PROGRAME din 10 martie 2020 pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, începând cu anul şcolar 2020-2021

EMITENT

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 222 bis din 19 martie 2020

Notă
Aprobate prin ORDINUL nr. 3.472 din 10 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 222 din 19 martie 2020

Anexa nr. 1

PROGRAMA

pentru

EVALUAREA NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

LIMBA .I LITERATURA ROMÂNĂ

Bucure'ti, 2020

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ,I LITERATURA ROMÂNĂ

Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

Limba şi literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

Subiectele de limba şi literatura română de la Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă, adecvată şi eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum şi exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional.

Etapele intermediare ale formării competenţelor specifice pe care le conţine programa de evaluare şi detalierea conţinuturilor sunt prezentate în programa şcolară în vigoare.

Structura subiectului are în vedere o nouă viziune, care valorifică procesele cognitive evaluate prin testările PIRLS şi PISA, vizează modelul dezvoltării personale în receptarea textului literar şi caracterul funcţional al componentei lingvistice, în conformitate cu profilul de formare a absolventului de gimnaziu şi cu programa şcolară sus-menţionată.

În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicţionarul explicativ al limbii române şi alte tipuri de dicţionare şi îndreptare.

Competenţe generale 'i competenţe specifice

Receptarea textului scris de diverse tipuri
1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
3. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
6. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
7. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple
Redactarea textului scris de diverse tipuri
1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau imaginate
2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare
4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale
Utilizarea corectă, adecvată 'i eficientă a limbii în procesul comunicării orale 'i scrise
1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne
2. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală
7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară
Exprimarea identităţii lingvistice 'i culturale proprii în context naţional 'i internaţional
1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
2. Asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi
3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie şi în cultura altor popoare sau a unor tradiţii româneşti cu tradiţii din alte culturi
4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naţionale şi ale culturii altor popoare

Conţinuturi

Teme generale

Eu şi universul meu familiar
Eu şi lumea din jurul meu
Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii
Reflecţii asupra lumii
Lectură
Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă
Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei
Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ
- Textul narativ:
  - Narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; acţiune, momentele subiectului/etapele acţiunii.
  - Narativul nonliterar. Acţiune, participanţi, timp, spaţiu
  - Narativul în texte multimodale (text şi imagine – banda desenată)
- Textul descriptiv: literar – în proză, în versuri; nonliterar
- Versificaţie: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)
- Textul dialogat: dialogul în textul literar; dialogul în textul scris şi în spectacol; dialogul în textul nonliterar (interviul)
- Textul explicativ
- Textul argumentativ
Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor), textul dramatic şi arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicaţiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică)
Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
Strategii de comprehensiune: inferenţe simple (relaţii cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicţii; împărtăşirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informaţiilor textului în propriul univers cognitiv şi afectiv; reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conţinutului şi al structurii
Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumeraţia, repetiţia, metafora, aliteraţia, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite

Redactare

Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor
Prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină
- Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe
- Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei. Rezumatul
- Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
- Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, narativ-descriptiv (prezentarea unui proces ca succesiune de etape), dialogat; explicativ, definiţie, clasificare, exemplificare; argumentativ (ordinea argumentelor în textul argumentativ); comparaţie, analogie, pro-contra; „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părţilor.
Prezentarea textului: organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare
Adecvarea la temă
Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică); caracterizarea personajului
Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor
Etica redactării: originalitate
Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie
Elemente de construcţie a comunicării
- Gramatică
  - Enunţul. Enunţuri asertive, interogative, exclamative, imperative. Enunţuri eliptice. Norme de punctuaţie
  - Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată
  - Propoziţia afirmativă. Propoziţia negativă
  - Fraza: coordonarea prin juxtapunere şi prin joncţiune. Conjuncţii coordonatoare. Subordonarea prin conjuncţii subordonatoare, prin pronume şi adverbe relative. Norme de punctuaţie (virgula, punctul şi virgula)
  - Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcţii concesive şi condiţionale
  - Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ. Acordul numelui predicativ
  - Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Subiectul neexprimat (inclus, subînţeles). Acordul predicatului cu subiectul
  - Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb)
  - Apoziţia. Norme de punctuaţie
  - Complementul: complementul direct, complementul indirect în dativ şi complementul prepoziţional; circumstanţialul de mod, circumstanţialul de timp, circumstanţialul de loc, circumstanţialul de cauză, circumstanţialul de scop. Topica în propoziţie. Norme de punctuaţie (virgula)
  - Realizări propoziţionale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă şi prepoziţională, circumstanţiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala
  - Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul şi timpul):
    - Moduri verbale (indicativul şi imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) şi timpurile lor. Timpuri simple şi compuse. Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea)
    - Verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a părea, a rămâne, a însemna)
    - Forme verbale nepersonale. Utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul
    - Posibilităţi combinatorii ale verbului
  - Prepoziţia
  - Substantivul: genul, numărul, cazul. Tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective. Articolul genitival. Punctuaţia vocativului. Corelarea funcţiei sintactice cu cazul morfologic. Posibilităţi combinatorii ale substantivului. Categoria determinării: articolul (hotărât, nehotărât). Posibilităţi combinatorii ale substantivului (substantiv + atribut)
  - Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politeţe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală). Pronumele reflexiv (diferenţa dintre pronumele reflexiv şi pronumele personal). Posibilităţi combinatorii ale pronumelui. Anticiparea şi reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente. Aspecte ortografice. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire. Pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie. Posibilităţi combinatorii ale pronumelor şi ale adjectivelor pronominale
  - Adjectivul. Gradele de comparaţie. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivului cu substantivul. Topica adjectivului. Adjectivul participial. Posibilităţi combinatorii ale adjectivului
  - Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparaţie
  - Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative. Posibilităţi combinatorii ale numeralului
  - Interjecţia. Onomatopeele. Interjecţia predicativă
- Ortoepie 'i ortografie
  - Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicţionarul. Articolul de dicţionar
  - Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală. Corespondenţa sunet-literă. Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
  - Silaba. Despărţirea în silabe (principiul fonetic)
  - Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normă
  - Scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române
- Vocabular
  - Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază şi sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat). Rolul contextului în crearea sensului
  - Categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice
  - Câmpul lexical
  - Mijloace de îmbogăţire a vocabularului:
    - interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat. Familia lexicală
    - externe: împrumuturi lexicale
  - Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse
  - Confuzii paronimice. Pleonasmul
- Variaţie stilistică
  - Limba standard. Normă şi abatere. Limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei)
  - Istoria cuvintelor – variaţii ale formei şi ale sensului în timp
  - Limbaj popular. Variaţie regională a limbii. Variaţii de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare). Termeni ştiinţifici
  - Valori stilistice ale diminutivelor
  - Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor
    Elemente de interculturalitate
- Identitate personală – identitate naţională – diversitate culturală şi lingvistică
- Carte românească de învăţătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală
- Elemente de mitologie românească
- Modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale
- Valori ale culturii populare în spaţiul românesc.
- Valori etice în legendele popoarelor
- Relaţii culturale constructive. Noi şi ceilalţi
- Valori culturale româneşti în lume
- Despre limba şi cultura ţărilor din vecinătatea României. Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni
- Contacte culturale

Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română şi universală) şi nonliterare/ficţionale şi nonficţionale (text integral sau fragment), fără definirea conceptelor:

texte continue (alcătuite din enunţuri organizate în paragrafe): poezii lirice şi epice, proză clasică şi contemporană, romane, romane grafice, piese de teatru; jurnale, jurnale de călătorie, memorii, scrisori, texte autobiografice; articole de opinie, eseuri, maxime şi proverbe; instrucţiuni; e-mailuri, postări on-line; reportaje, ştiri; recenzii pe web ale unei cărţi/cronici de film; regulamente; articole de popularizare a ştiinţei, instrucţiuni pentru derularea unui experiment;
texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, grafice, diagrame, tabele, calendare, articole din DEX; scheme; anunţuri, indexuri, glosare, cataloage;
texte multimodale: manualul, benzile desenate, texte din enciclopedii ilustrate, reclame.

Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare:

scrisoarea, e-mailul, jurnalul
texte narative persoana I/a III-a, marcând momentele subiectului şi circumstanţele: relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale
texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a unei fiinţe reale şi/sau imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen, a unei emoţii
texte descriptive-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment ştiinţific simplu)
texte explicative: definiţii, scheme
interpretarea unor secvenţe din texte citite, caracterizări ale personajelor, text de opinie, text argumentativ, jurnalul de călătorie/de activităţi zilnice, cererea
interviul

Anexa nr. 2

PROGRAMA

pentru

EVALUAREA NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

LIMBA ,I LITERATURA ROMÂNĂ

pentru 'colile 'i secţiile cu predare în limba maghiară

Bucure'ti, 2020

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ,I LITERATURA ROMÂNĂ

Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

Limba şi literatura română (pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară) are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

Subiectele de Limba şi literatura română (pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară) de la Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă, adecvată şi eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum şi manifestarea sensibilităţii multi- şi interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse.

În evaluare se va avea în vedere calitatea competenţelor generale şi specifice, conform precizărilor din programa şcolară sus-menţionată şi profilului absolventului de gimnaziu. Detalierile de conţinut se corelează cu cele din programa şcolară în vigoare.

Competenţe generale 'i competenţe specifice

Receptarea textului scris de diverse tipuri
1. Identificarea informaţiilor esenţiale şi de detaliu din texte continue/discontinue/multimodale
2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale
3. Identificarea temei şi a ideilor principale şi secundare din texte continue/discontinue/ multimodale, prin punerea în relaţie a diverselor părţi ale textului
4. Recunoaşterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale
5. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
6. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context
7. Recunoaşterea modificării sensului unor cuvinte şi sintagme, pe baza relaţiei dintre diverse coduri de comunicare
8. Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice şi de punctuaţie, în texte continue/discontinue/multimodale
9. Recunoaşterea particularităţilor grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice şi de punctuaţie în comunicarea artistică/nonartistică
10. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică
11. Compararea informaţiilor şi a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/ discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal
Redactarea textului scris de diverse tipuri
1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situaţii de comunicare
2. Redactarea unui răspuns personal şi/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
3. Corelarea achiziţiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative
4. Utilizarea achiziţiilor metalingvistice în exprimarea nuanţată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
5. Compararea răspunsurilor şi a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
6. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
7. Manifestarea unei preocupări pentru originalitate şi etica redactării
Manifestarea sensibilităţii multi- 'i interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale 'i sociale diverse
1. Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă şi universală
2. Manifestarea interesului faţă de limba română, ca limbă naţională
3. Recunoaşterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse
4. Exprimarea unei atitudini pozitive faţă de diversitatea lingvistică şi culturală, faţă de valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse
  
  Conţinuturi
  
  Teme:
  - Eu 'i universul meu familiar – Identitate personală. Jocuri şi jucării. Valorile mele
  - Eu 'i lumea din jurul meu – Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalţi
  - Orizonturile lumii 'i ale cunoa'terii – Tradiţii şi obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori şi atitudini în diverse culturi
  - Reflecţii asupra lumii – Microunivers şi macrounivers. Spaţiu şi timp. Simţ civic, responsabilitate, etică

Lectură

Discursul narativ ,i comunicarea narativă

Narativul literar (discurs narativ): autor, narator, personaj, acţiune, etapele acţiunii; indici spaţio-temporali: unde şi când se desfăşoară acţiunea; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; personajul (mijloace de caracterizare); figuri de stil: personificarea, enumeraţia, repetiţia, antiteza, comparaţia, hiperbola
- Aplicativ: construcţia textului – compoziţia textului (părţi, capitole); raport incipit – final; discursul narativ şi semnificaţiile acestuia
Narativul nonliterar (comunicare narativă)
Narativul ficţional (literar şi nonliterar): naraţiunea care combină textul şi imaginea: banda desenată
Narativul nonficţional
Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă
Modurile de expunere:

naraţiune, descriere (autoportret, portret, tablou)
dialog, monolog

Discursul liric ,i textul versificat

Discurs liric: text liric/text versificat; relaţia conţinut – formă: discurs liric/discurs narativ în versuri (narativ literar în versuri); autor/voce lirică; versificaţie: măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora
- Aplicativ: Construcţia textului liric – compoziţia textului (părţi, strofă, vers), imaginea poetică şi tabloul, discursul liric şi semnificaţiile acestuia; versificaţie: versul liber
  
  Discursul dramatic ,i comunicarea cotidiană
- Aplicativ: Discursul dramatic: rolul dialogului; personaj dramatic, indicaţii scenice; text dramatic şi spectacol: arta spectacolului (actori, decor, costume, lumini, muzică); autorul/personajul ca enunţiator real/fictiv; discursul dramatic şi semnificaţiile acestuia
- Aplicativ: Comunicarea cotidiană (interviul)

Textul explicativ
Textul continuu, discontinuu, multimodal
Textul argumentativ (structură, conectori)
Aplicativ: descrierea ştiinţifică
Redactare
- Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea; revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect; rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor
- Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe. Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare. Prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină
- Planul simplu, planul dezvoltat de idei. Relatarea. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă. Povestirea. Rezumatul
- Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal. Integrarea părţilor
- Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor
- Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convenţiilor ortografice şi de punctuaţie, proprietatea termenilor, puritatea şi adecvarea situaţională; claritate, concizie, varietate
- Semnele de punctuaţie şi de ortografie
  
  Elemente de construcţie a comunicării Nivel sintactico-morfologic:
  - Enunţul: propoziţia 'i fraza
    - Aplicativ: Organizarea structural-ierarhică a enunţului. Lungimea enunţului. Precizie şi ambiguitate. Propoziţii fără predicat. Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată, fraza. Interdependenţa subiect – predicat. Subiectul (exprimat şi neexprimat)
    - Aplicativ: Exprimarea afirmativă, negativă. Exprimarea enunţiativă, interogativă, exclamativă. Exprimarea unor acţiuni, stări, existenţe sigure, dorite, posibile. Exprimarea unui îndemn, a unei porunci etc. Exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri). Exprimarea sentimentelor. Exprimarea argumentativă, persuasivă
    - Aplicativ: Tipare frastice: propoziţii relative şi conjuncţionale
    - Aplicativ: Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază. Propoziţia principală/propoziţia secundară. Propoziţia regentă/elementul regent. Expansiunea şi contragerea
  - Textul: Coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ
  - Topica constituenţilor în propoziţie şi în cadrul grupurilor sintactice
  - Exprimarea unei acţiuni, stări 'i existenţe – verbul
    - Modul indicativ: timpurile prezent, imperfect, perfect compus şi viitor literar. Verbele a avea, a vrea (exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare)
      - Aplicativ: Verbul a fi (exersarea contextuală a valorii predicative şi auxiliare)
    - Verbul în propoziţie: predicat verbal şi nominal (verbele copulative a fi, a deveni, a ieşi, a ajunge, a se face, a rămâne). Modul imperativ (afirmativ şi negativ). Modul conjunctiv, timpurile prezent şi perfect. Modul condiţional-optativ, timpurile prezent şi perfect.
    - Moduri personale şi nepersonale
    - Verbele reflexive. Verbele impersonale. Locuţiunile verbale
      - Aplicativ: Diateza activă, reflexivă, pasivă. Alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ – perfect simplu şi mai-mult-ca-perfect)
  - Denumirea obiectelor, a fiinţelor 'i a fenomenelor naturii – substantivul. Substantivul comun şi propriu. Genul şi numărul substantivului. Articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv-genitival). Cazurile substantivului. Substantivul în propoziţie: subiect (simplu/multiplu), nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanţial de loc, complementul circumstanţial de timp, complementul circumstanţial de mod, complementul circumstanţial de cauză, complementul circumstanţial de scop
    - Aplicativ: Substantivele colective şi defective
  - Exprimarea obiectului direct, indirect 'i a circumstanţelor – prepoziţia, locuţiunea prepoziţională
  - Exprimarea persoanei – pronumele personal (persoana, genul şi numărul; formele accentuate şi neaccentuate). Exprimarea politeţii – pronumele de politeţe. Forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identităţii, a diferenţierii 'i a non-identităţii – pronumele demonstrativ. Exprimarea reflexivităţii – pronumele reflexiv. Exprimarea posesiei – pronumele posesiv. Exprimarea interogaţiei – pronumele interogativ. Exprimarea relaţiei – pronumele relativ. Exprimarea negaţiei – pronumele negativ. Alte forme de substituţie a substantivului – pronumele nehotărât. Cazurile. Pronumele în propoziţie: subiect, nume predicativ cu verbul a fi, atribut pronominal, complement direct/indirect, complement circumstanţial de loc/timp/mod
    - Aplicativ: Pronumele în propoziţie – complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop
  - Exprimarea cantităţii 'i a ordinii – numeralul. Numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv
    - Aplicativ: Numeralul fracţionar. Numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial. Valorile morfologice ale numeralului
  - Exprimarea însu'irilor – adjectivul. Genul şi numărul adjectivului. Acordul adjectivului cu substantivul determinat. Topica adjectivului. Adjective variabile şi adjective invariabile. Adjectivul în propoziţie: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul a fi. Articularea (articolul demonstrativ)
    - Aplicativ: Gradele de comparaţie. Forme ale superlativului
  - Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuţiunea adverbială). Adverbul de loc, de timp şi de mod. Exprimarea interogaţiei – adverbele interogative. Gradele de comparaţie. Adverbul în propoziţie: complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial
    - Aplicativ: Exprimarea afirmaţiei. Exprimarea negaţiei. Exprimarea relaţiei – adverbul relativ. Exprimarea coordonatelor imprecise/probabilităţii – adverbul nehotărât
  - Exprimarea emoţiilor 'i a sunetelor din natură – interjecţia, interjecţia predicativă
  - Exprimarea raporturilor de coordonare 'i subordonare – conjuncţia, conjuncţiile coordonatoare şi subordonatoare
    - Aplicativ: Locuţiunile conjuncţionale
      Nivelul semantico-lexical:
  - Vocabularul limbii române. Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului. Formă şi conţinut. Sensul propriu şi sensul figurat
  - Sinonime. Antonime. Omonime. Polisemie
    - Aplicativ: Sensul cuvintelor în context. Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile. Categorii semantice (contextualizare/recontextualizare). Paronimele frecvente. Pleonasmul. Dinamica vocabularului: normă/abatere de la normă
  - Câmpul lexico-semantic
  - Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului
    - Aplicativ: Sufixele diminutivale şi augmentative
      Nivelul fonetic:
  - Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele
  - Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe
    - Aplicativ: Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftong, triftong, hiat
  - Accentul
  - Alfabetul limbii române. Vocale şi consoane
  - Punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor. Relaţia dintre intonaţie, topică şi punctuaţie. Alte convenţii grafice: scrierea cu majuscule

Elemente de interculturalitate

Cartea – obiect cultural
Valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradiţiile şi obiceiurile)
Oameni şi fapte: valori promovate în cultura română, maternă, universală

Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română 'i universală) 'i nonliterare/ficţionale 'i nonficţionale (text integral sau fragment):

texte continue, ficţionale şi nonficţionale/texte literare şi nonliterare: poezii, piese de teatru, maxime şi proverbe, texte epice clasice şi contemporane, romane grafice; jurnale, amintiri, memorii, scrisori, e-mailuri; jurnale de călătorie; articole de opinie, eseuri, rapoarte; reportaje, postări on-line, articole

de popularizare a ştiinţei; regulamente/set de reguli; articole din dicţionare enciclopedice generale sau specializate (pentru copii), definiţii;
texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, tabele, calendar, etichete, articole din DEX, DOOM2, cataloage, anunţuri, indexuri, glosare, grafice, diagrame;
texte multimodale/mixte: manual, benzi desenate, articole din ziare/reviste ilustrate cu imagini, texte din enciclopedii ilustrate, reclame.
Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare:
- texte narative la persoana I/a III-a; relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale
- texte descriptive – descrierea unei fiinţe reale/imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen (ploaia, răsăritul soarelui etc.), a unui loc, autoportretul
- texte descriptiv-narative (de exemplu: jocul)
- texte explicative (de exemplu: explicarea unui tabel, a unui desen)
- comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii
- texte de opinie, texte argumentative
- jurnal de călătorie/de activităţi zilnice, blog, cerere, scrisoare, invitaţie, jurnal, e-mail, anunţ de mică publicitate
- texte discontinue: grafic, schemă, tabel

Anexa nr. 3

PROGRAMA

pentru

EVALUAREA NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI A VIII-A

(începând din anul 'colar 2020-2021)

DISCIPLINA

LIMBA .I LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

Bucure'ti, 2020

A vizsgaprogram az érvényben levo, 3393 / 28.02.2017 számmal jóváhagyott Magyar nyelv és irodalom tanterv alapján készült. A kompetencia alapú tantervvel összehangban a kimeneti követelményrendszer a tantervi alapkompetenciák, a hozzájuk tartozó specifikus kompetenciák és részrendszereik (képesség- és készségrendszerek, ismeretkészletek) értékelését, mérését célozza. A program szerkezete a tantervi követelményrendszer szerint a következoképpen épül fel: az alapkompetenciák mentén a specifikus kompetenciák alrendszerében követhetoek az adott képesség-, készségrendszer összetevoire vonatkozó követelmények, ezeknek rendelodnek alá az eszköztudás részeként a tartalmak.

Alapkompetenciák:

Írott szövegek értése és értelmezése

Specifikus kompetenciák	Képességek, készségek és tartalmak
Különbözc típusú nyomtatott szövegek értc/értelmezc olvasása	A leíró és elbeszélo szövegek sajátosságainak felismerése a beszéloi/elbeszéloi nézopont megfigyelése; a történetmondás lineáris rendjének megfigyelése; explicit és implicit információk visszakeresése a szövegbol; részletek társítása nevekhez, helyszínekhez; szavak, kifejezések magyarázata; egyszerubb ok- okozati összefüggések felismerése; a téma megragadása; kulcsszavak kikeresése a szövegbol; szövegtömörítés a lényeg/fo gondolat kiemelésével és átfogalmazásával; a lényeges és a kiegészíto/részletezo információk elkülönítése; az összetartozó információk kapcsolása; ismeretterjeszto szövegek tartalmának összefoglalása; a tényállítások és a hipotézisek/vélemények megkülönböztetése	Elbeszél6 szövegek: helyszín és szerepl6k; az események lineáris, id6beli elrendezése az elbeszél6 szövegben; tárgyilagos és személyes néz6pont. A leíró szöveg rendez6elve: általános és egyedi jegyek; lényeges és kevésbé lényeges jellemz6k; egész-rész, fentr6l le–lentr6l fel, körkörös szervez6dés. Epikus szövegek: narrátor, cselekmény, szerepl6k/ szerepl6csoportok; egyszer(J tér- és id6vonatkozások az epikus szövegekben; a beszél6 és szerz6 viszonya az epikus szövegekben; az elbeszél6i néz6pont: küls6 és bels6 néz6pont; elbeszél6i és szerepl6i néz6pontok az epikus szövegekben, az epikus m(Jvek cselekményszerkezete; Lírai szövegek: líra, líraiság; az érzelmek közvetett és közvetlen kifejezése; a lírai szöveg hangulata; vershangzás: ritmus, rím, rímfajták
Az irodalmi szöveg nyelvi megalkotottságának felismerése	A szóképek lehetséges jelentéseinek/asszociációs lehetoségeinek föltárása, kapcsolatteremtés a retorikai alakzatok, a szóképek, a hasonlat és a szöveghatás/-hangulat között; az epikai közlésformák (elbeszélo, leíró, párbeszédes, monologikus) szövegbeli funkcióinak megfigyelése és értelmezése; a hosteremtés eljárásainak és a jellemzés fajtáinak megfigyelése	Szóképek és alakzatok: hasonlat, megszemélyesítés, metafora; felsorolás, ismétlés, ellentét, retorikai kérdés, halmozás, párhuzam, fokozás, túlzás, felkiáltás. Közlésformák: párbeszédes, elbeszél6, leíró. A szerepl6k rendszere: f6szerepl6k, mellékszerepl6k, epizódszerepl6k. A jellemteremtés eljárásai: közvetlen - narrátor, más szerepl6 általi - és közvetett - beszéltetés, cselekedtetés, környezet - jellemzés; cselekv6 és nem cselekv6 h6s, statikus és változó jellem; késleltetés, el6reutalás, sejtetés az epikus szövegekben
Az olvasói tapasztalatok muködtetése a	Lírai és epikus mufajok felismerése; a mufaj jellemzo sajátosságainak felismerése, a	Irodalmi m(Jfajok: dal, leíró költemény, életkép, ballada, mese és mesefajták, monda és

különbözc mufajú irodalmi szövegek befogadásában

téma és mufaj összefüggéseinek felismerése; a mufaj és a hangnem/hangnemek közti összefüggés felfedezése

mondaváltozatok, humoreszk, novella, ifjúsági regény, regény, napló, levél, anekdota. Hangnemek: tárgyilagos, személyes, humoros,

komikus, tragikus, ironikus, ünnepélyes, patetikus, elégikus

Külsc tényvonatkozások és fiktív mozzanatok megkülönböztetése különbözc szövegekben

A köznapi szövegek valóságvonatkozásainak megfigyelése; tényállítások és hipotézisek/ vélemények/ ízlésítéletek megkülönböztetése; a valószeru és valószerutlen, illetve valósnak tuno elemek megkülönböztetése, a valóságot átformáló/torzító eljárások felismerése; a muvön kívüli valóságnak megfeleltetheto és a fiktív elemek elkülönítése; a manipulatív szándék felismerése; a fiktív tér, a fiktív ido és a fiktív cselekménymozzanatok felismerése, a reális élethelyzet/léttapasztalat felismerése az irodalmi mu fiktív világában; motívumok kontextuális

vizsgálata

Néz6pont: az objektív és szubjektív leírás eszköztára. A tárgyilagos és személyes néz6pont kifejez6eszközei.

Tömegkommunikáció és manipuláció; tény és vélemény

Az irodalmi szöveg értékviszonyainak felismerése

A szereplok által közvetített értékek/értékrendek azonosítása az elbeszélo szövegekben

Alapvet6 erkölcsi értékek: anyagi értékek, szellemi értékek, erkölcsi értékek, érzelmi értékek

Írásbeli szövegalkotás

Specifikus kompetenciák	Képességek, készségek és tartalmak
Különbözc típusú szövegek alkotása a kommunikációs funkciók muködtetésével	Történet összefoglalása/újraírása a címzett és nézopont megváltoztatásával; szövegtranszformáció: párbeszédbol elbeszélés, elbeszélésbol párbeszéd, megadott szöveghez eltéro befejezés illesztése, a történet folytatása, egy-egy szereplo további sorsának elképzelése, szöveg szukítése, bovítése; bekezdések írása megadott tételmondattal, megadott kulcsszavak használatával, kezdo és/vagy zárómondattal	Elbeszél6 szövegek: kronologikus beszámoló, történetmondás, személyes történetmondás, napló, internetes napló, útirajz, tudósítás, élménybeszámoló)
	Tárgyleírás, helyleírás valóságos vagy elképzelt helyszínrol; tájleírás; személyleírás; jellemzés	Leíró szövegek: személyleírás, jellemzés, önjellemzés, tárgyleírás, helyleírás, ismertetés, ismeretterjeszt6 szövegek
Reflektált szövegalkotás különbözc beszédhelyzetekben,	Véleménynyilvánítás az értékítélet indoklásával, érvek felkutatása, rendszerezése; az érvek meggyozo megformálása; érvek	Dokumentum szövegek: tájékoztató, utasító és meggy6z6 szövegek, ajánlás. Hagyományos magánlevél, e-mail, ajánlások,

a beszédhelyzethez igazodó komplex szövegek alkotása

és ellenérvek egymás mellé állítása; konklúzió

naplóbejegyzés

A kommunikációs helyzethez igazodó tudatos válogatás a

stílusjegyek és regiszterek között

A beszédszándéknak megfelelo, kulturált nyelvi regiszter megválasztása

Szövegalkotás megadott témában, céltételezés/funkció: az írói szándék és a címzett (egyén, csoport,

nyilvánosság) figyelembevétele; néz6pont, állásfoglalás, meggy6zés

Helyesírás

Helyesírási készségek alkalmazása önállóan alkotott szövegekben

Mondatfajták és írásjelek; az egyszer(J és az összetett mondat központozása; a párbeszéd és az idézet írásmódja; a hangok hosszúságának szabályzatnak megfelel6 jelölése a begyakorolt szókészlet körében; az egybeírás és különírás gyakoribb típusai; az ismertebb személynevek, intézménynevek, egyszer(Jbb földrajzi nevek helyesírása; hangjelölés a gyakrabban el6forduló idegen szavakban; a számok bet(Jkkel való írása, keltezés, számneves szerkezetek egybe- és különírása; az igealakokkal, f6nevek, melléknevek és névmások alakjával kapcsolatos helyesírási készségek;

szóelválasztás

A nyelvi megformálásra való érzékenység és igényesség a szóbeli és írásbeli kommunikációban

Specifikus kompetenciák

Képességek, készségek és tartalmak

Az elemi mondat nyelvi megformálásának mint viszonyrendszernek a megértése

Események idobelisége és idorendisége, az események nem tényszeru voltára utaló nyelvi eszközök, a tagadás és negatív jellemzés nyelvi eszközei

Események id6ben lehorgonyzásának nyelvi eszközei, az id6re jelöletlen igealakok értelmezése, id6jelölés az igei és névszói állítmányú mondatban; kronológia. Módra jelölt igealakok, - hat/-het képz6s igék,

módosítószók. A negatív jellemzés eszközei

Események, körülmények és résztvevok leképezodése a mondat egységeire (A mondat struktúrája: az ige és vonzatai, mondatrészek; az igekötok és egyéb igemódosítók; igei poliszémia; muvelteto, kölcsönös, visszaható ige és vonzatai); a mondat szerkezeti egységeinek (mondatrészeknek) egymástól való függése

Eseményszerkezet és mondatszerkezet. Az ige alanyi vonzata: a f6névi csoport jelöletlensége; személyes névmás és A–Á egyeztetés. Az ige tárgyi vonzata: a tárgyi szerep(J f6névi csoport esetragja; tárgyas igék és a határozottsági egyeztetés. A határozói szerep(J f6névi csoport mint vonzat vagy szabad b6vítmény; esetragok, névutók a határozói f6névi csoporton; határozószók. B6vítmények összefüggései: visszaható és

kölcsönös névmás. Névszói (f6névi

		és melléknévi) állítmány és vonzatai; birtoklásállítás és birtokos névmás
	Az események szereploire való utalások nyelvi eszközei	A f6névi csoport bels6 szerkezete: nével6 és referencialitás; köznév és tulajdonnév; névmások: személyes névmás ragos és névutós alakja, deiktikus szerep(J mutató névmás, általános és határozatlan névmás. F6névi módosítók - „jelz6k” - : melléknévi és melléknévi igenévi módosító, számnévi módosító, f6névi módosító. Birtokos szerkezet, mint forma: egyeztetés, a birtok alakja, birtok és birtokos többessége. Mennyiség és számosság kifejezése: szám, számlálószó, többesjelek.)
Mondat- és szövegépítc eljárások jelentésének levezetése nyelvi szerkesztési jellemzck mentén	A szórend, a szó- és mondathangsúly és a mondatjelentés kétirányú viszonyai	Hangsúly, hanglejtés: szóhangsúly, mondathangsúly, f6hangsúly, kontrasztív hangsúly; grammatikai és kontextuális kötöttségek a hangsúlyozásban; mondatfajta- jelöl6 dallamívek. Szórendi lehet6ségek és a kontextus; névmások és topiktartás/-váltás, kontrasztivitás
	Több esemény/jelenet nyelvi megjelenítése, a mondategész jelentése és a mondatok összefuzési módja közötti kapcsolat	Egyszer(J mondat és igenevek. Összetett mondat. Mellérendelés és mellérendel6 mondat: kapcsolatos mellérendelés, kronológia; ellentétes mellérendelés, elvárás és elvárástörlés; választó mellérendelés; következtet6 és magyarázó mellérendelés, ok és okozat. Köt6szók. Alárendel6 mondat: mutató névmás és utalószói funkció, vonatkozó névmás mint köt6szó, egyéb köt6szók; feltételesség és hasonlítás kifejezése mellékmondatokkal. Mondatsorrend és közbeékelés.)
	Különbözo kommunikációs szempontoknak megfelelo szövegek alkotása és szövegtranszformáció	Beszédcselekvések és beszédaktusok nyelvi markerei. Beszédszádékok és beszédaktusok. Egyes beszédaktusok sajátos szóosztályai: indulatszó, kérd6szó - „névmás” -, tagadó- és tiltószó; mondatfajták. A társas érintkezés formulái, udvariassági repertoár, regiszterek, nyelvváltozat. Szövegszer(Jség, grammatikai kapcsolóelemek; A szöveg mikro-

		és makroszerkezete; témafolytonosság, kulcsszó, tételmondat; szövegpanelek: közmondások, szólásmondások, szavajárás, kifejezések stb. Makroszerkezeti egység és szövegtípus.)
A szókészlet változásának és változatosságának, valamint a szavak szerkesztettségének felismerése	A nyelvi állandóság és változás jelenségei	Az elemkészlet változása és változatai id6ben: elavult szavak és jelentések, új szavak és jelentések; bels6 szóalkotás: szóképzés, szóösszetétel; kölcsönzés, jelentésváltozás
	A szavak jelentése, használati köre, a regiszter, az írott és beszélt nyelvi stílusok jellemzo szókészlete	Jelentés és kontextus. A jelentésmez6 tagolása. Állandósult szókapcsolat: idióma, helyzetmondat, klisé. Lexikális döntések: regiszter, néz6pont, szóhangulat, jelentésárnyalatok; jelentéstani kapcsolatok: szinonímia, antonímia, metaforikus jelentéskiterjesztés. Kihagyásos szerkezetek és metonimikus jelentéskiterjesztés. Grammatikai és írásbeli homonímia
	A szókincs rétegzettsége, nyelvváltozatok szókincsbeli és jelentésbeli eltérései	Az elemkészlet változatai társadalmi térben és földrajzi térben. A csoportidentitás nyelvi jelöl6i
A társas-társadalmi együttéléshez szükséges nyelvi magatartás magánjellegu és kisközösségi helyzetekben	Beszédszándékok és egyes gyakori beszédcselekvések nyelvi repertoárja, a nyelv másokra gyakorolt hatása, a szövegek hatásmechanizmusa	Beszédszándékok. Beszédcselekvések és beszédaktusok. Szövegtípusok. Szöveg és regiszter. Szöveg és stílus.)
	Tényállítások és hipotézisek/vélemények, szövegben ki nem fejtett tartalmak	Háttérmondatok. Az irónia mint beszédszándék. Nyelvi manipuláció és meggy6zési stratégiák
	Nyelvváltozatok közötti eltérések a szöveg, a mondat, a szóalak vagy a hangzás szintjén, a különbözo változatok értéke, a kódváltás	Szöveg és helyzet. Szöveg és nyelvváltozat: regionális nyelvváltozat, kontaktusváltozat, sztenderd. Nyelvváltozat és identitás. A nyelvváltozatok és társadalmi megítélésük a beszédhelyzet függvényében

Anexa nr. 4

PROGRAMA

pentru

EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a

(începând din anul 'colar 2020-2021)

DISCIPLINA

LIMBA .I LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Bucure'ti, 2020

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr.

Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).
COMPETEN,E DE EVALUAT
Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolara, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura germană maternă.
1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen
  
  Spezifische Kompetenzen
  Lerninhalte
  1.1. Einem Text gezielt Informationen entnehmen
  - Schlüsselwörter herausschreiben
  - Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden
  - den Titel eines Textes erklären
  - gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Märchen, Ballade, Kurzgeschichte
  - Stilmittel in einer Ballade identifizieren: Epitheton, Vergleich, Aufzählung, Wiederholung, Personifikation, Alliteration, Hyperbel
  - die Struktur einer Ballade erkennen: Strophe, Reim, dramatischer Aufbau
  - die Problematik des Textes erkennen
2. Texte situationsgerecht verfassen

Spezifische Kompetenzen

Lerninhalte

2.1 Texte mit vorgegebener Struktur verfassen

einen Brief persönlichen Inhalts verfassen
einen Tagebucheintrag verfassen
eine Gestalt anhand von äußeren und inneren Merkmalen charakterisieren
einen Textinhalt aus verschiedenen Erzählperspektiven wiedergeben
einen Text sinnvoll fortsetzen
kurze Dialoge verfassen
die eigene Meinung schriftlich äußern
eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben
Hauptgedanken formulieren
einen Text nacherzählen
Fragen zur Klärung von Sinnzusammenhängen formulieren und beantworten
den Inhalt eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammenfassen
die Merkmale der Inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Präsens verfassen; keine direkte Rede und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine

persönliche Meinung äußern

2.2 Beim Verfassen von Texten einen angemessenen Wortschatz gebrauchen

Präfixe und Suffixe richtig gebrauchen
neue Wörter durch Zusammensetzung bilden
Wortfamilien bilden
Homonyme in bedeutungstragenden Sätzen verwenden
die Bedeutung der Wörter in verschiedenen Kontexten erschließen
Wortfelder zusammenstellen und erweitern
treffende und differenzierte Ausdrucksweisen (Synonyme, Antonyme) gebrauchen

Programa pentru disciplina Limba şi literatura germană maternă pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (începând cu anul şcolar 2020-2021)

Spezifische Kompetenzen

Lerninhalte

- abgeleitete und zusammengesetzte Wörter voneinander unterscheiden und bedeutungsgemäß in Sätze einbauen

2.3 Morphosyntaktische und orthografische Gesetzmäßigkeiten in Texten anwenden

Interpunktion und Orthographie

Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Doppelpunkt vor angekündigter direkter Rede und bei Aufzählungen, Anführungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzählungen und vor den meisten Konjunktionen
Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokale, die Schreibung des [s]-Lautes, die Verdoppelung der Konsonanten, die Groß- und Kleinschreibung
Morphologie
Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit Schwerpunkt Dativ und Akkusativ
Gebrauch der Präpositionen mit dem richtigen Fall
die Deklination des Adjektivs
das Pronomen: Personal-, Possessiv- und Relativpronomen
das Verb und seine Zeitformen (Präsens – Präteritum – Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum I)
die Modalverben und ihre Zeitformen (Präsens und Präteritum)
die feste Verbindung zwischen Verb und Präposition anwenden
Konjunktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjuntiv I - indirekte Rede; Konjunktiv II - irrealer Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz)
die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Präsens, Präteritum, Perfekt und Futur I
das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandeln und umgekehrt
Syntax
die Satzglieder erkennen: Subjekt, Prädikat (einteilig und mehrteilig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Präpositionalobjekt), Temporal-, Konditional-, Konzessivbestimmung
das Attribut als Satzgliedteil: adjektivisches und substantivisches Attribut (Genitivattribut, Präpositionalattribut, Apposition)
Inhalt der Nebensätze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz und Konzessivsatz
Form der Nebensätze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe)
Nebensätze (Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz, Konzessivsatz) in Satzglieder umwandeln und umgekehrt

Anexa nr. 5

PROGRAMA

pentru

EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a

(începând din anul 'colar 2020-2021)

DISCIPLINA

LIMBA .I LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

STATUTUL DISCIPLINEI
Limba şi literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literareşi nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr.
COMPETEN,E DE EVALUAT

raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
morfosintakticka analiza odreñenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u složenim recenicama;
odreñivanje korespondencije izmeñu delova recenice i složene recenice zavisnog odnosa;
poštovanje normi kniževnog jezika prilikom pismenog izražavanja;
raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja književnih tekstova;
pismeno izlaganje sižea i momenata narativnog tkiva date književne lektire;
raspoznavanje razlika izmeñu usmene i pisane književnosti;
elaboracija književnog komentara; karakterizacija književnih likova;
poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog i usmenog izražavanja.

Sadržaj:
1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o;
2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Složenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeža; Neodreñeni i odreñeni pridevski oblici; Poreñenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;
4. Sintaksa: Složene recenice nezavisnog odnosa; Složene recenice zavisnog odnosa.

Književna lektira:

Starac prevario divov; U cara Trojana kozje uši; Osnovna škola od B. Nušica; Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.Nušica; Analfabeta od B. Nušica; Hajduk Veljko od V.St.Karadžica;

Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L.Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S.Sremca; O klasje moje od A.Šantica; Pokondirena tikva od J.St.Popovica; Kosa od I. Andrica.

PROGRAMA

pentru

EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a

(începând din anul 'colar 2020-2021)

DISCIPLINA

LIMBA .I LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr.

Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

COMPETEN,E DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolara, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura slovacă maternă.

Recepcia písomného textu rôzneho druhu

Špecifické ciele

Obsah

a multimodálnych textov

a hlavných myšlienok v rôznych textoch, zhrnutie obsahu textu rôznych stupnov obt'ažnosti

a štruktúre naratívnych, deskriptívnych, epických, lyrických a dramatických textov

Literárne texty:

Moric, R. – Pe'ko, Podjavorinská, r.. – Cakanka, Durícková,

M. – Žabia studna, Rúfus, M. – Rozhovor v parku so strážnym anjelom, l'udová balada – Išli hudci horou, P. O. Hviezdoslav – Zuzanka Hraškovie, Záborský J. – Tulipán a fialka, Horák,

J. – Sitniansky vatrár, Tajovský, J. G. – Na chlieb, Sládkovic,

A. – Martin, Tajovský, J. G. – Prvé hodinky, Jesenský, J. –

Doktor, Bujtar, P. – Aneta, Tajovský, J. G. – Statky-zmätky

Identifikácia dôležitých informácii zo súvislých, nesúvislých
Identifikácia témy
Prezentácia vlastných, tvorivých a kritických názorov na margo textov rôznych druhov

Kl'úcové slová, hlavná myšlienka, téma literárneho textu
Jednoduchá osnova
Text s prvkami rozprávania
- Literárny text s prvkami rozprávania v próze a vo veršoch (autor, rozprávac, rozprávanie, príbeh, literárna postava, prostriedky charakteristiky, cas a priestor v literárnom texte, rozprávanie v I., II. a III. osobe, sujet literárneho diela/fázy sujetu, vedl'ajšie myšlienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialóg v literárnom texte)
- Neliterárny text s prvkami rozprávania
- Literárny text s prvkami opisu v próze a vo veršoch
- Neliterárny text s prvkami opisu
Informacný/výkladový text
Epika – text v próze
Lyrika – text vo verši (vyjadrovanie emócií a pocitov)
Dráma – text v prehovoroch (autor, postava, úloha scénických pokynov, úloha dialógu/prehovorov, herci, kulisy, kostýmy, osvetlenie, hudba)
Argumentacný text
Verzifikácia: verš, strofa, rým, stopa, rytmus
Percepcné stratégie textu:
- Dojmy z precítaného textu, úvaha o jazykovej diverzite
Interpretacné stratégie:
- Interpretácia umeleckých jazykových prostriedkov (personifikácia, prirovnanie, básnický prívlastok (epiteton), enumerácia, opakovanie, metafora, aliterácia, hyperbola, antitéza)
- Prezentácia vlastných názorov na margo precítaných textov

Tvorba písomných komunikátov rôzneho druhu

Špecifické ciele
Obsah
- Vzhl'ad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu
- Slohové postupy: naratívny slohový postup, deskriptívny slohový postup, vysvetl'ujúci slohový postup, naratívno- deskriptívny slohový postup, dialogický slohový postup, slohový postup s prvkami porovnávania, argumentacný slohový postup – poradie argumentov v texte
- Textové predlohy/vzory slúžiace pri štruktúrovaní myšlienok: definícia, delenie a triedenie, príklady, „žurnalistické otázky” (Kto?, Co?, Kedy?, Kde?, Preco?)
- Tvorba funkcných textov: list, pohl'adnica, žiadost', pozvánka, dotazník
- Prispôsobenie písomného komunikátu zadanej téme
- Štruktúra písomného komunikátu: úvod, obsah, záver, odseky
- Štýl: gramatická správnost', používanie pravidiel slovenského pravopisu, myšlienková nadväznost', výrazová vecnost', primeranost', súvislost' a ucelenost', originalita, rozmanitost', strucnost'
- Obsah, tvorba obsahov
- Transformácia priamej reci na nepriamu rec
- Interpretácia daných casti z precítaného textu, opis vyvolanej emócie (radost', prekvapenie, strach)

Správne, vhodné a efektívne používanie jazyka v procese písomnej komunikácie

Špecifické ciele

Obsah

a sémantických znalosti so syntaktickými

a morfologickými

Fonetika, ortografia a ortoepia

Lexikológia

Morfológia

Využívanie nadobudnutých znalostí tykajúcich sa komplexných morfosyntaktických štruktúr spisovného jazyka za úcelom správneho porozumenia a nuansového vyjadrovania komunikacných zámerov
Jasné vyjadrenie komunikacného zámeru prostredníctvom korelácie lexikálnych

Abeceda, klasifikácia hlások: samohlásky, dvojhlásky, spoluhlásky
Ortografická a ortoepická klasifikácia spoluhlások
Vybrané slová
Slovo, základná jednotka slovnej zásoby
Tvorba slov odvodzovaním, skladaním. Skratky a znacky.
Interné prostriedky obohacovania slovnej zásoby: neologizmy, odborné slová
Externé prostriedky obohacovania slovnej zásoby: lexikálne výpožicky
Sémantické kategórie: synonymá, antonymá, homonymá
Rozdel'ovanie slov na slabiky
Podstatné mená

Špecifické ciele	Obsah
znalost'ami zo súcasného spisovného jazyka 3.3Vedomé uplatnovanie pravidiel slovenského pravopisu za úcelom správnej komunikácie 3.4Analýza jazykových javov súcasného spisovného jazyka prostredníctvom nadobudnutých znalostí z oblasti syntaxe, morfológie, fonetiky, lexikológie a sémantiky
	Veta – vetná syntax
	Súvetie – súvetná syntax

Druh podstatných mien: všeobecné – vlastné, konkrétne – abstraktné, životné – neživotné, hromadné – pomnožné
Gramatické kategórie: rod, císlo, pád
Sklonovacie vzory podstatných mien: chlap, hrdina, dub, stroj, žena, ulica, dlan, kost', mesto, vysvedcenie, srdce, dievca
Pravopis vlastných podstatných mien

Prídavné mená
- Druh prídavných mien
- Gramatické kategórie: rod, císlo, pád
- Sklonovacie vzory prídavných mien: pekný, cudzí, otcov/matkin, páví
- Pravidelné a nepravidelné stupnovanie prídavných mien
- Zhoda prídavného mena s podstatným menom
Slovesá
- Gramatické kategórie: osoba, císlo, cas, spôsob
- Casovanie slovies vo všetkých casoch a spôsoboch
- Pomocné sloveso byt'
Zámená
- Druh zámen: osobné, privlastnovacie, ukazovacie, opytovacie
- Gramatické kategórie: rod, císlo, pád
Císlovky
- Druh císloviek: základné, radové
- Gramatické kategórie: rod, císlo
- Pravopis císloviek
Príslovky
- Príslovky miesta, casu, spôsobu a príciny
- Tvorenie prísloviek
- Stupnovanie a pravopis prísloviek

Veta. Interpunkcné znamienka
- Jednoduchá veta a rozvitá veta
- Klasifikácia viet podl'a obsahu, zloženia a clenitosti
Podmet
- Vyjadrený podmet (jednoduchý a viacnásobný), nevyjadrený podmet
Prísudok: slovesný a neslovesný (menný), zhoda podmetu s prísudkom
Prívlastok: zhodný a nezhodný prívlastok
Predmet: priamy a nepriamy predmet
Príslovkové urcenie: miesta, casu, spôsobu a príciny

Prira'ovacie súvetie

Špecifické ciele	Obsah
	príslovková miestna, casová, spôsobová a prícinná

Druhy prira'ovacích súvetí: prira'ovacie súvetie zlucovacie, prira'ovacie súvetie stupnovacie, prira'ovacie súvetie vylucovacie a odporovacie
Pravopis prira'ovacích súvetí

Podra'ovacie súvetie
- Klasifikácia podra'ovacích súvetí: vedl'ajšia veta prívlastková, vedl'ajšia veta predmetová, vedl'ajšia veta

Prejavovanie empatického kultúrneho a interkultúrneho správania

Špecifické ciele

Obsah

Vyjadrovanie vlastného názoru na konkrétne tradície a hodnoty materskej kultúry alebo inej kultúry opísanej
v precítaných knihách
Argumentovanie vlastných stanovísk o identifikovaných vzoroch vo vlastnej

kultúre a v kultúre iných národov

Materinský jazyk – nevyhnutný zdroj pre osobný rozvoj a obohatenie kultúrnej vybavenosti
Slovenský jazyk a kultúra v Európe
Empatia a otvorenost'. My a tí druhí.

Anexa nr. 7

PROGRAMA

pentru

EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a

(începând din anul 'colar 2020-2021)

DISCIPLINA

LIMBA .I LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

Bucure'ti, 2020

STATUTUL DISCIPLINEI
Limba şi literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr.
Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).
COMPETEN,E DE EVALUAT
- Prepoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rjecnika, morfologije i sintakse;
- Njihova primjena u datom kontekstu;
- Morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
- Motivacija uloge interpunkcije i reda rijeci u složenim recenicama;
- Odredivanje korespondencije izmedu djelova recenice zavisnog odnosa;
- Poštovanje norma književnog jezika u pismenom izražavanju;
- Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sažetka književnih tekstova;
- Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog štiva date književne lektire;
- Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane književnosti;
- Izrada književnog komentara; karakterizacija književnih likova;
- Poštovanje norma književnog jezika u pismenom i usmenom izražavanju.

Programa pentru disciplina Limba şi literatura croată maternă pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (începând cu anul şcolar 2020-2021)

Sadržaj:

Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; Nepostojano ¨a¨; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija;
Rjecnik: Podrjetlo rijeci; Porodica rijeci; Sinonimi; Antonimi; Homonimi; Tvorba rijeci izvodenjem; Tvorba rijeci prefiksacijom;
Morfologija: Promjenjive vrste rijeci: Imenice – znacenje i uporaba padeža; Pridjevi – znacenje, podjela, stupnjevanje; Zamjenice – znacenje, podjela; Brojevi – znacenje, podjela; Glagoli- znacenje, glagolska vremena; Nepromjenjive vrste rijeci: prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice – znacenje, uporaba;
Sintaksa: Nezavisno složene recenice; Zavisno složene recenice

Književna djela:

Ribar Palunko i njegova žena, Ivana Brlic-Mažuranic; Orac Dragonja, Vladimir Nazor;

Legenda o Veroniki Desnickoj, narodna legenda;

Ona i ja, Zlatko Krilic; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Carobno zrcalo, Michael Ende;

Zlatni ljudi, Jadranka Klepac; Mali Uckaric, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor;

Pravda, Vladan Desnica; Može li covjek, Dragutin Tadijanovic; Moj dom, Silvije Strahimir Kranjcevic; Oblak, Dobriša Cesaric; Alkar, Dinko Šimunovic; Breza, Slavko Kolar.

Programa pentru disciplina Limba şi literatura croată maternă pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (începând cu anul şcolar 2020-2021)

PROGRAMA

pentru

EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a

(începând din anul 'colar 2020-2021)

DISCIPLINA

LIMBA .I LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

Bucure'ti, 2020

STATUTUL DISCIPLINEI
Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr.

Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

COMPETEN,E DE EVALUAT

Receptarea mesajului scris, din texte literare 'i nonliterare, în scopuri diverse

Competenţe specifice		Conţinuturi asociate
1.1	dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date

idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;
moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);
subiectul operei literare;
procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);
sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;
trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;
trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;
texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă,

anunţul, ştirea);

1.2

sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

Comunicarea scrisă

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).

Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.

Contexte de realizare:

Fonetică 'i ortografie:

Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful.

Lexic:

Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse;

Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor.

Gramatică:

personal in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che,

reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;
completarea unui text lacunar;
recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;
recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;
utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.

Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Fişa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.
Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.
Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific.

Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.
Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.
Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso)
Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.
Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele

chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente in grupurile verbale, propoziţia asertivă si imperativă.

noi etc.

1.3

identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor

- elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea.

Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent si trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).
Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente).
Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che; locuţiuni conjuncţionale (cele mai frecvente)
Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii – di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale (cele mai frecvente).
Interjecţia: interjecţii proprii – ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecţii improprii – bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuţiuni – santo cielo, poveri noi, miseri

Utilizarea corectă 'i adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice		Conţinuturi asociate
2.1	redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă	redactarea în scris de texte funcţionale simple: paragrafe pe subiecte din viaţa cotidiană, mesaje, scrisori personale; redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere; realizarea de texte de mică întindere, ţinând seama de părţile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice şi regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie; redarea în scris a unor informaţii receptate prin lectură; cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ; descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară – portret fizic şi portret moral); structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);

		figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora; sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat; genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic); textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul nonliterar utilitar; redactare de mesaje, instrucţiuni; completare de texte lacunare, rebus; redactare de scrisori în registru familiar; construirea unor scurte povestiri; folosirea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor; diferenţierea semnificaţiei sinonimelor în contexte diferite; folosirea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile; folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate; folosirea conectorilor adecvaţi; folosirea unor construcţii verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării; rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă; identificarea structurii textului narativ; sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de context; stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie şi polisemie într-un text dat; identificarea secvenţelor într-un text narativ; structurarea unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).
2.2	utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie	elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; mijloace de îmbogăţire a lexicului; folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei; aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia.

Teme recomandate:

Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;
Universul adolescenţei: stiluri de viaţă;
Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;
Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri;
Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii;
Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;
Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire);
Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme;
Universul cultural italian: trecut şi prezent;
Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul;
Umorismul.

Anexa nr. 9

PROGRAMA

pentru

EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a

(începând din anul 'colar 2020-2021)

DISCIPLINA

LIMBA .I LITERATURA RROMANI MATERNĂ

Bucure'ti, 2020

STATUTUL DISCIPLINEI
Limba şi literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcţional, recomandă valorificarea tuturor experienţelor de învăţare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, nonformală şi informală), ale căror interferenţe favorizează dezvoltarea la elev a competenţelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conţinuturile propuse.
3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii rromani materneîn producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr.
Programa de limba şi literatura maternă rromani favorizează abordarea învăţării din perspectivă inter- şi transdisciplinară, urmărind:
- înţelegerea faptelor de limbă şi a coerenţei lor structurale, pornind de la mecanismele esenţiale de generare a mesajului în comunicare orală şi scrisă;
- asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activităţi de ascultare, vorbire, lectură şi scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare;
- cunoaşterea şi înţelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical şi gramatical, comune limbii rromani şi altor limbi de contact, într-o viziune sincronică;
- dobândirea unor competenţe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viaţă în şcoală şi în afara ei;
- asumarea valorilor etice şi a idealurilor umaniste naţionale şi europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan.
Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

COMPETEN,E DE EVALUAT

Receptarea ,i redactarea textului scris de diverse tipuri

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.1. Prezentarea informa,iilor ,i a inten,iilor de comunicare din texte continue, discontinue ,i multimodale

Textul narativ literar – în proză

Textul epic

Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare

Textul dramatic 'i arta spectacolului

Textul liric

Versificaţie: rimă, strofă, măsura versurilor, ritmul (intuitiv) Exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor

Textul argumentativ

1.2. Redactarea unui text complex, în care să î,i exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

Instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje
Naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I
Momentele subiectului/etapele acţiunii. Idei secundare. Planul dezvoltat de idei

Textul narativ nonliterar
Textul descriptiv literar
Strategii de comprehensiune: reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuţii pe marginea textelor citite
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumeraţia)
Autor, personaj dramatic
Rolul indicaţiilor scenice
Rolul dialogului
Actori, decor, costume, lumini, muzică
Dialogul - în textul scris şi în spectacol
Dialogul în textul nonliterar (interviul)
Strategii de comprehensiune: reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic
Strategii de interpretare: discuţii pe marginea textelor citite, interpretarea limbajului figurat (repetiţia, metafora, aliteraţia, hiperbola, antiteza)
Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conţinutului şi al structurii

Rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile.
Corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie. Tipare textuale de structurare a ideilor.
„Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sos8ar?).
Stil: naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate
Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal
Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conţinutul textului.

Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare.
Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.
Rezumatul /planul de idei.
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
Expansiunea sau contragerea unei secvenţe dintr-un text narativ sau descriptiv.
Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică).
Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii definitorii extrase dintr-o secvenţă a textului.
Caracterizarea unui personaj principal pozitiv sau negativ.
Caracterizarea unui personaj secundar pozitiv sau negativ.
Tipare textuale de structurare a ideilor: comparaţie, analogie, ordinea argumentelor în textul argumentativ
Prezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta atenţia publicului
Etica redactării: originalitate

Utilizarea corectă, adecvată ,i eficientă a limbii în procesul comunicării orale ,i scrise

Competenţe specifice

Conţinuturi

2.1 Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii rromani literare pentru înţelegere corectă 'i exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

Substantivul - categoriile gramaticale ale acestuia: gen (masculin şi feminin), număr (singular şi plural), determinare (articol) şi cele şapte cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, gentiv, ablativ, sociativ-instrumental şi vocativ). Flexiunea nominală
Adjectivul- tipurile acestuia (buxle şi tang), gradele de comparaţie ale adjectivului. Realizări ale atributului: prin adjectiv, pronume, numeral
Topica în propoziţie. Norme de punctuaţie
Verbul - modurile prsonale şi nepersonale. Distincţia între verbele tematice şi verbele atematice. Posibilităţi combinatorii ale verbului.
Pronumele -tipurile şi declinarea (pronumele personal/ i 3enutni sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i puchutni- phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesìvo sarnavni, pronumele refelexiv/ i refleksìvo sarnavni, pronumele demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumle nehotărât/ i nisavutni sarnavni şi pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni
Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât
Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect)
Posibilităţi combinatorii ale pronumelor şi ale adjectivelor pronominale
Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu. Posibilităţi combinatorii ale adjectivului
Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia
Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile)
Interjecţia (simple şi compuse). Rolul şi expresivitatea

interjecţiei

Predicatul verbal şi predicatul nominal
Subiectul
Atributul
Complementul
Construcţii sintactice:

construcţii active/ construcţii pasive cu verbul a fi
construcţii impersonale
construcţii cu pronume reflexive
construcţii incidente
construcţii concesive şi condiţionale

Enunţuri eliptice. Norme de punctuaţie
Apoziţia. Norme de punctuaţie
Fraza. Subordonarea prin conjuncţii şi prin pronume şi adverbe relative. Norme de punctuaţie
Realizări propoziţionale ale unor funcţii sintactice: atributiva,

completiva directă, completiva indirectă, circumstanţiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala

2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de lexic 'i semantică

Vocabular

Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul şi contextul; forma şi sensul cuvintelor
Categorii semantice: sinonime, antonime
Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea, compunerea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat, conversiunea
Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului; împrumuturile lexicale
Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse
Familia lexicală
Câmpul lexical

Variaţie stilistică
Selecţie lexicală în limba vorbită şi în limba scrisă
Termeni ştiinţifici
Variaţii dialectale ale limbii
Variaţii de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat

2.3. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere 'i uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

Ortoepie 'i ortografie

Alfabetul limbii rromani. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicţionarul. Articolul de dicţionar
Tipuri de sunete: Vocală. Consoană
Semivocală. Accentul. Silaba
Grupurile vocalice
Despărţirea în silabe
Scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii rromani

Anexa nr. 10

PROGRAMA

pentru

EVALUARE NA,IONALĂ PENTRU ABSOLVEN,II CLASEI a VIII-a

(începând din anul 'colar 2020-2021)

DISCIPLINA

LIMBA .I LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

Bucure'ti, 2020

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

3393/28.02.2017.
Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr.
Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

COMPETEN,E DE EVALUAT

Receptarea textului scris de diverse tipuri

Competenţe specifice
Continuturi
Limbajul poetic
argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; interpretari multiple
1. Identificarea informatiilor importante din texte continue, discontinue si multimodale
2. Identificarea temei si a ideilor principale din texte diverse
- Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv
  - Cuvinte-cheie, idee principala, tema
  - Planul simplu de idei. Textul narativ
  - Textul narativ literar
- Coordonatele lumii fictionale: actiune, personaj, timp, spatiu
- Analiza coordonatelor textului: analiza actiunii
  - Textul narativ nonliterar
  - Textul narativ
  - Textul descriptiv (literar/nonliterar)
  - Textul explicativ (aplicativ)
  - Figuri de stil: personificarea, comparatia
- Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare
  - Dialogul in textul scris
  - Textul liric. Imnul
  - Versificatie. Rima. Ritmul
  - Elemente de limbaj poetic
  - Figuri de stil: personificarea, metafora, repetitia, enumeratia
  - Descrierea in poezie si proza (portretul)
- Structura textului narativ. (logica actiunii, timpul si spatiul naratiunii)
  - Structura textului descriptiv
  - Structuri in textele epice si lirice
- Discursul epic. Discursul liric
  - Texte care combina diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
  - Textul epic: momentele subiectului, relatiile dintre personaje, procedee de expresivitate artistica
  - Textul liric: tema, motive, eul liric. Compozitia textului.
  - Figuri de stil: invocatia/interogatia/exclamatia retorica inversiunea, repetitia
  - Forme strofice. Masura versurilor
  - Textul umoristic. Anecdota/Gluma
  - Valori etice si culturale in textul literar
  - Strategii de comprehensiune: compararea a doua sau mai multe texte sub aspectul continutului si al structurii;

Redactarea textului scris de diverse tipuri

Competenţe specifice	Continuturi
Redactarea unui text scurt pe teme familiare, avand in vedere etapele procesului de scriere si structurile specifice, pentru a comunica idei si informatii sau pentru a relata experiente traite sau imaginate

Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere:
- descoperirea unor subiecte din universul familiar
- restrangerea unor teme la aspecte particulare
- incadrarea in subiect
Prezentarea textului: asezarea in pagina;
- Planul simplu de idei
- Partile textului: introducere, cuprins, incheiere; paragrafe
Stil: corectitudine gramaticala, respectarea conventiilor ortografice si de punctuatie

Utilizarea corecta, adecvata si eficienta a limbii in procesul comunicarii orale si scrise

Competenţe specifice

Continuturi

1. Aplicarea constienta a achizitiilor lexicale si semantice de baza, din limba ucraineana standard, pentru exprimarea corecta a intentiei comunicative

Cuvintele polisemantice. Polisemia in raporturile ei cu omonimia. Variatie stilistica

Gramatica

Complementul indirect

Ortoepie si ortografie
- Alfabetul limbii ucrainene. Ordonarea cuvintelor dupa criteriul alfabetic. Dictionarul. Articolul de dictionar
- Tipuri de sunete: Vocala. Consoana
- Semnul moale. Inmuierea consoanelor
- Sunete iotate; Accentul; Silaba; Apostroful
- Corespondenta sunet-litera (redarea aceluiasi sunet prin litere diferite; sunete diferite redate prin aceeasi litera)
- Scrierea si pronuntia cuvintelor care contin foneme specifice limbii ucrainene
Vocabular
- Structura cuvantului. Cuvantul, unitate de baza a vocabularului; Cuvantul si contextul; forma si sensul cuvintelor. Categorii semantice: sinonime, antonime
- Cuvintele mostenite si cuvintele imprumutate. Limba literara, limba populara, limba vorbita, limba scrisa. Neologismele. Regionalismele. Mijloacele de imbogatire a vocabularului: interne si externe. Familia de cuvinte.
- Variatii de registru
- Constructia frazei in limba vorbita si in limba scrisa
- Organizarea coerenta a textului: succesiunea ideilor, folosirea corecta a timpurilor verbale

Folosirea achizitiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii ucrainene literare pentru intelegere corecta si exprimare nuantata a intentiilor communicative
Aplicarea achizitiilor lingvistice pentru intelegerea si producerea unor texte diverse
Raportarea constienta la norma in exprimarea intentiei de comunicare, din perspectiva morfosintactica, fonetica si lexicala

Enuntul. Punctuatia
Propozitia simpla. Propozitia dezvoltata
Propozitia afirmativa. Propozitia negativa
Enunturi asertive, interogative, exclamative
Verbul (flexiunea verbului in raport cu numarul, persoana, modul si timpul). Moduri verbale: indicativul conditional- optativul, imperativul si infinitivul.
Substantivul: genul, numarul, cazurile. Tipuri de substantive: comun, propriu, insufletit, neinsufletit.
Prepozitia
Pronumele.Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal in raport cu persoana, numarul, genul, cazul)
Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul sustantivului cu adjectivul.
Numeralul. Clasificarea numeralelor.

Notiuni de sintaxa
- Sintaxa propozitiei
- Predicatul. Predicatul verbal si cel nominal
- Subiectul. Subiectul exprimat si cel neexprimat
- Atributul. Tipurile de atribute in limba ucraineana
- Complementul. Complementul circumstantial de loc, de timp, de mod, de cauza. Complementul direct.
- Partile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozitia, conjunctia, particula, interjectia

Manifestarea unui comportament empatic cultural si intercultural

Competenţe specifice

Continuturi

Exprimarea unui punct de vedere fata de anumite traditii si valori ale culturii nationale sau ale unei alte culturi, descrise in cartile citite
Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate in

cultura proprie si in cultura altor popoare

Carte si cultura: elemente de cultura slavona in cultura ucraineana
- Limba materna - sursa esentiala pentru dezvoltarea personala si pentru fmbogatirea bagajului cultural
- Identitate personala; identitate nationala; diversitate culturala si lingvistica
Valori estetice si morale in creatiile literare (binele, adevarul, frumosul, tinutul natal, patrie si popor)
- Empatie si deschidere. Noi si ceilalti
- Valori culturale ucrainene in context european/mondial

Texte:

Pro sebe, Dolya, Meni trynadtsyatyy mynalo, Taras Shevchenko

Batko ta syn, Petro Hulak-Artemovskyy

Vovk i Kit, Leonid Hlibov

Mykoli stalo lehshe, Petryk i Pavlyk, Pozbyray yiyi sl'ozy, Serhiykova kvitka, Syniy olivets,

Vasyl' Sukhomlyns'kyy

Z kazochky dyadka Leva, Leliya, Pisenka vesnyanoyi vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenky, Lito krasneye mynulo, Lesya Ukrayinka

Hrymyt'l Blahodatna pora nastupaye..., Hriye sonechko!, Zemle, moya vseplodyushchaya, Malyy Myron, Ivan Franko

Molytva, Maria Ciubica

SHKIL'NI USMISHKY Pavlo Hal'chenko

Konyk-strybunets, Lebid, Shchuka i Rak, Leonid Ivanovych Hlibov

Krasne pysannya, Ivan Franko

Sestra, Marko Vovchok

V ODESINA PRYVOZI, Humoresky Stepana Oliynyka dlya ditey

Zhenya i Syn'ko, Viktor Blyznets

I zolotoyi y dorohoyi, Taras Shevchenko Malenkyy hrishnyk, Mykhaylo Kotsyubynskyy Dialoh u prerodi, Maria Ciubica

Ridna mova, Ilarion Hrabovycj

Nadia, Lesia Ucrainka Dva koliory, D.Pavlycjko Dva syny, Marko Vovciok

Hreteva skiljna nauka, Ivan Franko Kupovanyj rozum, H.Kvitka-Osnovianenko Mova, Maksym Rylskyj

Davnia Vesna..., Lesia Uckrainka

Dobryj zarobok, Ivan Franko

Anexa nr. 11

PROGRAMA

pentru

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII

CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

MATEMATICĂ

București, 2020

PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

MATEMATICĂ

Prezenta programa este realizată în conformitate cu prevederile Programei școlare pentru disciplina

matematică, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

Subiectele de matematică pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe.

Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții

clasei a VIII-a.

COMPETENȚELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ȘI COMPETENȚELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ȘI CONȚINUTURILE ASOCIATE

Competenţele generale (CG) și competențele specifice (CS)

CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar

V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate

V.CS1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate

V.CS1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte

VI.CS1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor și relației de divizibilitate în VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate

VI.CS1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional

VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii

date

VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi

VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui

VII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare

VII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame

VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date

VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului şi/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice date

VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice date

VII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată

VIII.CS1.1. Recunoașterea apartenenţei unui număr real la o mulțime

VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice

VIII.CS1.3. Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date

VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configuraţii spaţiale

date

VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice şi a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau

a volumului acestora

CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse

informaționale

V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice

V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice

VI.CS2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de

divizibilitate cu 2, 5, 10n , 3 și 9 în

VI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporţii pentru organizarea de date

VI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor

VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul: x  a  b ,

x  a  b , x : a  b a  0 , ax  b  c , unde a , b și c sunt numere raţionale

VI.CS2.5. Recunoașterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a paralelismului sau perpendicularității a două drepte

VI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului

VII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale

VII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluţiilor unor ecuaţii sau sisteme

de ecuaţii liniare

VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestora

VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configuraţii geometrice

date

VII.CS2.5. Descrierea proprietăților cercului şi ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc VII.CS2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între triunghiuri

VII.CS2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia

VIII.CS2.1. Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi

definite printr-o proprietate a elementelor ei

VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere

VIII.CS2.3. Descrierea unei dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame, tabele sau

formule

VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date

VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor

elemente ale acestora

CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice

V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi pentru

divizibilitate

V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare

VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor și de determinare a c.m.m.d.c. şi

a c.m.m.m.c.

VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale

VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere întregi VI.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raţionale VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometrice

VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometrice

VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţii liniare VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale și reprezentări ale acestora

VII.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme

VII.CS3.5. Utilizarea proprietăților cercului în rezolvarea de probleme

VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și arii

VII.CS3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic

VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor

VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora

VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea poziţiilor relative ale dreptelor și planelor

VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice

CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de

rezolvare pentru o situaţie dată

CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic aunor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale
CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete care se pot descrie utilizând mulţimile și divizibilitatea în
CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus, invers)
CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații

CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor/procentelor în situații date
CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporţii și mărimi direct sau invers proporţionale
CS4.2. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii liniare
CS4.2. Exprimarea matematică a unor situaţii concrete prin calcul algebric

CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume,
utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură
CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în mulţimea numerelor întregi
CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor
CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcţionale

CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în mulţimea numerelor raţionale
CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noţiunilor legate de patrulatere
CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice

CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noţiunilor legate de dreaptă, unghi şi cerc
CS4.5. Exprimarea proprietăţilor cercului şi ale poligoanelor în limbaj matematic
CS4.5. Utilizarea unor termeni şi expresii specifice pentru descrierea proprietăţilor figurilor şi corpurilor

geometrice

VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi

VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăţilor unor figuri geometrice folosind asemănarea

VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic

CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date

V.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule

V.CS5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica validitatea

unor calcule

V.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei

configuraţii geometrice dintr-o problemă dată

VI.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul mulţimilor și al divizibilității în

VI.CS5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date

VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi

VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raţionale

VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanţe, măsuri de unghiuri şi de arce de cerc

VI.CS5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în vederea evidenţierii unor proprietăţi ale triunghiurilor

VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare VII.CS5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor

VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii

VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale cercului și ale poligoanelor regulate folosind reprezentări

geometrice

VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice VII.CS5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale și inecuaţii

VIII.CS5.2. Interpretarea unei situaţii date utilizând calcul algebric

VIII.CS5.3. Analizarea unor funcţii în context intra și interdisciplinar

VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configuraţii spaţiale şi a calculării unor elemente metrice

VIII.CS5.5. Analizarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică spațială să verifice anumite cerinţe date

CG6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii

V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului

V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situaţii date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)

V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor

VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaţii date utilizând mulţimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în

VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale

VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și

interpretarea rezultatului

VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere raţionale VI.CS6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc

VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului

VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere reale VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniare VII.CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic) VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatere

VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând asemănarea triunghiurilor

VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând relații metrice în

triunghiul dreptunghic

VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situaţii date, utilizând intervale numerice sau inecuații

VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuaţiilor sau a formulelor de

calcul prescurtat

VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viața reală

VIII.CS6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale

VIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o

configurație spațială a unei situații date din cotidian

Conținuturi asociate

Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere

Subdomeniul: Mulțimi

Descriere, notaţii, reprezentări; mulţimi numerice/nenumerice; relaţia dintre un element şi o mulţime; relaţii între mulţimi
Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
Mulţimi finite, cardinalul unei mulţimi finite; mulţimi infinite
Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă
Intervale numerice şi reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecţia şi reuniunea intervalelor
Subdomeniul: Mulțimea numerelor naturale Operaţii cu numere naturale
Scrierea şi citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea şi ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări
Adunarea numerelor naturale, proprietăţi; scăderea numerelor naturale
Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi; factor comun
Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale; împărţirea cu rest a numerelor naturale
Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10; scrierea în baza 2 (fără operații)
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade
Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparaţiei, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze

Divizibilitatea numerelor naturale
Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni
Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10n , 3 și 9; numere prime; numere compuse
Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicaţie: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) şi a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele
Proprietăţi ale divizibilității în : a a, unde a  ; a bşi b c a c , unde
a c a (b  c), unde a,b,c; a bc şi a,b  1  a c , unde a,b,c
Subdomeniul: Mulțimea numerelor întregi
a,b,c; a b şi
Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea şi ordonarea numerelor întregi
Adunarea numerelor întregi, proprietăţi; scăderea numerelor întregi
Înmulţirea numerelor întregi, proprietăţi
Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este multiplu al împărţitorului
Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
Subdomeniul: Mulțimea numerelor raționale
Fracţii ordinare; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracţii echivalente (prin reprezentări)
Compararea fracţiilor cu acelaşi numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare
Introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie
Amplificarea şi simplificarea fracţiilor; fracţii ireductibile
Aducerea fracţiilor la un numitor comun; adunarea şi scăderea fracţiilor
Înmulţirea fracţiilor, puteri; împărţirea fracţiilor
Fracţii/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracţie ordinară
Fracţii zecimale; scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracţii zecimale; transformarea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracţie ordinară
Aproximări; compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Înmulţirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală; transformarea unei fracţii ordinare într- o fracţie zecimală; periodicitate
Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărţirea a două fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Transformarea unei fracţii zecimale periodice în fracţie ordinară
Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și unități monetare
Număr raţional; mulţimea numerelor raţionale; reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr raţional; modulul; compararea şi ordonarea numerelor raţionale
Adunarea numerelor raţionale; proprietăţi; scăderea numerelor raţionale
Înmulţirea numerelor raţionale; proprietăţi; împărţirea numerelor raţionale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul; reguli de calcul cu puteri
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
Subdomeniul: Mulțimea numerelor reale
Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional
Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical
C C C
Numere iraţionale, exemple; mulţimea numerelor reale; incluziunile ; modulul unui număr real (definiţie, proprietăţi); compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări
b
Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, puteri cu exponent număr întreg); raţionalizarea numitorului de forma a
Media aritmetică ponderată a n numere reale, n  2 ; media geometrică a două numere reale pozitive

Domeniul de conținut: Algebră
Subdomeniul: Calcul algebric
Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la
putere); reducerea termenilor asemenea
Formule de calcul prescurtat
a  b2  a2  2ab  b2 , unde
a  ba  b  a2  b2 , unde
a, b 
a, b 
Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat)
Fracţii algebrice; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere)
Subdomeniul: Ecuații. Inecuații. Sisteme de ecuații
Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identităţi
Ecuaţii de forma ax  b  0 , unde a, b  ; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente
Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituţiei şi/sau prin metoda reducerii
Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare
Inecuaţii de forma ax  b  0 , ,,  , unde a, b 
Ecuaţii de forma ax2  bx  c  0 , unde a, b, c 
Subdomeniul: Funcții
Produsul cartezian a două mulţimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanţa dintre două puncte din plan
Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi grafice
Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului unor funcții numerice
Funcţii de forma f : D ➔ , f  x  ax  b , unde a şi b sunt numere reale şi D este o mulţime finită
de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică; lecturi grafice
Domeniul de conținut: Geometrie
Subdomeniul: Noțiuni geometrice fundamentale în plan și spațiu, lungimi de segmente, măsuri de
unghiuri
Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenţii de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relaţii între puncte, drepte şi plane (descriere, reprezentare, notaţii1)
Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă; puncte coliniare; „prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una”; poziţiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele
Drepte paralele (definiţie, notaţie); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice
Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment;
simetricul unui punct faţă de un punct
Unităţi de măsură pentru lungime; unităţi de măsură pentru arie; unităţi de măsură pentru volum;
transformări ale unităților de măsură
Unghi: definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi2, unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi minute sexagesimale
Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi
Drepte perpendiculare în plan (definiţie, notaţie); oblice; aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice; distanţa de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria faţă de o dreaptă
Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul
Triunghiul: definiţie, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;
unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalităţi între elementele triunghiului
Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurenţa, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurenţă, cercul circumscris unui triunghi; înălţimile unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa; medianele unui triunghi: definiţie, construcţie,

concurenţa
Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicaţii: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment
Proprietăţi ale triunghiului isoscel; proprietăți ale triunghiului echilateral; proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30 , mediana corespunzătoare ipotenuzei – teoreme directe şi reciproce)
Segmente proporţionale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui
Thales; împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date
Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situații practice a distanţelor folosind asemănarea
Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora
Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit
Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral, în pătrat și în hexagonul regulat; aproximarea în situații practice a distanţelor folosind relaţii metrice
Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de
greutate al unui triunghi
Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi
Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi
Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez
Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; coarde şi arce în cerc, proprietăţi: la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc, diametrul perpendicular pe o coardă, arce cuprinse între coarde paralele, coarde egal depărtate de centru; tangente dintr-un punct exteior la un cerc; lungimea cercului şi aria discului
Poziţiile unei drepte faţă de un cerc; poziţiile relative a două cercuri
Poligoane regulate înscrise într-un cerc
Subdomeniul: Corpuri geometrice
Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări
Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele, aplicații: secţiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de piramidă şi trunchiul de con circular drept
Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spațiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații: înălţimea unei piramide, înălțimea unui con circular drept, distanţa dintre două plane paralele, înălţimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicații: secțiuni diagonale, secțiuni axiale în corpurile studiate; proiecţii de puncte, de segmente şi de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă şi un plan, aplicație: lungimea proiecţiei unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă; calculul distanţei de la un punct la un plan; calculul distanţei dintre două plane paralele
Distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate
Arii şi volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept
Sfera: arie, volum

Domeniul de conținut: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică
Subdomeniul: Rapoarte. Proporții
Rapoarte; proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; proporţii derivate
Şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale; mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă
Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică
Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporţionalităţii; reprezentarea datelor cu ajutorul unor softuri matematice; probabilităţi (aplicaţie la rapoarte)
Probleme de organizare a datelor; frecvenţă; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare şi/sau
cu linii; media unui set de date statistice; poligonul frecvenţelor
Elemente de statistică: indicatorii tendinţei centrale (frecvenţă, medie, mediană, mod şi amplitudine a