DECIZIA nr. 632 din 22 septembrie 2020referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1204 din 9 decembrie 2020



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Laurențiu Vasilescu în Dosarul nr. 16.526/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.127D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepției doamna avocat Tătaru Elena Adina cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale - Comisia de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, Președintele acordă cuvântul reprezentantei autorului excepției care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Susține că prin modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 se suprimă un drept recunoscut pensionarilor militari în vechea formă a articolului, și anume dreptul la actualizarea pensiei odată cu majorarea salariului personalului în activitate. Arată că are cunoștință de jurisprudența în materie a Curții Constituționale, dar aceasta este percepută ca fiind inechitabilă de autorul excepției atât în raport cu situația comparabilă a magistraților, cât și cu militarii beneficiari ai articolului în fosta reglementare. Cu privire la similaritatea situației militarilor cu a magistraților, care impune un tratament juridic identic, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 20/2000. Consideră că motivele invocate de legiuitor pentru a suprima dreptul la actualizarea pensiei în raport cu creșterile salariale nu reprezintă o justificare rezonabilă și legitimă, insuficiența fondurilor neputând fi imputabilă persoanei care a dobândit acest drept prin situația specială în care și-a desfășurat activitatea profesională. De asemenea, arată că se creează o discriminare în raport cu militarii care au beneficiat de actualizarea pensiei potrivit legislației anterioare, deși au desfășurat munca în aceleași condiții, având aceeași vechime în muncă și același grad. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 16.526/3/2018, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Laurențiu Vasilescu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, sunt discriminatorii, astfel că încalcă prevederile art. 16 din Constituție. Arată că suprimarea dreptului la actualizarea pensiei militare, prevăzut anterior de art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin modificarea acestui articol de lege, generează un tratament juridic diferit între persoane aflate în situații identice, în funcție de data pensionării, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.7. De asemenea, consideră că militarii sunt discriminați în raport cu magistrații, aceștia din urmă beneficiind în continuare de actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților în activitate. Consideră că, potrivit celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, militarii și magistrații trebuie să se bucure de egalitate în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu.8. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. 9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantei autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Textul de lege criticat are următorul conținut: Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“13. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că acest text de lege contravine prevederilor art. 16 din Constituție.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate modifică prevederile anterioare ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care se refereau la actualizarea pensiei militare de stat. Astfel, art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, înainte de modificarea sa prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, prevedea actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special. 15. Referitor la critica în care autorul excepției susține că această modificare creează discriminări între persoane care ocupă aceeași funcție, dar s-au pensionat la date diferite, respectiv înainte și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea apreciază că sunt relevante cele reținute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.16. De altfel, Curtea reține și faptul că, după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, toți beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionării, au fost supuși acelorași prevederi referitoare la actualizarea pensiei, prevăzute de art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanța de urgență mai sus menționată, potrivit căruia „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“17. Cât privește critica referitoare la existența unei discriminări între militari și magistrați, Curtea, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 31, a apreciat că o astfel de critică este neîntemeiată, întrucât militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților.18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurențiu Vasilescu în Dosarul nr. 16.526/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2020.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea    ----