DECIZIA nr. 839 din 12 decembrie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 250 din 26 martie 2020
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Constantin Grădinaru în Dosarul nr. 43/39/2018 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.160D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis la dosar note scrise prin care aduce o serie de precizări în sensul admiterii criticilor de neconstituționalitate. De asemenea, autorul excepției solicită conexarea Dosarului nr. 1.160D/2018 cu dosarele nr. 1.266D/2018 și nr. 1.606D/2018, care au ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 223/2015.4. Cu privire la cererea de conexare, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care nu se opune cererii de conexare.5. Curtea, deliberând, reține că, potrivit art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curții Constituționale se dispune atunci când obiectul excepției este identic“, și, în consecință, având în vedere diferența de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele a căror conexare a fost solicitată, respinge cererea de conexare formulată.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7. Prin Încheierea din 18 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 43/39/2018, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Constantin Grădinaru într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii de recalculare a pensiei.8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează că acestea se aplică în sensul stabilirii în mod diferit a drepturilor de pensie pentru polițiștii care au fost pensionați în momente diferite, deși au avut același grad și aceleași funcție și vechime. Se consideră că preocuparea statului de a recalcula sau actualiza din când în când pensiile aflate în plată este determinată de grija ca pensiile vechi să țină pasul cu pensiile noi. Prin raportare la acest raționament, orice lege prin care se adoptă norme privind recalcularea/actualizarea pensiilor, a căror aplicare determină o scădere drastică a pensiilor aflate în plată, în timp ce pensiile altei categorii de pensionari, aflați în aceeași situație juridică, cresc spectaculos, este neconstituțională. Autorul susține că, potrivit art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se produce o discriminare între pensionarii care au ieșit la pensie după data de 1 ianuarie 2001 și 1 ianuarie 2004, care sunt privilegiați, și cei care s-au pensionat înainte de anul 2001, aceștia din urmă fiind dezavantajați. Astfel, prevederile legale criticate instituie un mod de calcul al bazei de recalculare a pensiilor fără a ține seama de veniturile salariale reale realizate, luându-se în calcul numai o parte din veniturile salariale prevăzute de legile actuale ale salarizării. Cu alte cuvinte, prin necuprinderea în baza de calcul pentru recalcularea pensiei a unor sporuri, precum cele pentru condiții grele de muncă, pericol deosebit, fidelitate, confidențialitate, riscul și suprasolicitarea neuropsihică, întocmirea unor studii și analize, antenă, se încalcă art. 16 din Constituție și art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015.9. De asemenea, autorul susține că art. 109 din Legea nr. 223/2015 are un conținut ambiguu, care lasă loc de interpretări privind sintagma „salarii realizate“ din cuprinsul art. 28 din lege. Precizează că sporurile sunt diviziuni ale vechii retribuții, deci valoarea lor exista în salariul celor retribuiți după vechiul sistem de salarizare, iar art. 10 din Legea nr. 223/2015 nu explică în concret ce înseamnă „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate“.10. În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.11. Tribunalul Botoșani - Secția I civilă consideră că prevederile art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 nu încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. modificate prin art. 40 pct. 4 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Prevederile legale ce formează obiectul excepției stabilesc reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat și recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015.16. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 551 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 21 decembrie 2018, Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018) Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate. 18. Cu acel prilej, Curtea a reamintit că, în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii, legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, de exemplu, în Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragraful 15, Curtea a reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu, și deciziile nr. 105 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005, nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, nr. 656 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, nr. 851 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 5 aprilie 2018, sau nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015.19. De asemenea, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile Legii nr. 223/2015 sunt aplicabile tuturor destinatarilor săi ale căror drepturi la pensie se deschid ulterior intrării sale în vigoare, adică ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În ceea ce îi privește pe cei ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de data de 1 ianuarie 2016, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi...“, iar dispozițiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi (…)“.20. Curtea Constituțională, în Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, a clarificat rațiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunerea unor astfel de măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, Curtea a statuat că o nouă legislație referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislației anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenței actului normativ asupra unor situații din trecut, care ar avea efect retroactiv și ar contraveni dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Curtea a stabilit că Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevedea, pentru motive de echitate, ca măsuri de protecție socială recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări [a se vedea dispozițiile art. 79 alin. (1) și art. 80 din Legea nr. 164/2001, care aveau un conținut similar cu dispozițiile art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015]. Existența unor asemenea discrepanțe nu îndreptățește însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-o dată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.21. Cu privire la susținerea potrivit căreia prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție sunt încălcate, întrucât se creează o diferență de regim juridic între pensia militarilor deja ieșiți la pensie și pensia militarilor care urmează să iasă la pensie, Curtea Constituțională a stabilit, în mod constant, chiar cu referire la dispoziții ale unei legi cu caracter special prin care au fost reglementate pensiile militare de stat, respectiv Legea nr. 164/2001, că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat, cele două categorii de pensionari care se stabilesc în funcție de această dată fiind supuse, în consecință, unor regimuri juridice diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, precitată).22. Așa fiind, ținând cont de faptul că recalcularea pensiilor este o măsură care urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări, Curtea a constatat netemeinicia criticilor formulate.23. Referitor la susținerile privind scăderea cuantumului pensiilor ca urmare a recalculării, Curtea a observat că acestea sunt neîntemeiate, de vreme ce dispozițiile art. 111 din Legea nr. 223/2015 stabilesc că: „în situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“ Aceste dispoziții legale îi protejează pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecințe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, precitată).24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor enunțate anterior își păstrează, în mod corespunzător, valabilitatea în prezenta cauză. 25. Referitor la critica sintagmelor „media soldelor/salariilor lunare brute realizate“ din cuprinsul prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că aceste dispoziții legale instituie mai multe reguli referitoare la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat. În primul rând, baza de calcul este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special. În al doilea rând, destinatarii Legii nr. 223/2015 pot alege perioada celor 6 luni consecutive. În al treilea rând, soldele și salariile brute vor fi actualizate la data deschiderii dreptului la pensie. În fine, dispozițiile art. 28 alin. (1) stabilesc și o listă a veniturilor care nu se includ în baza de calcul al pensiei militare de stat.26. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt redactate cu suficientă precizie, pentru a permite destinatarilor - unități angajatoare și case de pensii sectoriale - să își conformeze conduita. De asemenea Curtea reține că absența unei definiții nu reprezintă, în mod necesar, un impediment pentru destinatarii legii în a-și adapta conduita la prescripțiile acesteia. Într-adevăr, așa cum a subliniat Curtea Constituțională, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. 27. Ca atare, soluționarea pretinsei neclarități a sintagmei indicate de către autorul excepției vizează, în realitate, aspecte de interpretare și aplicare a legii referitoare la încadrarea anumitor sporuri salariale în noțiunea de „solde/salarii lunare brute realizate“, ceea ce excedează controlului de constituționalitate.28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Grădinaru în Dosarul nr. 43/39/2018 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și constată că prevederile art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin-----
| EMITENT |
| Valer Dorneanu | - președinte |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Daniel Marius Morar | - judecător |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Atilla | - judecător |
| Simina Popescu-Marin | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7. Prin Încheierea din 18 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 43/39/2018, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Constantin Grădinaru într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii de recalculare a pensiei.8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează că acestea se aplică în sensul stabilirii în mod diferit a drepturilor de pensie pentru polițiștii care au fost pensionați în momente diferite, deși au avut același grad și aceleași funcție și vechime. Se consideră că preocuparea statului de a recalcula sau actualiza din când în când pensiile aflate în plată este determinată de grija ca pensiile vechi să țină pasul cu pensiile noi. Prin raportare la acest raționament, orice lege prin care se adoptă norme privind recalcularea/actualizarea pensiilor, a căror aplicare determină o scădere drastică a pensiilor aflate în plată, în timp ce pensiile altei categorii de pensionari, aflați în aceeași situație juridică, cresc spectaculos, este neconstituțională. Autorul susține că, potrivit art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se produce o discriminare între pensionarii care au ieșit la pensie după data de 1 ianuarie 2001 și 1 ianuarie 2004, care sunt privilegiați, și cei care s-au pensionat înainte de anul 2001, aceștia din urmă fiind dezavantajați. Astfel, prevederile legale criticate instituie un mod de calcul al bazei de recalculare a pensiilor fără a ține seama de veniturile salariale reale realizate, luându-se în calcul numai o parte din veniturile salariale prevăzute de legile actuale ale salarizării. Cu alte cuvinte, prin necuprinderea în baza de calcul pentru recalcularea pensiei a unor sporuri, precum cele pentru condiții grele de muncă, pericol deosebit, fidelitate, confidențialitate, riscul și suprasolicitarea neuropsihică, întocmirea unor studii și analize, antenă, se încalcă art. 16 din Constituție și art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015.9. De asemenea, autorul susține că art. 109 din Legea nr. 223/2015 are un conținut ambiguu, care lasă loc de interpretări privind sintagma „salarii realizate“ din cuprinsul art. 28 din lege. Precizează că sporurile sunt diviziuni ale vechii retribuții, deci valoarea lor exista în salariul celor retribuiți după vechiul sistem de salarizare, iar art. 10 din Legea nr. 223/2015 nu explică în concret ce înseamnă „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate“.10. În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.11. Tribunalul Botoșani - Secția I civilă consideră că prevederile art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 nu încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. modificate prin art. 40 pct. 4 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Prevederile legale ce formează obiectul excepției stabilesc reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat și recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015.16. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 551 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 21 decembrie 2018, Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018) Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate. 18. Cu acel prilej, Curtea a reamintit că, în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii, legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, de exemplu, în Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragraful 15, Curtea a reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu, și deciziile nr. 105 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005, nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, nr. 656 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, nr. 851 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 5 aprilie 2018, sau nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015.19. De asemenea, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile Legii nr. 223/2015 sunt aplicabile tuturor destinatarilor săi ale căror drepturi la pensie se deschid ulterior intrării sale în vigoare, adică ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În ceea ce îi privește pe cei ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de data de 1 ianuarie 2016, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi...“, iar dispozițiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi (…)“.20. Curtea Constituțională, în Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, a clarificat rațiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunerea unor astfel de măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, Curtea a statuat că o nouă legislație referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislației anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenței actului normativ asupra unor situații din trecut, care ar avea efect retroactiv și ar contraveni dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Curtea a stabilit că Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevedea, pentru motive de echitate, ca măsuri de protecție socială recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări [a se vedea dispozițiile art. 79 alin. (1) și art. 80 din Legea nr. 164/2001, care aveau un conținut similar cu dispozițiile art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015]. Existența unor asemenea discrepanțe nu îndreptățește însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-o dată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.21. Cu privire la susținerea potrivit căreia prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție sunt încălcate, întrucât se creează o diferență de regim juridic între pensia militarilor deja ieșiți la pensie și pensia militarilor care urmează să iasă la pensie, Curtea Constituțională a stabilit, în mod constant, chiar cu referire la dispoziții ale unei legi cu caracter special prin care au fost reglementate pensiile militare de stat, respectiv Legea nr. 164/2001, că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat, cele două categorii de pensionari care se stabilesc în funcție de această dată fiind supuse, în consecință, unor regimuri juridice diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, precitată).22. Așa fiind, ținând cont de faptul că recalcularea pensiilor este o măsură care urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări, Curtea a constatat netemeinicia criticilor formulate.23. Referitor la susținerile privind scăderea cuantumului pensiilor ca urmare a recalculării, Curtea a observat că acestea sunt neîntemeiate, de vreme ce dispozițiile art. 111 din Legea nr. 223/2015 stabilesc că: „în situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“ Aceste dispoziții legale îi protejează pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecințe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, precitată).24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor enunțate anterior își păstrează, în mod corespunzător, valabilitatea în prezenta cauză. 25. Referitor la critica sintagmelor „media soldelor/salariilor lunare brute realizate“ din cuprinsul prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că aceste dispoziții legale instituie mai multe reguli referitoare la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat. În primul rând, baza de calcul este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special. În al doilea rând, destinatarii Legii nr. 223/2015 pot alege perioada celor 6 luni consecutive. În al treilea rând, soldele și salariile brute vor fi actualizate la data deschiderii dreptului la pensie. În fine, dispozițiile art. 28 alin. (1) stabilesc și o listă a veniturilor care nu se includ în baza de calcul al pensiei militare de stat.26. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt redactate cu suficientă precizie, pentru a permite destinatarilor - unități angajatoare și case de pensii sectoriale - să își conformeze conduita. De asemenea Curtea reține că absența unei definiții nu reprezintă, în mod necesar, un impediment pentru destinatarii legii în a-și adapta conduita la prescripțiile acesteia. Într-adevăr, așa cum a subliniat Curtea Constituțională, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. 27. Ca atare, soluționarea pretinsei neclarități a sintagmei indicate de către autorul excepției vizează, în realitate, aspecte de interpretare și aplicare a legii referitoare la încadrarea anumitor sporuri salariale în noțiunea de „solde/salarii lunare brute realizate“, ceea ce excedează controlului de constituționalitate.28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Grădinaru în Dosarul nr. 43/39/2018 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și constată că prevederile art. 28 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari