DECIZIA nr. 48 din 4 februarie 2020referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate de dispozițiile art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 17 iunie 2020



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel-Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia-Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în ceea ce privește modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Mihai Roșu în Dosarul nr. 44.162/3/2017 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.352D/2019. 2. La primul termen de judecată, din data de 17 decembrie 2019, în prezența reprezentantului Ministerului Public, Curtea a luat în discuție cererea de amânare a dezbaterilor formulată de autorul excepției, având în vedere necesitatea îndreptării erorii materiale cu privire la obiectul excepției apărute în actul de sesizare a Curții Constituționale. În temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, coroborate cu cele ale art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea a dispus amânarea dezbaterilor pentru data de 4 februarie 2020 și citarea părților din dosar. 3. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Carmen Roșu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți, care au fost legal citate. 4. Magistratul-asistent prezintă motivele pentru care s-a luat măsura amânării dezbaterilor la primul termen, menționează că instanța judecătorească a pronunțat încheierea de îndreptare a erorii materiale apărute în încheierea de sesizare și a transmis-o Curții și că autorul excepției a formulat o cerere prin care apreciază că trebuie recomunicată încheierea instituțiilor prevăzute de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să-și exprime punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, și nu a prevederilor art. 40 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Cu privire la această cerere, doamna avocat lasă la aprecierea Curții, iar reprezentantul Ministerului Public apreciază că dacă instituțiile nu au transmis punctul de vedere aceasta se datorează faptului că nu au dorit, și nu din cauza indicării greșite a obiectului excepției. Curtea respinge cererea formulată de autor și dă cuvântul doamnei avocat, care mai arată că nu este vorba despre o cerere propriu-zisă, ci despre aducerea în atenția instanței constituționale a aspectelor indicate.5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat care arată că a formulat concluzii scrise la primul termen de judecată în cauză, prin care a făcut referire atât la opinia instanței de trimitere, cât și la punctul de vedere al Avocatului Poporului, cu privire la excepție, și solicită Curții să fie avute în vedere la deliberări. 6. Avocata arată că dispozițiile criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece conduc la transformarea pensiei suplimentare într-un element al pensiei militare de stat, ceea ce contravine modului de calcul al acesteia prevăzut de art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, golindu-se total de conținut. Deși autorul excepției a contribuit la Fondul de pensie suplimentară, din cauza modificărilor aduse art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu mai beneficiază de pe urma contribuției. Sunt discriminați acei pensionari care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară și care au o vechime în muncă mai mare față de pensionarii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară, dar care au o vechime în muncă mai redusă, deoarece doar această din urmă categorie de pensionari beneficiază integral de contribuțiile la Fondul pentru pensia suplimentară. Mai arată că pensia suplimentară, spre deosebire de pensia militară de stat, are caracter contributiv și, ca atare, cei care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară trebuie să beneficieze în mod distinct de ea. Susține că este încălcat și art. 47 alin. (2) din Constituție, deoarece pensionarii nu beneficiază deloc de pensia suplimentară la care au contribuit 30 de ani, cu titlu obligatoriu. 7. Se încalcă dreptul de proprietate privată, având în vedere că se anulează pensia suplimentară ca parte a dreptului la pensie și că este încălcată speranța legitimă a autorului de a vedea reflectate în pensie contribuțiile sale. Legiuitorul nu are dreptul să modifice și să sisteze drepturi. 8. Precizează că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 prin care s-au modificat prevederile Legii nr. 223/2015 au fost adoptate cu încălcarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție.9. Reprezentantul Ministerului Public invocă jurisprudența Curții potrivit căreia Constituția garantează doar dreptul la pensie, nu și cuantumul acesteia, iar legiuitorul este liber să modifice condițiile de acordare a pensiei, inclusiv a celei suplimentare. Prevederile art. 16 din Constituție nu sunt încălcate, cuantumul diferit al pensiilor datorându-se conținutului diferit al legilor aplicabile la momentul deschiderii acestora. În sfârșit, arată că Guvernul a justificat urgența adoptării actului normativ criticat, respectiv că bugetul ar fi fost afectat, fiind necesară adoptarea de reglementări fiscale unitare referitoare inclusiv la pensii.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:10. Prin Încheierea din 9 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 44.162/3/2017, Tribunalul Ilfov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în ceea ce privește modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Mihai Roșu într-o cauză având ca obiect contestarea unei decizii de pensionare. 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că prevederile criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece nu permit valorificarea contribuțiilor realizate în vederea obținerii pensiei suplimentare împreună cu pensia de serviciu. Pensia suplimentară, spre deosebire de pensia militară de stat, are caracter contributiv și, ca atare, trebuie acordată celor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară în mod distinct de pensia de serviciu. Sunt discriminate persoanele care au vechime în serviciu mai mare față de cele care au vechime în serviciu mai mică, deoarece doar acestea din urmă își vor valorifica contribuțiile la Fondul pentru pensia suplimentară. 12. Sunt încălcate, în opinia autorului, și prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, având în vedere natura contributivă a pensiei suplimentare, precum și prevederile constituționale și cele din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care garantează dreptul de proprietate privată, deoarece statul nu-și îndeplinește contraprestația corelativă nașterii speranței legitime la aceasta prin realizarea de contribuții la Fondul pentru pensia suplimentară. Autorul este, în mod nejustificat și fără a fi identificată o cauză de utilitate publică, privat de proprietatea asupra sumelor plătite la Fondul pentru pensia suplimentară, în condițiile în care dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate de art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, nu permit valorificarea acestora în cadrul pensiei militare de stat.13. În sfârșit, se mai arată că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție. Astfel, pe de o parte, preambulul actului normativ criticat nu relevă existența unei situații extraordinare de natură să determine intervenția normativă criticată, iar, pe de altă parte, prin adoptarea art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt afectate, în sensul acestei noțiuni din art. 115 alin. (6) din Constituție, dreptul la pensie și dreptul de proprietate privată.14. Tribunalul Ilfov - Secția civilă arată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce privește modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015, este fondată. Prin modificarea criticată, procentele corespunzătoare contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară nu se mai adaugă la pensia determinată în urma aplicării art. 28, 29 și 30 din Legea nr. 223/2015, ci constituie doar un spor procentual în cuantumul pensiei militare de stat, care, din punct de vedere valoric, nu se regăsește în cuantumul final al pensiei, reclamantul nebeneficiind de sporul de 9%, pentru că, oricum, veniturile sale ar fi depășit plafonul de 85% din baza de calcul. În acest fel se aduce atingere art. 44 alin. (1) și (3) din Constituție, întrucât reclamantul, care a contribuit 30 de ani la acest fond pentru pensia suplimentară, nu doar obligatoriu, ci și cu speranța că va avea o pensie mai mare decât cea de serviciu, se vede astfel, în urma calculării pensiei conform modificării criticate, lipsit de această speranță legitimă ce reprezintă un bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului și fără a i se oferi o compensație pentru această pierdere. Instanța judecătorească apreciază că dispozițiile criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) teza întâi și ale art. 115 alin. (4) din Constituție. 15. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.16. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în expunerea de motive la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, urgența acestui act normativ este justificată de faptul că în textul Legii nr. 223/2015, care urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, existau prevederi arbitrare în interpretare care puteau determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat, fiind imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior, existând astfel riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012. Prin urmare, este îndeplinită existența cumulativă a două elemente: urgența reglementării în situații care impun luarea unor soluții imediate și evitarea unei grave atingeri aduse interesului public.17. Ca atare, este subliniat clar și neechivoc interesul public lezat, și anume faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin ordonanța de urgență criticată ar genera, pe de-o parte, diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat, iar, pe de altă parte, imposibilitatea emiterii normelor juridice de rang inferior, existând, astfel, riscul apariției unui nou val de litigii.18. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 47 din Legea fundamentală se arată că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Legea fundamentală garantează dreptul la pensie, iar nu cuantumul acesteia, iar legiuitorul este în drept să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane (deciziile Curții Constituționale nr. 656 din 30 octombrie 2018 și nr. 784 din 29 noiembrie 2018).19. Referitor la critica de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin raportare la art. 16 din Legea fundamentală, arată că aceasta urmărește respectarea principiului egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.20. Cât privește critica de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în raport cu art. 44 din Legea fundamentală, se arată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea nu garantează un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept câștigat. 21. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile orale ale avocatei autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.23. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă „dispozițiile art. 40 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce privește modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015“. Dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma pe care o aveau la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu au intrat niciodată în vigoare, deoarece au fost modificate de dispozițiile art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul a criticat dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate de către art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. În plus, atât instanța de judecată, în opinia asupra excepției, cât și Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, s-au raportat la dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate de către art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, și nu la „dispozițiile art. 40 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce privește modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015“, așa cum apare în încheierea de sesizare. 24. Prin Încheierea din 17 decembrie 2019, instanța de judecată a îndreptat, la cererea autorului excepției, eroarea materială din cuprinsul încheierii de sesizare a Curții. Astfel, instanța a dispus că, în tot cuprinsul încheierii (considerente și dispozitiv), în loc de „art. 40 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce privește modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015“ se va citi „art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 în ceea ce privește modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015“. Având în vedere cele precizate, precum și prevederile art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea este învestită, în prezenta cauză, cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015, care au următorul conținut: „Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani“. 25. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 115 alin. (4) și (6) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență, precum și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a statuat că prevederile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor art. 115 din Constituție care instituie condițiile în care pot fi emise ordonanțele de urgență. Astfel, în ceea ce privește critica raportată la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, din perspectiva lipsei situației extraordinare care a determinat emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragraful 34, că, în nota de fundamentare a acesteia, modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situația extraordinară care a impus reglementarea de urgență a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecințele neconstituționale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă să genereze tratamente diferite pentru persoane aflate în situații identice și față de care apariția unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, dar și principiului constituțional al egalității în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situații similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecințe, în timpul demersurilor autorităților, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale (a se vedea paragraful 49 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020).27. În plus, Curtea a stabilit că sunt respectate și prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, ținând cont de faptul că nu sunt afectate drepturile sau libertățile prevăzute de Constituție, în particular dreptul de proprietate privată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 554 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 5 decembrie 2019, paragraful 26). 28. De asemenea, Curtea a constatat și constituționalitatea dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate de art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (exemplificativ pot fi menționate deciziile nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, paragraful 16, nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, paragraful 16 sau nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragraful 65). În aceste decizii Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit căreia „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“.29. Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale desprinse din deciziile anterior evocate, considerentele și soluția cuprinse în acestea își păstrează valabilitatea și în cauza de față.30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Roșu în Dosarul nr. 44.162/3/2017 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate de dispozițiile art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 februarie 2020.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva     ----