle ilgili bilgiler;– Halk edebiyati ve ozellikleri;– Halk edebiyati nazim șekilleri;G) IMLA VE NOKTALAMA– Buyuk harflerin imlasi;– Ozel isimlerin imlasi;– Eklerin imlasi;– Yabanci kelimelerin imlasi; Nokta; Virgul; Noktali virgule; Tirnak ișareti; Iki nokta; Soru ișareti; Unlem ișareti. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.  +  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ BACALAUREAT 2021  +  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ Examenul național de bacalaureat reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului liceal. În cadrul examenului național de bacalaureat Matematica are statut de disciplină obligatorie în funcție de filieră, profil și specializare. Astfel, programele de examen se diferențiază, în funcție de filiera, profilul și specializarea absolvite, în: ● programa M_mate-info pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică și pentru filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică; ● programa M_șt-nat pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii; ● programa M_tehnologic pentru filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse naturale și protecția mediului, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale; ● programa M_pedagogic pentru filiera vocațională, profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare. Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.  +  PROGRAMA M mate-info Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică  +  COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI  +  CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea. în limbaj cotidian sau în probleme de matematică, a unor noțiuni specifice logicii matematice și teoriei mulțimilor2. Utilizarea proprietăților operațiilor algebrice ale numerelor, a estimărilor și aproximărilor în contexte variate3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real și utilizarea unor algoritmi pentru optimizarea calculelor cu numere reale4. Deducerea unor rezultate și verificarea acestora utilizând inducția matematică sau alte raționamente logice5. Redactarea rezolvării unei probleme, corelând limbajul uzual cu cel al logicii matematice și al teoriei mulțimilor6. Transpunerea unei situații-problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatuluiMulțimi și elemente de logică matematică• Mulțimea numerelor reale: operații algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos, partea întreagă, partea fracționară a unui număr real; operații cu intervale de numere reale• Propoziție, predicat, cuantificatori; operații logice elementare (negație, conjuncție, disjuncție, implicație, echivalență); raționament prin reducere la absurd• Inducția matematică
    1. Recunoașterea unor corespondențe care sunt funcții, șiruri, progresii2. Utilizarea unor modalități variate de descriere a funcțiilor în scopul caracterizării acestora3. Descrierea unor șiruri/funcții utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare și raționamentul inductiv4. Caracterizarea unor șiruri folosind diverse reprezentări (formule, grafice) sau proprietăți algebrice ale acestora5. Analizarea unor valori particulare în vederea determinării formei analitice a unei funcții definite pe N prin raționament de tip inductiv6. Transpunerea unor situații-problemă în limbaj matematic utilizând funcții definite pe NȘiruri• Modalități de a defini un șir, șiruri mărginite, șiruri monotone• Șiruri particulare: progresii aritmetice, progresii geometrice, formula termenului general în funcție de un termen dat și rație, suma primilor n termeni ai unei progresii• Condiția ca n numere să fie în progresie aritmetică sau geometrică, pentru n ≥ 3
    1. Identificarea valorilor unei funcții folosind reprezentarea grafică a acesteia2. Caracterizarea egalității a două funcții prin utilizarea unor modalități variate de descriere a funcțiilor3. Operarea cu funcții reprezentate în diferite moduri și caracterizarea calitativă a acestor reprezentări4. Caracterizarea unor proprietăți ale funcțiilor numerice prin utilizarea graficelor acestora și a ecuațiilor asociate5. Deducerea unor proprietăți ale funcțiilor numerice prin lectură grafică6. Analizarea unor situații practice și descrierea lor cu ajutorul funcțiilorFuncții; lecturi grafice• Reper cartezian, produs cartezian; reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulțimi numerice; condiții algebrice pentru puncte aflate în cadrane; drepte în plan de forma x = m sau y = m, cu m ϵ R• Funcția: definiție, exemple, exemple de corespondențe care nu sunt funcții, modalități de a descrie o funcție, lecturi grafice. Egalitatea a două funcții, imaginea unei mulțimi printr-o funcție, graficul unei funcții, restricții ale unei funcții• Funcții numerice F = {f : D→R, D⊆ R}; reprezentarea geometrică a graficului: intersecția cu axele de coordonate, intersecția graficelor a două funcții, rezolvări grafice ale unor ecuații și inecuații de forma f(x) = g(x), (≤, <, >, ≥); proprietăți ale funcțiilor numerice introduse prin lectură grafică: mărginire, monotonie; alte proprietăți: paritate/imparitate, simetria graficului față de drepte de forma x = m, m ϵ R, periodicitate• Compunerea funcțiilor; exemple pe funcții numerice
    1. Recunoașterea funcției de gradul I descrisă în moduri diferite2. Utilizarea unor metode algebrice și grafice pentru rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și sistemelor3. Descrierea unor proprietăți desprinse din reprezentarea grafică a funcției de gradul I sau din rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și sistemelor4. Exprimarea legăturii între funcția de gradul I și reprezentarea ei geometrică5. Interpretarea graficului funcției de gradul I utilizând proprietățile algebrice ale funcției6. Modelarea unor situații concrete prin utilizarea ecuațiilor și/sau a inecuațiilor, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatuluiFuncția de gradul I• Definiție; reprezentarea grafică a funcției f : R→R, f(x) = ax + b, unde a, b ϵ R, intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f(x) = 0 • Interpretarea grafică a proprietăților algebrice ale funcției: monotonia și semnul funcției• Inecuații de forma ax + b ≤ 0 (<, >, ≥) studiate pe R sau pe intervale de numere reale• Sisteme de inecuații de gradul I
    1. Diferențierea, prin exemple, a variației liniare de cea pătratică2. Completarea unor tabele de valori pentru trasarea graficului funcției de gradul al II-lea3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului funcției de gradul al II-lea (prin puncte semnificative)4. Exprimarea proprietăților unei funcții prin condiții algebrice sau geometrice5. Utilizarea relațiilor lui Viete pentru caracterizarea soluțiilor ecuației de gradul al II-lea și pentru rezolvarea unor sisteme de ecuații6. Utilizarea funcțiilor în rezolvarea unor probleme și în modelarea unor proceseFuncția de gradul al II-lea• Reprezentarea grafică a funcției f : R→ R, f(x) = ax^2 + bx + c, cu a, b, c ϵ R și a ≠ 0 intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f(x) = 0, simetria față de drepte de forma x = m, cu m ϵ R• Relațiile lui Viete. rezolvarea sistemelor deforma{x + y = s{xy = p,cu s, p ∈ R
    1. Recunoașterea corespondenței dintre seturi de date și reprezentări grafice2. Determinarea unor funcții care verifică anumite condiții precizate3. Utilizarea unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și pentru reprezentarea grafică a soluțiilor acestora4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiții algebrice; exprimarea prin condiții algebrice a unor reprezentări grafice5. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru determinarea sau aproximarea soluțiilor ecuației asociate funcției de gradul al II-lea6. Interpretarea informațiilor conținute înreprezentări grafice prin utilizarea de estimări, aproximări și strategii de optimizareInterpretarea geometrică a proprietăților algebrice ale funcției de gradul al II-lea• Monotonie, punct de extrem, vârful parabolei• Poziționarea parabolei față de axa Ox, semnul funcției, inecuații de forma ax^2+bx+c ≤ 0 (≥, <, >), a, b, c ϵ R și a ≠ 0, studiate pe R sau pe intervale de numere reale, interpretare geometrică: imagini ale unor intervale (proiecțiile unor porțiuni de parabolă pe axa Oy)
    1. Identificarea unor elemente de geometrie vectorială în diferite contexte2. Transpunerea unor operații cu vectori în contexte geometrice date3. Utilizarea operațiilor cu vectori pentru a descrie o problemă practică4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie configurații geometrice5. Identificarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică să verifice cerințe date6. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea unor probleme de fizicăVectori în plan• Segment orientat, vectori, vectori coliniari• Operații cu vectori: adunarea (regula triunghiului. regula paralelogramului), proprietăți ale operației de adunare; înmulțirea cu un scalar, proprietăți ale înmulțirii cu un scalar; condiția de coliniaritate, descompunerea după doi vectori necoliniari
    1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăților unor configurații geometrice în plan2. Caracterizarea sintetică sau/și vectorială a unei configurații geometrice date3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor de coliniaritate, concurență sau paralelism4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea vectorială (și invers) într-o configurație geometrică dată5. Interpretarea coliniarității, concurenței sau paralelismului în relație cu proprietățile sintetice sau vectoriale ale unor configurații geometrice6. Analizarea comparativă a rezolvărilor vectorială și sintetică ale aceleiași problemeColiniaritate, concurență, paralelism - calcul vectorial în geometria plană• Vectorul de poziție a unui punct• Vectorul de poziție a punctului care împarte un segment orientat într-un raport dat
    1. Identificarea legăturilor între coordonate unghiulare, coordonate metrice și coordonate carteziene pe cercul trigonometric2. Calcularea unor măsuri de unghiuri și arce utilizând relații trigonometrice3. Determinarea măsurii unor unghiuri și a lungimii unor segmente utilizând relații metrice4. Caracterizarea unor configurații geometrice plane utilizând calculul trigonometrie5. Determinarea unor proprietăți ale funcțiilor trigonometrice prin lecturi grafice6. Optimizarea calculului trigonometric prin alegerea adecvată a formulelorElemente de trigonometrie• Cercul trigonometric, definirea funcțiilor trigonometrice: sin: [0,2π] → [-1,1],cos: [0,2π]→ [-1,1], tg:[0,π]/{π/2} → R, ctg:(0,π) → R• Definirea funcțiilor trigonometrice:sin : R → [-1,1], cos : R → [-1,1], tg : R / D → R, cu D = {π/2+ kπ | k ∈ Z},ctg : R / D → R, cu D = {kπ | k ∈ Z}• Reducerea la primul cadran; formule trigonometrice: sin(a + b), sin(a - b), cos(a + b), cos(a - b), sin 2a, cos 2a, sin a + sin b, sin a - sin b, cos a + cos b, cos a - cos b (transformarea sumei în produs)
    1. Identificarea unor metode posibile în rezolvarea problemelor de geometrie2. Aplicarea unor metode diverse pentru determinarea unor distanțe, a unor măsuri de unghiuri și a unor arii3. Prelucrarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia4. Analizarea unor configurații geometrice pentru alegerea algoritmilor de rezolvare5. Aplicarea unor metode variate pentru optimizarea calculelor de distanțe, de măsuri de unghiuri și de arii6. Modelarea unor configurații geometrice utilizând metode vectoriale sau sinteticeAplicații ale trigonometrici și ale produsului scalar în geometria plană• Produsul scalar a doi vectori: definiție, proprietăți. Aplicații: teorema cosinusului, condiții de perpendicularitate, rezolvarea triunghiului dreptunghic• Aplicații vectoriale și trigonometrice în geometrie: teorema sinusurilor, rezolvarea triunghiurilor oarecare• Calcularea razei cercului înscris și a razei cercului circumscris în triunghi, calcularea lungimilor unor segmente importante din triunghi, calcularea unor arii
      +  CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate în algebră și a formei de scriere a unui număr real în contexte specifice 2. Determinarea echivalenței între forme diferite de scriere a unui număr, compararea și ordonarea numerelor reale 3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu numere reale sau complexe pentru optimizarea unor calcule și rezolvarea de ecuații 4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real sau complex în funcție de contexte în vederea optimizării calculelor 5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor 6. Determinarea unor analogii între proprietățile operațiilor cu numere reale sau complexe scrise în forme variate și utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuațiiMulțimi de numere • Numere reale: proprietăți ale puterilor cu exponent rațional, irațional și real ale unui număr pozitiv nenul, aproximări raționale pentru numere reale • Radical de ordin n ( n ∈ N și n ≥ 2) dintr- un număr, proprietăți ale radicalilor • Noțiunea de logaritm, proprietăți ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operația de logaritmare • Mulțimea С. Numere complexe sub formă algebrică, modulul unui număr complex, conjugatul unui număr complex, operații cu numere complexe • Rezolvarea în С a ecuației de gradul al doilea având coeficienți reali; ecuații bipătrate având coeficienți reali
    1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcții 2. Prelucrarea informațiilor ilustrate prin graficul unei funcții în scopul deducerii unor proprietăți algebrice ale acesteia (monotonie, semn, bijectivitate, inversabilitate, convexitate) 3. Utilizarea de proprietăți ale funcțiilor în trasarea graficelor și în rezolvarea de ecuații 4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete și reprezentarea prin grafice a unor funcții care descriu situații practice 5. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a proprietăților algebrice ale funcțiilor 6. Utilizarea echivalenței dintre bijectivitate și inversabilitate în trasarea unor grafice și în rezolvarea unor ecuații algebrice și trigonometriceFuncții și ecuații• Funcția putere cu exponent natural: f : R → D, f(x) = x^n, n ∈ N, n ≥ 2 și funcția radical: f : D → R , f(x) = ⁿ√x, n ∈ N și n ≥ 2, unde D = [0,+ ∞) pentru n par și D = R pentru n impar • Funcția exponențială: f : R → (0,+∞),f(x) = a^x, a ∈ (0,+∞), a ≠ 1 și funcția logaritmică: f : (0,+∞) → R, f(x) = logₐx, a ∈ (0,+∞), a ≠ 1• Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; funcții inversabile: definiție, proprietăți grafice, condiția necesară și suficientă ca o funcție să fie inversabilă• Funcții trigonometrice directe și inverse• Rezolvări de ecuații folosind proprietățile funcțiilor:1. Ecuații care conțin radicali de ordinul 2 sau de ordinul 32. Ecuații exponențiale, ecuații logaritmice3. Ecuații trigonometrice:sin x = a, cos x = a, a ∈ [-1,1],tg x = a, ctg x = a, a ∈ R,sin f(x) = sin g(x), cos f(x) = cos g(x),tg f(x) = tg g(x), ctg f(x) = ctg g(x)
    1. Diferențierea problemelor în funcție de numărul de soluții admise 2. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situații-problemă date 3. Utilizarea unor formule combinatoriale în raționamente de tip inductiv 4. Exprimarea, în moduri variate, a caracteristicilor unor probleme în scopul simplificării modului de numărare 5. Interpretarea unor situații-problemă având conținut practic cu ajutorul funcțiilor și a elementelor de combinatorică 6. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor situații practice în scopul optimizării rezultatelorMetode de numărare• Mulțimi finite. Numărul funcțiilor f : A → B, unde A și B sunt mulțimi finite• Permutări- numărul de mulțimi ordonate care se obțin prin ordonarea unei mulțimi finite cu n elemente- numărul funcțiilor bijective f : A → B, unde A și B sunt mulțimi finite• Aranjamente- numărul submulțimilor ordonate cu câte k elemente, k ≤ n, care se pot forma cu cele n elemente ale unei mulțimi finite- numărul funcțiilor injective f : A → B, unde A și B sunt mulțimi finite• Combinări - numărul submulțimilor cu câte k elemente, unde 0 ≤ k ≤ n, ale unei mulțimi finite cu n elemente. Proprietăți: formula combinărilor complementare, numărul tuturor submulțimilor unei mulțimi cu n elemente• Binomul lui Newton
    1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situații concrete 2. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar, al graficelor și al diagramelor 3. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar, statisticii sau probabilităților pentru analiza de caz 4. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice 5. Analizarea și interpretarea unor situații practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice 6. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicției comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situații studiateMatematici financiare • Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi, TVA • Interpretarea datelor statistice prin parametri de poziție: medii • Evenimente aleatoare egal probabile, operații cu evenimente, probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile
    1. Descrierea unor configurații geometrice analitic sau utilizând vectori 2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relațiilor de paralelism și de perpendicularitate 3. Utilizarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia și calcularea unor distanțe și a unor arii 4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configurații geometrice 5. Interpretarea perpendicularității în relație cu paralelismul și minimul distanței 6. Modelarea unor configurații geometrice analitic,sintetic sau vectorialGeometrie • Reper cartezian în plan, coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumei a doi vectori, coordonatele produsului dintre un vector și un număr real, coordonate carteziene ale unui punct din plan, distanța dintre două puncte în plan • Ecuația unei drepte care trece prin două puncte, panta unei drepte, ecuația unei drepte care trece printr-un punct și are pantă dată • Condiții de paralelism, condiții de perpendicularitate a două drepte din plan; calcularea unor distanțe și a unor arii
      +  CLASA a XI-a - 4 ore/săpt.
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea unor situații practice concrete,care necesită asocierea unui tabel de date cureprezentarea matriceală a unui proces specificdomeniului economic sau tehnic2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentareamatriceală a unui proces3. Aplicarea algoritmilor de calcul în situațiipractice4. Rezolvarea unor ecuații și sisteme utilizândalgoritmi specifici5. Stabilirea unor condiții de existență și/sau compatibilitate a unor sisteme și identificareaunor metode adecvate de rezolvare a acestora6. Optimizarea rezolvării unor probleme sausituații-problemă prin alegerea unor strategii șimetode adecvateELEMENTE DE CALCUL MATRICEAL ȘISISTEME DE ECUAȚII LINIAREMatrice• Matrice, mulțimi de matrice• Operații cu matrice: adunarea matricelor.înmulțirea unei matrice cu un scalar, înmulțireamatricelor; proprietățiDeterminanți• Determinant de ordin n, proprietățiSisteme de ecuații liniare• Matrice inversabile din Mn(С), n≤ 4• Ecuații matriceale• Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute,sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice• Studiul compatibilității și rezolvarea sistemelor:proprietatea Kroneker-Capelli, proprietateaRouche
    1. Caracterizarea unor șiruri și a unor funcțiiutilizând reprezentarea geometrică a unor cazuriparticulare2. Interpretarea unor proprietăți ale șirurilor și alealtor funcții cu ajutorul reprezentărilor grafice3. Aplicarea unor algoritmi specifici calcululuidiferențial în rezolvarea unor probleme șimodelarea unor procese4. Exprimarea cu ajutorul noțiunilor de limită,continuitate, derivabilitate, monotonie, a unorproprietăți cantitative și/sau calitative ale uneifuncții5. Studierea unor funcții din punct de vedere cantitativ și/sau calitativ utilizând diverseprocedee: majorări sau minorări pe un intervaldat, proprietăți algebrice și de ordine alemulțimii numerelor reale în studiul calitativlocal, utilizare a reprezentării grafice a uneifuncții pentru verificarea unor rezultate și/saupentru identificarea unor proprietăți 6. Explorarea unor proprietăți cu caracter localși/sau global ale unor funcții utilizândreprezentarea grafică, continuitatea sauderivabilitateaELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂLimite de funcții• Noțiuni elementare despre mulțimi de puncte pedreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăți.dreapta încheiată, simbolurile +∞ și -∞• Funcții reale de variabilă reală: funcțiapolinomială, funcția rațională, funcția putere,funcția radical, funcția logaritm, funcțiaexponențială, funcții trigonometrice directe șiinverse• Limita unui șir utilizând vecinătăți, șiruriconvergente• Monotonie, mărginire, limite; proprietatea lui Weierstrass.Exemple semnificative: [a^n](n),[n^a](n), [[1+1/n]^n](n), numărul e; limita șirului[[1+u(n)]^1/n](n), u(n) → 0, u(n) ≠ 0, pentru orice număr natural n• Operații cu șiruri care au limită• Limite de funcții: interpretarea grafică a limiteiunei funcții într-un punct utilizând vecinătăți,limite laterale• Calculul limitelor pentru funcțiile studiate;cazuri exceptate la calculul limitelor de funcții:0/0, ∞/∞, ∞-∞, 0∙∞, 1^∞, ∞^0, 0^0• Asimptotele graficului funcțiilor studiate:asimptote verticale, orizontale și obliceContinuitate• Continuitatea unei funcții într-un punct aldomeniului de definiție, funcții continue,interpretarea grafică a continuității unei funcții,studiul continuității în puncte de pe dreapta realăpentru funcțiile studiate, operații cu funcțiicontinue• Proprietatea lui Darboux. semnul unei funcțiicontinue pe un interval de numere reale, studiulexistenței soluțiilor unor ecuații în RDerivabilitate• Tangenta la o curbă, derivata unei funcțiiîntr-un punct, funcții derivabile, operații cu funcții derivabile, calculul derivatelor de ordin I și al II-lea pentru funcțiile studiate• Proprietățile funcțiilor derivabile pe un interval:puncte de extrem ale unei funcții, teorema luiFermat, teorema lui Rolle, teorema lui Lagrangeși interpretarea lor geometrică, corolarulteoremei lui Lagrange referitor la derivata uneifuncții într-un punct• Rolul derivatei I în studiul funcțiilor: monotonia funcțiilor, puncte de extrem• Rolul derivatei a II-a în studiul funcțiilor:concavitate, convexitate, puncte de inflexiune• Regulile lui l'HospitalReprezentarea grafică a funcțiilor• Reprezentarea grafică a funcțiilor• Rezolvarea grafică a ecuațiilor, utilizareareprezentării grafice a funcțiilor în determinarea numărului de soluții ale unei ecuații
      +  CLASA a XII-a - 4 ore/săpt.
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea proprietăților operațiilor cu care este înzestrată o mulțime 2. Evidențierea asemănărilor și a deosebirilor dintre proprietățile unor operații definite pe mulțimi diferite 3.1. Determinarea și verificarea proprietăților structurilor algebrice, inclusiv verificarea faptului că o funcție dată este morfism sau izomorfism 4. Utilizarea unor proprietăți ale operațiilor în calcule specifice unei structuri algebrice 5.1. Utilizarea unor proprietăți ale structurilor algebrice în rezolvarea unor probleme de aritmetică 6.1. Transferarea, între structuri izomorfe, a datelor inițiale și a rezultatelor, pe baza proprietăților operațiilorELEMENTE DE ALGEBRĂ Grupuri • Lege de compoziție, proprietăți, parte stabilă a unei mulțimi în raport cu o lege de compoziție dată • Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de matrice, grupuri de permutări, grupul aditiv al claselor de resturi modulo n • Subgrup • Grup finit, ordinul unui element • Morfism, izomorfism de grupuri Inele și corpuri • Inel, exemple: inele numerice (Z,Q, R, С), Zn, inele de matrice • Corp, exemple: corpuri numerice (Q, R, С), Zp, p prim • Morfisme de inele și de corpuri
    1. Identificarea legăturilor dintre o funcție continuă și derivata sau primitiva acesteia 2. Identificarea unor metode de calcul ale integralelor, prin realizarea de legături cu regulide derivare 3. Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integrale definite 4. Explicarea opțiunilor de calcul al integralelor definite, în scopul optimizării soluțiilor 5. Folosirea proprietăților unei funcții continue, pentru calcularea integralei acesteia pe un interval [a,b] 6.1.Utilizarea proprietăților de monotonie a integralei în estimarea valorii unei integrale definite și în probleme cu conținut practic 6.2. Modelarea comportării unei funcții prin utilizarea primitivelor saleELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ Primitive • Primitivele unei funcții definite pe un interval. Integrala nedefinită a unei funcții, proprietăți aleintegralei nedefinite, liniaritate. Primitive uzuale Integrala definită • Diviziuni ale unui interval [a,b], norma unei diviziuni, sistem de puncte intermediare, sume Riemann, interpretare geometrică. Definiția integrabilității unei funcții pe un interval [a,b] • Proprietăți ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de integrare. • Formula Leibniz - Newton • Integrabilitatea funcțiilor continue, teorema de medie, teorema de existență a primitivelor unei funcții continue • Metode de calcul al integralelor definite: integrarea prin părți, integrarea prin schimbare de variabilă. Calculul integralelor de formab∫P(x)/Q(x) dx, grad Q≤4aprin metoda descompunerii în fracții simple
      +  PROGRAMA M_șt-nat Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii  +  COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI  +  CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea, în limbaj cotidian sau în probleme de matematică, a unor noțiuni specifice logicii matematice și teoriei mulțimilor2. Utilizarea proprietăților operațiilor algebrice ale numerelor, a estimărilor și aproximărilor în contexte variate3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real și utilizarea unor algoritmi pentru optimizarea calculelor cu numere reale4. Deducerea unor rezultate și verificarea acestora utilizând inducția matematică sau alte raționamente logice5. Redactarea rezolvării unei probleme, corelând limbajul uzual cu cel al logicii matematice și al teoriei mulțimilor6. Transpunerea unei situații-problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatuluiMulțimi și elemente de logică matematică• Mulțimea numerelor reale: operații algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos, partea întreagă, partea fracționară a unui număr real; operații cu intervale de numere reale• Propoziție, predicat, cuantificatori; operații logice elementare (negație, conjuncție, disjuncție, implicație, echivalență), raționament prin reducere la absurd• Inducția matematică
    1. Recunoașterea unor corespondențe care sunt funcții, șiruri, progresii2. Utilizarea unor modalități variate de descriere a funcțiilor în scopul caracterizării acestora3. Descrierea unor șiruri/funcții utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare și raționamentul inductiv4. Caracterizarea unor șiruri folosind diverse reprezentări (formule, grafice) sau proprietăți algebrice ale acestora5. Analizarea unor valori particulare în vederea determinării formei analitice a unei funcții definite pe N prin raționament de tip inductiv6. Transpunerea unor situații-problemă în limbaj matematic utilizând funcții definite pe NȘiruri• Modalități de a defini un șir, șiruri mărginite, șiruri monotone• Șiruri particulare: progresii aritmetice, progresii geometrice, formula termenului general în funcție de un termen dat și rație, suma primilor n termeni ai unei progresii• Condiția ca n numere să fie în progresie aritmetică sau geometrică, pentru n ≥ 3
    1. Identificarea valorilor unei funcții folosind reprezentarea grafică a acesteia2. Caracterizarea egalității a două funcții prin utilizarea unor modalități variate de descriere a funcțiilor3. Operarea cu funcții reprezentate în diferite moduri și caracterizarea calitativă a acestor reprezentări4. Caracterizarea unor proprietăți ale funcțiilor numerice prin utilizarea graficelor acestora și a ecuațiilor asociate5. Deducerea unor proprietăți ale funcțiilor numerice prin lectură grafică6. Analizarea unor situații practice și descrierea lor cu ajutorul funcțiilorFuncții; lecturi grafice• Reper cartezian, produs cartezian; reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulțimi numerice; condiții algebrice pentru puncte aflate în cadrane; drepte în plan de forma x = m sau у = m, cu m ∈ R• Funcția: definiție, exemple, exemple de corespondențe care nu sunt funcții, modalități de a descrie o funcție, lecturi grafice. Egalitatea a două funcții, imaginea unei mulțimi printr-o funcție, graficul unei funcții, restricții ale unei funcții• Funcții numerice F = {f : D → R, D ⊆ R};reprezentarea geometrică a graficului: intersecția cu axele de coordonate, intersecția graficelor a două funcții, rezolvări grafice ale unor ecuații și inecuații de forma f(x) = g(x), (≤, <, >, ≥) ; proprietăți ale funcțiilor numerice introduse prin lectură grafică: mărginire, monotonie; alte proprietăți: paritate/imparitate, simetria graficului față de drepte de forma x = m, m ∈ R, periodicitate• Compunerea funcțiilor; exemple pe funcții numerice
    1. Recunoașterea funcției de gradul I descrisă în moduri diferite2. Utilizarea unor metode algebrice și grafice pentru rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și sistemelor3. Descrierea unor proprietăți desprinse din reprezentarea grafică a funcției de gradul I sau din rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și sistemelor4. Exprimarea legăturii între funcția de gradul I și reprezentarea ei geometrică5. Interpretarea graficului funcției de gradul I utilizând proprietățile algebrice ale funcției6. Modelarea unor situații concrete prin utilizarea ecuațiilor și/sau a inecuațiilor, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatuluiFuncția de gradul I• Definiție; reprezentarea grafică a funcției f : R → R , f(x) = ax + b , unde a, b ∈ R, intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f(x) = 0• Interpretarea grafică a proprietăților algebrice ale funcției: monotonia și semnul funcției; • Inecuații de forma ax + b ≤ 0 (<, >, ≥) studiate pe R sau pe intervale de numere reale• Sisteme de inecuații de gradul I
    1. Diferențierea, prin exemple, a variației liniare de cea pătratică2. Completarea unor tabele de valori pentru trasarea graficului funcției de gradul al II-lea3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului funcției de gradul al II-lea (prin puncte semnificative)4. Exprimarea proprietăților unei funcții prin condiții algebrice sau geometrice5. Utilizarea relațiilor lui Viete pentru caracterizarea soluțiilor ecuației de gradul al II-lea și pentru rezolvarea unor sisteme de ecuații6. Utilizarea funcțiilor în rezolvarea unor probleme și în modelarea unor proceseFuncția de gradul al II-lea• Reprezentarea grafică a funcției f : R → R, f(x) = ax^2 + bx + c , cu a, b, c ∈ R și a ≠ 0, intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f(x) = 0 , simetria față de drepte de forma x = m, cu m ∈ R• Relațiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de forma{x + y = s{xy = p,cu s,p ∈ R
    1. Recunoașterea corespondenței dintre seturi de date și reprezentări grafice2. Determinarea unor funcții care verifică anumite condiții precizate3. Utilizarea unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și a sistemelor de ecuații și pentru reprezentarea grafică a soluțiilor acestora4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiții algebrice; exprimarea prin condiții algebrice a unor reprezentări grafice5. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru determinarea sau aproximarea soluțiilor ecuației asociate funcției de gradul al II-lea6. Interpretarea informațiilor conținute în reprezentări grafice prin utilizarea de estimări, aproximări și strategii de optimizareInterpretarea geometrică a proprietăților algebrice ale funcției de gradul al II-lea• Monotonie, punct de extrem, vârful parabolei• Poziționarea parabolei față de axa Ox, semnul funcției, inecuații de forma ax^2 + bx + c ≤ 0 , (≥, <, >), a, b, c ∈ R, a ≠ 0, studiate pe R sau pe intervale de numere reale, interpretare geometrică: imagini ale unor intervale (proiecțiile unor porțiuni de parabolă pe axa Oy)
    1. Identificarea unor elemente de geometrie vectorială în diferite contexte2. Transpunerea unor operații cu vectori în contexte geometrice date3. Utilizarea operațiilor cu vectori pentru a descrie o problemă practică4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie configurații geometrice5. Identificarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică să verifice cerințe date6. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea unor probleme de fizicăVectori în plan• Segment orientat, vectori, vectori coliniari• Operații cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), proprietăți ale operației de adunare; înmulțirea cu un scalar, proprietăți ale înmulțirii cu un scalar; condiția de coliniaritate, descompunerea după doi vectori necoliniari
    1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăților unor configurații geometrice în plan2. Caracterizarea sintetică sau/și vectorială a unei configurații geometrice date3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor de coliniaritate, concurență sau paralelism4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea vectorială (și invers) într-o configurație geometrică dată5. Interpretarea coliniarității, concurenței sau paralelismului în relație cu proprietățile sintetice sau vectoriale ale unor configurații geometrice6. Analizarea comparativă a rezolvărilor vectorială și sintetică ale aceleiași problemeColiniaritate, concurență, paralelism - calcul vectorial în geometria plană• Vectorul de poziție a unui punct• Vectorul de poziție a punctului care împarte un segment orientat într-un raport dat
    1. Identificarea legăturilor între coordonate unghiulare, coordonate metrice și coordonate carteziene pe cercul trigonometric2. Calcularea unor măsuri de unghiuri și arce utilizând relații trigonometrice3. Determinarea măsurii unor unghiuri și a lungimii unor segmente utilizând relații metrice4. Caracterizarea unor configurații geometrice plane utilizând calculul trigonometric5. Determinarea unor proprietăți ale funcțiilor trigonometrice prin lecturi grafice6. Optimizarea calculului trigonometric prin alegerea adecvată a formulelorElemente de trigonometrie• Cercul trigonometric, definirea funcțiilor trigonometrice:sin : [0,2π] → [-1,1],cos:[0,2π] → [-1,1], tg:[0,π] / {π/2} → R,ctg:(0,π) → R• Definirea funcțiilor trigonometrice: sin : R → [-1,1], cos : R → [-1,1], tg : R / D → R, cu D = {π/2 + kπ | k ∈ Z}, ctg: R / D → R, cu D = {kπ / k ∈ Z}• Reducerea la primul cadran; formule trigonometrice: sin(a + b), sin(a - b), cos(a + b), cos(a - b), sin 2a, cos 2a, sin a + sin b, sin a - sin b, cos a + cos b, cos a - cos b (transformarea sumei în produs)
    1. Identificarea unor metode posibile în rezolvarea problemelor de geometrie2. Aplicarea unor metode diverse pentru determinarea unor distanțe, a unor măsuri de unghiuri și a unor arii3. Prelucrarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia4. Analizarea unor configurații geometrice pentrualegerea algoritmilor de rezolvare5. Aplicarea unor metode variate pentru optimizarea calculelor de distanțe, de măsuri de unghiuri și de arii6. Modelarea unor configurații geometrice utilizând metode vectoriale sau sinteticeAplicații ale trigonometrici și ale produsului scalar în geometria plană• Produsul scalar a doi vectori: definiție, proprietăți. Aplicații: teorema cosinusului, condiții de perpendicularitate, rezolvarea triunghiului dreptunghic• Aplicații vectoriale și trigonometrice în geometrie: teorema sinusurilor, rezolvareatriunghiurilor oarecare • Calcularea razei cercului înscris și a razei cercului circumscris în triunghi, calcularea lungimilor unor segmente importante din triunghi, calcularea unor arii
      +  CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate în algebră și a formei de scriere a unui număr real în contexte specifice 2. Determinarea echivalenței între forme diferite de scriere a unui număr, compararea și ordonarea numerelor reale 3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu numere reale sau complexe pentru optimizarea unor calcule și în rezolvarea de ecuații 4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real sau complex în funcție de contexte în vederea optimizării calculelor 5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor 6. Determinarea unor analogii între proprietățile operațiilor cu numere reale sau complexe scrise în forme variate și utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuațiiMulțimi de numere • Numere reale: proprietăți ale puterilor cu exponent rațional, irațional și real ale unui număr pozitiv nenul, aproximări raționale pentru numere reale • Radical de ordin n ( n ∈ N și n ≥ 2) dintr- un număr, proprietăți ale radicalilor • Noțiunea de logaritm, proprietăți ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operația de logaritmare • Mulțimea C. Numere complexe sub formă algebrică, modulul unui număr complex, conjugatul unui număr complex, operații cu numere complexe • Rezolvarea în С a ecuației de gradul al doilea având coeficienți reali: ecuații bipătrate cu coeficienți reali
    1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcții 2. Prelucrarea informațiilor ilustrate prin graficul unei funcții în scopul deducerii unor proprietăți algebrice ale acesteia (monotonie, semn, bijectivitate, inversabilitate, convexitate) 3. Utilizarea de proprietăți ale funcțiilor în trasarea graficelor și rezolvarea de ecuații 4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete și reprezentarea prin grafice a unor funcții care descriu situații practice 5. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a proprietăților algebrice ale funcțiilor 6. Utilizarea echivalenței dintre bijectivitate și inversabilitate în trasarea unor grafice și în rezolvarea unor ecuații algebrice și trigonometriceFuncții și ecuații• Funcția putere cu exponent natural: f : R → D, f(x) = x^n, n ∈ N și n ≥ 2 și funcția radical: f : D → R, f(x) = ⁿ√x, n ∈ N și n ≥ 2 , unde D = [0,+∞) pentru n par și D = R pentru n impar• Funcția exponențială: f : R → (0, +∞), f(x) = a^x, a ∈ (0, +∞), a ≠ 1 și funcția logaritmică: f : (0, +∞) → R, f(x) = logₐx, a ∈ (0,+∞), a ≠ 1• Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; funcții inversabile: definiție, proprietăți grafice, condiția necesară și suficientă ca o funcție să fie inversabilă• Funcții trigonometrice directe și inverse• Rezolvări de ecuații folosind proprietățile funcțiilor:1. Ecuații care conțin radicali de ordinul 2 sau de ordinul 32. Ecuații exponențiale, ecuații logaritmice3. Ecuații trigonometrice:sin x = a, cos x = a, a ∈ [-1,1], tg x = a, ctg x = a, a ∈ R,sin f(x) = sin g(x), cos f(x) = cos g(x), tg f(x) = tg g(x), ctg f(x) = ctg g(x)
    1. Diferențierea problemelor în funcție de numărul de soluții admise 2. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situații-problemă date 3. Utilizarea unor formule combinatoriale în raționamente de tip inductiv 4. Exprimarea, în moduri diferite, a caracteristicilor unor probleme în scopul simplificării modului de numărare 5. Interpretarea unor situații-problemă având conținut practic cu ajutorul funcțiilor și a elementelor de combinatorică 6. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor situații practice în scopul optimizării rezultatelorMetode de numărare• Mulțimi finite. Numărul funcțiilor f : A → B, unde A și B sunt mulțimi finite• Permutări- numărul de mulțimi ordonate care se obțin prin ordonarea unei mulțimi finite cu n elemente- numărul funcțiilor bijective f : A → B, unde A și B sunt mulțimi finite• Aranjamente- numărul submulțimilor ordonate cu câte k elemente fiecare, k ≤ n, care se pot forma cu cele n elemente ale unei mulțimi finite- numărul funcțiilor injective f : A → B, unde A și B sunt mulțimi finite• Combinări - numărul submulțimilor cu câte k elemente, unde 0 ≤ k ≤ n, ale unei mulțimi finite cu n element; proprietăți: formula combinărilor complementare, numărul submulțimilor unei mulțimi cu n elemente• Binomul lui Newton
    1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situații concrete 2. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar, al graficelor și al diagramelor 3. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar, statisticii sau probabilităților pentru analiza de caz 4. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice 5. Analizarea și interpretarea unor situații practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice 6. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicției comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situații studiateMatematici financiare • Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi, TVA • Interpretarea datelor statistice prin parametri de poziție: medii • Evenimente aleatoare egal probabile, operații cu evenimente, probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile
    1. Descrierea unor configurații geometrice analitic sau utilizând vectori 2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relațiilor de paralelism și de perpendicularitate 3. Utilizarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia și calcularea unor distanțe și a unor arii 4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configurații geometrice 5. Interpretarea perpendicularității în relație cu paralelismul și minimul distanței 6. Modelarea unor configurații geometrice analitic, sintetic sau vectorialGeometrie • Reper cartezian în plan, coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector și un număr real, coordonate carteziene ale unui punct din plan, distanța dintre două puncte în plan • Ecuația unei drepte care trece prin două puncte, panta unei drepte, ecuația unei drepte care trece printr-un punct și are pantă dată • Condiții de paralelism, condiții de perpendicularitate a două drepte din plan; calcularea unor distanțe și a unor arii
      +  CLASA a XI-a - 3 ore/săpt.
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea unor situații practice concrete, care necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces specific domeniului economic sau tehnic2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces3. Aplicarea algoritmilor de calcul cu matrice în situații practice4. Rezolvarea unor sisteme utilizând algoritmi specifici5. Stabilirea unor condiții de existență și/sau compatibilitate a unor sisteme și identificarea unor metode adecvate de rezolvare a acestora6. Optimizarea rezolvării unor probleme sau situații-problemă prin alegerea unor strategii și metode adecvateELEMENTE DE CALCUL MATRICEAL ȘISISTEME DE ECUAȚII LINIAREMatrice• Matrice, mulțimi de matrice• Operații cu matrice: adunarea matricelor, înmulțirea unei matrice cu un scalar, înmulțirea matricelor, proprietățiDeterminanți• Determinantul unei matrice pătratice de ordin cel mult 3, proprietățiSisteme de ecuații liniare• Matrice inversabile din ─Mn(C), n =2,3• Ecuații matriceale• Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar; metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare
    1. Caracterizarea unor funcții utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare2. Interpretarea unor proprietăți ale funcțiilor cu ajutorul reprezentărilor grafice3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferențial în rezolvarea unor probleme4. Exprimarea cu ajutorul noțiunilor de limită, continuitate, derivabilitate, monotonie, a unor proprietăți cantitative și/sau calitative ale unei funcții5. Utilizarea reprezentării grafice a unei funcții pentru verificarea unor rezultate și pentru identificarea unor proprietăți6. Determinarea unor optimuri situaționale prin aplicarea calculului diferențial în probleme practiceElemente de analiză matematicăLimite de funcții• Noțiuni elementare despre mulțimi de puncte pe dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăți, dreapta încheiată, simbolurile +∞ și -∞• Limite de funcții: interpretarea grafică a limitei unei funcții într-un punct utilizând vecinătăți, limite laterale• Calculul limitelor pentru funcția de gradul I, funcția de gradul al II-lea, funcția logaritmică, exponențială, funcția putere ─(n = 2,3), funcția radical ─(n = 2,3), funcția raport de două funcții cu grad cel mult 2; cazuri exceptate la calculul limitelor de funcții:0/0, ∞/∞, 0 ∙ ∞• Asimptotele graficului funcțiilor studiate: asimptote verticale, orizontale și obliceFuncții continue• Continuitatea unei funcții într-un punct al domeniului de definiție, funcții continue, interpretarea grafică a continuității unei funcții, operații cu funcții continue• Proprietatea lui Darboux, semnul unei funcții continue pe un interval de numere realeFuncții derivabile• Tangenta la o curbă. Derivata unei funcții într-un punct, funcții derivabile• Operații cu funcții derivabile, calculul derivatelor de ordin I și al II-lea pentru funcțiile studiate• Regulile lui I’Hospital pentru cazurile 0/0, ∞/∞Studiul funcțiilor cu ajutorul derivatelor• Rolul derivatelor de ordin I și de ordinul al II-lea în studiul funcțiilor: monotonie, puncte deextrem, concavitate, convexitate• Reprezentarea grafică a funcțiilor
      +  CLASA a XII-a - 3 ore/săpt.
    Competențe specificeConținuturi
    1. Recunoașterea structurilor algebrice, a mulțimilor de numere și de matrice 2.1. Identificarea unei structuri algebrice prin verificarea proprietăților acesteia 2.2. Determinarea și verificarea proprietăților unei structuri 3.1.Verificarea faptului că o funcție dată este morfism sau izomorfism 4. Explicarea modului în care sunt utilizate, în calcule specifice, proprietățile operațiilor unei structuri algebrice 5.1.Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea de probleme practice 6.1.Exprimarea unor probleme practice, folosind structuri algebriceELEMENTE DE ALGEBRĂ Grupuri • Lege de compoziție, proprietăți • Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de matrice, grupul aditiv al claselor de resturi modulo n • Morfism și izomorfism de grupuri Inele și corpuri • Inel, exemple: inele numerice (Z, Q, R, С ), Zn, inele de matrice • Corp, exemple: corpuri numerice (Q, R, С), Zp, p prim
    1. Identificarea legăturilor dintre o funcție continuă și derivata sau primitiva acesteia 2. Stabilirea unor proprietăți ale calculului integral, prin analogie cu proprietăți ale calculului diferențial 3. Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integrale definite 4. Explicarea opțiunilor de calcul al integralelor definite, în scopul optimizării soluțiilor 5. Folosirea proprietăților unei funcții continue, pentru calcularea integralei acesteia pe un interval [a, b] 6. Aplicarea calculului diferențial sau integral în probleme practiceELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ Primitive • Primitivele unei funcții definite pe un interval. Integrala nedefinită a unei funcții continue, proprietatea de liniaritate a integralei nedefinite. Primitive uzuale Integrala definită • Definirea integralei Riemann a unei funcții continue prin formula Leibniz-Newton • Proprietăți ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de integrare • Metode de calcul al integralelor definite: integrarea prin părți, integrarea prin schimbare de variabilă. Calculul integralelor de formab∫P(x)/Q(x) dx, grad Q≤4aprin metoda descompunerii în fracții simple
      +  PROGRAMA M_ tehnologic Filiera tehnologică, profilul servicii, toate calificările profesionale, profilul resurse naturale și protecția mediului, toate calificările profesionale, profilul tehnic, toate calificările profesionale  +  COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI  +  CLASA a IX-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme de matematică a unor noțiuni specifice logicii matematice și teoriei mulțimilor2. Reprezentarea adecvată a mulțimilor și a operațiilor logice în scopul identificării unor proprietăți ale acestora3. Alegerea și utilizarea de algoritmi pentru efectuarea unor operații cu numere reale, cu mulțimi, cu propoziții/predicate4. Deducerea unor rezultate și verificarea acestora utilizând inducția matematică sau alte raționamente logice5. Redactarea rezolvării unei probleme, corelând limbajul uzual cu cel al logicii matematice și al teoriei mulțimilor6. Transpunerea unei situații-problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatuluiMulțimi și elemente de logică matematică• Mulțimea numerelor reale: operații algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos; operații cu intervale de numere reale• Propoziție, predicat, cuantificatori; operații logice elementare (negație, conjuncție, disjuncție, implicație, echivalență)• Inducția matematică
    1. Recunoașterea unor corespondențe care sunt șiruri, progresii aritmetice sau geometrice2. Calcularea valorilor unor șiruri care modelează situații practice în scopul caracterizării acestora3. Alegerea și utilizarea unor modalități adecvate de calculare a elementelor unui șir4. Interpretarea grafică a unor relații provenite din probleme practice5. Analizarea datelor în vederea aplicării unor formule de recurență sau a raționamentului de tip inductiv în rezolvarea problemelor6. Analizarea și adaptarea scrierii termenilor unui șir în funcție de contextȘiruri• Modalități de a descrie un șir; șiruri particulare: progresii aritmetice, progresii geometrice, determinarea termenului general al unei progresii; suma primilor n termeni ai unei progresii• Condiția ca n numere să fie în progresie aritmetică sau geometrică, pentru n ≥ 3
    1. Identificarea valorilor unei funcții folosind reprezentarea grafică a acesteia2. Determinarea soluțiilor unor ecuații, inecuații utilizând reprezentările grafice3. Alegerea și utilizarea unei modalități adecvate de reprezentare grafică în vederea evidențierii unor proprietăți ale funcțiilor4. Exprimarea monotoniei unei funcții prin condiții algebrice sau geometrice5. Reprezentarea geometrică a graficului unei funcții prin puncte și aproximarea acestuia printr-o curbă continuă6. Deducerea unor proprietăți ale funcțiilor numerice prin lectură graficăFuncții; lecturi grafice• Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulțimi numerice; condiții algebrice pentru puncte aflate în cadrane; drepte în plan de forma x = m sau de forma y = m, m ∈ R• Funcția: definiție, exemple, exemple de corespondențe care nu sunt funcții, modalități de a descrie o funcție, egalitatea a două funcții, imaginea unei funcții• Funcții numerice f:I→R, I interval de numere reale; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului, intersecția graficului cu axele de coordonate, intersecția graficelor a două funcții, interpretarea grafică a unor ecuații de forma f(x)=g(x); proprietăți ale funcțiilor numerice introduse prin lectură grafică: mărginire, monotonie, paritate/imparitate (simetria graficului față de axa Oy sau origine), periodicitate • Compunerea funcțiilor; exemple de funcții numerice
    1. Recunoașterea funcției de gradul I descrisă în moduri diferite2. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilor3. Descrierea unor proprietăți desprinse din reprezentarea grafică a funcției de gradul I sau din rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilor4. Exprimarea legăturii între funcția de gradul I și reprezentarea ei geometrică5. Interpretarea graficului funcției de gradul I utilizând proprietățile algebrice ale funcției6. Rezolvarea cu ajutorul funcțiilor a unei situații- problemă și interpretarea rezultatuluiFuncția de gradul I• Definiție; reprezentarea grafică a funcțieif : R → R , f(x) = ax + b, unde a, b ∈ R , intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f(x) = 0• Interpretarea grafică a proprietăților algebrice ale funcției: monotonie, semnul funcției• Inecuații de forma ax + b ≤ 0,(<, >, ≥), a, b ∈ R studiate pe R
    1. Diferențierea, prin exemple, a variației liniare de cea pătratică2. Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului funcției de gradul al II-lea3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului funcției de gradul al II-lea (prin puncte semnificative)4. Exprimarea proprietăților unei funcții prin condiții algebrice sau geometrice5. Utilizarea relațiilor lui Viete pentru caracterizarea soluțiilor ecuației de gradul al II-lea și pentru rezolvarea unor sisteme de ecuații6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuațiiFuncția de gradul al II-lea• Reprezentarea grafică a funcției f : R → R, f(x) = ax^2 + bx + c , a, b, c ∈ R , a ≠ 0, intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f(x) = 0 , simetria față de drepte de forma x = m, cu m ∈ R• Relațiile lui Viete, rezolvarea sistemelor de forma { x + y = s { xy = p, cu s, p ∈ R
    1. Recunoașterea corespondenței dintre seturi de date și reprezentări grafice2. Reprezentarea grafică a unor date diverse în vederea comparării variației lor3. Aplicarea formulelor de calcul și a lecturii grafice pentru rezolvarea de ecuații și de inecuații4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiții algebrice; exprimarea prin condiții algebrice a unor reprezentări grafice5. Determinarea unor relații între condiții algebrice date și graficul funcției de gradul al II-lea6. Utilizarea monotoniei și a punctelor de extrem în optimizarea rezultatelor unor probleme practiceInterpretarea geometrică a proprietăților algebrice ale funcției de gradul al II-lea• Monotonie; punct de extrem, vârful parabolei, interpretare geometrică• Poziționarea parabolei față de axa Ox , semnul funcției, inecuații de forma ax^2 + bx + c ≤ 0 (≥, <, >) , cu a, b, c ∈ R , a ≠ 0 , interpretare geometrică
    1. Identificarea unor elemente de geometrie vectorială în diferite contexte2. Aplicarea regulilor de calcul pentru determinarea caracteristicilor unor segmente orientate pe configurații date3. Utilizarea operațiilor cu vectori pentru a descrie configurații geometrice date4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru adescrie anumite configurații geometrice5. Identificarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică să verifice cerințe date6. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea unor probleme din domenii conexeVectori în plan• Segment orientat, vectori, vectori coliniari• Operații cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), proprietăți ale operației de adunare; înmulțirea cu un scalar, proprietăți ale înmulțirii cu un scalar; condiția de coliniaritate, descompunerea după doivectori necolineari
    1. Identificarea elementelor necesare pentru calcularea unor lungimi de segmente și a unor măsuri de unghiuri2. Utilizarea unor tabele și formule pentru calcule în trigonometrie și în geometrie3. Determinarea măsurii unor unghiuri și a lungimii unor segmente utilizând relații metrice4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometrici și geometriei a unor probleme practice5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea triunghiului oarecare6. Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute prin rezolvarea unor probleme practiceTrigonometrie și aplicații ale trigonometrici în geometrie• Rezolvarea triunghiului dreptunghic• Cercul trigonometric, definirea funcțiilor trigonometrice: sin:[0,2 π ] → [-1,1],cos:[0,2 π] → [-1,1], tg:[0,π] / {π/2} → R,ctg:(0,π) → R• Definirea funcțiilor trigonometrice: sin: R→ [-1,1], cos: R → [-1,1],tg: R/ D → R ,cu D = {π/2 + kπ | k ∈ Z},ctg: R / D→R, cu D = {kπ | k ∈ Z}• Reducerea la primul cadran; formule trigonometrice: sin(a + b) , sin(a - b),cos(a + b), cos(a - b), sin 2a, cos 2a,.• Modalități de calcul a lungimii unui segment și a măsurii unui unghi: teorema sinusurilor și teorema cosinusului
      +  CLASA a X-a - 3ore/săpt. (TC+CD)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate în algebră și a formei de scriere a unui număr real în contexte specifice 2. Compararea și ordonarea numerelor reale utilizând metode variate 3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri, radicali, logaritmi în contexte variate 4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real în vederea optimizării calculelor 5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor 6. Determinarea unor analogii între proprietățile operațiilor cu numere reale scrise în forme variate și utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuațiiMulțimi de numere • Numere reale: proprietăți ale puterilor cu exponent rațional, irațional și real ale unui număr pozitiv nenul • Media aritmetică, media ponderată, media geometrică, media armonică • Radical unui număr (dc ordin sau de ordin 3), proprietăți ale radicalilor • Noțiunea de logaritm, proprietăți ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operația de logaritmare • Mulțimea С. Numere complexe sub formă algebrică, modulul unui număr complex, conjugatul unui număr complex, operații cu numere complexe; rezolvarea în С a ecuației de gradul al doilea având coeficienți reali
    1. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcții 2. Prelucrarea informațiilor ilustrate prin graficul unei funcții în scopul deducerii unor proprietăți ale acesteia (monotonie, semn, bijectivitate, inversabilitate, continuitate, convexitate) 3. Utilizarea de proprietăți ale funcțiilor în trasarea graficelor și în rezolvarea de ecuații4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete și reprezentarea prin grafice a unor funcții care descriu situații practice 5. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a proprietăților algebrice ale funcțiilor 6. Utilizarea echivalenței dintre bijectivitate și inversabilitate în trasarea unor grafice și în rezolvarea unor ecuații algebriceFuncții și ecuații• Funcția putere: f : R → R, f(x) = x^n, n ∈ N și n ≥ 2 și funcția radical: f : D → R, f(x) = ⁿ√x, ─n=2,3 , unde D = [0,+∞) pentru n par și D = R pentru n impar• Funcția exponențială: f : R → (0, +∞), f(x) = a^x, a ∈ (0, +∞), a ≠ 1 și funcția logaritmică: f : (0, +∞) → R, f(x) = logₐx, a ∈ (0,+∞), a ≠ 1• Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; funcții inversabile: definiție, proprietăți grafice, condiția necesară și suficientă ca o funcție să fie inversabilă• Funcții trigonometrice directe și inverse• Rezolvări de ecuații folosind proprietățile funcțiilor:- Ecuații care conțin radicali de ordinul 2 sau de ordinul 3 - Ecuații exponențiale, ecuații logaritmice, utilizarea unor substituții care conduc la rezolvarea de ecuații algebrice
    1. Diferențierea problemelor în funcție de numărul de soluții admise 2. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situații-problemă date 3. Utilizarea unor formule combinatoriale în raționamente de tip inductiv 4. Exprimarea caracteristicilor unor probleme în scopul simplificării modului de numărare 5. Interpretarea unor situații-problemă având conținut practic, cu ajutorul elementelor de combinatorică 6. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor probleme în scopul optimizării rezultatelorMetode de numărare • Mulțimi finite: permutări, aranjamente, combinări, numărul submulțimilor unei mulțimi cu n elemente
    1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situații concrete 2. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar, a graficelor și a diagramelor 3. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar, statisticii sau probabilităților pentru analiza de caz 4. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice, probabilistice a unor probleme practice 5. Analizarea și interpretarea unor situații practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice 6. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicției comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situații studiateMatematici financiare • Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi, TVA • Interpretarea datelor statistice prin lectura reprezentărilor grafice • Evenimente aleatoare egal probabile; probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile
    1. Descrierea unor configurații geometrice analitic sau utilizând vectori 2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relațiilor de paralelism 3. Utilizarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia și calcularea unor distanțe și a unor arii 4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configurații geometrice5. Interpretarea perpendicularității în relație cu paralelismul și minimul distanței 6. Modelarea unor configurații geometrice analitic, sintetic sau vectorialGeometrie • Reper cartezian în plan, coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector și un număr real, coordonate carteziene ale unui punct din plan, distanța dintre două puncte în plan • Ecuația unei drepte care trece prin două puncte, panta unei drepte, ecuația unei dreptecare trece printr-un punct și are pantă dată • Condiții de paralelism, condiții de perpendicularitate a două drepte în plan; linii importante în triunghi, calcularea unor distanțe și a unor arii
      +  CLASA a XI-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea unor situații practice concrete, care necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces specific domeniului economic sau tehnic 2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces 3. Aplicarea algoritmilor de calcul cu matrice în situații practice 4. Rezolvarea unor sisteme utilizând algoritmi specifici 5. Stabilirea unor condiții de existență și/sau compatibilitate a unor sisteme și identificarea unor metode adecvate de rezolvare a acestora 6. Optimizarea rezolvării unor probleme sau situații-problemă prin alegerea unor strategii și metode adecvateELEMENTE DE CALCUL MATRICEAL ȘI SISTEME DE ECUAȚII LINIARE Matrice • Matrice, mulțimi de matrice • Operații cu matrice: adunarea matricelor, înmulțirea unei matrice cu un scalar, înmulțirea matricelor, proprietăți Determinanți • Determinantul unei matrice pătratice de ordin cel mult 3, proprietăți Sisteme de ecuații liniare • Matrice inversabile din ─Mn(R), n =2,3 • Ecuații matriceale • Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar; metoda lui Cramer de rezolvare a sistemelor liniare
    1. Caracterizarea unor funcții utilizând reprezentarea geometrică a unor cazuri particulare 2. Interpretarea unor proprietăți ale funcțiilor cu ajutorul reprezentărilor grafice 3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferențial în rezolvarea unor probleme 4. Exprimarea cu ajutorul noțiunilor de limită, continuitate, derivabilitate, monotonie, a unor proprietăți cantitative și calitative ale unei funcții 5. Utilizarea reprezentării grafice a unei funcții pentru verificarea unor rezultate și pentru identificarea unor proprietăți 6. Determinarea unor optimuri situaționale prin aplicarea calculului diferențial în probleme practiceELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ Limite de funcții • Noțiuni elementare despre mulțimi de puncte pe dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăți, dreapta încheiată, simbolurile +∞ și -∞ • Limite de funcții: interpretarea grafică a limitei unei funcții într-un punct utilizând vecinătăți, limite laterale • Calculul limitelor pentru funcția de gradul I, funcția de gradul al II-lea, funcția logaritmică, exponențială, funcția putere ─(n = 2,3), funcția radical ─(n = 2,3), funcția raport de două funcții cu grad cel mult 2; cazuri exceptate la calculul limitelor de funcții: 0/0, ∞/∞, 0 ∙ ∞• Asimptotele graficului funcțiilor studiate: asimptote verticale, orizontale și oblice Funcții continue • Continuitatea unei funcții într-un punct al domeniului de definiție, funcții continue, interpretarea grafică a continuității unei funcții, operații cu funcții continue • Proprietatea lui Darboux, semnul unei funcții continue pe un interval de numere reale Funcții derivabile • Tangenta la o curbă. Derivata unei funcții într-un punct, funcții derivabile • Operații cu funcții derivabile, calculul derivatelor de ordin I și de ordinul al II-leapentru funcțiile studiate• Regulile lui l'Hospital pentru cazurile 0/0, ∞/∞Studiul funcțiilor cu ajutorul derivatelor • Rolul derivatei de ordin I și de ordinul al II-lea în studiul funcțiilor: monotonie, puncte de extrem, concavitate, convexitate• Reprezentarea grafică a funcțiilor
      +  CLASA a XII-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Recunoașterea structurilor algebrice, a mulțimilor de numere și de matrice 2.1. Identificarea unei structuri algebrice prin verificarea proprietăților acesteia 2.2. Determinarea și verificarea proprietăților unei structuri algebrice 3.1. Verificarea faptului că o funcție dată este morfism sau izomorfism 4. Explicarea modului în care sunt utilizate, în calcule specifice, proprietățile operațiilor unei structuri algebrice 5.1. Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea unor probleme practice 6.1. Exprimarea unor probleme practice, folosind structuri algebriceELEMENTE DE ALGEBRĂ Grupuri • Lege de compoziție, proprietăți • Grup, exemple: grupuri numerice, grupul aditiv al claselor de resturi modulo n • Morfism și izomorfism de grupuriInele și corpuri • Inel, exemple: inele numerice (Z,Q, R, С ), Zn • Corp, exemple: corpuri numerice (Q, R, С),Zp, p prim
    1. Identificarea legăturilor dintre o funcție continuă și derivată sau primitivă acesteia 2. Stabilirea unor proprietăți ale calculului integral, prin analogie cu proprietăți ale calculului diferențial 3. Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integrale definite 4. Explicarea opțiunilor de calcul al integralelor definite, în scopul optimizării soluțiilor 5. Folosirea proprietăților unei funcții continue, pentru calcularea integralei acesteia pe un interval [a, b] 6. Aplicarea calculului diferențial sau integral în probleme practiceELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ Primitive• Primitivele unei funcții definite pe un interval. Integrala nedefinită a unei funcții continue, proprietatea de liniaritate a integralei nedefinite. Primitive uzuale Integrala definită • Definirea integralei Riemann a unei funcții continue prin formula Leibniz - Newton • Proprietăți ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de integrare • Metode de calcul al integralelor definite: integrarea prin părți, integrarea prin schimbare de variabilă. Calculul integralelor de formab∫P(x)/Q(x) dx, grad Q≤2a
      +  PROGRAMA M_pedagogic Filiera vocațională, profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare  +  COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI  +  CLASA a IX-a - 2 ore/săpt. (TC)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a unor noțiuni specifice logicii matematice și/sau a teoriei mulțimilor 2. Transcrierea unui enunț în limbajul logicii matematice sau al teoriei mulțimilor 3. Utilizarea reprezentărilor grafice (diagrame, reprezentări pe axă), a tabelelor de adevăr, pentru efectuarea unor operații 4. Explicitarea caracteristicilor unor mulțimi folosind limbajul logicii matematice 5. Redactarea rezolvării unor probleme, corelând limbajul uzual cu cel al logicii matematice și/sau al teoriei mulțimilor 6. Transpunerea unei situații cotidiene în limbaj matematic, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatuluiMulțimi și elemente de logică matematică • Mulțimea numerelor reale: operații algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos; operații cu intervale de numere reale • Propoziție, predicat, cuantificatori; operații logice elementare (negație, conjuncție, disjuncție, implicație, echivalență)
    1. Recunoașterea unor corespondențe care sunt șiruri, progresii aritmetice sau geometrice 2. Reprezentarea în diverse moduri a unor corespondențe, șiruri în scopul caracterizării acestora 3. Identificarea unor formule de recurență pe bază de raționamente de tip inductiv 4. Exprimarea caracteristicilor unor șiruri folosind diverse reprezentări (formule, diagrame, grafice) 5. Deducerea unor proprietăți ale șirurilor folosind diferite reprezentări sau raționamente de tip inductiv 6. Asocierea unei situații-problemă cu un model matematic de tip șir, progresie aritmetică sau geometricăȘiruri • Modalități de a descrie un șir; șiruri particulare: progresii aritmetice, progresii geometrice, determinarea termenului general al unei progresii; suma primilor n termeni ai unei progresii
    1. Identificarea valorilor unei funcții folosind reprezentarea grafică a acesteia 2. Identificarea unor puncte semnificative de pe graficul unei funcții 3. Folosirea unor proprietăți ale funcțiilor pentru completarea graficului unei funcții pare, impare sau periodice 4. Exprimarea proprietăților unor funcții pe baza lecturii grafice 5. Reprezentarea graficului prin puncte și aproximarea acestuia printr-o curbă continuă 6. Deducerea unor proprietăți ale funcțiilor numerice prin lectură graficăFuncții; lecturi grafice • Reper cartezian, produs cartezian, reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulțimi numerice; condiții algebrice pentru puncte aflate în cadrane; drepte în plan de forma x = m sau de forma у = m, m ∈ R• Funcția: definiție, exemple, exemple de corespondențe care nu sunt funcții, modalități de a descrie o funcție, lectură grafică; egalitatea a două funcții, imaginea unei funcții, graficul unei funcții • Funcții numerice f:I→R, I interval de numere reale; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului, intersecția graficului cu axele de coordonate, intersecția graficelor a două funcții, interpretarea grafică a unor ecuații de forma f(x) = g(x); proprietăți alefuncțiilor numerice introduse prin lectură grafică: mărginire, monotonie, paritate/imparitate (simetria graficului față de axa Oy sau față de origine), periodicitate
    1. Recunoașterea funcției de gradul I descrisă în moduri diferite 2. Identificarea unor metode grafice pentru rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilor 3. Descrierea unor proprietăți desprinse din rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și din reprezentarea grafică a funcției de gradul I 4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete ce se pot descrie prin funcții de gradul I, ecuații sau inecuații 5. Interpretarea cu ajutorul proporționalității a condițiilor pentru ca diverse date să fie caracterizate cu ajutorul unei funcții de gradul I 6. Rezolvarea cu ajutorul funcțiilor a unei situații- problemă și interpretarea rezultatuluiFuncția de gradul I• Definiție; reprezentarea grafică a funcției f : R → R , f(x) = ax + b, unde a, b ∈ R , intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f(x) = 0• Interpretarea grafică a proprietăților algebrice ale funcției: monotonie, semnul funcției• Inecuații de forma ax + b ≤0,(<, >, ≥), a, b ∈ R studiate pe R
    1. Diferențierea variației liniare/pătratice prin exemple 2. Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului 3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului (trasarea prin puncte semnificative) 4. Exprimarea proprietăților unei funcții prin condiții algebrice sau geometrice 5. Utilizarea relațiilor lui Viete pentru caracterizarea soluțiilor și rezolvarea unor sisteme 6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuațiiFuncția de gradul al II-lea• Reprezentarea grafică a funcției f : R → R, f(x) = ax^2 + bx + c , a, b, c ∈ R , a ≠ 0, intersecția graficului cu axele de coordonate, ecuația f(x) = 0 , simetria față de drepte de forma x = m, cu m ∈ R• Relațiile lui Viete, rezolvarea sistemelor de forma { x + y = s { xy = p, cu s, p ∈ R
    1. Recunoașterea corespondenței dintre seturi de date și reprezentări grafice 2. Reprezentarea grafică a unor date diverse în vederea comparării variației lor 3. Utilizarea lecturii grafice pentru rezolvarea de ecuații și de inecuații 4. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor condiții algebrice; exprimarea prin condiții algebrice a unor reprezentări grafice 5. Interpretarea unei configurații din perspectiva poziției unei parabole față de axa Ox 6. Utilizarea lecturilor grafice în vederea optimizării rezolvării unor probleme practiceInterpretarea geometrică a proprietăților algebrice ale funcției de gradul al II-lea• Monotonie; punct de extrem, vârful parabolei, interpretare geometrică• Poziționarea parabolei față de axa Ox , semnul funcției, inecuații de forma ax^2 + bx + c ≤ 0 (≥, <, >) , cu a, b, c ∈ R , a ≠ 0 , interpretare geometrică
    1. Identificarea unor elemente de geometrie vectorială în diferite contexte 2. Utilizarea rețelelor de pătrate pentru determinarea caracteristicilor unor segmente orientate pe configurații date 3. Efectuarea de operații cu vectori pe configurații geometrice date 4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie anumite configurații geometrice5. Identificarea condițiilor necesare pentru efectuarea operațiilor cu vectori 6. Aplicarea calculului vectorial în descrierea proprietăților unor configurații geometrice dateVectori în plan • Segment orientat, vectori, vectori coliniari • Operații cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), proprietăți ale operației de adunare, înmulțirea cu un scalar, proprietăți ale înmulțirii cu un scalar, condiția de coliniaritate, descompunerea după doi vectori necoliniari
    1. Descrierea sintetică sau vectorială a proprietăților unor configurații geometrice în plan 2. Reprezentarea prin intermediul vectorilor a unei configurații geometrice plane date 3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor sintetice în rezolvarea unor probleme de geometrie metrică 4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea vectorială (și invers) a unei configurații geometrice date 5. Determinarea condițiilor necesare pentru coliniaritate, concurență sau paralelism 6. Analizarea comparativă a rezolvărilor vectorială și sintetică ale aceleiași problemeColiniaritate, concurență, paralelism - calcul vectorial în geometria plană • Vectorul de poziție a unui punct • Vectorul de poziție a punctului care împarte un segment orientat într-un raport dat
    1. Identificarea elementelor necesare pentru calcularea unor lungimi de segmente și a unor măsuri de unghiuri 2. Utilizarea unor tabele și a unor formule pentru calcule în trigonometrie și în geometrie 3. Aplicarea teoremelor și a formulelor pentru determinarea unor măsuri (lungimi sau unghiuri) 4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometrici și/sau geometriei a unor probleme practice 5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea triunghiului dreptunghic/oarecare 6. Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute prin rezolvarea unor probleme practiceAplicații ale trigonometrici în geometrie • Rezolvarea triunghiului dreptunghic • Formulele (fără demonstrație): cos(180°- x) = -cos x; sin(180° - x) = sin x, unde 0° ≤ x ≤ 180° • Modalități de calcul a lungimii unui segment și a măsurii unui unghi: teorema sinusurilor și teorema cosinusului
      +  CLASA a X-a - 2ore/săpt. (TC)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de numere utilizate în algebră și a formei de scriere a unui număr real în contexte variate 2. Compararea și ordonarea numerelor reale utilizând metode variate 3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri, radicali și logaritmi în contexte variate 4. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real pentru optimizarea calculelor 5. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor 6. Analizarea validității unor afirmații prin utilizarea aproximărilor, a proprietăților sau a regulilor de calculNumere reale • Numere reale: proprietăți ale puterilor cu exponent rațional, irațional și real ale unui număr pozitiv nenul, aproximări raționale pentru numere reale • Radical dintr-un număr (ordin 2 sau ordin 3), proprietăți ale radicalilor • Noțiunea de logaritm, proprietăți ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operația de logaritmare
    1. Exprimarea relațiilor de tip funcțional în diverse moduri 2. Prelucrarea informațiilor ilustrate prin graficul unei funcții în scopul deducerii unor proprietăți algebrice ale acesteia (monotonie, bijectivitate, semn, convexitate) 3. Utilizarea de proprietăți ale funcțiilor în calcule și aproximări, prin metode diverse4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete ce se pot descrie printr-o funcție de o variabilă 5. Interpretarea unor probleme de calcul în vederea optimizării rezultatului 6. Utilizarea echivalenței dintre bijectivitate și inversabilitate în trasarea unor grafice și în rezolvarea unor ecuațiiFuncții și ecuații• Funcția putere: f : R → D, f(x) = x^n, n ∈ N și n ≥ 2 și funcția radical: f : D → R, f(x) = ⁿ√x, ─n=2,3 , unde D = [0,+∞) pentru n par și D = R pentru n impar• Funcția exponențială: f : R → (0, +∞), f(x) = a^x, a ∈ (0, +∞), a ≠ 1 și funcția logaritmică: f : (0, +∞) → R, f(x) = logₐx, a ∈ (0,+∞), a ≠ 1• Rezolvări de ecuații folosind proprietățile funcțiilor:- Ecuații care conțin radicali de ordinul 2 sau de ordinul 3 - Ecuații exponențiale, ecuații logaritmice, utilizarea unor substituții care conduc la rezolvarea de ecuații algebrice
    1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situații concrete 2. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar, al graficelor și al diagramelor 3. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar, statisticii sau probabilităților pentru analiza de caz 4. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice 5. Analizarea și interpretarea unor situații practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice 6. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicției comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situații studiateMatematici financiare • Probleme de numărare: permutări, aranjamente, combinări • Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi, TVA • Reprezentarea grafică a datelor statistice. Interpretarea datelor statistice • Probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile
    1. Descrierea unor configurații geometrice analitic sau utilizând vectori 2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relațiilor de paralelism și de perpendicularitate 3. Utilizarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor proprietăți ale acesteia și calcularea unor distanțe și a unor arii 4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configurații geometrice 5. Interpretarea perpendicularității în relație cu paralelismul și minimul distanței 6. Modelarea unor configurații geometrice analitic, sintetic sau vectorialGeometrie • Reper cartezian în plan, coordonatele unui vector în plan; coordonatele sumei vectoriale, coordonatele produsului dintre un vector și un număr real coordonate carteziene ale unui punct din plan, distanța dintre două puncte în plan • Ecuația dreptei care trece prin două puncte, panta unei drepte, ecuația unei drepte care trece printr-un punct și are pantă dată • Condiții de paralelism, condiții de perpendicularitate a două drepte din plan, calcularea unor distanțe și a unor arii
      +  CLASA a XI-a -1 oră/săpt. (TC)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Recunoașterea și diferențierea mulțimilor de numere și a structurilor algebrice 2. Identificarea unei structuri algebrice prin verificarea proprietăților acesteia 3. Compararea proprietăților algebrice sau aritmetice ale operațiilor definite pe diverse mulțimi în scopul identificării unor algoritmi 4. Exprimarea proprietăților mulțimilor înzestrate cu operații prin identificarea organizării structurale a acestora5. Utilizarea similarității operațiilor definite pemulțimi diferite în deducerea unor proprietăți algebriceStructuri algebrice • Legi de compoziție, proprietăți • Structuri algebrice: monoid, grup, inel, corp. Exemple: mulțimile N, Z, Zn,Q, R
      +  CLASA a XII-a - 1 oră/săpt. (TC)
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea unor situații practice concrete, care necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentarea sa matriceală 2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea matriceală a unui proces 3. Aplicarea, în situații practice, a algoritmilor de calcul cu matrice 4. Rezolvarea unor sisteme de ecuații liniare prin metoda Cramer 5. Stabilirea condițiilor ca o matrice să fie inversabilă și identificarea unor metode adecvate de rezolvare a ecuațiilor matricealeElemente de calcul matriceal și sisteme de ecuații liniare Matrice • Matrice, mulțimi de matrice • Operații cu matrice: adunarea matricelor, înmulțirea unei matrice cu un scalar, înmulțirea matricelor, proprietăți Determinanți • Determinantul unei matrice pătratice de ordin cel mult 3, proprietăți Sisteme de ecuații liniare • Matrice inversabile din ─Mn (R), n=2,3. Ecuații matriceale • Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare cu cel mult 3 necunoscute
      +  ISTORIE  +  COMPETENȚE DE EVALUAT1. Utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate1.1. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric1.2. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise1.3. Evidențierea relației cauză - efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice1.4. Formularea, în scris, a unor opinii referitoare la o temă de istorie2. Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice2.1. Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj2.2. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate3. Aplicarea principiilor și a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice3.1. Selectarea și comentarea surselor istorice pentru a susține/combate un punct de vedere3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor și proceselor istorice3.3. Analiza diversității sociale, culturale și de civilizație în istorie pornind de la sursele istorice4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor și a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale și spațiale relative la un subiect istoric4.2. Construirea de sinteze tematice  +  DOMENII DE CONȚINUT/CONȚINUTURI (clasa a XII-a)A. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.B. OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR1. Secolul XX - între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa.2. Constituțiile din România.C. STATUL ȘI POLITICA1. Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolele IX-XVIII).2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)3. România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste.D. RELAȚIILE INTERNAȚIONALE1. Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității.2. România și concertul european; de la "criza orientală" la marile alianțe ale secolului XX - cu excepția aspectelor referitoare la faptele istorice desfășurate după 1920 din acest conținut. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte nu vizează conținutul unui manual anume.  +  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FIZICĂI. STATUTUL DISCIPLINEI FIZICA are în cadrul examenului de bacalaureat național în anul școlar 2020 - 2021 statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă ca probă scrisă în conformitate cu filiera, profilul și specializarea absolvită. În intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învățământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru două dintre cele patru modulele (A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ). Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de Programele Școlare de Fizică în vigoare pentru absolvenții promoției 2021 și având în vedere următoarele principii:1. Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii care permit, în cadrul examenului de bacalaureat, o evaluare a atingerii competențelor de mai jos;2. Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri raționale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite;3. Numerotarea capitolelor și a temelor nu coincide cu cea din curriculum, dar formularea conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase;4. Elementele din Lista de termeni fac referire la noțiunile/cunoștințele care se pot regăsi în itemii subiectului de examen.5. Pornind de la competențele generale și specifice ale învățării fizicii s-a optat pentru un conținut diferențiat al programei de examen, în funcție de filieră și profil. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.II. COMPETENȚE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:1.1. definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material;1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;1.4. descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații.2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:2.1. selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;2.4. utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme.3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:3.1. identificarea fenomenelor fizice în situații din viața cotidiană;3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;3.3. selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;3.4. anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;3.5. descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii.4. Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:4.1. decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele;4.2. selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.III. ARII TEMATICE  +  Filiera teoretică - profilul real, Filiera vocațională - profilul militarA. MECANICA  +  CONȚINUTURI1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ1.1. Mișcare și repaus1.2. Principiul I1.3. Principiul al II-lea1.4. Principiul al III-lea1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir1.6. Legile frecării la alunecare2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică2.2. Teorema variației energiei cinetice a punctului material2.3. Energia potențială gravitațională2.4. Legea conservării energiei mecanice2.5. Teorema variației impulsului2.6. Legea conservării impulsului  +  LISTA DE TERMENI1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ ● viteză, vectorul viteză ● accelerație, vectorul accelerație ● modelul punctului material ● principiul inerției ● principiul fundamental al mecanicii clasice ● unitatea de măsură a forței ● principiul acțiunilor reciproce ● forțe de contact între corpuri ● legile frecării la alunecare ● legea lui Hooke, forța elastică ● forța de tensiune2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ ● lucrul mecanic, mărime de proces ● unitatea de măsură a lucrului mecanic ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic ● expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța de greutate în câmp gravitațional uniform, a lucrului mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare și a lucrului mecanic efectuat de forța elastică ● puterea mecanică ● unitatea de măsură a puterii în S.I. ● randamentul planului înclinat ● energia cinetică a punctului material ● teorema variației energiei cinetice a punctului material ● energia potențială ● variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului corp - Pământ ● energia mecanică, mărime de stare ● legea conservării energiei mecanice ● impulsul punctului material și a unui sistem de puncte material ● teorema variației impulsului ● legea conservării impulsuluiB. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ  +  CONȚINUTURI1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL4. MOTOARE TERMICE5. PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII  +  LISTA DE TERMENI1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ ● masă moleculară ● masă moleculară relativă ● cantitate de substanță ● masă molară ● volum molar ● numărul lui Avogadro ● echilibru termic ● corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII ● lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică ● energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare ● căldura, mărime de proces ● înveliș adiabatic ● principiul I al termodinamicii ● coeficienți calorici (relații de definiție, unități de măsură în SI) ● relația Robert - Mayer3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL ● energia internă a gazului ideal (monoatomic, diatomic, poliatomic) ● variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal (izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)4. MOTOARE TERMICE ● explicarea funcționării unui motor termic ● descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel - pe baza cărora funcționează motoarele termice ● randamentul unui motor termic5. PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII ● ciclul Carnot, randamentul ciclului CarnotC. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU  +  CONȚINUTURI1. CURENTUL ELECTRIC2. LEGEA LUI OHM3. LEGILE LUI KIRCHHOFF4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ  +  LISTA DE TERMENI1. CURENTUL ELECTRIC ● curentul electric ● intensitatea curentului electric ● unitatea de măsură a intensității curentului electric ● circuit electric simplu ● tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului2. LEGEA LUI OHM ● rezistența electrică ● legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul ● unitatea de măsură pentru rezistența electrică ● rezistența electrică a unui conductor liniar ● rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatură3. LEGILE LUI KIRCHHOFF ● rețeaua electrică ● nodul de rețea ● ochiul de rețea ● legile lui Kirchhoff4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE ● rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori ● rezistența electrică echivalentă și t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării scrie / paralel a mai multor generatoare electrice5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ ● expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp ● expresia energiei disipate în interiorul generatorului ● randamentul unui circuit electric simplu ● puterea electrică; relații ce caracterizează puterea electricăD. OPTICA  +  CONȚINUTURI1. OPTICA GEOMETRICĂ1.1. Reflexia și refracția luminii1.2. Lentile subțiri. Sisteme de lentile2. OPTICA ONDULATORIE2.1. Interferența2.2. Dispozitivul Young3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ3.1. Efect fotoelectric extern  +  LISTA DE TERMENI1. OPTICA GEOMETRICĂ ● reflexia luminii ● refracția luminii ● legile reflexiei ● legile refracției ● indicele de refracție ● punctele conjugate ● fasciculele paraxiale ● imaginile reale/virtuale ● lentila optică ● elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); ● convergența unei lentile subțiri ● formulele lentilelor subțiri ● imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subțiri ● sisteme de lentile2. OPTICA ONDULATORIE ● condiții de obținere a interferenței staționare ● lungimea de undă ● elementele componente ale dispozitivului Young ● franje de interferență ● diferența de drum optic ● condițiile de maxim, respectiv de minim de interferență ● interfranja3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ ● legile efectului fotoelectric extern ● ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuația lui Einstein ● interpretarea legilor efectului fotoelectric extern  +  Filiera tehnologică - profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediuluiA. MECANICA  +  CONȚINUTURI1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ1.1. Mișcare și repaus1.2. Principiul I1.3. Principiul al II-lea1.4. Principiul al III-lea1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir1.6. Legile frecării la alunecare2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică2.2. Teorema variației energiei cinetice a punctului material2.3. Energia potențială gravitațională2.4. Legea conservării energiei mecanice  +  LISTA DE TERMENI1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ ● viteză, vectorul viteză ● accelerație, vectorul accelerație ● modelul punctului material ● principiul inerției ● principiul fundamental al mecanicii clasice ● unitatea de măsură a forței ● principiul acțiunilor reciproce ● forțe de contact între corpuri ● legile frecării la alunecare ● legea lui Hooke, forța elastică ● forța de tensiune2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ ● lucrul mecanic, mărime de proces ● unitatea de măsură a lucrului mecanic ● expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța de greutate în câmp gravitațional uniform ● lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare ● puterea mecanică ● unitatea de măsură a puterii în S.I. ● randamentul planului înclinat ● energia cinetică a punctului material ● teorema variației energiei cinetice a punctului material ● energia potențială ● variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului corp - Pământ ● energia mecanică, mărime de stare ● legea conservării energiei mecaniceB. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ  +  CONȚINUTURI1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL4. MOTOARE TERMICE  +  LISTA DE TERMENI1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ ● masă moleculară ● masă moleculară relativă ● cantitate de substanță ● masă molară ● volum molar ● numărul lui Avogadro ● echilibru termic ● corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII ● lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică ● energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare ● căldura, mărime de proces ● înveliș adiabatic ● principiul I al termodinamicii ● coeficienți calorici (relații de definiție, unități de măsură în SI) ● relația Robert - Mayer3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL ● energia internă a gazului ideal (monoatomic, diatomic, poliatomic) ● variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal (izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)4. MOTOARE TERMICE ● explicarea funcționării unui motor termic ● descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel - pe baza cărora funcționează motoarele termiceC. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU  +  CONȚINUTURI1. CURENTUL ELECTRIC2. LEGEA LUI OHM3. LEGILE LUI KIRCHHOFF4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ  +  LISTA DE TERMENI1. CURENTUL ELECTRIC ● curentul electric ● intensitatea curentului electric ● unitatea de măsură a intensității curentului electric ● circuit electric simplu ● tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului2. LEGEA LUI OHM ● rezistența electrică ● legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul ● unitatea de măsură pentru rezistența electrică ● rezistența electrică a unui conductor liniar ● rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatură3. LEGILE LUI KIRCHHOFF ● rețeaua electrică ● nodul de rețea ● ochiul de rețea ● legile lui Kirchhoff4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE ● rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori ● rezistența electrică echivalentă și t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice identice5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ ● expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp ● expresia energiei disipate în interiorul generatorului ● randamentul unui circuit electric simplu ● puterea electrică; relații ce caracterizează puterea electricăD. OPTICA  +  CONȚINUTURI1. OPTICA GEOMETRICĂ1.1. Reflexia și refracția luminii1.2. Lentile subțiri. Sisteme de lentile2. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ2.1. Efect fotoelectric extern LISTA DE TERMENI1. OPTICA GEOMETRICĂ ● reflexia luminii ● refracția luminii ● legile reflexiei ● legile refracției ● indicele de refracție ● punctele conjugate ● fasciculele paraxiale ● imaginile reale/virtuale ● lentila optică ● elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); ● convergența unei lentile subțiri ● formulele lentilelor subțiri ● imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subțiri ● sisteme de lentile2. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ ● legile efectului fotoelectric extern ● ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuația lui Einstein ● interpretarea legilor efectului fotoelectric extern