DECIZIA nr. 374 din 18 iunie 2020referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 8 octombrie 2020



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Mihaela Ionescu- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aristotel Adrian Căncescu în Dosarul nr. 3.532/62/2017/a1 al Curții de Apel Brașov - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 540D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere obiectivul camerei preliminare, astfel cum a fost stabilit și în deciziile Curții Constituționale nr. 838 din 8 decembrie 2015 și nr. 423 din 16 iunie 2016. Arată că rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanței de judecată, nefiind probă în cauza penală, iar instanța nu își întemeiază hotărârea pe acesta, ci pe probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății, aflate la dosar.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea penală nr. 21/CP din 30 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.532/62/2017/a1, Curtea de Apel Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Aristotel Adrian Căncescu în procedura camerei preliminare.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, autorul invocă în mod formal atât prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) și ale art. 23 alin. (11), cât și dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fără a motiva pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile din Legea fundamentală și Convenție invocate.6. Curtea de Apel Brașov - Secția penală opinează că dispozițiile art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, în măsura în care nu permit pronunțarea în procedura de cameră preliminară a unei soluții de restituire a cauzei la parchet pentru a elimina din rechizitoriu pasajele citate din mijloacele de probă excluse în temeiul art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală și referirile la aceste mijloace de probă.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală. În raport cu cele arătate în încheierea de sesizare, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății;b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții.11. În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, potrivit încheierii de sesizare, autorul excepției invocă atât dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) și ale art. 23 alin. (11), cât și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Încheierea nr. 5/CP din 22 ianuarie 2018, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov - Secția penală în Dosarul nr. 3.532/62/2017/a1, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 347 din Codul de procedură penală, au fost admise contestațiile formulate de inculpați, inclusiv de autorul excepției, împotriva Încheierii din 26 octombrie 2017, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov în Dosarul nr. 3.532/62/2017/a1, care a fost desființată în parte, și, rejudecând, în baza art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, s-a constatat neregularitatea Rechizitoriului nr. 187/P/2016 emis la data de 19 iunie 2017 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov privind descrierea faptelor reținute în sarcina inculpaților. În temeiul art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală s-a dispus ca, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul să remedieze neregularitățile actului de sesizare și să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.13. După comunicarea încheierii mai sus precizate, în termenul de 5 zile indicat în cuprinsul art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov a înaintat judecătorului de cameră preliminară la data de 5 martie 2018 Ordonanța din data de 2 martie 2018 pentru remedierea neregularităților Rechizitoriului nr. 187/P/2016 din 19 iunie 2017, fiind menținută dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților, inclusiv în ceea ce îl privește pe autorul excepției de neconstituționalitate.14. Prin Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 februarie 2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei“ din cuprinsul lor se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei. Decizia precitată a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la o dată ulterioară pronunțării Încheierii nr. 5/CP din 22 ianuarie 2018, prin care s-a dispus excluderea mai multor probe (mijloace de probă). În raport cu Decizia Curții Constituționale nr. 22 din 18 ianuarie 2018, mijloacele de probă amintite trebuie excluse atât din punct de vedere juridic, cât și eliminate fizic de la dosar.15. În prezenta cauză, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală prin Încheierea penală nr. 21/CP din 30 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția penală în Dosarul nr. 3.532/62/2017/a1, după soluționarea contestațiilor formulate de către inculpați, printre care și autorul excepției, împotriva Încheierii din 26 octombrie 2017, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov în Dosarul nr. 3.532/62/2017/a1 și după remedierea neregularităților Rechizitoriului nr. 187/P/2016 din 19 iunie 2017, prin Ordonanța din 2 martie 2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov. Autorul excepției a formulat critici referitoare la necesitatea refacerii rechizitoriului, deoarece acesta cuprinde referiri la probe ce au fost excluse, în raport cu Decizia Curții Constituționale nr. 22 din 18 ianuarie 2018, precitată.16. Curtea reține însă că, în Încheierea penală nr. 21/CP din 30 martie 2018, prin care a fost sesizată Curtea Constituțională, judecătorul de cameră preliminară a reținut că „[...] Strict această operațiune de eliminare fizică din dosar poate fi efectuată în faza de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară sau în faza de judecată de către instanță, fără a fi necesară trimiterea dosarului la procuror. Se constată însă că în speță Rechizitoriul nr. 187/P/2016 din 19 iunie 2017 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov cuprinde pasaje întregi din declarațiile excluse prin încheierea menționată, pasaje citate și redate pe larg în rechizitoriu. Astfel, sunt numeroase situații în care se face referire la aceste mijloace de probă a căror excludere s-a dispus anterior prin încheiere. Se remarcă și situații în care în rechizitoriu sunt nu numai enumerate și respectiv analizate mijloacele de probă, cum ar fi firesc, ci sunt copiate pasaje din declarațiile martorilor sau din declarațiile date în alte calități de diferite persoane în alte dosare de urmărire penală. [...] Ar fi absurd ca, urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 22 din 18 ianuarie 2018, să fie eliminate fizic din dosar mijloacele de probă excluse, dar să fie menținute în rechizitoriu pasaje întregi din acestea“.17. Astfel că, în raport cu considerațiile menționate anterior, prin Încheierea penală nr. 21/CP din 30 martie 2018, Curtea de Apel Brașov - Secția penală, judecătorul de cameră preliminară a dispus că, „În baza art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 22 din 18 ianuarie 2018, restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov pentru a fi eliminate din cuprinsul Rechizitoriului nr. 187/P/2016 emis la 19 iunie 2017 pasajele citate din mijloacele de probă excluse prin Încheierea nr. 5/CP din data de 22 ianuarie 2018 a Curții de Apel Brașov și referirile la aceste mijloace de probă. În temeiul Deciziei Curții Constituționale nr. 22 din 18 ianuarie 2018 dispune eliminarea din dosarul de urmărire penală a mijloacelor de probă administrate cu încălcarea legii în cursul urmăririi penale a căror excludere a fost dispusă prin Încheierea nr. 5/CP din data de 22 ianuarie 2018 a Curții de Apel Brașov. În baza art. 346 alin. 4^1 din Codul de procedură penală, prezenta încheiere se va comunica de îndată procurorului, părților și persoanelor vătămate“. Totodată, prin aceeași încheiere, în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Aristotel Adrian Căncescu.18. Curtea constată că - în condițiile în care prin Încheierea penală nr. 21/CP din 30 martie 2018, de sesizare a instanței de control constituțional, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov - Secția penală a dispus, în baza art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 22 din 18 ianuarie 2018, restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov pentru a fi eliminate din cuprinsul Rechizitoriului nr. 187/P/2016 emis la 19 iunie 2017 pasajele citate din mijloacele de probă excluse prin Încheierea nr. 5/CP din data de 22 ianuarie 2018 a Curții de Apel Brașov și referirile la aceste mijloace de probă, în sensul solicitat de autorul excepției în prezenta cauză - în realitate, acesta din urmă invocă probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii de către judecătorul de cameră preliminară.19. Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat constant că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, acestea intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conținutului normelor de procedură penală, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și aplicarea acestora sunt de competența organelor judiciare. În cazuri similare, Curtea a reținut că a acționa diferit ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, și Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21).20. Mai mult, în prezenta cauză, deși autorul excepției invocă, în mod formal, atât prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) și ale art. 23 alin. (11) din Constituție, cât și dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în realitate, aceasta nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aristotel Adrian Căncescu în Dosarul nr. 3.532/62/2017/a1 al Curții de Apel Brașov - Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Mihaela Ionescu
    -----