LEGE nr. 92*) din 4 august 1992 *** Republicatăpentru organizarea judecătorească
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 30 septembrie 1997
----------------- Notă *) Republicată în temeiul art. VI din Legea nr. 142 din 24 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, dându-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 92 din 4 august 1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 13 august 1992 şi a mai fost modificată prin Legea nr. 89 din 12 iulie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996. + Titlul I Dispoziţii generale + Articolul 1Autoritatea judecătorească se compune din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuţiile proprii prevăzute de Constituţie şi de lege.Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi ale tarii. + Articolul 2Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.Instanţele judecătoreşti infaptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecaţii.Instanţele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o alta competenţa.Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. + Articolul 3Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. + Articolul 4Nimeni nu este mai presus de lege.Justiţia se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială. + Articolul 5Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. + Articolul 6Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţa de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţa şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. + Articolul 7În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător. + Articolul 8Asistenţa juridică internationala se solicita sau se acordă de instanţele de judecată şi Ministerul Public în condiţiile prevăzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care România este parte. + Articolul 9Hotărârile instanţelor judecătoreşti se pronunţa în numele legii şi se executa în numele Preşedintelui României. + Titlul II Compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti + Capitolul 1 Dispoziţii comune + Articolul 10Instanţele judecătoreşti sunt: a) judecătoriile; b) tribunalele; c) curţile de apel; d) Curtea Suprema de Justiţie.În limitele stabilite prin lege vor funcţiona şi instanţe militare.Competenţa instanţelor judecătoreşti se stabileşte prin lege. + Articolul 11Organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie şi a instanţelor militare sunt reglementate prin lege. + Articolul 12Fiecare judecătorie, tribunal şi curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători. Instanţele sunt conduse de câte un preşedinte, care exercită şi atribuţii de administraţie.Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor de 1-3 vicepreşedinţi. Ministrul justiţiei stabileşte tribunalele şi curţile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreşedinţi, precum şi judecătoriile la care preşedinţii sunt ajutaţi de câte un vicepreşedinte.Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii şi regulamentelor, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată. + Articolul 13Tribunalele şi curţile de apel pot avea doua sau mai multe secţii.Numărul secţiilor tribunalelor şi ale curţilor de apel se stabileşte de ministrul justiţiei, în raport cu volumul de activitate şi după natura cauzelor deduse judecaţii. Ministrul justiţiei stabileşte instanţele la care funcţionează secţii maritime şi fluviale, pentru judecarea cauzelor prevăzute de lege. + Articolul 14Secţiile tribunalelor şi ale curţilor de apel sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.Preşedintele instanţei repartizează judecătorii pe secţii. + Articolul 15Preşedinţii instanţelor sau, după caz, preşedinţii de secţii constituie complete de judecată. Când este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecători anume desemnaţi de preşedintele instanţei de judecată. + Articolul 16Completul de judecată este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori de preşedintele secţiei, atunci când aceştia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau al secţiei. + Articolul 17Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judeca de un singur judecător.Apelurile se judecă de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 2 judecători.Recursurile se judeca de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 3 judecători.În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului prevăzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se judeca din nou în complet de divergenta.Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei ori a unui alt judecător desemnat de preşedinte. + Articolul 18Consiliul Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei veghează la respectarea independenţei justiţiei.Ministrul justiţiei răspunde de buna organizare şi funcţionare a justiţiei ca serviciu public. Prin judecători inspectori de la curţile de apel, ministrul justiţiei este informat cu privire la funcţionarea instanţelor şi la abaterile de natura sa compromita calitatea activităţii, aplicarea legilor şi a regulamentelor în circumscripţiile curţilor de apel.Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor verifica organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legilor şi a regulamentelor în cadrul instituţiei pe care o conduc şi al instanţelor din circumscripţia acesteia. Preşedinţii curţilor de apel îşi exercită aceasta atribuţie şi prin judecătorii inspectori din cadrul curţii.În nici o împrejurare verificările efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfăşurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuţie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atribuţiilor date prin lege ministrului justiţiei cu privire la căile judiciare de atac. + Capitolul 2 Judecătoriile + Articolul 19Judecătoriile funcţionează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.Numărul şi localităţile de reşedinţa ale judecătoriilor sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.În fiecare judeţ, circumscripţiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei. + Articolul 20Judecătoriile judeca toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe. + Articolul 21Ministrul justiţiei poate dispune ca, în municipiul Bucureşti, unele categorii de procese sau cereri să fie soluţionate numai de anumite judecătorii, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege. + Capitolul 3 Tribunalele + Articolul 22În fiecare judeţ funcţionează un tribunal, cu sediul în localitatea de reşedinţa a judeţului. În municipiul Bucureşti funcţionează, de asemenea, un tribunal.În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau din municipiul Bucureşti. + Articolul 23Tribunalele judeca, în prima instanţa, procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.Tribunalele, ca instanţe de apel, judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în prima instanţa.Tribunalele, ca instanţe de recurs, judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. + Capitolul 4 Curţile de apel + Articolul 24Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie cuprinzând mai multe tribunale.Numărul curţilor de apel, resedintele acestora, precum şi tribunalele cuprinse în circumscripţiile lor sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege. + Articolul 25Curţile de apel judeca, în prima instanţa, cauzele date în prima instanţa, cauzele date în competenţa lor prin lege.Ca instanţe de apel, curţile judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţa de tribunale.Ca instanţe de recurs, curţile de apel judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel, precum şi în alte cauze prevăzute de lege. + Titlul III Ministerul public + Capitolul 1 Dispoziţii comune + Articolul 26Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete pe lângă fiecare instanţa judecătorească, sub autoritatea ministrului justiţiei.Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic.Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia. + Articolul 27Atribuţiile Ministerului Public sunt următoarele: a) efectuarea urmăririi penale în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; b) supravegherea activităţii de cercetare penală efectuată de poliţie şi de alte organe; în exercitarea acestei atribuţii, procurorul conduce şi controlează activitatea de cercetare penală, dispoziţiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penală; c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale; d) exercitarea acţiunii civile în cazurile prevăzute de lege; e) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată; f) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege; g) supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii; h) verificarea respectării legii la locurile de deţinere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative şi de siguranţă; i) apărarea drepturilor şi intereselor minorilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie; j) studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, elaborarea şi prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale.Ministerul Public exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege. + Articolul 28Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului acelui parchet.Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială.Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine şi sa suspende ori sa infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacă sunt contrare legii.Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber să prezinte în instanţa concluziile pe care le considera întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. + Articolul 29În exercitarea atribuţiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agenţilor forţei publice, care sunt obligaţi să execute dispoziţiile procurorului. + Articolul 30Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori.Structura şi organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum şi stabilirea parchetelor la care se vor înfiinţa secţii maritime şi fluviale, birouri sau servicii de criminalistica şi criminologie se stabilesc de ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet. + Articolul 31Parchetele militare vor fi organizate şi vor funcţiona potrivit legii. + Articolul 32Parchetele sunt independente faţă de instanţele judecătoreşti. + Articolul 33Dispoziţiile ministrului justiţiei, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectării şi aplicării legii, sunt obligatorii. + Articolul 34Ministrul justiţiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi din parchetele de pe lângă curţile de apel sau alţi procurori delegaţi, exercita controlul asupra tuturor procurorilor.Când considera necesar, ministrul justiţiei, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Direcţia relaţii cu Ministerul Public şi coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justiţiei.Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor, precum şi prin aprecierea asupra activităţii, pregătirii şi aptitudinilor profesionale ale procurorilor.Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie informări asupra activităţii parchetelor şi sa dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional.Ministrul justiţiei are dreptul sa dea dispoziţie scrisă, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa înceapă, în condiţiile legii, procedura de urmărire penală pentru infracţiunile despre care are cunoştinţa şi sa promoveze în faţa instanţelor judecătoreşti acţiuni şi cai de atac necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date însă dispoziţii pentru oprirea procedurii de urmărire penală legal deschise. + Capitolul 2 Parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale + Articolul 35Parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale sunt conduse de prim-procurori.Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale sunt ajutaţi de adjuncţi. Ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, stabileşte parchetele de pe lângă judecătorii la care prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi. + Articolul 36Parchetele de pe lângă tribunale au secţii conduse de procurori-şefi. + Articolul 37Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. + Capitolul 3 Parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie + Articolul 38Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt ajutaţi de adjuncţi. + Articolul 39Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. + Articolul 40Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncţi.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie este promovat şi eliberat din funcţie de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.În cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie funcţionează colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie participa la şedinţele Curţii Supreme de Justiţie, în secţii unite.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege. + Articolul 41Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi. + Titlul IV Corpul magistraţilor, numirea şi avansarea lor în funcţie + Capitolul 1 Corpul magistraţilor + Articolul 42Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 43În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor, cu respectarea condiţiilor de pregătire profesională şi de vechime în magistratura, prevăzute în prezenta lege.Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, indiferent de vechime, este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei. + Articolul 44Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoană a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii ori în laboratoarele de expertiza criminalistica din subordinea Ministerului Justiţiei, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, funcţia de ministru al justiţiei, de secretar de stat ori de secretar general în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat.Timpul în care o persoană, licentiata în drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat, judecător al Curţii Constituţionale, avocat al poporului, membru al Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se considera vechime în magistratura. De asemenea, se considera vechime în magistratura timpul cat o persoană care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercita o funcţie de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al instituţiei prezidenţiale, al Curţii Constituţionale, al Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ, al Instituţiei Avocatului Poporului sau al Guvernului. + Articolul 45Întreruperile de activitate datorate suspendării din funcţie, pensionării pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi trecerii în alte funcţii decât cele prevăzute la art. 44 alin. 2 nu se iau în calculul vechimii în magistratura, dacă legea nu prevede altfel. + Capitolul 2 Admiterea în magistratura + Secţiunea I Condiţiile generale pentru numirea magistraţilor + Articolul 46Poate fi numit magistrat cel care îndeplineşte următoarele condiţii: a) este numai cetăţean român cu domiciliul în România şi are capacitatea de exerciţiu al drepturilor; b) este licenţiat în drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmează să fie numit şi dovedeşte o pregătire profesională corespunzătoare; c) nu are antecedente penale şi se bucura de o buna reputaţie; d) cunoaşte limba română; e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei; f) a absolvit Institutul Naţional al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere în magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei.Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. e) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. + Articolul 47Judecătorii şi procurorii, cu excepţia celor stagiari, sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 48Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, magistraţii sunt obligaţi să depună următorul jurământ: lt; lt;Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu! gt; gt; Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinţei religioase a magistraţilor.Jurământul se depune, în şedinţa solemna, în faţa magistraţilor instanţei sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea comunicării actului de numire.Despre depunerea jurământului se încheie un proces-verbal, care se semnează de către 2 dintre magistraţii prezenţi şi de cel care a depus jurământul. + Articolul 49Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau avansarii magistratului în alta funcţie din cadrul corpului magistraţilor. + Articolul 50Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule. + Secţiunea a II-a Condiţii speciale pentru numirea şi promovarea în funcţie a magistraţilor + Articolul 51La judecătorii şi la parchetele de pe lângă aceste instanţe pot funcţiona judecători şi, respectiv, procurori stagiari, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 46.Procurorii stagiari sunt numiţi la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Delegarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari se dispun de către ministrul justiţiei. + Articolul 52Judecătorii şi procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii efectuează un stagiu de 2 ani.Preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanţe răspund de asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea normală a stagiului şi de buna pregătire a magistraţilor stagiari. + Articolul 53În primele 6 luni de la numirea în funcţie, magistraţii stagiari vor putea efectua lucrările necesare completării pregătirii profesionale, care nu implica pronunţarea unei hotărâri, în cazul judecătorilor, sau dreptul de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, în cazul procurorilor. + Articolul 54După 6 luni de funcţionare efectivă, judecătorii care efectuează stagiul la instanţe vor da un examen cu privire la cunoştinţele dobândite, în vederea exercitării dreptului de a participa la activitatea de judecată.Examenul va fi susţinut la sediul curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează judecătorii stagiari, în faţa unei comisii numite de preşedintele acestei curţi. Comisia va fi prezidata de un preşedinte de secţie al curţii de apel sau de un judecător. Din comisie vor face parte 1-2 judecători de la curtea de apel şi 1-2 judecători de la tribunalele din circumscripţia curţii de apel. + Articolul 55Examenul prevăzut la art. 54 va consta într-o proba orala, pe baza căreia comisia să-şi poată forma convingerea ca judecătorul stagiar şi-a insusit cunoştinţele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecată.După susţinerea examenului, preşedintele curţii de apel va comunică ministrului justiţiei şi preşedintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată. În caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecătorului stagiar.Ministrul justiţiei poate dispune eliberarea din funcţie a judecătorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevăzut la art. 54. + Articolul 56Judecătorii stagiari care au obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată vor putea judeca:1. În materie civilă: a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de întreţinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depăşeşte 10 milioane lei şi nu priveşte o succesiune sau imparteli de bunuri; acţiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; luarea unor măsuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncă privind pretenţiile băneşti a căror valoare nu depăşeşte 10 milioane lei; b) procesele şi cererile care, potrivit legii, se soluţionează de judecătorii în ultima instanţa; c) cererile şi căile de atac de competenţa judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) şi b).2. În materie penală: a) infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală; b) cererile şi căile de atac de competenţa judecătoriilor, în legătură cu infracţiunile arătate la lit. a); c) cererile de reabilitare. + Articolul 57Prevederile art. 54 şi 55 se aplică în mod corespunzător procurorilor stagiari pentru obţinerea dreptului de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei. Comisia de examinare va fi compusa din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. + Articolul 58După efectuarea stagiului, magistraţii stagiari sunt obligaţi să se înscrie la examenul de capacitate. În cazul în care candidatul este respins la primul examen, el este obligat să se înscrie pentru sesiunea imediat următoare.Cei care au exercitat funcţia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fără a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen dacă de la încetarea acestei funcţii şi până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani. + Articolul 59Examenul de capacitate se tine în fiecare an, la data şi locul ce se stabilesc de ministrul justiţiei.Data şi locul ţinerii examenului se vor publică în Monitorul Oficial al României cu cel puţin 2 luni înainte. + Articolul 60Examenul de capacitate al magistraţilor se susţine în faţa unei comisii compuse din: a) 2 membri ai Curţii Supreme de Justiţie, desemnaţi de preşedintele curţii, respectiv 2 de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi de procurorul general al Parchetului de lângă Curtea Suprema de Justiţie; b) 2 profesori de la una din facultăţile de drept din ţara, din învăţământul de stat, desemnaţi de consiliul profesoral al facultăţii respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civilă şi penală; c) un delegat al Ministerului Justiţiei, desemnat de ministrul justiţiei.Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare în funcţie, iar la funcţii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratura de la Curtea Suprema de Justiţie.Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de actele necesare, vor fi înaintate Ministerului Justiţie, în termen de 40 de zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României.Comisia de examinare este indreptatita sa respingă de la examinare pe cei care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a deveni judecători sau procurori. + Articolul 61Examenul de capacitate consta, în mod obligatoriu, în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile şi instituţiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituţional şi ale organizării judecătoreşti; probele practice vor consta în întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.Regulamentul de desfăşurare a examenului de capacitate al magistraţilor se aproba de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 62Rezultatele examenului de capacitate se comunică Ministerului Justiţiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, validează examenele, centralizează rezultatele şi întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor, pe baza căruia se vor face numirile în funcţiile vacante.Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele au fost denaturate prin săvârşirea unor fraude. Dacă invalideaza examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile corespunzătoare. + Articolul 63Îndată după întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Ministerul Justiţiei va publică în Monitorul Oficial al României lista posturilor vacante.Candidaţii declaraţi reusiti la examen au dreptul, în ordinea clasificarii, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.Candidatul care nu şi-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de către Ministerul Justiţiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistraţii în funcţie şi, în lipsa acestora, candidatul având titlu de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obţinerea licenţei.Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate, la prima sesiune după încheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător sau procuror stagiar.Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia sa îndeplinească formalităţile legate de numirea magistraţilor care au fost declaraţi reusiti la examenul de capacitate, în termen de maximum 3 luni de la data validării examenului de capacitate.În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data numirii de către Preşedintele României, magistraţii vor primi salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător stagiar. + Articolul 64În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Preşedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data validării examenului de capacitate îi încetează calitatea de magistrat.Împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistratului, acesta se poate adresa cu plângere Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. 1. Plângerea este suspensivă de executare. Curtea Suprema de Justiţie judeca plângerea în complet format din 9 judecători. Hotărârea pronunţată este irevocabilă. + Articolul 65Pentru a fi numit judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă această instanţă, candidatul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 46 şi sa fi fost declarat reuşit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau sa fi ocupat cel puţin 5 ani funcţii de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din învăţământul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române ori funcţii de specialitate în administraţia publică, în aparatul Parlamentului sau al instituţiei prezidenţiale, Curţii Constituţionale, al instituţiei Avocatul Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ. + Articolul 66Pentru a fi promovat în funcţii superioare, magistratul trebuie să aibă o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de şefii ierarhici.Notele calificative se acordă anual şi vor reflecta rezultatele activităţii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu şi în societate, calităţile acestuia, precum şi perspectivele de dezvoltare în profesie.Pentru magistraţii care deţin funcţii de conducere, notele calificative vor menţiona în mod obligatoriu calităţile manageriale.Condiţiile minime de vechime pe care trebuie să le îndeplinească magistraţii sunt următoarele: a) pentru funcţiile de judecător de tribunal, procuror la parchetul de pe lângă tribunal, preşedinte, vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 4 ani; b) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângă tribunal, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 5 ani; c) pentru funcţiile de judecător de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lângă curţile de apel, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 6 ani; d) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de curte de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, precum şi de procuror şef de secţie şi procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 8 ani; e) pentru funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi de adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 10 ani.Promovarea în funcţii de conducere a magistraţilor se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii.La promovarea în funcţii de conducere în magistratura se va tine seama, în afară de calităţile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, îndeosebi de capacitatea de organizare şi decizie, gradul de comunicativitate, tactul în relaţiile de serviciu, obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor. + Articolul 67În mod excepţional pot fi numiţi în magistratura, fără concurs sau examen, în oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 66 lit. a), b) şi c), persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiţiei sau avocat o perioadă de cel puţin 5 ani.În cazurile de la alin. 1, vechimea necesară, prevăzută la art. 66 pentru a ocupa una dintre funcţiile în magistratura, se majorează cu 3 ani. + Articolul 68Magistraţii de la judecătorii, tribunale şi parchetele de pe lângă aceste instanţe pot fi mentinuti în funcţie până la împlinirea vârstei de 65 ani, cei de la curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi până la împlinirea vârstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie până la împlinirea vârstei de 70 ani, în toate cazurile cu avizul conducătorului instanţei sau parchetului. + Articolul 69Promovarea şi transferarea judecătorilor în funcţiile din magistratura se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.Promovarea şi transferarea procurorilor în funcţiile din Ministerul Public se fac de către ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcţiile de judecători se face potrivit prevederilor alin. 1. + Secţiunea a III-a Institutul Naţional al Magistraturii + Articolul 70Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică subordonata exclusiv Ministerului Justiţiei, care realizează pregătirea specifică a viitorilor judecători şi procurori, precum şi perfecţionarea profesională a magistraţilor în funcţie, în conformitate cu prevederile prezentei legi.Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.Institutul Naţional al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti. + Articolul 71Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecător al Curţii Supreme de Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcţiei de resurse umane din Ministerul Justiţiei; 2 reprezentanţi ai auditorilor de justiţie care participa la cursurile de pregătire profesională.Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei 2 adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.Directorul Institutului Naţional al Magistraturii face parte de drept din consiliu.Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii este de 3 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor auditorilor de justiţie, care sunt aleşi pentru un an.Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit.La şedinţele consiliului pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor legal constituite ale magistraţilor. + Articolul 72Consiliul Institutului Naţional al Magistraturii deliberează asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi bugetul acestuia.Hotărârile Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii devin executorii după aprobarea lor de către ministrul justiţiei. + Articolul 73Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjunctii săi asigura conducerea curenta a activităţii şi organizează aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului. + Articolul 74Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi al procurorilor în funcţie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului.Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice universitare, alţi specialişti, români şi străini, precum şi magistraţi în funcţie sau asimilaţi ai acestora, pentru desfăşurarea procesului de formare şi perfecţionare profesională.Statul de personal şi statul de funcţii ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de ministrul justiţiei, în limita numărului total de posturi aprobat pentru sistemul justiţiei. + Articolul 75Durata cursurilor de pregătire specifică magistraţilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este de 1-2 ani.În fiecare an, ministrul justiţiei stabileşte durata cursurilor şi numărul de cursanţi, în funcţie de numărul judecătorilor şi al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante. + Articolul 76Admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, care reprezintă modalitatea principala de recrutare a magistraţilor, se face pe bază de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 46 lit. a)-e). + Articolul 77Componenta comisiei, condiţiile de concurs şi modul de desfăşurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiţiei. + Articolul 78Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie şi beneficiază de o bursa lunară egala cu salariul funcţiei de judecător stagiar, care se plăteşte din fondul de burse prevăzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în raport cu vechimea pe care o au. + Articolul 79Pregătirea auditorilor de justiţie pentru cariera de magistrat se bazează pe cunoaşterea tendinţelor şi a evoluţiei principalelor instituţii juridice, inclusiv în dreptul comparat, şi, îndeosebi, pe dobândirea de cunoştinţe practice necesare pentru a deveni judecător sau procuror. + Articolul 80În perioada cursurilor, auditorii de justiţie vor desfăşura stagii de practica în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire şi a magistraţilor instanţelor şi parchetelor, lucrări de grefa în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul auxiliar. + Articolul 81În cazul în care auditorii de justiţie savarsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioară al Institutului Naţional al Magistraturii, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul institutului.Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt: a) observatia; b) avertismentul; c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de şcolarizare. + Articolul 82La absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie vor susţine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care să demonstreze ca şi-au insusit cunoştinţele necesare funcţiei de judecător sau de procuror.Examenul va fi susţinut în faţa unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului şi 3 magistraţi de la instanţe şi parchete, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat. + Articolul 83Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii vor fi numiţi magistraţi stagiari de către ministrul justiţiei.Judecătorii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevăzute la art. 56; procurorii stagiari, absolvenţi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei.După 6 luni de funcţionare efectivă, magistraţii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul să se înscrie la examenul de capacitate. Dispoziţiile art. 59-63 sunt aplicabile. + Articolul 84Judecătorilor şi procurorilor stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind pe magistraţii stagiari.În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii, stabilită conform legii, va fi de 2 ani, absolvenţii au dreptul de a se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate. + Articolul 85Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului şi aprobat de ministrul justiţiei. + Titlul V Consiliul Superior al Magistraturii + Articolul 86Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri aleşi, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comuna. + Articolul 87În Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleşi: a) 4 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie; b) 3 procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie; c) 6 judecători de la curţile de apel; d) 2 procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanţa şi parchet prevăzute la alin. 1 lit. a), b) şi d), în adunarea generală a magistraţilor, va desemna un număr întreit de candidaţi.Pentru alegerea celor 6 judecători prevăzuţi la lit. c), fiecare curte de apel va propune câte un candidat, desemnat de adunarea generală a judecătorilor curţii. + Articolul 88Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii: a) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Curţii Supreme de Justiţie; b) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie; c) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a celorlalţi judecători şi procurori, cu excepţia celor stagiari; d) dispune, la propunerea ministrului justiţiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcţie a judecătorilor, precum şi la încetarea funcţiei acestora; e) validează examenele de capacitate ale magistraţilor; f) îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor; g) da avize, la solicitarea ministrului justiţiei, cu privire la administrarea judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor.Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti sau parchetelor relaţii sau acte referitoare la activitatea profesională sau la conduita magistraţilor.Pentru numirea în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, vor fi prezentate Preşedintelui României trei propuneri.Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară lucrările în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei, cu excepţia cazului în care îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina, când este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.Pregătirea lucrărilor necesare desfăşurării activităţii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de către direcţia din Ministerul Justiţiei care răspunde de resursele umane. Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizează de către un compartiment de specialitate al acestei direcţii. + Articolul 89Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcţionare. + Articolul 90Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizaţie stabilită prin Legea privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. + Titlul VI Drepturile şi îndatoririle magistraţilor + Articolul 91Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Procurorii şi judecătorii stagiari se bucura de stabilitate.Magistraţii nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi, perchezitionati sau trimişi în judecata fără avizul ministrului justiţiei.Ministerul de Interne are obligaţia de a acorda, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări. + Articolul 92Magistraţii pot fi eliberaţi din funcţiile pe care le deţin, numai în următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare pentru limita de vârsta sau incapacitate de muncă, potrivit legii; c) transferarea într-o alta funcţie, în condiţiile legii; d) dacă împotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancţiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică; e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală; f) dacă magistratul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 46 lit. a)-e).Când împotriva unui magistrat se pune în mişcare acţiunea penală, acesta va fi suspendat de drept din funcţie până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ministrul justiţiei, prin ordin, va constata existenta suspendării de drept a magistratului. Despre această măsură magistratul va fi încunoştinţat de către ministrul justiţiei.Dacă se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din funcţie încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile băneşti de care a fost lipsit.În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) şi e), calitatea de magistrat încetează de drept pe data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea. + Articolul 93În cazul în care magistratul cere eliberarea, din funcţie prin demisie, ministrul justiţiei sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului la post este necesară. + Articolul 94Promovarea sau transferarea magistraţilor se poate face numai cu consimţământul acestora.Magistraţii care îndeplinesc condiţiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sa schimbe funcţia şi instanţa ori parchetul, pot fi promovati pe loc. + Articolul 95În cazul în care o instanţa nu poate funcţiona normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzării tuturor judecătorilor, ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui acelei instanţe, poate delega judecători de la alte instanţe. Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul sau.În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimţământul procurorului. + Articolul 96Ministrul justiţiei poate dispune detasarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiţiei, la Institutul Naţional al Magistraturii, la alte instanţe judecătoreşti sau la alte autorităţi publice.Durata detaşării este între 6 luni şi 3 ani. Detasarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1.Detasarea procurorilor se poate dispune de către ministrul justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1 şi 2.Pe perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează statutul de magistraţi şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el îşi păstrează salariul şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine. + Articolul 97În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiţiei, pe baza unui raport scris şi după examinarea de către o comisie formată din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcţie a magistratului, sesizand de îndată Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea încetează de drept, dacă în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăşte eliberarea din funcţie a magistratului sau prelungirea suspendării.Dacă, în cursul activităţii sale, magistratul manifesta o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcţie, la sesizarea ministrului justiţiei.Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 şi 2, magistratul poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestaţia se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este irevocabilă. + Articolul 98Magistraţii beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanţei, de indemnizaţii pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcţii de conducere, pentru participare la şedinţe de judecată, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri ştiinţifice, precum şi de alte drepturi reglementate prin lege. + Articolul 99Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţa medicală, medicamente şi proteze.Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi a protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. + Articolul 100Magistraţii beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viaţa, sănătate şi bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate.La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. 1 încetează. + Articolul 101Magistraţii beneficiază de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare, plătit. Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiţiei.În perioada concediului de odihnă, magistraţii beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţara în care îşi petrec concediul de odihnă. + Articolul 102Magistraţii beneficiază, anual, de 12 călătorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian.Condiţiile în care se acordă drepturile prevăzute la alin. 1 şi la art. 101 alin. 2, precum şi fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. + Articolul 103Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăşi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării.Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.Pensia suplimentară se stabileşte în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială.Pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate.De aceste drepturi beneficiază şi magistraţii reincadrati după pensionare. + Articolul 104Magistraţii cu o vechime continua în magistratura de cel puţin 20 de ani beneficiază, la pensionare sau la eliberarea din funcţie pentru motive neimputabile, de o indemnizaţie egala cu 5 salarii de baza nete.Indemnizaţia prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat. + Articolul 105Magistraţii în vârsta de până la 35 de ani vor fi sprijiniti în construirea sau cumpărarea unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul instanţa sau parchetul la care funcţionează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în condiţiile legii.În condiţiile prevăzute de lege, se poate înfiinţa, prin hotărâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistraţi şi celălalt personal din sistemul justiţiei. + Articolul 106Magistraţilor care funcţionează la instanţe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de către administraţia publică locală, pentru perioada în care lucrează în acea localitate. + Articolul 107Se instituie ordinul şi medalia "Meritul judiciar", care se conferă magistraţilor în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecător sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obţinute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege şi calificativul anual de "foarte bine".Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se acordă de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 108Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se conferă astfel:- Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistratura;- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistratura;- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistratura;- Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistratura;- Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistratura.În cazul întreruperii activităţii în magistratura, timpul cat magistratul a desfăşurat alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratura pentru care se conferă ordinul sau medalia.Descrierea ordinului şi a medaliei este prevăzută în lege specială. + Articolul 109Magistraţii în activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a şi I beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 20% şi, respectiv, 25% .Magistraţii pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază de o majorare cu 10%, 15% şi, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fără a se depăşi salariul de baza actualizat. + Articolul 110Se interzice magistraţilor să facă parte din partide politice sau sa desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. + Articolul 111Funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.Magistratul poate să opteze ca funcţia de baza, potrivit legii, să fie într-o instituţie de învăţământ superior, având obligaţia să respecte durata timpului de lucru şi celelalte îndatoriri prevăzute de lege pentru instanţa de judecată sau parchet. În aceasta situaţie, programul de activitate al magistratului la instanţa de judecată sau la parchet se stabileşte cu acordul conducătorului instanţei sau al parchetului. + Articolul 112Magistraţilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţi. + Articolul 113Magistraţii pot colabora la publicaţii de specialitate, cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fără însă a participa la acţiuni politice. + Articolul 114Magistraţii pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenţii internaţionale, numai cu încuviinţarea ministrului justiţiei. + Articolul 115Magistraţii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe decât cele la care îşi exercită funcţia, şi nici să-şi exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfăşurare.Magistraţii au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale părinţilor, soţilor şi copiilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. + Articolul 116Numirea magistraţilor în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiţiei, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire. + Articolul 117Magistraţii sunt obligaţi să respecte programul de lucru, sa rezolve lucrările în termenele stabilite, sa păstreze secretul deliberării şi sa îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor şi regulamentelor.La şedinţele de judecată, magistraţii sunt obligaţi să aibă ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează.Ţinuta vestimentara a magistraţilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigura gratuit. + Articolul 118Magistraţii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcţie şi în societate. + Articolul 119Magistraţii sunt obligaţi să efectueze, cel puţin o dată la 5 ani, conform programării aprobate de ministrul justiţiei, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecţionare profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, la instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curţile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curţile de apel.La fiecare curte de apel şi parchet de pe lângă aceasta va fi desemnat un magistrat care să răspundă de perfecţionarea profesională a magistraţilor. + Articolul 120Magistraţii sunt liberi sa formeze asociaţii profesionale sau alte organizaţii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale şi protejarea statutului lor. De asemenea, magistraţii pot adera la asociaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale şi pot participa la reuniunile acestora. + Titlul VII Răspunderea disciplinară a magistraţilor + Articolul 121Magistraţii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiţiei. + Articolul 122Sunt abateri disciplinare: a) întârzierea sistematica în efectuarea lucrărilor; b) absentele nemotivate de la serviciu; c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afară cadrului legal, precum şi imixtiunea în activitatea altui magistrat; d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu; e) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; f) activităţile publice cu caracter politic; g) manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale; h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor şi regulamentelor sau încălcarea altor obligaţii decurgând din prezenta lege; i) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor; j) încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind pe magistraţi. + Articolul 123Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului de baza cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni; d) mutarea disciplinară pentru o perioadă de 1-3 luni la o instanţa sau la un parchet, situate pe raza teritorială a aceleiaşi curţi de apel, respectiv parchet de pe lângă aceasta; e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni; f) îndepărtarea din magistratura.În timpul suspendării din funcţie, magistratului nu i se plăteşte salariul. Aceasta perioada nu se ia în calculul drepturilor la pensie şi al vechimii în funcţia de magistrat.Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile şi în cazul prevăzut la art. 92 alin. 2. + Articolul 124Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, se exercită de către ministrul justiţiei, iar în cazul abaterilor săvârşite de procurori, acţiunea se exercită de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Acţiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare. + Articolul 125În vederea exercitării acţiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni.Cercetarea prealabilă se efectuează de către judecători, având cel puţin acelaşi grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraţilor din Ministerul Justiţiei.Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.În cazul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cat şi orice date concludente. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu împiedica finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. + Articolul 126În cazul abaterilor săvârşite de judecători, ministrul justiţiei, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice.Citarea părţilor este obligatorie.Consiliul Superior al Magistraturii se pronunţa prin hotărâre motivată, care se comunică părţilor. + Articolul 127Comisia de disciplina a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, aleşi, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad.În condiţiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleşi 3 membri supleanţi ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceştia sunt împiedicaţi sa participe la lucrările comisiei.Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general. + Articolul 128În faţa Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat. + Articolul 129Împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.Contestaţia se depune la comisia disciplinară care a pronunţat hotărârea şi se judeca de Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este irevocabilă. + Articolul 130Ministrul justiţiei sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărârilor privind aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul titlu. + Articolul 131În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepţia stagiarilor, hotărârea sau actul care determina încetarea acestei calităţi se va comunică Preşedintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. + Titlul VIII Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu + Articolul 132La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la toate parchetele funcţionează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu.Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic. + Articolul 133Toate instanţele şi parchetele vor avea câte o grefa, o registratura, o arhiva şi o biblioteca.Tribunalele şi parchetele de pe lângă acestea vor avea şi câte un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-şef, pentru activitatea proprie, precum şi pentru activitatea judecătoriilor şi a parchetelor din circumscripţia lor. În localităţile reşedinţa de judeţ, în care funcţionează curţi de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe lângă acestea va deservi şi activitatea acestor curţi, respectiv a parchetelor de pe lângă acestea.Curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, şi un serviciu de documentare. + Articolul 134Grefa, registratura şi arhiva vor efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondentei, indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor şi parchetelor. + Articolul 135Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi a parchetelor şi gospodărirea localurilor. + Articolul 136Serviciul de documentare va tine evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii. + Articolul 137Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnarile despre desfăşurarea acestora şi vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată ori al procurorului.La şedinţele de judecată grefierii sunt obligaţi să aibă ţinuta corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Dispoziţiile art. 117 alin. 3 se aplică în mod corespunzător. + Articolul 138Pe lângă tribunale şi judecătorii vor funcţiona executori judecătoreşti, care vor efectua executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii şi vor îndeplini orice alte atribuţii date prin lege. + Articolul 139Preşedinţii instanţelor pe lângă care funcţionează executori judecătoreşti au drept de îndrumare şi control asupra acestora. + Articolul 140Personalul prevăzut în titlul de faţa se numeşte de către preşedintele curţii de apel ori, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a carei circumscripţie urmează sa funcţioneze, cu excepţia executorilor judecătoreşti şi a contabililor-şefi. Înainte de numire va fi consultat preşedintele instanţei sau, după caz, prim-procurorul parchetului la care va funcţiona persoana în cauza. Executorii judecătoreşti şi contabilii-şefi ai tribunalelor se numesc de către ministrul justiţiei, iar contabilii-şefi ai parchetelor de pe lângă tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie se numeşte de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei. + Articolul 141Personalul auxiliar de specialitate de la instanţe şi parchete beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia aplicabilă salariaţilor din unităţile bugetare, precum şi de drepturile prevăzute la art. 99 şi 101 din prezenta lege. Prevederile art. 145 sunt aplicabile. + Articolul 142Organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare ale instanţelor şi parchetelor, atribuţiile şi răspunderea disciplinară ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei. + Articolul 143Instanţele judecătoreşti şi parchetele dispun de poliţia pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne.Poliţiştii puşi în serviciul instanţelor judecătoreşti şi al pachetelor sunt subordonaţi preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora. Numărul politistilor necesari pentru fiecare instanţa este stabilit de ministrul justiţiei.Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit. + Titlul IX Vacanta judecătorească + Articolul 144Pentru toate instanţele judecătoreşti, vacanta judecătorească anuală este de 2 luni şi are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic. + Articolul 145Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanţelor se efectuează, de regula, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecătoreşti. + Articolul 146În perioada vacantei judecătoreşti, activitatea de judecată a instanţelor va continua:- în materie penală, pentru cauzele cu arestaţi;- în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanţa preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanţa. + Articolul 147Preşedintele instanţei şi, la instanţele unde sunt secţii, împreună cu preşedinţii acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacantei judecătoreşti.Pentru judecătorii, tribunale şi curţi de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum şi de asigurare a conducerii instanţelor şi a secţiilor acestora pe timpul vacantei judecătoreşti se stabileşte prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei. + Articolul 148Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili şi obligaţiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 146. + Titlul X Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 149Numărul total al magistraţilor de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi de la toate parchetele, precum şi al personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu necesar funcţionarii acestora se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei.Personalul necesar pentru fiecare instanţa şi parchet, corespunzător volumului de activitate, se stabileşte de către ministrul justiţiei. + Articolul 150Cheltuielile necesare pentru buna funcţionare a judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă toate instanţele sunt finanţate de la bugetul de stat, precum şi din veniturile realizate de Ministerul Justiţiei din timbrul judiciar. + Articolul 151Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistratura şi pentru examenul de capacitate sunt remuneraţi prin plata cu ora, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. + Articolul 152Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării ei în Monitorul Oficial al României*).Dispoziţiile privind compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, admiterea în magistratura şi răspunderea disciplinară a magistraţilor se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii şi va funcţiona până la constituirea curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă acestea.În locul magistraţilor prevăzuţi la lit. c) şi d) din art. 87 vor fi aleşi 6 judecători de la tribunalele judeţene şi 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti.---------------- Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a legilor modificatoare. + Articolul 153Guvernul va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare funcţionarii sistemului judiciar prevăzut în prezenta lege.În termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va aproba statele de personal şi statele de funcţii pentru instanţele judecătoreşti şi pentru parchete, corespunzător noii organizări a sistemului judiciar.În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţia Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public localurile şi dotările necesare funcţionarii instanţelor judecătoreşti şi parchetelor organizate potrivit prezentei legi. + Articolul 154Guvernul va inainta Parlamentului, până la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului de procedura penală şi a altor legi, corespunzător cerinţelor introducerii noului sistem judiciar.În termenul prevăzut la art. 152, Ministerul Justiţiei va asigura selecţionarea şi perfecţionarea personalului potrivit noilor structuri şi atribuţii ale puterii judecătoreşti. + Articolul 155Personalul transferat în interesul serviciului în funcţii cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferării în asemenea funcţii, la salariul tarifar avut şi, după caz, la indemnizaţia de conducere.Dispoziţiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi personalului rămas disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi.Ministerul Justiţiei va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central şi unităţile exterioare, personalul din Procuratura României, în condiţiile art. 154 alin. 2.Magistraţii în funcţie, care nu întrunesc condiţiile de vechime prevăzute în prezenta lege, precum şi cei licentiati în drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti în aceleaşi funcţii, dacă îşi îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin.Vechimea minima necesară pentru ocuparea funcţiilor de magistrat la tribunale, la curţi de apel şi la parchete poate fi redusă de ministrul justiţiei cu până la o treime, pentru magistraţii care au rezultate deosebite în pregătirea şi activitatea profesională. + Articolul 156La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la parchete vor putea fi numiţi, în funcţii de judecător sau procuror, şi fosti magistraţi pensionari, care nu depăşesc vârsta de 65 ani.Magistraţii încadraţi în condiţiile prevăzute la alin. 1 beneficiază de salariul integral, corespunzător funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activităţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobandita şi de salariile realizate după reincadrare. + Articolul 157Judecătorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Preşedintele României.Numirea de către Preşedintele României a judecătorilor se va face până la data de 30 octombrie 1996. + Articolul 158Judecătorilor în funcţie, care nu au fost propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiţi de Preşedintele României, la expirarea termenului prevăzut la art. 157 alin. 2, le încetează calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justiţiei, emis în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile art. 64 sunt aplicabile în mod corespunzător. + Articolul 159De la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României şi până la dobândirea inamovibilităţii în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor sunt în competenţa ministrului justiţiei.Până la numirea procurorilor în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a acestora sunt în competenţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. + Articolul 160Pe data aplicării prezentei legi, în condiţiile art. 152 şi 159, se abroga dispoziţiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească şi din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi*).-------------- Notă *) Potrivit prevederilor art. V din Legea nr. 142/1997, se abroga, la data intrării în vigoare a legii menţionate, art. 11 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 şi Hotărârea Guvernului nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor. + Anexa 1 JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA ALE ACESTORA
NOTĂ:În raport cu numărul cauzelor înregistrate în cursul anului 1992 la judecătoriile din municipiile reşedinţa de judeţ, ministrul justiţiei poate înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta.
+
Anexa 2 CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA
--------------
| EMITENT |
----------------- Notă *) Republicată în temeiul art. VI din Legea nr. 142 din 24 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, dându-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 92 din 4 august 1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 13 august 1992 şi a mai fost modificată prin Legea nr. 89 din 12 iulie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996. + Titlul I Dispoziţii generale + Articolul 1Autoritatea judecătorească se compune din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuţiile proprii prevăzute de Constituţie şi de lege.Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi ale tarii. + Articolul 2Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.Instanţele judecătoreşti infaptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecaţii.Instanţele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o alta competenţa.Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. + Articolul 3Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. + Articolul 4Nimeni nu este mai presus de lege.Justiţia se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială. + Articolul 5Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. + Articolul 6Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţa de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţa şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. + Articolul 7În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător. + Articolul 8Asistenţa juridică internationala se solicita sau se acordă de instanţele de judecată şi Ministerul Public în condiţiile prevăzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care România este parte. + Articolul 9Hotărârile instanţelor judecătoreşti se pronunţa în numele legii şi se executa în numele Preşedintelui României. + Titlul II Compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti + Capitolul 1 Dispoziţii comune + Articolul 10Instanţele judecătoreşti sunt: a) judecătoriile; b) tribunalele; c) curţile de apel; d) Curtea Suprema de Justiţie.În limitele stabilite prin lege vor funcţiona şi instanţe militare.Competenţa instanţelor judecătoreşti se stabileşte prin lege. + Articolul 11Organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie şi a instanţelor militare sunt reglementate prin lege. + Articolul 12Fiecare judecătorie, tribunal şi curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători. Instanţele sunt conduse de câte un preşedinte, care exercită şi atribuţii de administraţie.Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor de 1-3 vicepreşedinţi. Ministrul justiţiei stabileşte tribunalele şi curţile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreşedinţi, precum şi judecătoriile la care preşedinţii sunt ajutaţi de câte un vicepreşedinte.Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii şi regulamentelor, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată. + Articolul 13Tribunalele şi curţile de apel pot avea doua sau mai multe secţii.Numărul secţiilor tribunalelor şi ale curţilor de apel se stabileşte de ministrul justiţiei, în raport cu volumul de activitate şi după natura cauzelor deduse judecaţii. Ministrul justiţiei stabileşte instanţele la care funcţionează secţii maritime şi fluviale, pentru judecarea cauzelor prevăzute de lege. + Articolul 14Secţiile tribunalelor şi ale curţilor de apel sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.Preşedintele instanţei repartizează judecătorii pe secţii. + Articolul 15Preşedinţii instanţelor sau, după caz, preşedinţii de secţii constituie complete de judecată. Când este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecători anume desemnaţi de preşedintele instanţei de judecată. + Articolul 16Completul de judecată este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori de preşedintele secţiei, atunci când aceştia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau al secţiei. + Articolul 17Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judeca de un singur judecător.Apelurile se judecă de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 2 judecători.Recursurile se judeca de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 3 judecători.În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului prevăzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se judeca din nou în complet de divergenta.Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei ori a unui alt judecător desemnat de preşedinte. + Articolul 18Consiliul Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei veghează la respectarea independenţei justiţiei.Ministrul justiţiei răspunde de buna organizare şi funcţionare a justiţiei ca serviciu public. Prin judecători inspectori de la curţile de apel, ministrul justiţiei este informat cu privire la funcţionarea instanţelor şi la abaterile de natura sa compromita calitatea activităţii, aplicarea legilor şi a regulamentelor în circumscripţiile curţilor de apel.Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor verifica organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legilor şi a regulamentelor în cadrul instituţiei pe care o conduc şi al instanţelor din circumscripţia acesteia. Preşedinţii curţilor de apel îşi exercită aceasta atribuţie şi prin judecătorii inspectori din cadrul curţii.În nici o împrejurare verificările efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfăşurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuţie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atribuţiilor date prin lege ministrului justiţiei cu privire la căile judiciare de atac. + Capitolul 2 Judecătoriile + Articolul 19Judecătoriile funcţionează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.Numărul şi localităţile de reşedinţa ale judecătoriilor sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.În fiecare judeţ, circumscripţiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei. + Articolul 20Judecătoriile judeca toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe. + Articolul 21Ministrul justiţiei poate dispune ca, în municipiul Bucureşti, unele categorii de procese sau cereri să fie soluţionate numai de anumite judecătorii, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege. + Capitolul 3 Tribunalele + Articolul 22În fiecare judeţ funcţionează un tribunal, cu sediul în localitatea de reşedinţa a judeţului. În municipiul Bucureşti funcţionează, de asemenea, un tribunal.În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau din municipiul Bucureşti. + Articolul 23Tribunalele judeca, în prima instanţa, procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.Tribunalele, ca instanţe de apel, judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în prima instanţa.Tribunalele, ca instanţe de recurs, judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. + Capitolul 4 Curţile de apel + Articolul 24Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie cuprinzând mai multe tribunale.Numărul curţilor de apel, resedintele acestora, precum şi tribunalele cuprinse în circumscripţiile lor sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege. + Articolul 25Curţile de apel judeca, în prima instanţa, cauzele date în prima instanţa, cauzele date în competenţa lor prin lege.Ca instanţe de apel, curţile judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţa de tribunale.Ca instanţe de recurs, curţile de apel judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel, precum şi în alte cauze prevăzute de lege. + Titlul III Ministerul public + Capitolul 1 Dispoziţii comune + Articolul 26Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete pe lângă fiecare instanţa judecătorească, sub autoritatea ministrului justiţiei.Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic.Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia. + Articolul 27Atribuţiile Ministerului Public sunt următoarele: a) efectuarea urmăririi penale în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; b) supravegherea activităţii de cercetare penală efectuată de poliţie şi de alte organe; în exercitarea acestei atribuţii, procurorul conduce şi controlează activitatea de cercetare penală, dispoziţiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penală; c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale; d) exercitarea acţiunii civile în cazurile prevăzute de lege; e) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată; f) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege; g) supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii; h) verificarea respectării legii la locurile de deţinere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative şi de siguranţă; i) apărarea drepturilor şi intereselor minorilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie; j) studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, elaborarea şi prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale.Ministerul Public exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege. + Articolul 28Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului acelui parchet.Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială.Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine şi sa suspende ori sa infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacă sunt contrare legii.Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber să prezinte în instanţa concluziile pe care le considera întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. + Articolul 29În exercitarea atribuţiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agenţilor forţei publice, care sunt obligaţi să execute dispoziţiile procurorului. + Articolul 30Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori.Structura şi organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum şi stabilirea parchetelor la care se vor înfiinţa secţii maritime şi fluviale, birouri sau servicii de criminalistica şi criminologie se stabilesc de ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet. + Articolul 31Parchetele militare vor fi organizate şi vor funcţiona potrivit legii. + Articolul 32Parchetele sunt independente faţă de instanţele judecătoreşti. + Articolul 33Dispoziţiile ministrului justiţiei, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectării şi aplicării legii, sunt obligatorii. + Articolul 34Ministrul justiţiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi din parchetele de pe lângă curţile de apel sau alţi procurori delegaţi, exercita controlul asupra tuturor procurorilor.Când considera necesar, ministrul justiţiei, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Direcţia relaţii cu Ministerul Public şi coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justiţiei.Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor, precum şi prin aprecierea asupra activităţii, pregătirii şi aptitudinilor profesionale ale procurorilor.Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie informări asupra activităţii parchetelor şi sa dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional.Ministrul justiţiei are dreptul sa dea dispoziţie scrisă, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa înceapă, în condiţiile legii, procedura de urmărire penală pentru infracţiunile despre care are cunoştinţa şi sa promoveze în faţa instanţelor judecătoreşti acţiuni şi cai de atac necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date însă dispoziţii pentru oprirea procedurii de urmărire penală legal deschise. + Capitolul 2 Parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale + Articolul 35Parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale sunt conduse de prim-procurori.Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale sunt ajutaţi de adjuncţi. Ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, stabileşte parchetele de pe lângă judecătorii la care prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi. + Articolul 36Parchetele de pe lângă tribunale au secţii conduse de procurori-şefi. + Articolul 37Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. + Capitolul 3 Parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie + Articolul 38Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt ajutaţi de adjuncţi. + Articolul 39Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. + Articolul 40Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncţi.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie este promovat şi eliberat din funcţie de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.În cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie funcţionează colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie participa la şedinţele Curţii Supreme de Justiţie, în secţii unite.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege. + Articolul 41Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi. + Titlul IV Corpul magistraţilor, numirea şi avansarea lor în funcţie + Capitolul 1 Corpul magistraţilor + Articolul 42Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 43În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor, cu respectarea condiţiilor de pregătire profesională şi de vechime în magistratura, prevăzute în prezenta lege.Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, indiferent de vechime, este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei. + Articolul 44Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoană a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii ori în laboratoarele de expertiza criminalistica din subordinea Ministerului Justiţiei, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, funcţia de ministru al justiţiei, de secretar de stat ori de secretar general în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat.Timpul în care o persoană, licentiata în drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat, judecător al Curţii Constituţionale, avocat al poporului, membru al Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se considera vechime în magistratura. De asemenea, se considera vechime în magistratura timpul cat o persoană care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercita o funcţie de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al instituţiei prezidenţiale, al Curţii Constituţionale, al Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ, al Instituţiei Avocatului Poporului sau al Guvernului. + Articolul 45Întreruperile de activitate datorate suspendării din funcţie, pensionării pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi trecerii în alte funcţii decât cele prevăzute la art. 44 alin. 2 nu se iau în calculul vechimii în magistratura, dacă legea nu prevede altfel. + Capitolul 2 Admiterea în magistratura + Secţiunea I Condiţiile generale pentru numirea magistraţilor + Articolul 46Poate fi numit magistrat cel care îndeplineşte următoarele condiţii: a) este numai cetăţean român cu domiciliul în România şi are capacitatea de exerciţiu al drepturilor; b) este licenţiat în drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmează să fie numit şi dovedeşte o pregătire profesională corespunzătoare; c) nu are antecedente penale şi se bucura de o buna reputaţie; d) cunoaşte limba română; e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei; f) a absolvit Institutul Naţional al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere în magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei.Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. e) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. + Articolul 47Judecătorii şi procurorii, cu excepţia celor stagiari, sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 48Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, magistraţii sunt obligaţi să depună următorul jurământ: lt; lt;Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu! gt; gt; Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinţei religioase a magistraţilor.Jurământul se depune, în şedinţa solemna, în faţa magistraţilor instanţei sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea comunicării actului de numire.Despre depunerea jurământului se încheie un proces-verbal, care se semnează de către 2 dintre magistraţii prezenţi şi de cel care a depus jurământul. + Articolul 49Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau avansarii magistratului în alta funcţie din cadrul corpului magistraţilor. + Articolul 50Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule. + Secţiunea a II-a Condiţii speciale pentru numirea şi promovarea în funcţie a magistraţilor + Articolul 51La judecătorii şi la parchetele de pe lângă aceste instanţe pot funcţiona judecători şi, respectiv, procurori stagiari, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 46.Procurorii stagiari sunt numiţi la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Delegarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari se dispun de către ministrul justiţiei. + Articolul 52Judecătorii şi procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii efectuează un stagiu de 2 ani.Preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanţe răspund de asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea normală a stagiului şi de buna pregătire a magistraţilor stagiari. + Articolul 53În primele 6 luni de la numirea în funcţie, magistraţii stagiari vor putea efectua lucrările necesare completării pregătirii profesionale, care nu implica pronunţarea unei hotărâri, în cazul judecătorilor, sau dreptul de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, în cazul procurorilor. + Articolul 54După 6 luni de funcţionare efectivă, judecătorii care efectuează stagiul la instanţe vor da un examen cu privire la cunoştinţele dobândite, în vederea exercitării dreptului de a participa la activitatea de judecată.Examenul va fi susţinut la sediul curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează judecătorii stagiari, în faţa unei comisii numite de preşedintele acestei curţi. Comisia va fi prezidata de un preşedinte de secţie al curţii de apel sau de un judecător. Din comisie vor face parte 1-2 judecători de la curtea de apel şi 1-2 judecători de la tribunalele din circumscripţia curţii de apel. + Articolul 55Examenul prevăzut la art. 54 va consta într-o proba orala, pe baza căreia comisia să-şi poată forma convingerea ca judecătorul stagiar şi-a insusit cunoştinţele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecată.După susţinerea examenului, preşedintele curţii de apel va comunică ministrului justiţiei şi preşedintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată. În caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecătorului stagiar.Ministrul justiţiei poate dispune eliberarea din funcţie a judecătorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevăzut la art. 54. + Articolul 56Judecătorii stagiari care au obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată vor putea judeca:1. În materie civilă: a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de întreţinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depăşeşte 10 milioane lei şi nu priveşte o succesiune sau imparteli de bunuri; acţiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; luarea unor măsuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncă privind pretenţiile băneşti a căror valoare nu depăşeşte 10 milioane lei; b) procesele şi cererile care, potrivit legii, se soluţionează de judecătorii în ultima instanţa; c) cererile şi căile de atac de competenţa judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) şi b).2. În materie penală: a) infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală; b) cererile şi căile de atac de competenţa judecătoriilor, în legătură cu infracţiunile arătate la lit. a); c) cererile de reabilitare. + Articolul 57Prevederile art. 54 şi 55 se aplică în mod corespunzător procurorilor stagiari pentru obţinerea dreptului de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei. Comisia de examinare va fi compusa din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. + Articolul 58După efectuarea stagiului, magistraţii stagiari sunt obligaţi să se înscrie la examenul de capacitate. În cazul în care candidatul este respins la primul examen, el este obligat să se înscrie pentru sesiunea imediat următoare.Cei care au exercitat funcţia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fără a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen dacă de la încetarea acestei funcţii şi până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani. + Articolul 59Examenul de capacitate se tine în fiecare an, la data şi locul ce se stabilesc de ministrul justiţiei.Data şi locul ţinerii examenului se vor publică în Monitorul Oficial al României cu cel puţin 2 luni înainte. + Articolul 60Examenul de capacitate al magistraţilor se susţine în faţa unei comisii compuse din: a) 2 membri ai Curţii Supreme de Justiţie, desemnaţi de preşedintele curţii, respectiv 2 de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi de procurorul general al Parchetului de lângă Curtea Suprema de Justiţie; b) 2 profesori de la una din facultăţile de drept din ţara, din învăţământul de stat, desemnaţi de consiliul profesoral al facultăţii respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civilă şi penală; c) un delegat al Ministerului Justiţiei, desemnat de ministrul justiţiei.Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare în funcţie, iar la funcţii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratura de la Curtea Suprema de Justiţie.Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de actele necesare, vor fi înaintate Ministerului Justiţie, în termen de 40 de zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României.Comisia de examinare este indreptatita sa respingă de la examinare pe cei care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a deveni judecători sau procurori. + Articolul 61Examenul de capacitate consta, în mod obligatoriu, în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile şi instituţiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituţional şi ale organizării judecătoreşti; probele practice vor consta în întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.Regulamentul de desfăşurare a examenului de capacitate al magistraţilor se aproba de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 62Rezultatele examenului de capacitate se comunică Ministerului Justiţiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, validează examenele, centralizează rezultatele şi întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor, pe baza căruia se vor face numirile în funcţiile vacante.Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele au fost denaturate prin săvârşirea unor fraude. Dacă invalideaza examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile corespunzătoare. + Articolul 63Îndată după întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Ministerul Justiţiei va publică în Monitorul Oficial al României lista posturilor vacante.Candidaţii declaraţi reusiti la examen au dreptul, în ordinea clasificarii, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.Candidatul care nu şi-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de către Ministerul Justiţiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistraţii în funcţie şi, în lipsa acestora, candidatul având titlu de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obţinerea licenţei.Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate, la prima sesiune după încheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător sau procuror stagiar.Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia sa îndeplinească formalităţile legate de numirea magistraţilor care au fost declaraţi reusiti la examenul de capacitate, în termen de maximum 3 luni de la data validării examenului de capacitate.În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data numirii de către Preşedintele României, magistraţii vor primi salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător stagiar. + Articolul 64În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Preşedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data validării examenului de capacitate îi încetează calitatea de magistrat.Împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistratului, acesta se poate adresa cu plângere Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. 1. Plângerea este suspensivă de executare. Curtea Suprema de Justiţie judeca plângerea în complet format din 9 judecători. Hotărârea pronunţată este irevocabilă. + Articolul 65Pentru a fi numit judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă această instanţă, candidatul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 46 şi sa fi fost declarat reuşit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau sa fi ocupat cel puţin 5 ani funcţii de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din învăţământul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române ori funcţii de specialitate în administraţia publică, în aparatul Parlamentului sau al instituţiei prezidenţiale, Curţii Constituţionale, al instituţiei Avocatul Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ. + Articolul 66Pentru a fi promovat în funcţii superioare, magistratul trebuie să aibă o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de şefii ierarhici.Notele calificative se acordă anual şi vor reflecta rezultatele activităţii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu şi în societate, calităţile acestuia, precum şi perspectivele de dezvoltare în profesie.Pentru magistraţii care deţin funcţii de conducere, notele calificative vor menţiona în mod obligatoriu calităţile manageriale.Condiţiile minime de vechime pe care trebuie să le îndeplinească magistraţii sunt următoarele: a) pentru funcţiile de judecător de tribunal, procuror la parchetul de pe lângă tribunal, preşedinte, vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 4 ani; b) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângă tribunal, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 5 ani; c) pentru funcţiile de judecător de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lângă curţile de apel, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 6 ani; d) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de curte de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, precum şi de procuror şef de secţie şi procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 8 ani; e) pentru funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi de adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 10 ani.Promovarea în funcţii de conducere a magistraţilor se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii.La promovarea în funcţii de conducere în magistratura se va tine seama, în afară de calităţile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, îndeosebi de capacitatea de organizare şi decizie, gradul de comunicativitate, tactul în relaţiile de serviciu, obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor. + Articolul 67În mod excepţional pot fi numiţi în magistratura, fără concurs sau examen, în oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 66 lit. a), b) şi c), persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiţiei sau avocat o perioadă de cel puţin 5 ani.În cazurile de la alin. 1, vechimea necesară, prevăzută la art. 66 pentru a ocupa una dintre funcţiile în magistratura, se majorează cu 3 ani. + Articolul 68Magistraţii de la judecătorii, tribunale şi parchetele de pe lângă aceste instanţe pot fi mentinuti în funcţie până la împlinirea vârstei de 65 ani, cei de la curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi până la împlinirea vârstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie până la împlinirea vârstei de 70 ani, în toate cazurile cu avizul conducătorului instanţei sau parchetului. + Articolul 69Promovarea şi transferarea judecătorilor în funcţiile din magistratura se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.Promovarea şi transferarea procurorilor în funcţiile din Ministerul Public se fac de către ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcţiile de judecători se face potrivit prevederilor alin. 1. + Secţiunea a III-a Institutul Naţional al Magistraturii + Articolul 70Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică subordonata exclusiv Ministerului Justiţiei, care realizează pregătirea specifică a viitorilor judecători şi procurori, precum şi perfecţionarea profesională a magistraţilor în funcţie, în conformitate cu prevederile prezentei legi.Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.Institutul Naţional al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti. + Articolul 71Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecător al Curţii Supreme de Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcţiei de resurse umane din Ministerul Justiţiei; 2 reprezentanţi ai auditorilor de justiţie care participa la cursurile de pregătire profesională.Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei 2 adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.Directorul Institutului Naţional al Magistraturii face parte de drept din consiliu.Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii este de 3 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor auditorilor de justiţie, care sunt aleşi pentru un an.Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit.La şedinţele consiliului pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor legal constituite ale magistraţilor. + Articolul 72Consiliul Institutului Naţional al Magistraturii deliberează asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi bugetul acestuia.Hotărârile Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii devin executorii după aprobarea lor de către ministrul justiţiei. + Articolul 73Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjunctii săi asigura conducerea curenta a activităţii şi organizează aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului. + Articolul 74Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi al procurorilor în funcţie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului.Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice universitare, alţi specialişti, români şi străini, precum şi magistraţi în funcţie sau asimilaţi ai acestora, pentru desfăşurarea procesului de formare şi perfecţionare profesională.Statul de personal şi statul de funcţii ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de ministrul justiţiei, în limita numărului total de posturi aprobat pentru sistemul justiţiei. + Articolul 75Durata cursurilor de pregătire specifică magistraţilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este de 1-2 ani.În fiecare an, ministrul justiţiei stabileşte durata cursurilor şi numărul de cursanţi, în funcţie de numărul judecătorilor şi al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante. + Articolul 76Admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, care reprezintă modalitatea principala de recrutare a magistraţilor, se face pe bază de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 46 lit. a)-e). + Articolul 77Componenta comisiei, condiţiile de concurs şi modul de desfăşurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiţiei. + Articolul 78Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie şi beneficiază de o bursa lunară egala cu salariul funcţiei de judecător stagiar, care se plăteşte din fondul de burse prevăzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în raport cu vechimea pe care o au. + Articolul 79Pregătirea auditorilor de justiţie pentru cariera de magistrat se bazează pe cunoaşterea tendinţelor şi a evoluţiei principalelor instituţii juridice, inclusiv în dreptul comparat, şi, îndeosebi, pe dobândirea de cunoştinţe practice necesare pentru a deveni judecător sau procuror. + Articolul 80În perioada cursurilor, auditorii de justiţie vor desfăşura stagii de practica în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire şi a magistraţilor instanţelor şi parchetelor, lucrări de grefa în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul auxiliar. + Articolul 81În cazul în care auditorii de justiţie savarsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioară al Institutului Naţional al Magistraturii, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul institutului.Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt: a) observatia; b) avertismentul; c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de şcolarizare. + Articolul 82La absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie vor susţine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care să demonstreze ca şi-au insusit cunoştinţele necesare funcţiei de judecător sau de procuror.Examenul va fi susţinut în faţa unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului şi 3 magistraţi de la instanţe şi parchete, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat. + Articolul 83Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii vor fi numiţi magistraţi stagiari de către ministrul justiţiei.Judecătorii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevăzute la art. 56; procurorii stagiari, absolvenţi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei.După 6 luni de funcţionare efectivă, magistraţii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul să se înscrie la examenul de capacitate. Dispoziţiile art. 59-63 sunt aplicabile. + Articolul 84Judecătorilor şi procurorilor stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind pe magistraţii stagiari.În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii, stabilită conform legii, va fi de 2 ani, absolvenţii au dreptul de a se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate. + Articolul 85Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului şi aprobat de ministrul justiţiei. + Titlul V Consiliul Superior al Magistraturii + Articolul 86Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri aleşi, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comuna. + Articolul 87În Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleşi: a) 4 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie; b) 3 procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie; c) 6 judecători de la curţile de apel; d) 2 procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanţa şi parchet prevăzute la alin. 1 lit. a), b) şi d), în adunarea generală a magistraţilor, va desemna un număr întreit de candidaţi.Pentru alegerea celor 6 judecători prevăzuţi la lit. c), fiecare curte de apel va propune câte un candidat, desemnat de adunarea generală a judecătorilor curţii. + Articolul 88Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii: a) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Curţii Supreme de Justiţie; b) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie; c) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a celorlalţi judecători şi procurori, cu excepţia celor stagiari; d) dispune, la propunerea ministrului justiţiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcţie a judecătorilor, precum şi la încetarea funcţiei acestora; e) validează examenele de capacitate ale magistraţilor; f) îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor; g) da avize, la solicitarea ministrului justiţiei, cu privire la administrarea judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor.Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti sau parchetelor relaţii sau acte referitoare la activitatea profesională sau la conduita magistraţilor.Pentru numirea în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, vor fi prezentate Preşedintelui României trei propuneri.Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară lucrările în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei, cu excepţia cazului în care îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina, când este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.Pregătirea lucrărilor necesare desfăşurării activităţii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de către direcţia din Ministerul Justiţiei care răspunde de resursele umane. Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizează de către un compartiment de specialitate al acestei direcţii. + Articolul 89Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcţionare. + Articolul 90Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizaţie stabilită prin Legea privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. + Titlul VI Drepturile şi îndatoririle magistraţilor + Articolul 91Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Procurorii şi judecătorii stagiari se bucura de stabilitate.Magistraţii nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi, perchezitionati sau trimişi în judecata fără avizul ministrului justiţiei.Ministerul de Interne are obligaţia de a acorda, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări. + Articolul 92Magistraţii pot fi eliberaţi din funcţiile pe care le deţin, numai în următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare pentru limita de vârsta sau incapacitate de muncă, potrivit legii; c) transferarea într-o alta funcţie, în condiţiile legii; d) dacă împotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancţiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică; e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală; f) dacă magistratul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 46 lit. a)-e).Când împotriva unui magistrat se pune în mişcare acţiunea penală, acesta va fi suspendat de drept din funcţie până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ministrul justiţiei, prin ordin, va constata existenta suspendării de drept a magistratului. Despre această măsură magistratul va fi încunoştinţat de către ministrul justiţiei.Dacă se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din funcţie încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile băneşti de care a fost lipsit.În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) şi e), calitatea de magistrat încetează de drept pe data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea. + Articolul 93În cazul în care magistratul cere eliberarea, din funcţie prin demisie, ministrul justiţiei sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului la post este necesară. + Articolul 94Promovarea sau transferarea magistraţilor se poate face numai cu consimţământul acestora.Magistraţii care îndeplinesc condiţiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sa schimbe funcţia şi instanţa ori parchetul, pot fi promovati pe loc. + Articolul 95În cazul în care o instanţa nu poate funcţiona normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzării tuturor judecătorilor, ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui acelei instanţe, poate delega judecători de la alte instanţe. Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul sau.În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimţământul procurorului. + Articolul 96Ministrul justiţiei poate dispune detasarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiţiei, la Institutul Naţional al Magistraturii, la alte instanţe judecătoreşti sau la alte autorităţi publice.Durata detaşării este între 6 luni şi 3 ani. Detasarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1.Detasarea procurorilor se poate dispune de către ministrul justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1 şi 2.Pe perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează statutul de magistraţi şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el îşi păstrează salariul şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine. + Articolul 97În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiţiei, pe baza unui raport scris şi după examinarea de către o comisie formată din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcţie a magistratului, sesizand de îndată Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea încetează de drept, dacă în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăşte eliberarea din funcţie a magistratului sau prelungirea suspendării.Dacă, în cursul activităţii sale, magistratul manifesta o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcţie, la sesizarea ministrului justiţiei.Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 şi 2, magistratul poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestaţia se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este irevocabilă. + Articolul 98Magistraţii beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanţei, de indemnizaţii pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcţii de conducere, pentru participare la şedinţe de judecată, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri ştiinţifice, precum şi de alte drepturi reglementate prin lege. + Articolul 99Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţa medicală, medicamente şi proteze.Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi a protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. + Articolul 100Magistraţii beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viaţa, sănătate şi bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate.La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. 1 încetează. + Articolul 101Magistraţii beneficiază de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare, plătit. Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiţiei.În perioada concediului de odihnă, magistraţii beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţara în care îşi petrec concediul de odihnă. + Articolul 102Magistraţii beneficiază, anual, de 12 călătorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian.Condiţiile în care se acordă drepturile prevăzute la alin. 1 şi la art. 101 alin. 2, precum şi fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. + Articolul 103Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăşi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării.Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.Pensia suplimentară se stabileşte în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială.Pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate.De aceste drepturi beneficiază şi magistraţii reincadrati după pensionare. + Articolul 104Magistraţii cu o vechime continua în magistratura de cel puţin 20 de ani beneficiază, la pensionare sau la eliberarea din funcţie pentru motive neimputabile, de o indemnizaţie egala cu 5 salarii de baza nete.Indemnizaţia prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat. + Articolul 105Magistraţii în vârsta de până la 35 de ani vor fi sprijiniti în construirea sau cumpărarea unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul instanţa sau parchetul la care funcţionează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în condiţiile legii.În condiţiile prevăzute de lege, se poate înfiinţa, prin hotărâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistraţi şi celălalt personal din sistemul justiţiei. + Articolul 106Magistraţilor care funcţionează la instanţe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de către administraţia publică locală, pentru perioada în care lucrează în acea localitate. + Articolul 107Se instituie ordinul şi medalia "Meritul judiciar", care se conferă magistraţilor în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecător sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obţinute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege şi calificativul anual de "foarte bine".Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se acordă de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 108Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se conferă astfel:- Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistratura;- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistratura;- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistratura;- Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistratura;- Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistratura.În cazul întreruperii activităţii în magistratura, timpul cat magistratul a desfăşurat alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratura pentru care se conferă ordinul sau medalia.Descrierea ordinului şi a medaliei este prevăzută în lege specială. + Articolul 109Magistraţii în activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a şi I beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 20% şi, respectiv, 25% .Magistraţii pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază de o majorare cu 10%, 15% şi, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fără a se depăşi salariul de baza actualizat. + Articolul 110Se interzice magistraţilor să facă parte din partide politice sau sa desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. + Articolul 111Funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.Magistratul poate să opteze ca funcţia de baza, potrivit legii, să fie într-o instituţie de învăţământ superior, având obligaţia să respecte durata timpului de lucru şi celelalte îndatoriri prevăzute de lege pentru instanţa de judecată sau parchet. În aceasta situaţie, programul de activitate al magistratului la instanţa de judecată sau la parchet se stabileşte cu acordul conducătorului instanţei sau al parchetului. + Articolul 112Magistraţilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţi. + Articolul 113Magistraţii pot colabora la publicaţii de specialitate, cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fără însă a participa la acţiuni politice. + Articolul 114Magistraţii pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenţii internaţionale, numai cu încuviinţarea ministrului justiţiei. + Articolul 115Magistraţii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe decât cele la care îşi exercită funcţia, şi nici să-şi exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfăşurare.Magistraţii au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale părinţilor, soţilor şi copiilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. + Articolul 116Numirea magistraţilor în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiţiei, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire. + Articolul 117Magistraţii sunt obligaţi să respecte programul de lucru, sa rezolve lucrările în termenele stabilite, sa păstreze secretul deliberării şi sa îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor şi regulamentelor.La şedinţele de judecată, magistraţii sunt obligaţi să aibă ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează.Ţinuta vestimentara a magistraţilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigura gratuit. + Articolul 118Magistraţii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcţie şi în societate. + Articolul 119Magistraţii sunt obligaţi să efectueze, cel puţin o dată la 5 ani, conform programării aprobate de ministrul justiţiei, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecţionare profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, la instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curţile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curţile de apel.La fiecare curte de apel şi parchet de pe lângă aceasta va fi desemnat un magistrat care să răspundă de perfecţionarea profesională a magistraţilor. + Articolul 120Magistraţii sunt liberi sa formeze asociaţii profesionale sau alte organizaţii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale şi protejarea statutului lor. De asemenea, magistraţii pot adera la asociaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale şi pot participa la reuniunile acestora. + Titlul VII Răspunderea disciplinară a magistraţilor + Articolul 121Magistraţii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiţiei. + Articolul 122Sunt abateri disciplinare: a) întârzierea sistematica în efectuarea lucrărilor; b) absentele nemotivate de la serviciu; c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afară cadrului legal, precum şi imixtiunea în activitatea altui magistrat; d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu; e) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; f) activităţile publice cu caracter politic; g) manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale; h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor şi regulamentelor sau încălcarea altor obligaţii decurgând din prezenta lege; i) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor; j) încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind pe magistraţi. + Articolul 123Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului de baza cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni; d) mutarea disciplinară pentru o perioadă de 1-3 luni la o instanţa sau la un parchet, situate pe raza teritorială a aceleiaşi curţi de apel, respectiv parchet de pe lângă aceasta; e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni; f) îndepărtarea din magistratura.În timpul suspendării din funcţie, magistratului nu i se plăteşte salariul. Aceasta perioada nu se ia în calculul drepturilor la pensie şi al vechimii în funcţia de magistrat.Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile şi în cazul prevăzut la art. 92 alin. 2. + Articolul 124Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, se exercită de către ministrul justiţiei, iar în cazul abaterilor săvârşite de procurori, acţiunea se exercită de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Acţiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare. + Articolul 125În vederea exercitării acţiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni.Cercetarea prealabilă se efectuează de către judecători, având cel puţin acelaşi grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraţilor din Ministerul Justiţiei.Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.În cazul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cat şi orice date concludente. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu împiedica finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. + Articolul 126În cazul abaterilor săvârşite de judecători, ministrul justiţiei, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice.Citarea părţilor este obligatorie.Consiliul Superior al Magistraturii se pronunţa prin hotărâre motivată, care se comunică părţilor. + Articolul 127Comisia de disciplina a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, aleşi, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad.În condiţiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleşi 3 membri supleanţi ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceştia sunt împiedicaţi sa participe la lucrările comisiei.Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general. + Articolul 128În faţa Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat. + Articolul 129Împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.Contestaţia se depune la comisia disciplinară care a pronunţat hotărârea şi se judeca de Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este irevocabilă. + Articolul 130Ministrul justiţiei sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărârilor privind aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul titlu. + Articolul 131În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepţia stagiarilor, hotărârea sau actul care determina încetarea acestei calităţi se va comunică Preşedintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. + Titlul VIII Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu + Articolul 132La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la toate parchetele funcţionează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu.Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic. + Articolul 133Toate instanţele şi parchetele vor avea câte o grefa, o registratura, o arhiva şi o biblioteca.Tribunalele şi parchetele de pe lângă acestea vor avea şi câte un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-şef, pentru activitatea proprie, precum şi pentru activitatea judecătoriilor şi a parchetelor din circumscripţia lor. În localităţile reşedinţa de judeţ, în care funcţionează curţi de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe lângă acestea va deservi şi activitatea acestor curţi, respectiv a parchetelor de pe lângă acestea.Curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, şi un serviciu de documentare. + Articolul 134Grefa, registratura şi arhiva vor efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondentei, indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor şi parchetelor. + Articolul 135Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi a parchetelor şi gospodărirea localurilor. + Articolul 136Serviciul de documentare va tine evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii. + Articolul 137Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnarile despre desfăşurarea acestora şi vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată ori al procurorului.La şedinţele de judecată grefierii sunt obligaţi să aibă ţinuta corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Dispoziţiile art. 117 alin. 3 se aplică în mod corespunzător. + Articolul 138Pe lângă tribunale şi judecătorii vor funcţiona executori judecătoreşti, care vor efectua executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii şi vor îndeplini orice alte atribuţii date prin lege. + Articolul 139Preşedinţii instanţelor pe lângă care funcţionează executori judecătoreşti au drept de îndrumare şi control asupra acestora. + Articolul 140Personalul prevăzut în titlul de faţa se numeşte de către preşedintele curţii de apel ori, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a carei circumscripţie urmează sa funcţioneze, cu excepţia executorilor judecătoreşti şi a contabililor-şefi. Înainte de numire va fi consultat preşedintele instanţei sau, după caz, prim-procurorul parchetului la care va funcţiona persoana în cauza. Executorii judecătoreşti şi contabilii-şefi ai tribunalelor se numesc de către ministrul justiţiei, iar contabilii-şefi ai parchetelor de pe lângă tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie se numeşte de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei. + Articolul 141Personalul auxiliar de specialitate de la instanţe şi parchete beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia aplicabilă salariaţilor din unităţile bugetare, precum şi de drepturile prevăzute la art. 99 şi 101 din prezenta lege. Prevederile art. 145 sunt aplicabile. + Articolul 142Organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare ale instanţelor şi parchetelor, atribuţiile şi răspunderea disciplinară ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei. + Articolul 143Instanţele judecătoreşti şi parchetele dispun de poliţia pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne.Poliţiştii puşi în serviciul instanţelor judecătoreşti şi al pachetelor sunt subordonaţi preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora. Numărul politistilor necesari pentru fiecare instanţa este stabilit de ministrul justiţiei.Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit. + Titlul IX Vacanta judecătorească + Articolul 144Pentru toate instanţele judecătoreşti, vacanta judecătorească anuală este de 2 luni şi are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic. + Articolul 145Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanţelor se efectuează, de regula, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecătoreşti. + Articolul 146În perioada vacantei judecătoreşti, activitatea de judecată a instanţelor va continua:- în materie penală, pentru cauzele cu arestaţi;- în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanţa preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanţa. + Articolul 147Preşedintele instanţei şi, la instanţele unde sunt secţii, împreună cu preşedinţii acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacantei judecătoreşti.Pentru judecătorii, tribunale şi curţi de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum şi de asigurare a conducerii instanţelor şi a secţiilor acestora pe timpul vacantei judecătoreşti se stabileşte prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei. + Articolul 148Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili şi obligaţiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 146. + Titlul X Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 149Numărul total al magistraţilor de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi de la toate parchetele, precum şi al personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu necesar funcţionarii acestora se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei.Personalul necesar pentru fiecare instanţa şi parchet, corespunzător volumului de activitate, se stabileşte de către ministrul justiţiei. + Articolul 150Cheltuielile necesare pentru buna funcţionare a judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă toate instanţele sunt finanţate de la bugetul de stat, precum şi din veniturile realizate de Ministerul Justiţiei din timbrul judiciar. + Articolul 151Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistratura şi pentru examenul de capacitate sunt remuneraţi prin plata cu ora, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti. + Articolul 152Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării ei în Monitorul Oficial al României*).Dispoziţiile privind compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, admiterea în magistratura şi răspunderea disciplinară a magistraţilor se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii şi va funcţiona până la constituirea curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă acestea.În locul magistraţilor prevăzuţi la lit. c) şi d) din art. 87 vor fi aleşi 6 judecători de la tribunalele judeţene şi 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti.---------------- Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a legilor modificatoare. + Articolul 153Guvernul va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare funcţionarii sistemului judiciar prevăzut în prezenta lege.În termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va aproba statele de personal şi statele de funcţii pentru instanţele judecătoreşti şi pentru parchete, corespunzător noii organizări a sistemului judiciar.În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţia Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public localurile şi dotările necesare funcţionarii instanţelor judecătoreşti şi parchetelor organizate potrivit prezentei legi. + Articolul 154Guvernul va inainta Parlamentului, până la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului de procedura penală şi a altor legi, corespunzător cerinţelor introducerii noului sistem judiciar.În termenul prevăzut la art. 152, Ministerul Justiţiei va asigura selecţionarea şi perfecţionarea personalului potrivit noilor structuri şi atribuţii ale puterii judecătoreşti. + Articolul 155Personalul transferat în interesul serviciului în funcţii cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferării în asemenea funcţii, la salariul tarifar avut şi, după caz, la indemnizaţia de conducere.Dispoziţiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi personalului rămas disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi.Ministerul Justiţiei va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central şi unităţile exterioare, personalul din Procuratura României, în condiţiile art. 154 alin. 2.Magistraţii în funcţie, care nu întrunesc condiţiile de vechime prevăzute în prezenta lege, precum şi cei licentiati în drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti în aceleaşi funcţii, dacă îşi îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin.Vechimea minima necesară pentru ocuparea funcţiilor de magistrat la tribunale, la curţi de apel şi la parchete poate fi redusă de ministrul justiţiei cu până la o treime, pentru magistraţii care au rezultate deosebite în pregătirea şi activitatea profesională. + Articolul 156La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la parchete vor putea fi numiţi, în funcţii de judecător sau procuror, şi fosti magistraţi pensionari, care nu depăşesc vârsta de 65 ani.Magistraţii încadraţi în condiţiile prevăzute la alin. 1 beneficiază de salariul integral, corespunzător funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activităţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobandita şi de salariile realizate după reincadrare. + Articolul 157Judecătorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Preşedintele României.Numirea de către Preşedintele României a judecătorilor se va face până la data de 30 octombrie 1996. + Articolul 158Judecătorilor în funcţie, care nu au fost propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiţi de Preşedintele României, la expirarea termenului prevăzut la art. 157 alin. 2, le încetează calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justiţiei, emis în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile art. 64 sunt aplicabile în mod corespunzător. + Articolul 159De la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României şi până la dobândirea inamovibilităţii în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor sunt în competenţa ministrului justiţiei.Până la numirea procurorilor în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a acestora sunt în competenţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. + Articolul 160Pe data aplicării prezentei legi, în condiţiile art. 152 şi 159, se abroga dispoziţiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească şi din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi*).-------------- Notă *) Potrivit prevederilor art. V din Legea nr. 142/1997, se abroga, la data intrării în vigoare a legii menţionate, art. 11 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 şi Hotărârea Guvernului nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor. + Anexa 1 JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA ALE ACESTORA
| Judeţul | Judecătoria | Localitatea de reşedinţă | |
| Alba | Alba Iulia | municipiul Alba Iulia | |
| Câmpeni | oraşul Câmpeni | ||
| Aiud | municipiul Aiud | ||
| Blaj | municipiul Blaj | ||
| Sebeş | oraşul Sebeş | ||
| Arad | Arad | municipiul Arad | |
| Ineu | oraşul Ineu | ||
| Lipova | oraşul Lipova | ||
| Gurahonţ | comuna Gurahonţ | ||
| Chişineu-Criş | oraşul Chişineu-Criş | ||
| Argeş | Piteşti | municipiul Piteşti | |
| Câmpulung | municipiul Câmpulung | ||
| Curtea de Argeş | municipiul Curtea de Argeş | ||
| Costeşti | oraşul Costeşti | ||
| Topoloveni | oraşul Topoloveni | ||
| Bacău | Bacău | municipiul Bacău | |
| Oneşti | municipiul Oneşti | ||
| Moineşti | oraşul Moineşti | ||
| Podu Turcului | comuna Podu Turcului | ||
| Buhuşi | oraşul Buhuşi | ||
| Bihor | Oradea | municipiul Oradea | |
| Beiuş | oraşul Beiuş | ||
| Marghita | oraşul Marghita | ||
| Aleşd | oraşul Aleşd | ||
| Salonta | oraşul Salonta | ||
| Bistriţa-Năsăud | Bistriţa | municipiul Bistriţa | |
| Năsăud | oraşul Năsăud | ||
| Beclean | oraşul Beclean | ||
| Botoşani | Botoşani | municipiul Botoşani | |
| Dorohoi | municipiul Dorohoi | ||
| Săveni | oraşul Săveni | ||
| Darabani | oraşul Darabani | ||
| Braşov | Braşov | municipiul Braşov | |
| Făgăraş | municipiul Făgăraş | ||
| Rupea | oraşul Rupea | ||
| Zărneşti | oraşul Zărneşti | ||
| Brăila | Brăila | municipiul Brăila | |
| Făurei | oraşul Făurei | ||
| Însurăţei | oraşul Însurăţei | ||
| Buzău | Buzău | municipiul Buzău | |
| Râmnicu Sărat | municipiul Râmnicu Sărat | ||
| Pătârlagele | comuna Pătârlagele | ||
| Pogoanele | oraşul Pogoanele | ||
| Caraş-Severin | Reşiţa | municipiul Reşiţa | |
| Caransebeş | municipiul Caransebeş | ||
| Oraviţa | oraşul Oraviţa | ||
| Moldova Nouă | oraşul Moldova Nouă | ||
| Bozovici | comuna Bozovici | ||
| Călăraşi | Călăraşi | municipiul Călăraşi | |
| Olteniţa | oraşul Olteniţa | ||
| Lehliu-Gară | oraşul Lehliu-Gară | ||
| Cluj | Cluj-Napoca | municipiul Cluj-Napoca | |
| Turda | municipiul Turda | ||
| Dej | municipiul Dej | ||
| Huedin | oraşul Huedin | ||
| Gherla | oraşul Gherla | ||
| Constanţa | Constanţa | municipiul Constanţa | |
| Medgidia | municipiul Medgidia | ||
| Hârşova | oraşul Hârşova | ||
| Băneasa | comuna Băneasa | ||
| Mangalia | municipiul Mangalia | ||
| Covasna | Sfântu Gheorghe | municipiul Sfântu Gheorghe | |
| Târgu Secuiesc | oraşul Târgu Secuiesc | ||
| Întorsura Buzăului | oraşul Întorsura Buzăului | ||
| Dâmboviţa | Târgovişte | municipiul Târgovişte | |
| Găeşti | oraşul Găeşti | ||
| Pucioasa | oraşul Pucioasa | ||
| Răcari | comuna Răcari | ||
| Moreni | oraşul Moreni | ||
| Dolj | Craiova | municipiul Craiova | |
| Băileşti | oraşul Băileşti | ||
| Filiaşi | oraşul Filiaşi | ||
| Segarcea | oraşul Segarcea | ||
| Calafat | oraşul Calafat | ||
| Galaţi | Galaţi | municipiul Galaţi | |
| Tecuci | municipiul Tecuci | ||
| Târgu Bujor | oraşul Târgu Bujor | ||
| Lieşti | comuna Lieşti | ||
| Giurgiu | Giurgiu | municipiul Giurgiu | |
| Bolintin-Vale | oraşul Bolintin-Vale | ||
| Gorj | Târgu Jiu | municipiul Târgu Jiu | |
| Târgu Cărbuneşti | oraşul Târgu Cărbuneşti | ||
| Novaci | oraşul Novaci | ||
| Motru | oraşul Motru | ||
| Harghita | Miercurea-Ciuc | municipiul Miercurea-Ciuc | |
| Odorheiu Secuiesc | municipiul Odorheiu Secuiesc | ||
| Topliţa | oraşul Topliţa | ||
| Gheorgheni | oraşul Gheorgheni | ||
| Hunedoara | Deva | municipiul Deva | |
| Hunedoara | municipiul Hunedoara | ||
| Petroşani | municipiul Petroşani | ||
| Orăştie | municipiul Orăştie | ||
| Brad | oraşul Brad | ||
| Haţeg | oraşul Haţeg | ||
| Ialomiţa | Slobozia | municipiul Slobozia | |
| Urziceni | municipiul Urziceni | ||
| Feteşti | municipiul Feteşti | ||
| Iaşi | Iaşi | municipiul Iaşi | |
| Paşcani | municipiul Paşcani | ||
| Hârlău | oraşul Hârlău | ||
| Răducăneni | comuna Răducăneni | ||
| Ilfov | Ilfov | municipiul Bucureşti | |
| Buftea | oraşul Buftea | ||
| Maramureş | Baia Mare | municipiul Baia Mare | |
| Sighetu Marmaţiei | municipiul Sighetu Marmaţiei | ||
| Vişeu de Sus | oraşul Vişeu de Sus | ||
| Târgu Lăpuş | oraşul Târgu Lăpuş | ||
| Dragomireşti | comuna Dragomireşti | ||
| Şomcuţa Mare | comuna Şomcuţa Mare | ||
| Mehedinţi | Drobeta-Turnu Severin | municipiul Drobeta-Turnu Severin | |
| Strehaia | oraşul Strehaia | ||
| Orşova | oraşul Orşova | ||
| Vânju Mare | oraşul Vânju Mare | ||
| Baia de Aramă | oraşul Baia de Aramă | ||
| Mureş | Târgu Mureş | municipiul Târgu Mureş | |
| Sighişoara | municipiul Sighişoara | ||
| Reghin | municipiul Reghin | ||
| Târnăveni | oraşul Târnăveni | ||
| Luduş | oraşul Luduş | ||
| Sângeorgiu de Pădure | comuna Sângeorgiu de Pădure | ||
| Neamţ | Piatra-Neamţ | municipiul Piatra-Neamţ | |
| Roman | municipiul Roman | ||
| Târgu-Neamţ | oraşul Târgu-Neamţ | ||
| Bicaz | oraşul Bicaz | ||
| Olt | Slatina | municipiul Slatina | |
| Caracal | municipiul Caracal | ||
| Corabia | oraşul Corabia | ||
| Balş | oraşul Balş | ||
| Scorniceşti | oraşul Scorniceşti | ||
| Prahova | Ploieşti | municipiul Ploieşti | |
| Câmpina | municipiul Câmpina | ||
| Vălenii de Munte | oraşul Vălenii de Munte | ||
| Mizil | oraşul Mizil | ||
| Sinaia | oraşul Sinaia | ||
| Satu Mare | Satu Mare | municipiul Satu Mare | |
| Carei | municipiul Carei | ||
| Negreşti-Oaş | oraşul Negreşti-Oaş | ||
| Sălaj | Zalău | municipiul Zalău | |
| Şimleu Silvaniei | oraşul Şimleu Silvaniei | ||
| Jibou | oraşul Jibou | ||
| Sibiu | Sibiu | municipiul Sibiu | |
| Mediaş | municipiul Mediaş | ||
| Agnita | oraşul Agnita | ||
| Avrig | oraşul Avrig | ||
| Sălişte | comuna Sălişte | ||
| Suceava | Suceava | municipiul Suceava | |
| Câmpulung Moldovenesc | municipiul Câmpulung Moldovenesc | ||
| Rădăuţi | municipiul Rădăuţi | ||
| Fălticeni | municipiul Fălticeni | ||
| Vatra Dornei | oraşul Vatra Dornei | ||
| Gura Humorului | oraşul Gura Humorului | ||
| Teleorman | Alexandria | municipiul Alexandria | |
| Roşiori de Vede | municipiul Roşiori de Vede | ||
| Turnu Măgurele | municipiul Turnu Măgurele | ||
| Videle | oraşul Videle | ||
| Zimnicea | oraşul Zimnicea | ||
| Timiş | Timişoara | municipiul Timişoara | |
| Lugoj | municipiul Lugoj | ||
| Deta | oraşul Deta | ||
| Sânnicolau Mare | oraşul Sânnicolau Mare | ||
| Făget | oraşul Făget | ||
| Tulcea | Tulcea | municipiul Tulcea | |
| Babadag | oraşul Babadag | ||
| Măcin | oraşul Măcin | ||
| Vaslui | Vaslui | municipiul Vaslui | |
| Bârlad | municipiul Bârlad | ||
| Huşi | municipiul Huşi | ||
| Murgeni | comuna Murgeni | ||
| Vâlcea | Râmnicu Vălcea | municipiul Râmnicu Vâlcea | |
| Drăgăşani | oraşul Drăgăşani | ||
| Horezu | oraşul Horezu | ||
| Brezoi | oraşul Brezoi | ||
| Bălceşti | comuna Bălceşti | ||
| Vrancea | Focşani | municipiul Focşani | |
| Panciu | oraşul Panciu | ||
| Adjud | oraşul Adjud | ||
| Bucureşti | Judecătoria sectorului 1 | municipiul Bucureşti | |
| Judecătoria sectorului 2 | municipiul Bucureşti | ||
| Judecătoria sectorului 3 | municipiul Bucureşti | ||
| Judecătoria sectorului 4 | municipiul Bucureşti | ||
| Judecătoria sectorului 5 | municipiul Bucureşti | ||
| Judecătoria sectorului 6 | municipiul Bucureşti |
| Curtea de Apel | Tribunalele | Localitatea de reşedinţă | ||
| I. | Curtea de Apel Alba Iulia | Alba | municipiul Alba Iulia | |
| Sibiu | ||||
| Hunedoara | ||||
| II. | Curtea de Apel Piteşti | Argeş | municipiul Piteşti | |
| Vâlcea | ||||
| III. | Curtea de Apel Bacău | Bacău | municipiul Bacău | |
| Neamţ | ||||
| IV. | Curtea de Apel Oradea | Bihor | municipiul Oradea | |
| Satu Mare | ||||
| V. | Curtea de Apel Suceava | Suceava | municipiul Suceava | |
| Botoşani | ||||
| VI. | Curtea de Apel Braşov | Braşov | municipiul Braşov | |
| Covasna | ||||
| VII. | Curtea de Apel Bucureşti | Bucureşti | municipiul Bucureşti | |
| Călăraşi | ||||
| Giurgiu | ||||
| Ialomiţa | ||||
| Ilfov | ||||
| Teleorman | ||||
| VIII. | Curtea de Apel Cluj | Cluj | municipiul Cluj-Napoca | |
| Bistriţa-Năsăud | ||||
| Maramureş | ||||
| Sălaj | ||||
| IX. | Curtea de Apel Constanţa | Constanţa | municipiul Constanţa | |
| Tulcea | ||||
| X. | Curtea de Apel Craiova | Dolj | municipiul Craiova | |
| Gorj | ||||
| Mehedinţi | ||||
| Olt | ||||
| XI. | Curtea de Apel Galaţi | Galaţi | municipiul Galaţi | |
| Brăila | ||||
| Vrancea | ||||
| XII. | Curtea de Apel Iaşi | Iaşi | municipiul Iaşi | |
| Vaslui | ||||
| XIII. | Curtea de Apel Târgu Mureş | Mureş | municipiul Târgu Mureş | |
| Harghita | ||||
| XIV. | Curtea de Apel Ploieşti | Prahova | municipiul Ploieşti | |
| Buzău | ||||
| Dâmboviţa | ||||
| XV. | Curtea de Apel Timişoara | Timiş | municipiul Timişoara | |
| Arad | ||||
| Caraş-Severin |
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari