DECIZIA nr. 543 din 2 iulie 2020referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 989 din 27 octombrie 2020



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Dumitru Dinu în Dosarul nr. 108/88/2018 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 862D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.042D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Valentin Lazăr în Dosarul nr. 5.147/101/2017/a1* al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă.4. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.573D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Ioan Drăgan în Dosarul nr. 1.289/62/2018 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă - Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale.6. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Comisia de Contestații Pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită.7. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.042D/2018 și nr. 1.573D/2018 la Dosarul nr. 862D/2018, care a fost primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 și Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9. Prin Încheierea din 29 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 108/88/2018, Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Dumitru Dinu cu prilejul soluționării unei cauze privind recalcularea pensiei militare de stat.10. Prin Decizia nr. 1.513 din 23 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.147/101/2017/a1*, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Valentin Lazăr cu prilejul soluționării unei cauze privind calculul pensiei militare de stat.11. Prin Încheierea din 4 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.289/62/2018, Tribunalul Brașov - Secția I civilă - Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Ioan Drăgan cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu este motivată din punctul de vedere al urgenței și nu cuprinde justificarea situației excepționale care a determinat emiterea acestui act normativ. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție prin aceea că ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție.13. Totodată, autorii excepției critică dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate. 14. De asemenea, arată că dispozițiile art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt neconstituționale, întrucât, exceptând pensiile militare de stat, toate pensiile din România, inclusiv cele publice, se indexează atât cu rata medie anuală a inflației, cât și cu 50% din creșterea câștigului salarial mediu brut. Această diferență de tratament juridic nu este justificată, fiind contrară art. 16 alin. (1) din Constituție.15. În mod asemănător, dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care elimină posibilitatea actualizării pensiilor militare de stat, produc încă o discriminare a militarilor în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii, aceștia din urmă beneficiind de majorarea pensiei odată cu creșterea valorii punctului de pensie. În același context, arată că, pentru militari, la stabilirea pensiei sunt avute în vedere veniturile lunare nete, în timp ce pentru toate celelalte categorii de pensionari sunt avute în vedere veniturile brute.16. Autorii excepției precizează că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu a reprezentat un privilegiu, ci o compensație parțială a inconvenientelor care rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să se supună militarii, care sunt mult mai severe și mai restrictive decât pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii. De asemenea, amintesc că acest drept a fost recunoscut de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, în care s-a arătat că între militari și magistrați nu trebuie să existe discriminare din perspectiva acordării pensiei de serviciu.17. Totodată, autorii excepției susțin că actualizarea pensiei militare de stat raportată la soldele militarilor activi este un drept câștigat, drept ce a operat dintotdeauna în legislația privind pensiile militare de stat. Acest drept ține de esența pensiei militare de stat, pensie cuvenită militarului în rezervă sau în retragere cu obligații militare pentru toată viața. Totodată, o lege ulterioară nu poate aduce atingere dreptului născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca noua lege să fie aplicată retroactiv.18. Totodată, arată că legislația privind pensiile militarilor se încadrează în Pilonul al doilea privind schemele ocupaționale, guvernate de Directiva Europeană 86/378/EEC modificată prin Directiva 97/96/EEC. În acest temei, pensiile militarilor din țările membre se actualizează imediat după majorarea soldelor militarilor activi și, periodic, în raport cu rata inflației.19. În sfârșit, precizează că actualizarea pensiei militare de stat are și rolul important de a înlătura și preveni pe viitor discriminările între generațiile de militari care dețin același grad, au îndeplinit aceeași funcție și au aceeași vechime în serviciu. Or, dispozițiile de lege criticate au adâncit discriminările între militari, astfel că persoane având aceeași funcție și același grad, dar pensionate la date diferite au un cuantum al pensiei diferit.20. Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii.21. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă și Tribunalul Brașov - Secția I civilă - Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției.22. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.23. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.25. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:– Art. VII: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.26. Autorii excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 alin. (2) referitor la suveranitate, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român, art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 30 alin. (6) și (7) referitoare la libertatea de exprimare, art. 31 alin. (1) și (2) privind dreptul la informație, art. 41 alin. (2) și (3) privind munca și protecția socială a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii forțate, art. 44 alin. (1)-(4) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 115 alin. (1), (2) și (6) referitoare la delegarea legislativă și art. 118 alin. (1) referitor la forțele armate. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 1, 14, 17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv art. 1, 7 și 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. 27. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, Curtea a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“.28. Cu același prilej, referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit cele reținute anterior prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. 29. Tot prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 31, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate criticile referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, din perspectiva existenței unei discriminări între militari și magistrați, reținând că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților.30. Curtea constată că, în prezenta cauză, sunt invocate și alte aspecte de neconstituționalitate, care nu au fost analizate prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019. Astfel, cât privește critica referitoare la existența unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat și pensionarii din sistemul public de pensii, supuși reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, Curtea constată că cele două categorii de persoane comparate se află în situații obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, și prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor și a pensiilor din sistemul public. Curtea arată că, deși după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public și au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înțeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari și să acorde beneficiul pensiei de serviciu, și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi. 31. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea apreciază că sunt relevante cele reținute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.32. În sfârșit, în ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate ar aduce atingere prevederilor Directivei 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, Curtea constată că acest act normativ a fost abrogat prin art. 34 alin. (1) din Directiva 2006/54/CE din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, nefiind aplicabil la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.33. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Dinu în Dosarul nr. 108/88/2018 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Valentin Lazăr în Dosarul nr. 5.147/101/2017/a1* al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și de Ioan Drăgan în Dosarul nr. 1.289/62/2018 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă - Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale și constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și Tribunalului Brașov - Secția I civilă - Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 iulie 2020.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea
    -----