CONVENŢIE din 18 august 1948privind regimul navigaţiei pe Dunăre
EMITENT
  • MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 253 din 30 octombrie 1948



     +  Capitolul 1 Dispoziţiuni generale  +  Articolul 1Navigaţia pe Dunăre va fi libera şi deschisă supusilor, vapoarelor comerciale şi mărfurilor tuturor statelor pe picior de egalitate în ce priveşte drepturile portuare şi taxele asupra navigaţiei, precum şi condiţiunile cărora este supusă navigaţia comercială. Dispoziţiunile de mai sus nu vor fi aplicabile traficului între porturile aceluiaşi stat.  +  Articolul 2Regimul stabilit prin prezenta Convenţie se aplică părţii navigabile a Dunării (fluviu) de la Ulm la Marea Neagra, urmând bratul Sulina cu acces la Mare prin Canalul Sulina.  +  Articolul 3Statele dunarene îşi au angajamentul de a menţine sectoarelor lor pe Dunăre în stare de navigabilitate pentru bastimentele fluviale şi, în ceea ce priveşte sectoarele proprii bastimentelor de Mare, de a executa lucrările necesare asigurării şi îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie şi de a nu împiedica sau stanjeni navigaţia pe canalurile navigabile ale Dunării. Statele dunarene se vor consulta în materiile indicate în prezentul articol cu Comisiunea Dunării (articolul 5 de mai jos). Statele riverane vor avea dreptul de a întreprinde în limitele frontierelor lor respective lucrările care ar putea fi necesitate prin împrejurări neprevăzute şi urgente şi care ar avea de scop asigurarea nevoilor navigaţiei. Statele vor trebui totuşi sa avizeze Comisiunea despre motivele care au făcut necesare aceste lucrări şi să-i furnizeze o descriere sumară a lor.  +  Articolul 4În cazul cînd un stat dunarean nu ar fi în măsura sa întreprindă el însuşi lucrările care sînt de competenţa sa teritorială şi care sînt necesare pentru a asigura navigaţia normală, acest stat va fi ţinut să le lase a fi executate prin Comisiunea Dunării (articolul 5), în condiţiunile pe care ea le va determina şi fără ca ea să poată incredinta executarea unui alt stat, cu excepţie în ceea ce priveşte părţile de cale fluviala care formează frontiera unui asemenea stat. În acest din urmă caz, Comisiunea va determina modalităţile executării acestor lucrări. Statele dunarene se obliga a da Comisiunii sau statului executant orice formă de concurs la executarea ziselor lucrări.  +  Capitolul 2 Dispoziţiuni relative la organizare  +  Secţiunea I: Comisiunea Dunării  +  Articolul 5Se stabileşte o Comisiune a Dunării, desemnată mai jos sun numele de "Comisiune"; ea este compusa din reprezentanţi ai ţărilor dunarene, câte unul pentru fiecare din aceste tari.  +  Articolul 6Comisiunea îşi alege dintre membrii săi pe preşedintele sau, pe vicepreşedintele sau şi pe secretarul sau; care sînt aleşi pentru o perioadă de trei ani.  +  Articolul 7Comisiunea îşi fixează termenele sesiunilor şi îşi stabileşte regulamentul interior. Prima reuniune a Comisiunii va fi ţinuta într-un termen de şase luni de la data intrării în vigoare a prezentei Convenţii.  +  Articolul 8Competenţa Comisiunii se întinde asupra Dunării asa cum este ea definită la articolul 2. Intra în atribuţiunile Comisiunii: a) de a veghea la executarea dispoziţiunilor prezentei Convenţii; b) de a întocmi, pe temeiul propunerilor şi a proiectelor prezentate de către statele dunarene şi de către administraţiile fluviale speciale (articolele 20 şi 21), planul general al marilor lucrări în interesul navigaţiei, precum şi de a stabili evaluarea generală a cheltuielilor relative la aceste lucrări. c) de a executa lucrări în cazurile prevăzute la articolul 4; d) de a da consultaţii şi de a face recomandări statelor dunarene cu privire la executarea lucrărilor arătate la paragraful "b" al prezentului articol ţinînd seama de interesele tehnice şi economice, de planurile şi posibilităţile statelor respective; e) de a da consultaţii şi de a face recomandări administraţiilor fluviale speciale (articolele 20 şi 21) şi de a proceda la un schimb de informaţiuni cu aceste administraţii; f) de a stabili pe tot parcursul navigabil al Dunării un sistem uniform de amenajări al căilor navigabile şi de a fixa, ţinînd seama de condiţiile specifice ale fiecărui sector, dispoziţiunile fundamentale relative la navigaţia pe Dunăre, inclusiv cele ale Serviciului de Pilotaj; g) de a unifica regulile de supraveghere fluviala; h) de a coordona activitatea serviciilor hidrometeorologice pe Dunăre, de a publică un buletin hidrologic unic şi prevederi hidrologice de scurta şi de lungă durata pentru Dunăre; i) de a aduna datele statistice relative la navigaţia pe Dunăre, întru cat este vorba de chestiuni care sînt de competenţa Comisiunii. j) de a publică, pentru nevoile navigaţiei, lucrări de referinţa, itinerarii, harti de navigaţie şi atlase; k) de a pregati şi de a aproba bugetul Comisiunii, precum şi de a stabili şi de a percepe taxele prevăzute la articolul 10.  +  Articolul 9Pentru a se achită de sarcinile arătate la articolul precedent, Comisiunea dispune de un Secretariat şi de serviciile necesare al căror personal este recrutat dintre cetăţenii statelor dunarene. Organizarea Secretariatului şi serviciilor sale este de competenţa Comisiunii însăşi.  +  Articolul 10Comisiunea îşi pregăteşte bugetul şi îl aproba cu majoritatea voturilor tuturor membrilor ei. Bugetul trebuie să prevadă cheltuielile necesare întreţinerii Comisiunii şi aparatului ei; aceste cheltuieli vor fi acoperite prin anuitati vărsate de către statutele dunarene, în suma egala pentru fiecare din ele. Pentru a face faţa cheltuielilor cu lucrări speciale, executate în vederea asigurării sau îmbunătăţirii condiţiunilor de navigabilitate, Comisiunea va putea stabili taxe speciale.  +  Articolul 11Hotărîrile Comisiunii sînt luate cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, cu excepţia cazurilor prevăzute special prin prezenta Convenţie (articolele: 10, 12 şi 13). Quorum-ul Comisiunii este de cinci membri.  +  Articolul 12Hotărîrile Comisiunii cu privire la chestiunile prevăzute în paragrafele: b), c), f), g), ale articolului 8 trebuiesc luate cu majoritatea voturilor tuturor membrilor, fără totuşi a se majoriza statul de teritoriul căruia lucrările trebuiesc executate.  +  Articolul 13Comisiunea îşi are sediul la Galaţi. Ea poate totuşi, printr-o decizie luată cu majoritatea voturilor tuturor membrilor săi, să-şi schimbe locul sediului.  +  Articolul 14Comisiunea se bucura de personalitate juridică în conformitate cu legislaţia statului în care îşi are sediu.  +  Articolul 15Franceza şi Rusa sînt limbile oficiale ale Comisiunii  +  Articolul 16Membrii Comisiunii şi funcţionarii mandataţi de ea se bucura de imunitatea diplomatică. Localurile oficiale, arhivele şi documentele de tot felul aparţinînd Comisiunii sînt inviolabile.  +  Articolul 17Funcţionarii Comisiunii, prevăzuţi cu împuterniciri corespunzătoare, vor informa autorităţile competente ale statelor dunarene de infracţiunile la regulamentele de navigaţie, la măsurile sanitare şi la supravegherea fluviala de care Comisiunea va fi luat cunoştinţa. Autorităţile competente vor fi ţinute, la rândul lor, sa informeze Comisiunea de măsurile luate cu privire la infracţiunile notificate şi menţionate mai sus.  +  Articolul 18Comisiunea are sigiliul ei; ea are de asemenea pavilionul ei pe care are dreptul sa-l arboreze pe localurile ei oficiale şi pe vasele ei.  +  Articolul 19Statele dunarene sînt obligate sa dea Comisiunii precum şi funcţionarilor şi personalului ei concursul necesar executării sarcinilor ce le incumba în virtutea prezentei Convenţii. Aceşti funcţionari şi acest personal vor avea, în exerciţiul funcţiunilor lor oficiale, dreptul de a circula liber pe fluviu şi în porturi, în limitele jurisdicţiei Comisiunii, cu condiţia de a respecta legislaţia teritorială.  +  Secţiunea II ADMINISTRAŢII FLUVIALE SPECIALE  +  Articolul 20Pe Dunarea de Jos (de la gura Canalului Sulina pînă la Brăila inclusiv), se stabileşte o Administraţie fluviala specială în vederea executării lucrărilor hidrotehnice şi de a reglementa navigaţia; ea este compusa din reprezentanţi ai statelor riverane adiacente (Republica Populara Română şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.). Aceasta Administraţie funcţionează în baza unui acord între guvernele ţărilor care fac parte din ea. Administraţia îşi are sediul la Galaţi.  +  Articolul 21Pe sectorul Portilor de Fier (de la Vince la Kostol pe malul drept şi de la Moldova Veche la Turnu Severin pe malul stang al Dunării), se stabileşte o Administraţie fluviala specială a Portilor de Fier; aceasta Administraţie este compusa din reprezentanţi ai Republicii Populare Române şi ai Republicii Federative Jugoslavia; ea are ca sarcina de a executa lucrări hidrotehnice şi de a reglementa navigaţia în zona indicată. Aceasta Administraţie funcţionează pe baza unui acord între guvernele ţărilor care fac parte din ea. Administraţia îşi are sediul la Orşova şi la Tekija.  +  Articolul 22Acordurile relative ale Administraţiilor fluviale speciale (numite mai departe "Administraţii"), menţionate la articolele 20 şi 21, sînt aduse la cunoştinţa Comisiunii.  +  Capitolul 3 Regimul Navigaţiei  +  Secţiunea I: Navigația  +  Articolul 23Navigaţia pe Dunarea-de-Jos şi în sectorul Portilor de Fier se efectuează în conformitate cu regulile de navigaţie stabilite de Administraţiile zonelor indicate. Navigaţia în celelalte sectoare ale Dunării se efectuează, în conformitate cu regulile stabilite de către ţările dunarene respective al căror teritoriu este traversat de Dunăre şi, în zonele în care malurile Dunării aparţin la doua state diferite, după regulele stabilite de comun acord între aceste state.Stabilind regulele de navigaţie, statele dunarene şi Administraţiile vor tine seama de dispoziţiunile fundamentale relative la navigaţia pe Dunăre, stabilite de către Comisiune.  +  Articolul 24Bastimentele navigand pe Dunăre au dreptul, cu condiţia de a se conformă regulelor stabilite de către Statele dunarene respective, să între în porturi, sa procedeze acolo la operaţiuni de încărcare şi de descărcare, sa imbarce şi sa debarce călători, să se aprovizioneze cu combustibil, să se alimenteze etc.  +  Articolul 25Traficul local de călători şi de mărfuri şi traficul între porturile aceluiaşi stat sînt deschise unui pavilion străin numai în conformitate cu reglementarea naţionala a acelui stat dunarean.  +  Articolul 26Regulamentele sanitare şi de poliţie în vigoare pe Dunăre sînt aplicate fără discriminare în ce priveşte pavilionul, punctul de plecare al bastimentelor, destinaţia lor sau alte motive. Funcţiunile de supraveghere vamală, sanitară şi fluviala pe Dunăre sînt îndeplinite de către statele dunarene; acestea comunică Comisiunii regulamentele pe care le-au întocmit, pentru ca Comisiunea să poată contribui la unificarea regulelor vamale şi regulelor sanitare şi sa unifice regulele de supraveghere fluviala (art. 8 "g"). Regulamentele vamale, sanitare şi de poliţie trebuie să fie de natura sa nu stânjenească navigaţia.  +  Articolul 27Atunci cînd ambele maluri ale Dunării fac parte din teritoriul aceluiaşi stat, acest stat are dreptul de a pune mărfurile în tranzit sub sigiliu sau sub paza agenţilor vamali. Un asemenea stat are de asemenea dreptul de a pretinde căpitanului, armatorului sau proprietarului o declaraţie scrisă conformand numai ca transporta sau că nu transporta mărfuri al căror import este prohibit de către statul tranzitat, fără a avea totuşi dreptul de a interzice tranzitul. Aceste formalităţi nu vor putea implica sau prilejui nici o vizitare a încărcăturii, nici sa întârzie trecerea în tranzit. Capitanul, armatorul sau proprietarul care va fi făcut o declaraţie falsa va fi răspunzător de ea în conformitate cu legile statului către care aceasta declaraţie va fi fost facuta. Atunci cînd Dunarea formează frontiera între doua state, vasele, plutele, călătorii şi mărfurile în tranzit sînt scutite de orice formalităţi vamale.  +  Articolul 28Bastimentele afectate de către statele dunarene serviciului de supraveghere (Poliţie) fluviala sînt obligate sa arboreze, în afară de pavilionul lor naţional, o insigna distinctiva şi uniforma; semnalmentul şi numărul lor trebuie să fie aduse la cunoştinţa Comisiunii. Aceste bastimente, precum şi cele afectate serviciului vamilor în ţările dunarene, pot naviga pe Dunăre numai în interiorul fruntariilor ţărilor al căror pavilion îl abordeaza bastimentul şi în afară ziselor frontiere numai cu consimţămîntul statelor dunarene respective.  +  Articolul 29Bastimentele navigand pe Dunăre se pot folosi de staţiunile TFF aflate pe bordul lor, precum şi de mijloacele de comunicaţie riverana de care ar avea nevoie în scopul navigaţiei.  +  Articolul 30Navigaţia pe Dunăre este interzisă vaselor de razboiu ale tuturor ţărilor nedunarene. Bastimentele de razboiu ale ţărilor dunarene nu pot naviga pe Dunăre în afară fruntariilor tarii al cărui pavilion îl arboreaza, cu excepţia unei înţelegeri prealabile între statele dunarene interesate.  +  Secţiunea II: Serviciul de pilotaj  +  Articolul 31Se alcătuiesc corpuri de piloti pe Dunarea de Jos şi în sectorul Portilor de Fier; ele depind de Administraţiile respective (art. 22) Regulamentele Serviciului de Pilotaj sînt stabilite de către Administraţii, conform dispoziţiunilor fundamentale privind navigaţia pe Dunăre (art. 8 "f") şi trebuie aduse la cunoştinţa Comisiei.  +  Articolul 32Pilotajul bastimentelor pe Dunarea de Jos şi în sectorul Portilor de Fier, este asigurat de piloti făcînd parte din corpurile de piloti respective, sau de piloti care, trecând un examen pe lîngă serviciile Administraţiei fluviale competente, ar fi autorizaţi de către aceasta Administraţie sa exercite pilotajul.  +  Articolul 33Personalul corpurilor de piloti este recrutat dintre cetăţenii ţărilor dunarene membre ale Administraţiilor respective. Modul de recrutare este stabilit prin acorduri speciale încheiate între membrii susmentionati (ART. 20 şi 21) ai acestor Administraţii.  +  Capitolul 4 Modalităţi de acoperirea cheltuielilor necesare pentru asigurarea navigaţiei  +  Articolul 34Finanţarea lucrărilor hidrotehnice pe Dunăre, executate de către ţările dunarene în conformitate cu art. 3 din prezenta Convenţie, este asigurata de către ţările dunarene respective. Finanţarea lucrărilor prevăzute la (art. 8 "c") este asigurata de către Comisiune.  +  Articolul 35În scopul acoperirii cheltuielilor necesare asigurării navigaţiei, statele dunarene vor putea, după înţelegere cu Comisiunea, sa stabilească drepturi de navigaţie de perceput asupra bastimentelor şi al căror tarif va fi determinat în funcţie de costul întreţinerii caii fluviale şi al lucrărilor prevăzute la art. 34.  +  Articolul 36Pentru acoperirea cheltuielilor necesare asigurării navigaţiei şi execuţiei lucrărilor întreprinse de Administraţii, acestea stabilesc taxe particulare percepute bastimentelor navigand în sectoarele cuprinse între Gura Canalului Sulina şi Brăila şi între Vince şi Kostol pe malul drept şi între Moldova Veche şi Turnu Severin pe malul stang. Administraţiile informează Comisiunea despre taxele speciale pe care le-au stabilit, precum şi despre modalităţile perceperii lor.  +  Articolul 37Sumele produse prin taxele speciale, drepturile de navigaţie şi taxele particulare percepute de către Comisiune, de către statele dunarene şi de către Administraţii nu pot fi o sursa de profit.  +  Articolul 38Modalităţile de percepere a taxelor speciale, a drepturilor de navigaţie şi a taxelor particulare sînt fixate prin instrucţiuni elaborate respectiv de Comisie, statele dunarene şi de Administraţii. Instrucţiunile, emanând de la Statele dunarene şi de la Administraţii, vor fi elaborate de comun acord cu Comisia. Taxele şi drepturile sînt calculate proporţional cu tonajul vaselor.  +  Articolul 39În ce priveşte părţile Dunării care formează granite naţionale, executarea lucrărilor şi repartizarea cheltuielilor făcute sînt reglementate prin înţelegere între statele limitrofe respective.  +  Articolul 40Drepturile portuare sînt percepute asupra vaselor de către autorităţile statelor dunarene respective. Nu va fi admisă în aceasta privinta nici o discriminare determinata de pavilionul vaselor, de punctul lor de plecare, de destinaţia lor sau de alte motive.  +  Articolul 41Vasele care intră în porturi pentru a fi încărcate sau descărcate, vor avea dreptul să se folosească de mecanismele de încărcare şi descărcare, de utilaj, de magazii, de terenurile de antrepozite etc., în virtutea acordurilor cu serviciile respective însărcinate cu transportul şi expediţia. Sumele, care vor trebui plătite pentru serviciile făcute, vor fi stabilite fără nici o discriminare. Avantajele acordate, conform uzantelor comerciale, proporţionale cu volumul lucrărilor şi cu natura mărfurilor, nu vor fi considerate ca o discriminare.  +  Articolul 42Vapoarele, slepurile, călătorii şi mărfurile nu pot fi supuse nici unei taxe numai pentru tranzit.  +  Articolul 43Tarifele taxelor de pilotaj pe Dunarea de Jos şi în sectorul Portilor de Fier, vor fi stabilite de Administraţiile respective şi comunicate Comisiei.  +  Capitolul 5 Dispoziţiuni finale  +  Articolul 44În prezenta Convenţie, termenii de "stat dunarean", sau "ţara dunareana" desemnează un stat, al cărui teritoriu cuprinde cel puţin un mal al Dunării, asa cum este definit la art. 2.  +  Articolul 45Orice diferend între statele semnatare ale prezentei Convenţii cu privire la aplicarea sau interpretarea acestei Convenţii, diferend care nu va fi fost reglementat pe calea negocierilor directe, va fi supus la cererea uneia dintre părţile interesate, unei Comisii de conciliere compusa dintr-un reprezentant al fiecărei părţi şi dintr-un al treilea membru desemnat de preşedintele Comisiei Dunarene dintre cetăţenii unui stat care nu este parte interesanta în diferend şi, în cazul în care preşedintele Comisiei este cetăţean al unui stat parte interesată în diferend, de către Comisia Dunareana. Hotărîrea Comisiei de conciliere este definitivă şi obligatorie pentru părţile interesate în diferend.  +  Articolul 46Prezenta Convenţie va putea fi revizuită la cererea majorităţii statelor semnatare. Aceasta cerere va fi adresată guvernului Republicii Federative Populare Jugoslavia, care va convoca, în cel mai scurt timp, conferinţe la care vor fi invitate sa participe toate statele semnatare. Dispoziţiunile revizuite nu vor intră în vigoare decât după depunerea instrumentelor de ratificare a şase dintre statele semnatare ale prezentei Convenţii.  +  Articolul 47Prezenta Convenţie, inclusiv anexele, ale carei texte francez şi rus sînt singurele autentice, va trebui să fie ratificată şi va intră în vigoare după depunerea celor şase instrumente de ratificare. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lîngă guvernul Republicii Federative Populare Jugoslavia, în arhivele căreia se va depune exemplarul autentic al prezentei Convenţii. Guvernul Republicii Federative Populare Jugoslavia, va remite fiecăruia din statele semnatare ale Convenţiei o copie certificată conformă. El va informa statele semnatare ale Convenţiei despre depunerea instrumentelor de ratificare în măsura primirii acestora.  +  Anexa 1DESPRE ADMITEREA AUSTRIEI ÎN SANUL COMISIEI DUNARENE 1. Reprezentantul Austriei va fi admis în sanul Comisiei Dunarene, după reglementarea chestiunii tratatului cu Austria. 2. Prezenta anexa va intră în vigoare în acelaşi timp cu Convenţia despre regimul de navigaţie pe Dunăre şi va face parte integrantă din aceasta Convenţie.  +  Anexa 2DESPRE SECTORUL GABCIKOVO-G. În ceea ce priveşte lucrările necesare pentru asigurarea condiţiilor normale de navigaţie în sectorul Gabcikovo-G. (de la km 1.821 la km 1.791), părţile contractante sînt de acord în a recunoaşte ca este în interesul general de a menţine acest sector în buna stare de navigabilitate şi ca lucrările necesare în acest scop depăşesc cu mult cele care pot fi puse în mod raţional în sarcina Statelor riverane competente. În consecinţa, s-a convenit ca Comisia Dunareana sa discute aceasta chestiune şi sa hotărască dacă, în acest scop, ar fi potrivit să se creeze o Administraţie fluviala specială, asemănătoare celor prevăzute la art. 20 şi 21, sau dacă este suficient să se aplice acestui sector stipulaţiile art. 4 şi 34 (alineatul 2) din prezenta Convenţie. Dispoziţiunile analoage din art. 30 al prezentei Convenţii, din care aceasta anexa face parte integrantă, vor fi aplicate în cazul creării unei Administraţii. În virtutea cărora, plenipotenţiarii semnati mai jos, au semnat prezenta Convenţie şi şi-au aplicat sigiliile. Făcut în oraşul Belgrad, la 19 August, anul una mie noua sute patruzeci şi opt. Pentru Uniunea Republicilor Socialiste SovieticeA. I. VASINSCKIPentru Republica Populara BulgariaE. KAMENOPentru Republica UngaraE, MOLNARPentru Republica Populara RomânăANA PAUKERPentru Republica Sovietica Socialistă UcrainaA. M. BARANOVSKIPentru Republica CehoslovacaV. CLEMENTISPentru Republica Federativă Populara Iugoslavia,ALES BEBLERPROTOCOL 18/08/1948