DECIZIA nr. 447 din 23 iunie 2020referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1099 din 18 noiembrie 2020
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, doamna procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepție ridicată de partidul Forța Moldova, de Costel Cotîrlan Simioniuc și de Irina Chicoș în Dosarul nr. 3.721/3/2018 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.177D/2018. 2. La apelul nominal răspunde partea Ion Flueraș, lipsind autorii excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, partea prezentă solicită admiterea acțiunii, în special în considerarea „ultimelor acțiuni ale Senatului și ale Camerei Deputaților.“ 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 10 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.721/3/2018, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de partidul Forța Moldova, de Costel Cotîrlan Simioniuc și de Irina Chicoș într-o cauză având ca obiect cerere de dizolvare a unor partide politice. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că dispozițiile legale criticate interzic accesul direct la justiție unei persoane fizice/juridice în ceea ce privește formularea unei cereri de dizolvare a unui partid politic, deoarece doar Ministerul Public are acest drept. Or, Ministerul Public este subordonat Ministerului Justiției, astfel că acest drept este și mai mult limitat atunci când în discuție este cererea de dizolvare a unui partid aflat la guvernare, căci este foarte probabil ca Ministerul Public să considere că nu se impune o atare acțiune în instanță, indiferent de probele prezentate.7. Tribunalul București - Secția a V-a civilă consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Opțiunea legiuitorului asupra acestei chestiuni este categorică, din rațiuni ce țin de stabilitatea climatului politic, ca valoare socială în sine, limitând dizolvarea unui partid politic legal înființat la cazurile strict stabilite și la persoanele - la fel de strict și limitativ stabilite - care au legitimitatea de a o cere.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9. Autoritățile publice menționate nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, având următorul cuprins: + Articolul 45(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului București de către Ministerul Public și se soluționează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5). + Articolul 46(2) Pentru partidul politic aflat în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (1), Tribunalul București, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenței sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 26 alin. (2)-(4).12. În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit textelor de lege criticate, Ministerul Public poate solicita Tribunalului București dizolvarea unui partid politic, în temeiul art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, sau constatarea încetării existenței acestuia, invocând art. 46 alin. (2) din lege. Instanța competentă judecă oricare dintre aceste cereri după o procedură comună, respectiv: se pronunță în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii, împotriva acestei hotărâri partea interesată putând face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii. Instanța de apel se pronunță prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului, iar în cazul cererii de dizolvare, hotărârea definitivă de admitere se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.14. Analizând dispozițiile Legii nr. 14/2003, Curtea observă că un partid politic poate fi dizolvat pe cale judecătorească numai cu îndeplinirea anumitor condiții strict prevăzute de art. 45 alin. (1), și anume dacă: a) se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) și ale art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, de către Curtea Constituțională, precum și ale art. 3 alin. (3) și (4) din prezenta lege; b) scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice; c) realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; d) partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia; e) ca urmare a inactivității constatate de Tribunalul București conform art. 46 alin. (1); f) ca urmare a aplicării art. 26 (referitoare la radierea partidului politic). 15. La rândul său, inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situații enumerate la art. 46 alin. (1): a) nu a ținut nicio adunare generală timp de 5 ani; b) nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare.16. Constatarea inactivității unui partid politic în condițiile de mai sus echivalează cu constatarea încetării existenței acestuia și reprezintă una dintre cauzele pentru care Ministerul Public poate formula cerere de dizolvare a partidului politic.17. Autorii excepției sunt nemulțumiți, așadar, că nu pot formula și înregistra în nume propriu cereri de dizolvare sau de constatare a încetării existenței unui partid politic, ci numai prin intermediul Ministerului Public, aspect considerat de natură să încalce accesul liber la justiție al acestora.18. Față de cele de mai sus, Curtea arată că, potrivit art. 8 alin. (2) din Constituție și normelor Legii nr. 14/2003, partidele politice sunt persoane juridice de drept public, reprezentând asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Art. 8 alin. (2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutine, potrivit legii. Misiunea legală și constituțională a partidului politic urmărește, așadar, realizarea unui interes public general al cetățenilor. 19. Pe de altă parte, rolul Ministerul Public este, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituție, de a reprezenta interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. 20. În ce privește raportul dintre activitatea partidelor politice - de la înființare și până la radiere - și Ministerul Public, Curtea constată, parcurgând Legea nr. 14/2003, că acesta din urmă, în aplicarea normelor constituționale ale art. 131 alin. (1) din Constituție, exercită un rol activ atât în procedura de înregistrare a unui partid politic cât și, prin simetrie, în cea de dizolvare. 21. Astfel, în ce privește procedura înregistrării, prevăzută de art. 18-24 din Legea nr. 14/2003, Ministerul Public poate formula apel împotriva deciziei Tribunalului București referitoare la cererea de înregistrare a unui partid politic, același drept de acțiune avându-l și conducătorul organului executiv al partidului politic și membrii fondatori, precum și persoanele fizice sau juridice interesate care depun cerere de intervenție în interes propriu. Așadar, la procedura înregistrării au acces mai multe subiecte de drept, nu doar Ministerul Public, printre care și persoanele interesate care fac cerere de intervenție în proces. 22. Cu referire la procedura de dizolvare a partidelor politice, cererea poate fi inițiată, într-adevăr, doar de Ministerul Public, în condițiile art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, iar aceasta se soluționează de Tribunalul București potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5). Or, art. 26 alin. (3) prevede că „Împotriva hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii“, ceea ce denotă, practic, voința legiuitorului de a asigura un mijloc procesual pentru exercitarea liberului acces la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, așadar, o cale de atac promovată împotriva hotărârii instanței judecătorești competente. 23. Faptul că legea nu prevede posibilitatea oricărei persoane interesate să solicite direct și ab initio dizolvarea unui partid politic sau constatarea încetării existenței acestuia nu poate reprezenta o negare a dreptului cetățeanului la justiție, deoarece, așa cum s-a arătat, această prerogativă intră în sfera de competență a Ministerului Public - reprezentant în justiție, prin Constituție, al drepturilor și libertăților cetățenilor. 24. Această soluție juridică asigură, totodată, echilibrul dintre interesul individual de a supune instanței de judecată competente o solicitare de dizolvare a unui partid politic și necesitatea asigurării pluralismului politic într-o societate democratică. Astfel, partea interesată are posibilitatea de a contesta, prin formularea apelului, hotărârea Tribunalului București cu privire la cererea Ministerului Public de dizolvare a unui partid politic, fără ca această instanță - unica competentă în această materie - să fie încărcată cu solicitări individuale, care, în contextul pluralismului politic și al spiritului competitiv, de multe ori ar putea avea caracter șicanatoriu, fiind, deci, lipsite de un interes legitim.25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de partidul Forța Moldova, de Costel Cotîrlan Simioniuc și de Irina Chicoș în Dosarul nr. 3.721/3/2018 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi----
| EMITENT |
| Valer Dorneanu | - președinte |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Marian Enache | - judecător |
| Daniel Marius Morar | - judecător |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Claudia-Margareta Krupenschi | - magistrat-asistent-șef |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 10 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.721/3/2018, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de partidul Forța Moldova, de Costel Cotîrlan Simioniuc și de Irina Chicoș într-o cauză având ca obiect cerere de dizolvare a unor partide politice. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că dispozițiile legale criticate interzic accesul direct la justiție unei persoane fizice/juridice în ceea ce privește formularea unei cereri de dizolvare a unui partid politic, deoarece doar Ministerul Public are acest drept. Or, Ministerul Public este subordonat Ministerului Justiției, astfel că acest drept este și mai mult limitat atunci când în discuție este cererea de dizolvare a unui partid aflat la guvernare, căci este foarte probabil ca Ministerul Public să considere că nu se impune o atare acțiune în instanță, indiferent de probele prezentate.7. Tribunalul București - Secția a V-a civilă consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Opțiunea legiuitorului asupra acestei chestiuni este categorică, din rațiuni ce țin de stabilitatea climatului politic, ca valoare socială în sine, limitând dizolvarea unui partid politic legal înființat la cazurile strict stabilite și la persoanele - la fel de strict și limitativ stabilite - care au legitimitatea de a o cere.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9. Autoritățile publice menționate nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, având următorul cuprins: + Articolul 45(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului București de către Ministerul Public și se soluționează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5). + Articolul 46(2) Pentru partidul politic aflat în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (1), Tribunalul București, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenței sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 26 alin. (2)-(4).12. În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit textelor de lege criticate, Ministerul Public poate solicita Tribunalului București dizolvarea unui partid politic, în temeiul art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, sau constatarea încetării existenței acestuia, invocând art. 46 alin. (2) din lege. Instanța competentă judecă oricare dintre aceste cereri după o procedură comună, respectiv: se pronunță în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii, împotriva acestei hotărâri partea interesată putând face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii. Instanța de apel se pronunță prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului, iar în cazul cererii de dizolvare, hotărârea definitivă de admitere se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.14. Analizând dispozițiile Legii nr. 14/2003, Curtea observă că un partid politic poate fi dizolvat pe cale judecătorească numai cu îndeplinirea anumitor condiții strict prevăzute de art. 45 alin. (1), și anume dacă: a) se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) și ale art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, de către Curtea Constituțională, precum și ale art. 3 alin. (3) și (4) din prezenta lege; b) scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice; c) realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; d) partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia; e) ca urmare a inactivității constatate de Tribunalul București conform art. 46 alin. (1); f) ca urmare a aplicării art. 26 (referitoare la radierea partidului politic). 15. La rândul său, inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situații enumerate la art. 46 alin. (1): a) nu a ținut nicio adunare generală timp de 5 ani; b) nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare.16. Constatarea inactivității unui partid politic în condițiile de mai sus echivalează cu constatarea încetării existenței acestuia și reprezintă una dintre cauzele pentru care Ministerul Public poate formula cerere de dizolvare a partidului politic.17. Autorii excepției sunt nemulțumiți, așadar, că nu pot formula și înregistra în nume propriu cereri de dizolvare sau de constatare a încetării existenței unui partid politic, ci numai prin intermediul Ministerului Public, aspect considerat de natură să încalce accesul liber la justiție al acestora.18. Față de cele de mai sus, Curtea arată că, potrivit art. 8 alin. (2) din Constituție și normelor Legii nr. 14/2003, partidele politice sunt persoane juridice de drept public, reprezentând asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Art. 8 alin. (2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutine, potrivit legii. Misiunea legală și constituțională a partidului politic urmărește, așadar, realizarea unui interes public general al cetățenilor. 19. Pe de altă parte, rolul Ministerul Public este, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituție, de a reprezenta interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. 20. În ce privește raportul dintre activitatea partidelor politice - de la înființare și până la radiere - și Ministerul Public, Curtea constată, parcurgând Legea nr. 14/2003, că acesta din urmă, în aplicarea normelor constituționale ale art. 131 alin. (1) din Constituție, exercită un rol activ atât în procedura de înregistrare a unui partid politic cât și, prin simetrie, în cea de dizolvare. 21. Astfel, în ce privește procedura înregistrării, prevăzută de art. 18-24 din Legea nr. 14/2003, Ministerul Public poate formula apel împotriva deciziei Tribunalului București referitoare la cererea de înregistrare a unui partid politic, același drept de acțiune avându-l și conducătorul organului executiv al partidului politic și membrii fondatori, precum și persoanele fizice sau juridice interesate care depun cerere de intervenție în interes propriu. Așadar, la procedura înregistrării au acces mai multe subiecte de drept, nu doar Ministerul Public, printre care și persoanele interesate care fac cerere de intervenție în proces. 22. Cu referire la procedura de dizolvare a partidelor politice, cererea poate fi inițiată, într-adevăr, doar de Ministerul Public, în condițiile art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, iar aceasta se soluționează de Tribunalul București potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5). Or, art. 26 alin. (3) prevede că „Împotriva hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii“, ceea ce denotă, practic, voința legiuitorului de a asigura un mijloc procesual pentru exercitarea liberului acces la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, așadar, o cale de atac promovată împotriva hotărârii instanței judecătorești competente. 23. Faptul că legea nu prevede posibilitatea oricărei persoane interesate să solicite direct și ab initio dizolvarea unui partid politic sau constatarea încetării existenței acestuia nu poate reprezenta o negare a dreptului cetățeanului la justiție, deoarece, așa cum s-a arătat, această prerogativă intră în sfera de competență a Ministerului Public - reprezentant în justiție, prin Constituție, al drepturilor și libertăților cetățenilor. 24. Această soluție juridică asigură, totodată, echilibrul dintre interesul individual de a supune instanței de judecată competente o solicitare de dizolvare a unui partid politic și necesitatea asigurării pluralismului politic într-o societate democratică. Astfel, partea interesată are posibilitatea de a contesta, prin formularea apelului, hotărârea Tribunalului București cu privire la cererea Ministerului Public de dizolvare a unui partid politic, fără ca această instanță - unica competentă în această materie - să fie încărcată cu solicitări individuale, care, în contextul pluralismului politic și al spiritului competitiv, de multe ori ar putea avea caracter șicanatoriu, fiind, deci, lipsite de un interes legitim.25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de partidul Forța Moldova, de Costel Cotîrlan Simioniuc și de Irina Chicoș în Dosarul nr. 3.721/3/2018 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari