ORDIN nr. 8 din 8 ianuarie 2021pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor
EMITENT
  • AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 21 ianuarie 2021



    Văzând Referatul de aprobare nr. 4.901/2.913/1.013 din 2.12.2020, întocmit de Direcția generală pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, Direcția generală control oficial și Direcția generală siguranța alimentelor din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012,(UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului, cu amendamentele ulterioare,ținând cont de prevederile art. 6^3 și ale art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 pentru organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,în baza prevederilor art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul art. 3 alin. (1) și (3), precum și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:  +  Articolul IOrdinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 și 303 bis din 20 aprilie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La anexa nr. 1, punctul 51 al notei se modifică și va avea următorul cuprins:51. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va stabilii modalitatea de realizare a inspecțiilor oficiale a exploatațiilor nonprofesionale, atât a celor înregistrate, cât și a celor neînregistrate în registrul național al exploatațiilor, în baza analizei rezultatelor obținute la inspecțiile din anul 2020. Până la finalizarea acestei analize, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor decide ca inspecțiile în fiecare exploatație nonprofesională cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor să se desfășoare cu respectarea procedurii aprobate de președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în perioada 1 februarie-31 mai.2. La anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1, punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIA A. Supravegherea în exploatațiile comerciale, cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 20/2018
    Exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinarExploatații comerciale de tip A
    12
    I. Supravegherea clinicăI. Supravegherea clinică
    1. Medicul de liberă practică împuternicit - când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor 2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnostic care stabilește proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe și criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, cu modificările ulterioare. Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sunt supuse, în mod regulat, dar nu mai puțin de o dată la patru luni, inspecțiilor efectuate de către DSVSA. Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sau livrează la abator porci pentru schimb intracomunitar cu carne de porc și produse din carne de porc vor respecta condițiile Deciziei 2013/764/UE de punere în aplicare a Comisiei din 13 decembrie 2013 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre, cu modificările și completările ulterioare.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor 2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei, cu modificările ulterioare.
    II. Supravegherea serologicăII. Supravegherea serologică
    1. pasivă Pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la scroafele care au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploatații. Rata de avorturi se calculează de către fiecare deținător de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate.1. pasivă - În vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat.
    2. activă* Se efectuează pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel: - în exploatațiile de creștere și îngrășare, de la toate categoriile de porci se prelevă probe cu asigurarea prevalenței de 5% și a confidenței de 95%, raportată la tot efectivul de animale; - în exploatațiile cu reproducție se prelevă probe de la toți vierii, iar pentru restul categoriilor de porci, exceptând sugarii, se prelevă probe cu asigurarea prevalenței de 5% și a confidenței de 95%, raportată la tot restul efectivului de animale.
    III. Supravegherea virusologicăIII. Supravegherea virusologică
    Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR: a) se recoltează probe de organe, atunci când numărul de porci morți depășește rata mortalității zilnice**; b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele ce au avortat atunci când numărul lor crește peste rata de îmbolnăviri medie a fiecărei ferme; c) se prelevă probe de organe de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității; d) se recoltează probe de la toți avortonii.Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR: a) se prelevă probe de organe, dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată; b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele care au avortat; c) se prelevă probe de organe de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității; d) se recoltează probe de la toți avortonii.
    * Doar în cazul efectuării schimbului intracomunitar cu porci vii din exploatațiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de DSVSA, în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, cu modificările ulterioare, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mișcarea loturilor de porci din exploatație.** Rata mortalității zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeași zi, împărțit la numărul de porci prezenți în adăpost în acea zi și înmulțit cu 100. Fiecare exploatație își calculează și o rată a mortalității lunare și pe ciclu de producție.
    B. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 20/195/2018
    I. Supravegherea clinică este efectuată de către: 1. medicul de liberă practică împuternicit, atunci când este solicitat de către proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morți și cu ocazia certificării mișcării porcinelor*;2. medicul de liberă practică împuternicit prin inspecțiile obligatorii efectuate în perioada 1 februarie-31 mai, cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice.II. Supravegherea serologică pasivă Pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat.III. Supravegherea virusologică pasivă Se realizează pentru porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate și pentru scroafele care au avortat, prin efectuare de teste Real Time RT-PCR prin: a) prelevarea probelor de organe de la porcii morți și cei sacrificați de necesitate cu semne care pot fi atribuite și pestei porcine clasice; b) prelevarea probelor de sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele care au avortat; c) prelevare de probe de la toți avortonii.
    Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactului cu populația de mistreți.Se interzice accesul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale pe fondurile de vânătoare.
    * În oricare dintre situațiile menționate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fișă de inspecție, urmărește identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte și solicită informații referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluție a unor boli la porci. Fișele de inspecție se completează atât la verificarea oricărui tip de exploatație comercială, cât și în cazul celor nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice, prelevă probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA și ia pe loc măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informații epidemiologice transmise de către acesta și rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică și să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situației.
    C. Supravegherea la mistreți*
    I. Supravegherea serologică Prelevarea de probe de ser sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale de la toți mistreții vânați, indiferent de vârstă, doar în cele 10 județe situate pe granița cu Ucraina, Moldova și Serbia (Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Tulcea, Timiș și Caraș-Severin). Probele prelevate pentru examene serologice sunt însoțite de probe pereche, prelevate de la aceleași animale, pentru examene virusologice. Se folosesc următoarele teste serologice: 1. testul ELISA pentru detecția anticorpilor pe probe de ser sanguin sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale;II. Supravegherea virusologică 1. Se efectuează testul Real Time RT-PCR pentru detecția genomului viral, în laboratorul cel mai apropiat de fondul de vânătoare, pe probe prelevate de la: a) toți mistreții găsiți morți; b) toți mistreții vânați, indiferent de vârstă, doar în cele 10 județe situate pe granița cu Ucraina, Moldova și Serbia (Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Tulcea, Timiș și Caraș-Severin).
    2. testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare. Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se face ținând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine clasice în fondurile de vânătoare respective și de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali.2. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile Real Time RT-PCR pozitive. Pentru testarea virusologică se prelevă următoarele probe de organe: splină, tonsile, limfonoduri.
    * Probele provenite de la porcii mistreți se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau de către alte persoane abilitate și instruite în prealabil în acest sens, conform legislației în vigoare.
    3. La anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 3, subpunctul 3.5 se modifică și va avea următorul cuprins:3.5. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2022, 2024 și 2026Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România
    EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:
    - Salmonella spp;- Campylobacter jejuni (C. Jejuni);- Campylobacter coli ( C. Coli);- Escherichia coli indicator comensal (E. Coli IC);- Escherichia coli care produc ESBL sau AmpC sau carbapenemază;- Escherichia coli (E. coli) sintetizatoare betalactamaze cu spectru extins (ESBL) sau betalactamaze AmpC (AmpC) sau carbapenemaze (CP)
    BAZA LEGALĂ
    Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1.729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare a Comisiei (UE) 2013/652Decizia Grant anuală privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene
    ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2022, 2024 și 2026
    A. Izolate de Salmonella spp provenite: - din populația de găini ouătoare, pui de carne și curcani pentru îngrășare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor naționale de control stabilite în conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003; - din probele de carne proaspătă de pui de carne și curcan prelevate la punctele de control la frontieră. B. Izolate de Campylobacter jejuni provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrășat, unde producția națională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an. C. Izolate de Campylobacter coli provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrășat, unde producția națională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an. D. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrășat, unde producția națională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an; - probe de carne proaspătă de pui de carne și curcan prelevate la punctele de control la frontieră. E. Escherichia coli ESBL sau AmpC sau CP provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrășat, unde producția națională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an; - probe de carne proaspătă de pui de carne și curcan prelevate în unitățile de vânzare cu amănuntul; - probe de carne proaspătă de pui de carne și curcan prelevate la punctele de inspecție la frontieră.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    A. Frecvența eșantionării Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii 2022, 2024 și 2026, pentru puii de carne și curcani pentru îngrășat, carnea proaspătă de pui de carne și curcan. B. Dimensiunea eșantioanelor Testarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează pe un număr de izolate, definit prin decizie, pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În vederea obținerii numărului de izolate prescris pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate, numărul de probe care se prelevă la nivelul abatoarelor, fermelor, punctelor de control la frontieră și al unităților de vânzare cu amănuntul se calculează anual în conformitate cu prevederile legale din decizie. În cazurile în care prevalența speciilor bacteriene monitorizate este cunoscută ca fiind inferioară sau egală cu 30% în populația de animale considerată sau când această prevalență este necunoscută în primul an de monitorizare ori când numărul de unități epidemiologice disponibile pentru prelevare este insuficient pentru a preveni eșantionarea repetată a acelorași unități epidemiologice sau producția anuală națională este de mai puțin de 100.000 de tone de carne de pui, mai puțin de 100.000 de tone de carne de curcan, numărul de probe calculat se limitează pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate în conformitate cu prevederile legale prevăzute în decizie. Înainte de a aplica pentru prima dată eșantionarea redusă dovezi documentate sunt prezentate Comisiei Europene. C. Metoda eșantionării Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de eșantionare elaborate de către ANSVSA în baza cerințelor legale și ținând cont de specificațiile tehnice EFSA privind eșantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenței antimicrobiene la bacteriile zoonotice și comensale. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informații referitoare la fiecare eșantion individual; b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană; c) informații generale; d) informații specifice privind eșantionarea; e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene; f) informații generale privind eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la antimicrobiene a cărnii importate, colectate din posturile de control la frontieră.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea postmortem. Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA. Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV și LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se efectuează de către IISPV și sunt transmise la ANSVSA. IDSA, IISPV împreună cu ANSVSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual.
    Instrucțiunile tehnice detaliate privind implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale sunt transmise prin nota de serviciu.
    4. La anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 3, subpunctul 3.6 se modifică și va avea următorul cuprins:3.6. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2021, 2023, 2025 și 2027Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România
    EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:
    - Salmonella spp; - Campylobacter jejuni (C. Jejuni); - Campylobacter coli (C. Coli); - Escherichia coli indicator comensal (E. Coli IC); - Escherichia coli care produc ESBL sau AmpC sau carbapenemază; - Escherichia coli (E. coli) sintetizatoare betalactamaze cu spectru extins (ESBL) sau betalactamaze AmpC (AmpC) sau carbapenemaze (CP).
    BAZA LEGALĂ
    Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1.729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020; Decizia Grant anuală privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene
    ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2021, 2023, 2025 și 2027
    A. Izolate de Salmonella spp provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrășat; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an și producția națională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an. B. Izolate de Campylobacter coli și jejuni provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an și producția națională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an. C. Izolate de Campylobacter coli provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrășat. D. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrășat; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an și producția națională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an; - probele de carne proaspătă de porc și bovine prelevate la punctele de control la frontieră. E. Escherichia coli ESBL sau AmpC sau CP provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrășat; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an și producția națională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an; - probele de carne proaspătă de porc și bovine prelevate în unitățile de vânzare cu amănuntul; - probele de carne proaspătă de porc și bovine prelevate la punctele de control la frontieră.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    A. Frecvența eșantionării Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii 2021, 2023, 2025 și 2027, pentru porci pentru îngrășat, bovine cu vârsta mai mică de un an, carnea proaspătă de porc și de bovine. B. Dimensiunea eșantioanelor Testarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează pe un număr de izolate definit prin decizie pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În vederea obținerii numărului de izolate prescris pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate, numărul de probe care se prelevă la nivelul abatoarelor, punctelor de control la frontieră și al unităților de vânzare cu amănuntul se calculează anual în conformitate cu prevederile legale din decizie. În cazurile în care prevalența speciilor bacteriene monitorizate este cunoscută ca fiind inferioară sau egală cu 30% în populația de animale considerată sau când această prevalență este necunoscută în primul an de monitorizare sau când numărul de unități epidemiologice disponibile pentru prelevare este insuficient pentru a preveni eșantionarea repetată a acelorași unități epidemiologice sau producția anuală națională este de mai puțin de 100.000 de tone de carne de porc sau mai puțin de 50.000 de tone de carne de bovine, numărul de probe calculat se limitează pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate în conformitate cu prevederile legale prevăzute în decizie. Înainte de a aplica pentru prima dată eșantionarea redusă sunt prezentate Comisiei Europene dovezi documentate. C. Metoda eșantionării Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de eșantionare elaborate de către ANSVSA în baza cerințelor legale și ținând cont de specificațiile tehnice EFSA privind eșantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenței antimicrobiene la bacteriile zoonotice și comensale. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informații referitoare la fiecare eșantion individual; b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană; c) informații generale; d) informații specifice privind eșantionarea; e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene; f) informații generale privind eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la antimicrobiene a cărnii importate colectate din posturile de inspecție la frontieră.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea postmortem și în unitățile de vânzare cu amănuntul. Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se realizează de IDSA către ANSVSA.Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV și LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se realizează de IISPV și către ANSVSA. IDSA, IISPV împreună cu ANSVSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual.
    Instrucțiunile tehnice detaliate privind implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale vor fi transmise prin nota de serviciu.
    5. La anexa nr. 1 capitolul I, după secțiunea a 10-a se introduce o nouă secțiune, secțiunea a 11-a, cu următorul cuprins:  +  Secţiunea a 11-a Inspecția exploatațiilor nonprofesionale și a animalelor din fiecare exploatație nonprofesională
    Conduita de execuție Programul de inspecție a animalelor din exploatațiile nonprofesionale constă în: 1. realizarea unitară a inspecției tuturor exploatațiilor și a animalelor din exploatație, cu utilizarea formularelor-tip, stabilite prin procedură specifică aprobată de președintele ANSVSA, disponibile în aplicația «inspecții» din Baza națională de date; 2. efectuarea inspecției exploatațiilor nonprofesionale cu bovine, porcine, ovine și caprine privind statusul de sănătate a animalelor din exploatație pentru bolile specifice speciei respective cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor; 3. identificarea animalelor cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor existente în exploatație; 4. inspecția fiecărei exploatații nonprofesionale, înregistrată sau nu în registrul național al exploatațiilor, în perioada 1 februarie- 31 mai, pentru toate speciile, cu excepția ecvideelor. Inspecția cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor se va realiza în: 4.1. exploatațiile înregistrate în registrul național al exploatațiilor dacă în Baza națională de date și în exploatație există cel puțin un animal la momentul inspecției; 4.2. exploatațiile care nu sunt înregistrate în registrul național al exploatațiilor la momentul efectuării inspecției, dar la inspecție se constată că sunt prezente animale în exploatație. În acest caz medicul veterinar de liberă practică împuternicit va notifica DSVSA, pentru a verifica și înregistra exploatația în registrul național al exploatațiilor, conform prevederilor legale. Doar după înregistrarea în registrul național al exploatațiilor, acțiunea de inspecție, în aceste exploatații, va putea fi decontată; 4.3. exploatațiile nonprofesionale care sunt înregistrate în registrul național al exploatațiilor, dar care nu au animale înregistrate în Baza națională de date, dar la data inspecției se constată că sunt prezente animale în exploatație; 5. verificarea și confirmarea faptului că animalele din exploatație au fost supuse acțiunilor sanitare veterinare în conformitate cu planul cifric întocmit potrivit prevederilor Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor.6. Inspecțiile se vor face ținând-se cont de situația epidemiologică și de cerințele specifice din zona de protecție și zona de supraveghere.7. Cu ocazia inspecției, atunci când este cazul, se va efectua supravegherea pasivă pentru depistarea animalelor cu semne clinice de boli transmisibile la bovine, porcine, ovine și caprine. În acest caz, recoltarea probelor și decontarea se vor face în conformitate cu prevederile legale. 8. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are următoarele obligații: - să facă corelarea animalelor prezente în exploatație și inspectate cu cele înregistrate în Baza națională de date; - să înregistreze evenimentele care nu au fost notificate anterior, dar au fost declarate de proprietar la momentul inspecției; - să identifice animalele din speciile bovine, porcine, ovine și caprine găsite neidentificate în momentul inspecției, dacă a putut fi stabilită originea, cu respectarea și aplicarea prevederilor legale privind identificarea și înregistrarea animalelor; - să remedieze neconformitățile din Baza națională de date, după caz. 9. Plata tarifului de inspecție a exploatațiilor nonprofesionale și a animalelor din aceste exploatații, prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, este condiționată de operarea în Baza națională de date a mișcărilor declarate de deținător cu ocazia inspecției exploatației și a animalelor din exploatație. 10. În cazul în care au fost impuse restricții asupra exploatației, iar medicul veterinar de liberă practică împuternicit nu poate opera mișcările în Baza națională de date în perioada de desfășurare a inspecțiilor, notifică DSVSA județeană. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit va opera mișcările în Baza națională de date după ridicarea restricției. DSVSA județeană va accepta aceste exploatații la decont și va urmări ca medicul veterinar de liberă practică împuternicit să finalizeze operarea în Baza națională de date, imediat ce neconformitățile au fost remediate, iar restricțiile au fost ridicate.
    6. La anexa nr. 2 capitolul II, la tabelul de la litera D - Controlul oficial al unităților care procesează, depozitează și valorifică produse de origine nonanimală, numerele curente 6 și 30 se modifică și vor avea următorul cuprins:
    6. Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor
    ...........................................
    30. Depozite de legume și fructe
    7. La anexa nr. 2 capitolul II, la tabelul de la litera D - Controlul oficial al unităților care procesează, depozitează și valorifică produse de origine nonanimală, după numărul curent 42 se introduce un nou număr curent, numărul curent 43, cu următorul cuprins:
    43. Producători primari care valorifică produse primare de origine nonanimală **)
    8. La anexa nr. 2 capitolul II, nota inserată după tabelul de la litera D - Controlul oficial al unităților care procesează, depozitează și valorifică produse de origine nonanimală, marcată cu **), se modifică și va avea următorul cuprins:**) Controlul oficial al unităților prevăzute la nr. crt. 43 (Producători primari care valorifică produse primare de origine nonanimală) se realizează conform frecvențelor și instrucțiunilor următoare:
    Tip unitateSuprafațaTip produsFrecvența controalelor
    Producători primari care valorifică produse primare de origine nonanimală indiferent de mediul de cultivare (solar, seră, câmp deschis)0,3 - 1 haLegume cu frunze verzi ce se consumă de obicei crude, roșii; legume cu bulbi și tulpini; pepeni1/an la minimum 5 unități pe județ
    peste 1 ha1/an la minimum 10 unități pe județ, unde este cazul
    IndiferentFructe moi destinate consumului direct (căpșuni, zmeură, coacăze, vișine, cireșe etc.), alte tipuri de fructe1/an la minimum 3 unități pe județ
    IndiferentCereale destinate consumului uman 1/an de la minimum 2 unități pe județ
    – controalele oficiale se efectuează pentru verificarea conformității operatorilor cu dispozițiile aplicabile producției primare a alimentelor de origine nonanimală prevăzute la anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare;– la stabilirea planurilor de control de la nivel județean/municipiului București se vor utiliza bazele de date privind producătorii primari deținute de structuri județene ale Agenției Naționale pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară și/sau Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și primării și se vor lua în considerare criterii precum: numărul operatorilor cu același tip de activitate, capacitatea de producție, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare, programul de autocontrol al operatorului, schemele de certificare obținute de operator, riscuri asociate anumitor etape din lanțul alimentar, riscuri asociate anumitor categorii de alimente, rezultatele controalelor anterioare, condițiile climatice și altele.
     +  Articolul IIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
    Robert Viorel Chioveanu
    București, 8 ianuarie 2021.Nr. 8.----