LEGE Nr. 69 din 15 iulie 1992pentru alegerea Preşedintelui României
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 164 din 16 iulie 1992



    Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi. (2) Alegatorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Preşedintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) şi (3) din Constituţie.  +  Articolul 2 (1) În unităţile administrativ-teritoriale, operaţiunile electorale pentru alegerea Preşedintelui României se fac în circumscripţiile electorale şi secţiile de votare, sub conducerea birourilor electorale prevăzute de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe baza aceloraşi liste de alegatori. (2) Curtea Constituţională, potrivit art. 144 lit. d) din Constituţie, veghează la respectarea, în întreaga ţara, a prevederilor prezentei legi şi confirma rezultatele sufragiului.  +  Articolul 3 (1) La alegerile pentru Preşedintele României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide şi formaţiuni politice sau candidaţi independenţi. Partidele şi formaţiunile politice pot propune, fie separat, fie împreună, numai cîte un singur candidat. (2) Atît candidaturile propuse de partide sau formaţiuni politice, cît şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sînt susţinute de cel puţin 100.000 alegatori. Un alegator poate susţine un singur candidat.  +  Articolul 4 (1) Data alegerilor se stabileşte şi se aduce la cunoştinţa publică de Guvern, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua votării şi pînă la împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie sau, după caz, de la data cînd începe să curgă termenul prevăzut de art. 96 alin. (2) din Constituţie. (2) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica.  +  Capitolul 2 Organizarea şi desfăşurarea alegerilor  +  Secţiunea 1 Atribuţiile birourilor electorale  +  Articolul 5Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: a) veghează la actualizarea listelor electorale, urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegerea Preşedintelui României pe întreg teritoriul tarii şi asigura aplicarea lor uniforma; b) constata respectarea prevederilor prezentei legi pentru depunerea candidaturilor şi înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii; c) comunică birourilor electorale de circumscripţie candidaturile înregistrate şi le face cunoscute prin presa; d) rezolva intimpinarile la propria activitate şi contestaţiile trimise de birourile electorale de circumscripţie; soluţiile date sînt definitive; e) centralizează rezultatele alegerilor, constata candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale documentaţia necesară validării mandatului de Preşedinte al României; f) îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin potrivit prezentei legi.  +  Articolul 6Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: a) fac publicaţiile şi afişările de lege, în termen de 5 zile de la primirea comunicării privind candidaturile înregistrate la Biroul Electoral Central; b) rezolva intimpinarile referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampile de control şi ştampile cu menţiunea "Votat"; d) centralizează rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală şi înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd aceste rezultate, precum şi intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare; e) îndeplinesc orice alte obligaţii prevăzute de lege în sarcina lor.  +  Articolul 7Birourile electorale ale secţiilor de votare îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuţiile ce le revin, potrivit legii, pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.  +  Articolul 8Birourile electorale lucrează şi iau hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.  +  Secţiunea a 2-a Candidaturile  +  Articolul 9 (1) Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. (2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: a) sînt semnate de conducerea partidului sau a formatiunii politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea ca îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; c) sînt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, precum şi de lista sau listele susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 100.000 alegatori; lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele, numele, data naşterii, adresa, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile alegătorilor care susţin candidatura. (3) Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 Cod penal. (4) Propunerea de candidatura se depune în 4 exemplare, un exemplar original şi 3 copii, din care originalul şi o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înregistrează la Curtea Constituţională, iar al patrulea, certificat de preşedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunatorului.  +  Articolul 10Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Preşedinte al României.  +  Articolul 11 (1) Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin presa, şi afişează, la sediul sau, propunerile de candidaţi pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare. (2) Pînă la 20 de zile înainte de data alegerilor, candidatul, partidele, formaţiunile politice sau cetăţenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. Contestaţia se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluţionare, Curţii Constituţionale. (3) Curtea Constituţională soluţionează contestaţia în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluţia este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României. (4) A doua zi după expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, prevăzut la alin. (3), Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale de circumscripţie candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse.  +  Secţiunea a 3-a Buletinele de vot  +  Articolul 12 (1) Buletinele de vot se vor tipari potrivit modelului prevăzut în anexa. (2) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de Biroul Electoral Central, ţinînd seama de numărul candidaţilor şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor, şi se transmit birourilor electorale de circumscripţie o dată cu comunicarea candidaturilor. (3) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripţie, prin intermediul prefecţilor, cu respectarea prevederilor legale referitoare la imprimarea buletinelor de vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, care se aplică în mod corespunzător. Prefectii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor.  +  Articolul 13 (1) Semnele electorale se declara la Biroul Electoral Central o dată cu depunerea candidaturii. (2) Dacă alegerile pentru Preşedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaţilor şi Senat, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite în cadrul alegerilor pentru cele două Camere. Dacă alegerile pentru Preşedintele României au loc la o dată diferita, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite în cadrul ultimelor alegeri pentru Camera Deputaţilor şi Senat. În cazul partidelor sau formatiunilor politice care nu au participat la aceste alegeri, precum şi în cazul coalitiilor electorale, se aplică prevederile Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, referitoare la semne şi denumiri.  +  Articolul 14Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, referitoare la stampilele secţiilor de votare şi la predarea, distribuirea şi afişarea buletinelor de vot sau eliberarea unor buletine vizate şi anulate, se aplică şi pentru alegerile privind Preşedintele României.  +  Secţiunea a 4-a Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor  +  Articolul 15 (1) Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României se fac potrivit dispoziţiilor legale privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu excepţiile prevăzute în prezenta secţiune. (2) Preşedintele în funcţie poate participa la campania electorală a partidului sau formatiunii politice care l-a propus sau îi susţine candidatura, potrivit art. 9.  +  Articolul 16 (1) Pentru candidaţii la alegerea Preşedintelui României, accesul la serviciile publice la radio şi televiziune este egal şi gratuit. (2) Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antena pentru accesul egal şi gratuit al candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi cu participarea candidaţilor. (3) Dacă alegerile pentru Preşedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaţilor şi Senat, se vor avea în vedere şi orarul şi repartizarea timpilor de antena pentru campania electorală privind alegerea celor două Camere.  +  Articolul 17Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie la plingerile ce îi sînt adresate cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală, contestaţiile se soluţionează de Curtea Constituţională, în termen de 3 zile de la sesizare.  +  Articolul 18 (1) Dacă alegerile pentru Preşedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaţilor şi Senat, persoanele acreditate sa asiste la efectuarea operaţiunilor electorale pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor pot asista şi la efectuarea celor pentru alegerea Preşedintelui României. (2) În cazul în care alegerile pentru Preşedintele României au loc la o dată diferita, acreditarea pentru a asista la operaţiunile electorale a delegaţilor presei, cinematografiei, radioului şi televiziunii, române sau străine, ori a observatorilor externi, care solicită aceasta, se face de Biroul Electoral Central. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), partidele şi formaţiunile politice care au propus candidaţi vor putea desemna cîte un singur delegat, pentru fiecare secţie de votare şi birou electoral de circumscripţie, care să asiste la efectuarea operaţiunilor electorale. Desemnarea se face prin comunicarea prenumelui, numelui şi domiciliului reprezentantului, sub semnatura conducerii partidului sau formatiunii politice. Dacă mai multe partide sau formaţiuni politice au propus acelaşi candidat, ele pot desemna numai un reprezentant comun.  +  Articolul 19 (1) Alegatorul va vota aplicind ştampila înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează. (2) Dacă alegerile pentru Preşedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaţilor şi Senat, ştampila se aplică pe cartea de alegator pe un singur număr de scrutin. (3) Dacă alegerile pentru Preşedintele României au loc la o dată diferita de cele pentru Camera Deputaţilor şi Senat, ştampila se aplică pe cartea de alegator la numărul de scrutin adus la cunoştinţa publică de Guvern o dată cu data votării. (4) La al doilea tur de scrutin, ştampila se aplică la numărul de scrutin care urmează.  +  Capitolul 3 Stabilirea rezultatului alegerilor  +  Articolul 20 (1) Operaţiunile electorale pentru constatarea rezultatelor votării la secţiile de votare, contestaţiile şi intimpinarile cu privire la operaţiunile de votare şi de deschidere a urnelor se fac cu respectarea prevederilor legale privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. (2) Rezultatul votării la secţia de votare se consemnează într-un tabel. (3) Candidaţii la alegerile pentru Parlament din partea partidelor sau formatiunilor politice ce au propus şi candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României au dreptul sa întocmească şi ei un tabel. Dacă alegerile pentru cele două Camere şi pentru Preşedintele României nu au loc concomitent, acest drept revine delegaţilor partidelor sau formatiunilor politice ce au propus candidaţii în alegerile pentru Preşedintele României. (4) Tabelele vor cuprinde voturile nule, prenumele şi numele candidaţilor şi voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat.  +  Articolul 21 (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului secţiei de votare încheie un proces-verbal în 2 exemplare, care va cuprinde: a) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente; b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr în funcţie de alegatorii de pe lista permanenta şi de pe cea specială; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul voturilor nule; e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat; f) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor şi contestaţiilor şi a modului lor de soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate spre soluţionare biroului electoral de circumscripţie. (2) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului. (3) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare care au semnat procesul-verbal li se eliberează, la cerere, o copie certificată de către toţi cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal. (4) Lipsa semnăturii unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea. (5) Procesele-verbale, împreună cu toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei de votare, precum şi cu buletinele de vot nule şi cele contestate, vor alcătui un dosar care, sigilat şi stampilat, se va inainta biroului electoral de circumscripţie, de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii biroului, cu paza militară, în cel mult 24 de ore. (6) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripţie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a carei raza teritorială este circumscripţia electorală; candidaţii sau partidele şi formaţiunile politice care i-au propus vor putea obţine copii legalizate de pe acest exemplar.  +  Articolul 22 (1) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor şi intimpinarilor primite, biroul electoral de circumscripţie încheie un proces-verbal, care va cuprinde: a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală potrivit listelor electorale permanente; b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr de pe listele permanente şi de pe cele speciale; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul voturilor nule; e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat în cadrul circumscripţiei electorale; f) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestaţiilor şi hotărîrilor luate de biroul electoral de circumscripţie. (2) Prevederile art. 21 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător. (3) Procesul-verbal, împreună cu intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formind un dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu paza militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale secţiilor de votare.  +  Articolul 23 (1) Biroul Electoral Central rezolva intimpinarile şi contestaţiile depuse, deciziile date fiind definitive, după care încheie un proces-verbal cuprinzînd: a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale ale localităţilor unde îşi au domiciliul alegatorii; b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; c) numărul total al voturilor nule; d) numărul total al voturilor valabil exprimate, pe întreaga ţara, pentru fiecare candidat şi constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 81 din Constituţie; în situaţia în care aceste condiţii nu sînt întrunite, prenumele şi numele candidaţilor ce vor participa la al doilea tur de scrutin; e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor de la lit. a) - d), care se aplică în mod corespunzător, prenumele şi numele candidatului a cărui alegere a fost constatată; f) modul de soluţionare a contestaţiilor şi intimpinarilor primite. (2) Prevederile art. 21 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător. (3) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu dosarele birourilor electorale de circumscripţie, primite potrivit art. 22 alin. (3), se înaintează, cu paza militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar.  +  Articolul 24 (1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceasta situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a treia duminica de la data anulării alegerilor. (2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele, formaţiunile politice şi candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. (3) Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. (4) Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face pînă la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.  +  Articolul 25 (1) Curtea Constituţională publică rezultatul alegerilor în presa şi în Monitorul Oficial al României pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales. (2) Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, din care unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurămîntului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituţie, iar al treilea se inmineaza candidatului ales.  +  Articolul 26 (1) Al doilea tur de scrutin are loc în condiţiile prevăzute la art. 81 alin. (3) din Constituţie, la 2 saptamini de la primul tur de scrutin, în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegatori de la primul tur. (2) În al doilea tur de scrutin participa primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi, valabil exprimate pe întreaga ţara la primul tur. Confirmarea acestui număr se face de Curtea Constituţională în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevăzute la art. 23 alin. (3), prin aducerea la cunoştinţa publică a prenumelui şi numelui celor doi candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin şi a zilei votării stabilite potrivit alin. (1). (3) Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data cînd s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării. (4) În termen de 2 zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfăşurarea acesteia la serviciile publice de radio şi televiziune şi repartizarea timpilor de antena, potrivit art. 16, care se aplică în mod corespunzător. (5) Persoanele acreditate sa asiste la efectuarea operaţiunilor electorale la primul tur de scrutin sînt de drept acreditate sa asiste la efectuarea acestor operaţiuni şi la al doilea tur de scrutin.  +  Capitolul 4 Dispoziţii tranzitorii şi finale  +  Articolul 27Sancţiunile contravenţionale şi pedepsele, prevăzute de lege pentru încălcarea dispoziţiilor legale privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, se aplică şi în ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor legale corespunzătoare privind alegerea Preşedintelui României.  +  Articolul 28 (1) Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, referitoare la suportarea cheltuielilor electorale, taxa de timbru, sprijinirea de către Guvern a activităţii birourilor electorale şi judecarea de către instanţe a intimpinarilor, a contestaţiilor şi a oricăror alte cereri, se aplică şi în ceea ce priveşte alegerile pentru Preşedintele României. (2) Dacă alegerea Preşedintelui României are loc concomitent cu alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale, inclusiv pentru subvenţionarea partidelor şi formatiunilor politice de la bugetul de stat, se suporta din fondurile alocate pentru alegerea celor două Camere. (3) În cazul în care alegerile pentru Preşedintele României au loc la o dată diferita de alegerile parlamentare, subvenţionarea campaniei electorale a partidelor şi formatiunilor politice care au propus candidaţii se stabileşte prin lege specială. Partidele şi formaţiunile politice care au obţinut cel puţin 10% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţara pentru candidatul pe care l-au propus vor restitui subvenţia în termen de 2 luni de la data încetării campaniei electorale.  +  Articolul 29 (1) Alegerile pentru Preşedintele României din anul 1992 vor avea loc o dată cu cele pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. (2) Pentru alegerile de la alin. (1) pot fi acreditaţi sa asiste la operaţiunile electorale şi observatori interni, în condiţiile prevăzute de Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.  +  Articolul 30Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României se abroga. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comuna din 8 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi art. 76 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUPREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORMARŢIAN DAN  +  Anexa ROMÂNIAPBULETIN DE VOTPENTRU ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI Notă *)Circumscripţia electorală nr. .............. Notă *) Se trece data alegerilor ┌─────────────────────────────────────┐ ┌─────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │ 1) 2) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┘ └─────────────────────────────────────┘ ┌─────────────────────────────────────┐ ┌─────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┘ └─────────────────────────────────────┘ ┌─────────────────────────────────────┐ ┌─────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────────────────────────────────────┘ └─────────────────────────────────────┘1) Se trece denumirea completa a partidului, formatiunii politice sau menţiunea "Candidat independent". 2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formatiunii politice sau menţiunea "Candidat independent" şi semnul electoral să se păstreze distanta de 3 litere. 3) Se trec prenumele şi numele candidatului. NOTĂ: Se imprima atitea patrulatere citi candidaţi sînt, în ordinea depunerii candidaturilor. Hirtia pentru buletinele de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagina, care va rămîne alba pentru ştampila de control. Toate numele, prenumele şi cuvintele ce se înscriu în interiorul patrulaterului se vor tipari cu litera corp 10 verzal drepte. Paginile buletinului de vot, inclusiv ultima pagina care va rămîne alba, vor fi numerotate. Pe teritoriul unei circumscripţii electorale se va folosi tus, pentru ştampile, de aceeaşi culoare. Semnul electoral se va imprima într-un spaţiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm. -----------