DECIZIA nr. 695 din 31 octombrie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 16 ianuarie 2020



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Atilla- judecător
    Simina Popescu-Marin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „art. 14 alin. (1) teza a doua“ din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Claudia Călina Sandea în Dosarul nr. 7.093/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.108D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile legale criticate sunt clare, precise și nu au caracter discriminatoriu.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 25 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.093/117/2017, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“. Excepția a fost ridicată de Claudia Călina Sandea într-o cauză având ca obiect drepturi bănești.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, în măsura în care noțiunea de „domeniu“ din cuprinsul acestora se interpretează restrictiv, excluzând aplicabilitatea textului de lege la tezele de doctorat interdisciplinare (atunci când persoana care deține titlul de doctor își desfășoară activitatea în unul dintre domeniile în care a redactat lucrarea științifică). Atât timp cât o persoană care deține titlul științific de doctor într-un singur domeniu primește indemnizație pentru acest titlu, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul de doctor, conform art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu atât mai mult este îndreptățită să beneficieze de indemnizația în cauză o persoană care are o lucrare interdisciplinară, întrucât redactarea ei implică o cunoaștere a mai multor discipline care se întrepătrund. În susținerea criticilor de neconstituționalitate se invocă prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora asemenea acte trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. Or, în cazul de față, prin sintagma de lege contestată se creează tocmai echivocul care a condus la formularea acestei excepții de neconstituționalitate, deoarece autoritățile și instituțiile aplică în mod diferențiat norma juridică.6. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale precizează că opinia instanței cu privire la excepția de neconstituționalitate nu poate fi exprimată la momentul sesizării Curții Constituționale, interpretarea legii raportată la situația de fapt concretă urmând a se realiza la momentul pronunțării soluției pe fondul cauzei. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale, sens în care reține că acestea nu sunt de natură a institui discriminări, fiind aplicabile tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei în mod egal, și anume personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. Condiționarea acordării titlului de doctor de desfășurarea activității în domeniul pentru care se deține titlul este justificată de necesitatea respectării interesului angajatorului de a utiliza competențele și performanțele individuale ale angajaților.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din examinarea încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autoarei excepție, Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 și, prin urmare, reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate aceste prevederi de lege, care au următorul cuprins: „Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul.“12. În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc acordarea indemnizației lunare pentru titlul științific de doctor personalului care deține titlul științific de doctor, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. Indemnizația respectivă face parte din categoria drepturilor salariale suplimentare, stabilite de legiuitor, în limitele opțiunii sale, iar rațiunea acordării acestei indemnizații este încurajarea personalului plătit din fonduri publice de a participa activ în viața științifică, de a-și perfecționa cunoștințele într-un domeniu dat și de a-și îmbunătăți performanțele profesionale la locul de muncă.14. Curtea observă că în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate este pusă în discuție aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 în cazul persoanelor care dețin titlul științific de doctor obținut pe baza tezelor care tratează subiecte multidisciplinare sau interdisciplinare. Asemenea aspecte învederate de autoarea excepției privesc, în realitate, probleme de interpretare și aplicare a sintagmei „dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul“, din cuprinsul prevederilor legale criticate. Or, interpretarea și aplicarea acestui text de lege în raport cu rațiunea care a stat la baza adoptării sale, revin angajatorului, iar, în cazul unui litigiu, instanțelor de judecată, nefiind de resortul contenciosului constituțional. Interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. De asemenea, o greșită interpretare și aplicare a legii poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, iar acceptarea unui punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, Curtea, exercitând competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 și 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19).15. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aspectele referitoare la aplicarea și interpretarea legii în spețele deduse spre judecată instanțelor judecătorești.16. În raport cu cele expuse, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza finală din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Claudia Călina Sandea în Dosarul nr. 7.093/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Simina Popescu-Marin
    -----