DECIZIA nr. 325 din 11 iunie 2020referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1303 din 29 decembrie 2020



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Fabian Niculae- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Florica Dobai, Maria Hekler, Sebastian Sorin Ardelean, Florina Ioana Avram, Mariana Bodiuțiu, Maria Cîmpean, Stelian Mihail Criste, Adriana Niculina Cuciula, Ioana Lucia Pușcaș, Angela Neagu, Cornelia Precup, Andreea Florina Pop, Robert Tibor Ecsedi, Teodora Gabriela Topai, Ștefania Checiu, Andreea Monica Blidar, Georgeta Mariana Carmen Crupșa, Meda Denisa Filip, Marinela Lavinia Gligor, Florina Daciana Ilea, Andreia Eva Lajos, Liliana Gabriela Popoviciu, Monica Vereș, Mirela Gug, Camelia Elena Basu, Aurica Boroș, Diana Eufemia Boțiu, Lenuța Micula, Mihaela Liana Micula, Cristina Liliana Nan, Doina Minerva Nuna, Veronica Maria Popa, Marius Devis Popovici, Mirela Liana Sabău, Adina Mariana Tudor, Bogdan Valentin Avram, Alexandru Nicolae Venter, Adinel Ion Ciora, Rodica N. Bucurea, Dorina Vereș, Paula Sorina Boșca, Monica Florentina Maghiar, Ileana Claudia Șortuj, Daniel Florin Micula și Florica Elisabeta Varodi, toți prin reprezentant Mariana Bodiuțiu, în Dosarul nr. 8.926/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.394D/2019.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.917D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Simona Florica Nicolau, Florentina Timofte, Elena Sandu, Iolanda Bejenaru, Adriana Copaci, Carmen Cotea, Silvia Gabriela Duta și Mariela Dibus în Dosarul nr. 7.299/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.025D/2019 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Elena Gabriela Pusta, Alexandru Szabo, Laura Szabo, Emilia Sasca, Larisa Szasz, Mădălina Sălăjean, Cristina Florina Sîrbu, Alina Maria Topoliceanu, Andrada Malița, Adelina Andreea Urs, Denisa Urda, Adriana Pantea, Anamaria Capota, Andreea Ionela Cuc, Rozalia Ferke, Felicia Tunduc, Maria Rus, Daniela Tăut, Claudia Veer, Afrodita Costin, Liliana Toma, Marius Vinț, Gavril Bodog, Florin Marc, Wagner Emil Luca, Cristina Maria Pandrea, Ioana Raluca Burdușa, Viorica Berghe, Ovidiu Ilieș, Marius Călin Pop, Edit Vas, Simona Macovei, Cecilia Mariana Băințan, Maria Băițar, Florica Balaș, Dalina Benea, Dorina Raluca Bogdan, Claudia Bolojan, Mihaela Maria Boța, Delia Bulzan, Cătălin Mircea Burle, Daniela Cociubei, Andreea Lorena Curtui, Noemi David (fostă Biro), Teodora Simona Dărăban, Diana Dem, Claudia Fitero, Florina Angela Fitărău, Alexandra Bianca Giurgiuman, Angelica Iakab, Adriana Heredea, Codruța Aneta Hodorog, Simona Rodica Lupșe, Elena Claudia Lascu, Liana Claudia Marc, Doina Marta, Greti Martin, Marinela Maxim, Delia Măgui, Corina Mile, Adriana Milian, Elena Mihoc, Claudia Mustață, Mariana Negru, Simona Oltean, Mihaela Ioana Cuc, Nicoleta Pop, Bianca Maria Popa și Mihaela Prigoreanu în Dosarul nr. 123/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 197D/2020 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Iuliana Mirela Bănescu în Dosarul nr. 5.479/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.917D/2019, nr. 3.025D/2019 și nr. 197D/2020 la Dosarul nr. 2.394D/2019.6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.917D/2019, nr. 3.025D/2019 și nr. 197D/2020 la Dosarul nr. 2.394D/2019, care a fost primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat în sensul respingerii excepției prin deciziile nr. 310 din 7 mai 2019 și nr. 697 din 31 octombrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Încheierea din 24 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.926/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Florica Dobai, Maria Hekler, Sebastian Sorin Ardelean, Florina Ioana Avram, Mariana Bodiuțiu, Maria Cîmpean, Stelian Mihail Criste, Adriana Niculina Cuciula, Ioana Lucia Pușcaș, Angela Neagu, Cornelia Precup, Andreea Florina Pop, Robert Tibor Ecsedi, Teodora Gabriela Topai, Ștefania Checiu, Andreea Monica Blidar, Georgeta Mariana Carmen Crupșa, Meda Denisa Filip, Marinela Lavinia Gligor, Florina Daciana Ilea, Andreia Eva Lajos, Liliana Gabriela Popoviciu, Monica Vereș, Mirela Gug, Camelia Elena Basu, Aurica Boroș, Diana Eufemia Boțiu, Lenuța Micula, Mihaela Liana Micula, Cristina Liliana Nan, Doina Minerva Nuna, Veronica Maria Popa, Marius Devis Popovici, Mirela Liana Sabău, Adina Mariana Tudor, Bogdan Valentin Avram, Alexandru Nicolae Venter, Adinel Ion Ciora, Rodica N. Bucurea, Dorina Vereș, Paula Sorina Boșca, Monica Florentina Maghiar, Ileana Claudia Șortuj, Daniel Florin Micula și Florica Elisabeta Varodi, toți prin reprezentant Mariana Bodiuțiu, într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv obligarea la emiterea unor acte administrative în legătură cu recunoașterea unor drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.394D/2019.9. Prin Sentința nr. 1.894 din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.299/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Simona Florica Nicolau, Florentina Timofte, Elena Sandu, Iolanda Bejenaru, Adriana Copaci, Carmen Cotea, Silvia Gabriela Duta și Mariela Dibus într-o cauză având ca obiect drepturi bănești, respectiv obligarea la emiterea unor acte administrative în legătură cu recunoașterea unor drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.917D/2019.10. Prin Încheierea din 29 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 123/2/2019, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Elena Gabriela Pusta, Alexandru Szabo, Laura Szabo, Emilia Sasca, Larisa Szasz, Mădălina Sălăjean, Cristina Florina Sîrbu, Alina Maria Topoliceanu, Andrada Malița, Adelina Andreea Urs, Denisa Urda, Adriana Pantea, Anamaria Capota, Andreea Ionela Cuc, Rozalia Ferke, Felicia Tunduc, Maria Rus, Daniela Tăut, Claudia Veer, Afrodita Costin, Liliana Toma, Marius Vinț, Gavril Bodog, Florin Marc, Wagner Emil Luca, Cristina Maria Pandrea, Ioana Raluca Burdușa, Viorica Berghe, Ovidiu Ilieș, Marius Călin Pop, Edit Vas, Simona Macovei, Cecilia Mariana Băințan, Maria Băițar, Florica Balas, Dalina Benea, Dorina Raluca Bogdan, Claudia Bolojan, Mihaela Maria Boța, Delia Bulzan, Cătălin Mircea Burle, Daniela Cociubei, Andreea Lorena Curtui, Noemi David (fostă Biro), Teodora Simona Dărăban, Diana Dem, Claudia Fitero, Florina Angela Fitero, Alexandra Bianca Giurgiuman, Angelica Iakab, Adriana Heredea, Codruța Aneta Hodorog, Simona Rodica Lupșe, Elena Claudia Lascu, Liana Claudia Marc, Doina Marta, Greti Martin, Marinela Maxim, Delia Măgui, Corina Mile, Adriana Milian, Elena Mihoc, Claudia Mustață, Mariana Negru, Simona Oltean, Mihaela Ioana Cuc, Nicoleta Pop, Bianca Maria Popa și Mihaela Prigoreanu într-o cauză având ca obiect recunoașterea unor drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.025D/2019.11. Prin Sentința civilă nr. 2.487 din 1 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.479/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din capitolul II, secțiunea a III-a din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Iuliana Mirela Bănescu, într-o cauză având ca obiect recunoașterea unor drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 197D/2020.12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate care prevăd limitarea la un procent de 30% pe ordonator de credite a sumei sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, creează discriminări în cadrul aceleiași categorii profesionale, în funcție de categoria personalului avut în subordine și drepturile cuvenite acestora.13. Principiul salarizării este acela al egalității de tratament în stabilirea cuantumului valorii salariului, consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituție și de art. 5 și art. 6 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Principiul de ordine publică la „muncă egală sau de valoare egală, salariu egal“ exclude orice discriminare în materia stabilirii sau modificării salariului. Dacă felul muncii este același, cerințele și condițiile de muncă sunt identice sau similare, dacă munca este egală sau de valoare egală, diferențele de salarizare pentru grefieri nu se justifică.14. De asemenea, dacă în cadrul a două instanțe este un număr diferit de personal contractual sau alte categorii care nu beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, prevăzute de dispozițiile art. 5 din secțiunea 1 a capitolului VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/ salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, a gradațiilor și a soldelor de comandă/ salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare diferă.15. Mai mult decât atât, atingerea pragului de 30% din suma acestora se realizează diferit în cadrul instituțiilor de același grad, iar plafonarea sporurilor judecătorilor va fi de asemenea diferită. Se va ajunge astfel ca un judecător cu același grad, aceeași funcție, treaptă să beneficieze de drepturi diferite față de un coleg de la altă instanță aflat în aceeași situație. 16. În acest context, se menționează că sunt admisibile diferențieri de salariu pentru funcții/posturi similare dacă sunt dimensionate în funcție de nivelul studiilor, în raport cu importanța și complexitatea muncii.17. Se încalcă astfel principiile de echitate și coerență. Drepturile acordate de lege ajung să fie iluzorii în condițiile în care un judecător beneficiază, potrivit legii, de anumite sporuri, pe care în realitate nu le poate încasa. Plafonând cuantumul sporurilor acordate, se observă că persoane care lucrează în condiții de muncă vătămătoare sau periculoase și care ar trebui să beneficieze de un spor de până la 15% din salariul de bază sunt private de acest drept în cazul în care celelalte sporuri acordate de lege depășesc pragul de 30%, ei încasând aceleași drepturi salariale cu persoanele care lucrează în condiții normale de muncă.18. Aceeași situație se regăsește și în cazul persoanelor cu handicap care desfășoară o activitate în condiții normale de lucru și care, potrivit legii, ar trebui să beneficieze de un spor de 15%, pe care însă legiuitorul, deși îl acordă, nu îl mai garantează.19. Așadar, legea lasă la aprecierea ordonatorului de credit modalitatea de reducere a cuantumului total al sporurilor de la 45% (la care personalul auxiliar de specialitate ar fi îndreptățit, întrucât sunt îndeplinite toate condițiile pentru a primi fiecare spor în parte la valoarea maximă) la pragul de 30%, fără a exista criterii clare pentru a efectua această operațiune. De asemenea această operațiune de reducere a cuantumului unuia din cele trei sporuri doar pentru a nu depăși pragul de 30% este discriminatorie, fixată în baza unor criterii care nu sunt obiective. Se mai invocă jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994.20. Acest aspect rezultă și din faptul că unele curți de apel și Înalta Curte de Casație si Justiție au acordat sporuri la valoarea maximă de 45% sau 40%, așadar peste pragul de 30%. Având în vedere faptul că textul de lege atacat nu îndeplinește condițiile de previzibilitate și accesibilitate, acesta încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție.21. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.394D/2019, că textele de lege criticate încalcă prevederile constituționale. Numărul sporurilor, categoria de sporuri și cuantumul acestora diferă în anexele nr. I-VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la situațiile concrete în care lucrează personalul din sectorul bugetar. Cu toate acestea, în mod uniform, fără diferențiere, legiuitorul a stabilit prin articolul a cărui neconstituționalitate se dorește a fi examinată că suma tuturor sporurilor (indiferent de complexitatea situației care impune calcularea și acordarea lor) să fie limitată la 30% din suma salariilor de bază. Or, aplicarea unei astfel de uniformizări unor situații variate și complexe reprezintă o încălcare a tratamentului egal, garantat de art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât principiul tratamentului egal obligă ca situațiile diferite să nu fie tratate într-un mod similar.22. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 2.917D/2019 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât aceste dispoziții sunt generale și se aplică tuturor categoriilor de personal aflate în situații egale, motiv pentru care nu s-ar putea reține existența unei discriminări. În Dosarul nr. 197D/2020, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu a comunicat opinia sa.23. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textul legal criticat încalcă art. 16 din Constituția României. 24. Se arată că actuala modalitate de reglementare a acordării sporurilor salariale pare că lasă la aprecierea angajatorului cuantumul sporurilor care se acordă fiecărui angajat în parte, inducând arbitrarul acestuia, fiind de natură să creeze un tratament diferențiat între persoanele având aceeași funcție, vechime și calificare angajate în sistemul public care aparțin de ordonatori de credit diferiți, întrucât acei ordonatori care au beneficiat de o alocare bugetară mai substanțială sau care au un volum al cheltuielilor mai mic vor putea tot discreționar, să acorde sporuri salariale calculate la procentul maxim prevăzut în anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, fără a depăși cota de 30% din totalul bugetului instituției, în timp ce ordonatorii de credite ce au beneficiat de o alocare bugetară mai redusă ori care au cheltuieli extrasalariale mai mari pot fi ținute în mod obligatoriu de plafonul de 30%, cu diminuarea corespunzătoare a procentului sporurilor în raport de angajat. Însă nu este clară, din cauza modului defectuos de redactare a normelor juridice amintite mai sus, nici măcar posibilitatea depășirii plafonului de 30% pentru a atinge un plafon de 45% la nivel de salarizare individuală, așa cum pare să fie reglementat în anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017. Tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă.25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 26. Avocatul Poporului a comunicat punctul său de vedere în dosarele nr. 2.394D/2019 și nr. 3.025D/2019, arătând că prevederile legale criticate sunt neconstituționale. De asemenea, menționează că și-a mai exprimat opinia în dosarele Curții Constituționale nr. 91D/2019, nr. 478D/2019, nr. 584D/2019, nr. 718D/2019 și nr. 970D/2019.27. Astfel, se susține că respectivele critici de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție nu pot fi reținute, aspectele invocate ținând mai mult de interpretarea și aplicarea legii ori de corelarea dintre prevederi din acte normative diferite. În ceea ce privește prevederile art. 11 alin. (1) din Constituție, se arată că acestea nu au incidență în cauză.28. Însă, prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituției se arată că prevederile legale criticate sunt de natură a institui o discriminare între persoane aflate în aceeași situație juridică, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă. Principiul salarizării este acela al egalității de tratament în stabilirea salariului consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituția României și de art. 5 și art. 6 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.29. Limitarea de 30% a sumei sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite este de natură a crea discriminări în cadrul aceleiași categorii profesionale.30. În ceea ce privește invocarea art. 20 alin. (1) din Constituție, aceasta devine incident în măsura invocării unor drepturi și libertăți constituționale, însă temeiul declarării ca neconstituțională a unei dispoziții legale îl constituie încălcarea unei prevederi constituționale, și nu a unei reglementări internaționale. Se mai arată că dispozițiile legale criticate nu contravin nici art. 21 din Constituție și nici art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.31. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 32. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.33. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: „(1) Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.“34. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, art. 4 privind nediscriminarea, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind principiul egalității în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 125 privind statutul judecătorilor și art. 126 privind instanțele judecătorești din Constituție. Se mai invocă prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale Protocolului nr. 12 privind interzicerea generală a discriminării la aceeași convenție.35. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiile legale criticate. Astfel, prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, și Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 15 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. 36. Cu acel prilej, Curtea a reținut că limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010).37. Curtea a precizat că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări. 38. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 41 din Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Legea fundamentală prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la drepturi salariale suplimentare, cum sunt sporurile, primele, stimulentele și altele (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007).39. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. De asemenea, Curtea Europeană a statuat că o autoritate de stat nu poate invoca lipsa de fonduri ca pretext pentru a nu-și îndeplini obligațiile (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 26).40. Prin Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, precitată, Curtea a statuat că respectiva critică formulată de autoarea excepției se axa pe unele probleme rezultate din aplicarea dispozițiilor legale criticate, prin evidențierea unor situații particulare, prin natura lor, variabile, spre exemplu, numărul și categoriile de angajați în cadrul unei instituții/autorități publice, care, în opinia sa, pot genera diferențe în privința cuantumului sporurilor acordate aceleiași categorii de personal care își desfășoară activitatea în instituții diferite, în speță, judecătorii care își desfășoară activitatea în tribunale diferite.41. Sub acest aspect, Curtea a observat că la stabilirea nivelului veniturilor salariale trebuie avute în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator de credite“, și ale art. 3 alin. (4) din Legea-cadru, potrivit cărora: „Ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/ indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, (...) astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.“42. De asemenea, în viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că „limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I-VIII“. Ca atare, Curtea a constatat că stabilirea cuantumului concret al sporurilor și al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. O asemenea soluție legislativă ține de dreptul exclusiv al legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, fără a fi contrară art. 4 și 16 din Constituție și nici art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării.43. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv prin raportare la dispozițiile convenționale invocate, precum și cele constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 11, art. 16, art. 20, art. 125 și ale art. 126.44. În ceea ce privește prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză.45. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florica Dobai, Maria Hekler, Sebastian Sorin Ardelean, Florina Ioana Avram, Mariana Bodiuțiu, Maria Cîmpean, Stelian Mihail Criste, Adriana Niculina Cuciula, Ioana Lucia Pușcaș, Angela Neagu, Cornelia Precup, Andreea Florina Pop, Robert Tibor Ecsedi, Teodora Gabriela Topai, Ștefania Checiu, Andreea Monica Blidar, Georgeta Mariana Carmen Crupșa, Meda Denisa Filip, Marinela Lavinia Gligor, Florina Daciana Ilea, Andreia Eva Lajos, Liliana Gabriela Popoviciu, Monica Vereș, Mirela Gug, Camelia Elena Basu, Aurica Boroș, Diana Eufemia Boțiu, Lenuța Micula, Mihaela Liana Micula, Cristina Liliana Nan, Doina Minerva Nuna, Veronica Maria Popa, Marius Devis Popovici, Mirela Liana Sabău, Adina Mariana Tudor, Bogdan Valentin Avram, Alexandru Nicolae Venter, Adinel Ion Ciora, Rodica N. Bucurea, Dorina Vereș, Paula Sorina Boșca, Monica Florentina Maghiar, Ileana Claudia Șortuj, Daniel Florin Micula și Florica Elisabeta Varodi, toți prin reprezentant Mariana Bodiuțiu în Dosarul nr. 8.926/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Simona Florica Nicolau, Florentina Timofte, Elena Sandu, Iolanda Bejenaru, Adriana Copaci, Carmen Cotea, Silvia Gabriela Duta și Mariela Dibus în Dosarul nr. 7.299/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Elena Gabriela Pusta, Alexandru Szabo, Laura Szabo, Emilia Sasca, Larisa Szasz, Mădălina Sălăjean, Cristina Florina Sîrbu, Alina Maria Topoliceanu, Andrada Malița, Adelina Andreea Urs, Denisa Urda, Adriana Pantea, Anamaria Capota, Andreea Ionela Cuc, Rozalia Ferke, Felicia Tunduc, Maria Rus, Daniela Tăut, Claudia Veer, Afrodita Costin, Liliana Toma, Marius Vinț, Gavril Bodog, Florin Marc, Wagner Emil Luca, Cristina Maria Pandrea, Ioana Raluca Burdușa, Viorica Berghe, Ovidiu Ilieș, Marius Călin Pop, Edit Vas, Simona Macovei, Cecilia Mariana Băințan, Maria Băițar, Florica Balaș, Dalina Benea, Dorina Raluca Bogdan, Claudia Bolojan, Mihaela Maria Boța, Delia Bulzan, Cătălin Mircea Burle, Daniela Cociubei, Andreea Lorena Curtui, Noemi David (fosta Biro), Teodora Simona Dărăban, Diana Dem, Claudia Fitero, Florina Angela Fitărău, Alexandra Bianca Giurgiuman, Angelica Iakab, Adriana Heredea, Codruța Aneta Hodorog, Simona Rodica Lupșe, Elena Claudia Lascu, Liana Claudia Marc, Doina Marta, Greti Martin, Marinela Maxim, Delia Magui, Corina Mile, Adriana Milian, Elena Mihoc, Claudia Mustață, Mariana Negru, Simona Oltean, Mihaela Ioana Cuc, Nicoleta Pop, Bianca Maria Popa și Mihaela Prigoreanu în Dosarul nr. 123/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și de Iuliana Mirela Bănescu în Dosarul nr. 5.479/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iunie 2020.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Fabian Niculae
    -----