DECRET nr. 132 din 1 aprilie 1949pentru organizarea judecătorească
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 15 din 2 aprilie 1949
PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNEÎn temeiul art. 44, pct. 2 şi art. 45 din Constituţia Republicii Populare Române,Vazand decizia Consiliului de Miniştri,Emite următorul decret: + TITLUL PRELIMINAR:Dispoziţiuni generale + Articolul 1Justiţia în Republica Populara Română are ca sarcina sa apere: a) Structura Social - economică şi de Stat, stabilite prin Constituţia R.P.R.; b) Drepturile fundamentale politice, de muncă şi de odihnă, precum şi toate celelalte drepturi şi interese garantate cetăţenilor de Constituţia R.P.R.; c) Drepturile şi interesele, cunoscute de lege, instituţiilor şi întreprinderilor de Stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti. + Articolul 2Justiţia în R.P.R. are ca îndatorire aplicarea legilor în mod egal faţă de toţi cetăţenii şi în scopul intaririi şi promovării regimului democraţiei populare. + Articolul 3Judecata în R.P.R. educa, prin activitatea sa pe cetăţeni în spiritul de devotament faţă de patrie şi legile R.P.R., de grija deosebită faţă de bunurile comune ale poporului, disciplina în munca, îndeplinire a îndatoririlor faţă de Stat şi societate şi respectul faţă de regulile convieţuirii sociale. + Articolul 4În regiunile locuite şi de populaţii de alta naţionalitate decât cea română, justiţia va folosi, oral şi în scris şi limba naţionalitatilor respective. + Articolul 5Justiţia în R.P.R. se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:Judecătoriile populare.Tribunalele.Curţile.Curtea Suprema.Instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, judeca cu asesorii populari. + Articolul 6La toate instanţele de judecată dezbaterile sînt publice, afară de cazurile special prevăzute de lege.Dreptul de apărare este garantat. + Articolul 7Judecătorii, fie ca fac parte din personalul judecătoresc, fie ca sînt asesori populari, se supun, în exerciţiul atributiunilor, numai legii. + Partea I Organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti + Titlul I Instanţele judecătoreşti + Capitolul 1 Judecătoriile populare + Articolul 8Judecătoriile populare sînt urbane, rurale sau mixte, după felul comunelor care compun circumscripţiile lor.Acolo unde sînt cărţi funciare, judecătoriile populare vor avea un serviciu de carte funciară. + Articolul 9Fiecare judecătorie populara are o reşedinţa principala şi poate avea una sau mai multe resedinte secundare.În cazurile excepţionale, infracţiunile intrand în competenţa judecătoriilor populare, vor putea fi judecate, cu avizul Parchetului de pe lîngă tribunal, chiar în comuna în care ele au fost săvîrşite. + Articolul 10La resedintele secundare ale judecătoriei populare, judecata se va face în zilele ce se vor stabili de şeful judecătoriei populare; ele vor fi aduse din timp la cunoştinţa publică prin afişare la sediul Sfatului Popular şi prin alte mijloace potrivite de publicitate. + Articolul 11La judecătoria populara, judecata se face de un judecător cu doi asesori populari sau de un judecător ajutor cu doi asesori populari. + Capitolul 2 Tribunale + Articolul 12În fiecare capitala de judeţ va funcţiona un tribunal; la nevoie va mai putea funcţiona un tribunal şi un alt oraş al judeţului.Tribunalul poate fi divizat în mai multe secţiuni şi are unul sau mai multe cabinete de instrucţie.La tribunalele divizate secţiunile vor fi penale şi civile. + Articolul 13Fiecare tribunal, va fi condus de un preşedinte.La tribunalele cu mai multe secţiuni preşedintele tribunalului va îndeplini şi funcţia de preşedinte al Secţiei I-a. Preşedintele Tribunalului Ilfov nu îndeplineşte funcţia de preşedinte la nici una din secţiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secţiunile tribunalului. + Articolul 14Funcţia de judecător de instrucţie se va exercita de judecătorii desemnaţi, în acest scop, de preşedintele tribunalului.Judecătorii de instrucţie pot fi chemaţi sa ia parte la lucrările tribunalului. + Articolul 15La începutul anului judecătoresc, preşedintele tribunalului va repartiza un judecător care împreună cu doi asesori vor alcătui camera de instrucţie.La tribunalele cu mai multe secţiuni, preşedintele tribunalului va putea repartiza, în acest scop, mai mulţi judecători.La aceste tribunale va putea funcţiona o camera de instrucţie, ca secţiune permanenta cu mai multe complete de judecată. + Articolul 16Preşedintele tribunalului va repartiza după necesitaţi, judecătorii care vor îndeplini şi însărcinările de judecători sindici. + Articolul 17Tribunalele judeca cu un judecător şi cu doi asesori populari sau cu un ajutor şi cu doi asesori populari. + Capitolul 3 Curţile + Articolul 18Curţile pot fi divizate în mai multe secţiuni. La Curţile divizate secţiunile vor fi penale şi civile. + Articolul 19Fiecare Curte va fi condusă de un preşedinte. La Curţile cu mai multe secţiuni, preşedintele Curţii va îndeplini şi funcţiunea de preşedinte al secţiunii I-a. Preşedintele Curţii Bucureşti, nu îndeplineşte funcţiunea de preşedinte la nici una din secţiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secţiunile Curţii. + Articolul 20Curţile judeca cu doi consilieri de Curte şi cu trei asesori populari. + Capitolul 4 Curtea Suprema + Articolul 21Curtea Suprema este formată din două secţiuni şi este condusă de un prim-preşedinte.La fiecare secţiune funcţionează un preşedinte de secţie. Numărul consilierilor pentru întreaga Curte este de 28. Primul preşedinte va face, după necesitaţi, repartiţia lor pe secţiuni. + Articolul 22Prim-preşedintele Curţii Supreme prezidează Curtea în secţiuni unite şi completele de 9 membri ale secţiunilor, în cazul prevăzut de art. 25. El poate prezida oricare dintre secţiunile Curţii şi poate desemna, în caz de lipsa, consilieri de la o secţiune, pentru formarea completelor celeilalte secţiuni.În caz de lipsa sau de împiedicare, primul-preşedinte va fi înlocuit de preşedintele de secţie desemnat de el, iar în lipsa acestuia, de celălalt preşedinte.De asemeni primul-preşedinte va desemna înlocuitorii preşedinţilor de secţie, precum şi ordinea consilierilor pe întreaga Curte şi pe secţiuni. + Articolul 23Curtea Suprema judeca în complet de cinci. + Articolul 24Curtea Suprema judeca în secţiuni unite, cu cel puţin 21 membri şi întotdeauna cu un număr de membri fără soţ.Cînd se constituie cu mai mult de 21 membri, iar judecata recursului rămîne în continuare, Curtea va putea judeca în continuare cu cel puţin 21 dintre membrii care au luat parte de la început la dezbateri. + Articolul 25În cazurile în care una din secţiunile Curţii Supreme ar găsi necesar să se revină asupra unei jurisprudente stabilite, de unul din completele sale, în cursul ultimelor trei ani, recursul se judeca în completul de 9 membri.Cînd jurisprudenta asupra căreia urmează să se revină a fost stabilită de un complet de 9 membri, de cealaltă secţiune sau de însăşi secţiunile unite, recursul se judeca în secţiunile unite. + Articolul 26Secţiunea penală judeca, pe lîngă recursurile penale, şi următoarele recursuri: a) În materie vamală; b) Împotriva hotărârilor întemeiate pe dispoziţiunile codului silvic; c) Împotriva hotărârilor date de instanţele militare, în cazurile prevăzute de lege.Secţiunea civilă judeca recursurile care nu sînt date, spre judecare, secţiunii penale. + Articolul 27Pentru aplicarea dreptului de supraveghere prevăzut de art. 90 din Constituţia Republicii Populare Române, primul-preşedinte al Curţii Supreme sau procurorul general al R.P.R., poate sesiza Curtea suprema cu cerere de îndreptare facuta împotriva hotărârilor sau actelor judecătoreşti definitive şi irevocabile, ale oricărei instanţe sau organe judiciare civile sau militare, ordinare sau speciale, contrare legii sau vadit nedrepte.În cazul cînd hotărîrea atacată a fost data de o secţie a Curţii Supreme, cererea de îndreptare se judeca în secţiuni unite. Judecata se va face cu citarea părţilor, din oficiu.Curtea Suprema procedând la judecarea cererii de îndreptare va putea: a) Admiţând cererea de îndreptare sa statueze asupra celor deduse şi să se pronunţe în fond, sau, casand, sa trimită spre rejudecare cauza fie instanţei care a dat hotărîrea fie unei alte instanţe de acelaşi grad cu acesta; b) În cazul cînd soluţionarea cererii de îndreptare necesita administrarea de noi probe, sa trimită dosarul oricărei instanţe organ de cercetare sau instrucţie, indicând şi probele ce urmează a se efectua, iar, după întoarcerea dosarului sa procedeze potrivit celor arătate la lit. a, de mai sus. + Articolul 28Procurorul general al R.P.R., poate pune concluziuni în toate cererile de îndreptare.De asemenea, el poate pune concluziuni în orice alte cauze şi la orice alte instanţe.În toate cazurile el poate delega orice alt procuror. + Capitolul 5 Dispoziţiuni comune şi speciale + Articolul 29Ministrul justiţiei, luînd avizul Comisiei pentru simplificarea şi rationalizarea aparatului de Stat, stabileşte prin decizie:1. Numărul judecătoriilor populare, resedinte principale şi secundare ale acestora, precum şi circumscripţiile lor respective.2. Circumscripţiile tribunalelor, în cazul cînd în acelaşi judeţ funcţionează mai multe tribunale, şi numărul secţiunilor, cabinetelor de instrucţie şi camerelor sau secţiilor de instrucţie ale tribunalelor.3. Numărul circumscriptiilor şi resedintele Curţilor.4. Numărul secţiunilor Curţilor. + Articolul 30Tot prin decizie, Ministrul justiţiei, va determina dintre judecători pe şefii judecătoriilor populare, iar la tribunalele şi Curţile cu mai multe secţiuni, pe judecătorii şi consilierii care vor îndeplini funcţiunea de presedinti de secţie. + Articolul 31Pe lîngă fiecare Curte, tribunal sau judecătorie populara, urbana sau mixtă, vor funcţiona un număr de agenţi pentru îndeplinirea procedurilor în materie penală. + Articolul 32Prim-preşedintele Curţii Supreme şi preşedinţii celorlalte instanţe avînd mai multe secţiuni repartizează cererile între secţiunile respective, după natura lor; ei pot delega un preşedinte de secţie sau un alt membru al instanţei pentru a face aceasta repartizare.La tribunale şi Curţi, cererile speciale unei secţiuni se adresează preşedintelui secţiunii. + Articolul 33Instanţele judecătoreşti vor tine şedinţe în toate zilele de lucru; ele pot continua şi în zilele de Duminica sau de sarbatori legale. + Articolul 34La instanţele judecătoreşti se pot forma după trebuinţele serviciului, mai multe complete care să judece în aceeaşi zi, concomitent sau succesiv cu celelalte. + Articolul 35În procesele civile poate să fie însărcinat sa asculte martorii sau să facă cercetări locale un singur judecător asistat de un asesor popular. + Articolul 36Judecătorii ajutori pot fi însărcinaţi îndată după intrarea lor în funcţiune, sa asculte martori, să facă cercetări locale, sa redacteze procese-verbale şi hotărîri, sa prezideze consilii de familie, sa verifice socoteli de tutela şi sa autentifice acte.Ei vor putea judeca după împlinirea unui an de la intrarea lor în funcţiune.Ei vor putea judeca, totuşi, şi înainte de împlinirea acestui termen, cu autorizarea ministrului justiţiei data după o activitate corespunzătoare de cel puţin trei luni, constatată de şefii ierarhici sau de inspectorii judecătoreşti. + Articolul 37Deliberările rămase dintr-o şedinţa anterioară sau cele care nu se pot rezolva imediat, rămîn la sfîrşitul şedinţei. Deliberările se pot fixa şi pentru o zi, anume rezervată. + Articolul 38Hotărîrile se dau cu majoritatea voturilor completului.În cazul cînd un membru al completului a decedat sau se găseşte în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa sau de a se pronunţa, dacă ceilalţi judecători care au luat parte la judecata pot forma majoritatea cerută de alin. precedent, hotărîrea va fi data. În caz contrar, pricina se va judeca din nou şi cu precădere. + Articolul 39Hotărîrile vor fi redactate de judecătorul sau de unul dintre judecătorii care au judecat şi care va fi însărcinat de preşedinte prin însuşi procesul-verbal de şedinţa.Redactarea rămîne supusă controlului completului a cărui opera colectivă devine. + Articolul 40În caz de împiedicare a unuia din judecători, hotărîrea se va semna de şeful instanţei sau de preşedintele completului, iar în caz de împiedicare a grefierului, ea va fi semnată de grefierul şef sau de grefierul principal, făcându-se menţiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze. + Articolul 41Hotărîrile date în recurs vor fi subscrise de toţi judecătorii, fără menţionarea părerii minorităţii.În celelalte hotărîri, părerea minorităţii va fi motivată, în cazul cînd cei rămaşi în minoritate sînt asesori, ei nu sînt obligaţi să-şi motiveze părerea. + Articolul 42Hotărîrile trebuiesc pronunţate în termen de şapte zile de la închiderea dezbaterilor şi redactate în termen de 15 zile de la pronunţarea lor.Pentru motive întemeiate, pronunţarea se poate amana cu cel mult 15 zile. + Articolul 43Anul judecătoresc începe la 1 Ianuarie şi se încheie la 31 Decembrie. + Articolul 44La tribunalele şi Curţile avînd mai multe secţiuni de acelaşi fel, preşedintele, la înţelegere cu preşedinţii de secţiuni, repartizează la începutul fiecărui an judecătoresc, judecătorii şi consilierii între secţiunile respective. + Articolul 45În caz de lipsa sau de împiedicare, preşedintele unei instanţe judecătoreşti va fi înlocuit de şefii secţiilor acelei instanţe, după ordinea în care îi va fi desemnat în prealabil, sau de unul dintre judecători, în aceeaşi ordine.În interiorul fiecărei instanţe, a oricărei secţiuni sau judecătorii, şeful respectiv va stabili o ordine a judecătorilor, fie în vederea înlocuirii lui, fie pentru a se orandui, acolo unde este cazul, care dintre ei va prezida completul. + Articolul 46La judecătoriile populare, în caz de lipsa sau împiedicare simultană a judecătorilor şi a judecătorilor ajutori, preşedintele tribunalului respectiv va delega, pentru a-i înlocui, în termen de cel mult 30 zile, un judecător sau un judecător ajutor de la o alta judecătorie populara, ori un judecător de la tribunal; delegaţiunea va fi comunicată de îndată Ministerului Justiţiei. + Articolul 47Dacă, din orice împrejurare, un tribunal rămîne fără numărul legal de judecători, preşedintele tribunalului va putea delega, pentru completare, sub rezerva dispoziţiunilor alineatului următor, unul sau mai mulţi judecători ajutori sau judecători de la judecătoriile populare din acel oraş.La tribunalele şi Curţile avînd mai multe secţiuni, preşedintele împlineşte lipsurile de judecători, prin delegare dintre membrii prezenţi de la celelalte secţiuni. + Articolul 48În toate cazurile cînd nevoile serviciului o cere, ministrul justiţiei, poate delega judecători de la orice instanţa.Aceasta dispoziţiune nu se aplică la Curtea suprema.De asemenea, ministrul justiţiei poate delega, de la alt tribunal, unul sau mai mulţi judecători pentru a îndeplini temporar, funcţiunea de judecător de instrucţie, în acelaşi timp cu titularul. + Articolul 49Delegatiunile date pentru o singura şedinţa implica şi participarea la judecarea cauzelor rămase în continuare, chiar dacă sînt fixate pentru alte şedinţe. + Titlul II Grefele judecătoreşti + Articolul 50Personalul judecătoresc indeplinind funcţiuni de grefa este obligat sa ia parte la lucrările şedinţelor şi sa redacteze procese-verbale. Cei ce fac parte din acest personal trebuie să contrasemneze orice acte încheiate de judecătorii instanţei pe lîngă care funcţionează, dacă au luat parte la lucrările pe care actul le constata.În caz de lipsa ori împiedicare a personalului judecătoresc indeplinind funcţiuni de grefa, şeful instanţei va putea delega, pentru îndeplinirea atributiunilor lor, orice salariat administrativ de pe lîngă instanţa. + Articolul 51Şeful grefei sau inlocuitorul sau, eliberează copiile şi extrasele de pe actele din dosar şi certifica exactitatea lor, păstrând, sub a sa răspundere, documentele şi valorile ce i se încredinţează. + Titlul III Inspectorii judecătoreşti + Articolul 52Pe lîngă Ministerul de Justiţie vor funcţiona inspectorii pentru Curţi, tribunale şi judecătorii populare precum şi pentru serviciile auxiliare ale acestora.Atribuţiunile lor vor fi stabilite prin decizia ministerului justiţiei. + Partea II Asesorii populari + Articolul 53Pentru toate instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, se va alege câte o lista de asesori populari după cum urmează: a) Pentru fiecare reşedinţa principala şi secundară a judecătoriilor populare rurale şi pentru fiecare reşedinţa secundară a judecătoriilor populare mixte, o lista de 24 membri; b) Pentru fiecare judecătorie populara urbana şi pentru fiecare reşedinţa principala a judecătoriilor populare mixte, o lista de 32 membri; c) Pentru fiecare secţiune de tribunal, o lista de 32 membri; d) Pentru fiecare tribunal nedivizat, o lista de 40 membri; e) Pentru parchetele tribunalelor, o lista de 24 membri; f) Pentru Parchetului Tribunalului Ilfov, o lista de 80 membri; g) Pentru fiecare secţiune de Curte, o lista de 36 membri; h) Pentru fiecare Curte nedivizata, o lista de 48 membri. + Articolul 54Din aceste liste, preşedinţii tribunalelor vor desemna, prin tragere la sorţi, cu 15 zile înainte de începerea fiecărui trimestru al anului judecătoresc, câte 2 asesori populari pentru resedintele principale sau secundare ale judecătoriilor populare rurale şi pentru resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, câte 4 asesori populari pentru judecătoriile populare urbane, pentru resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, pentru secţiunile de tribunal şi pentru tribunalele nedivizate, câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 3 pentru secţiunile de Curte şi câte 6 pentru Curţile nedivizate.Tot astfel vor fi desemnaţi, ca supleanţi, câte 4 asesori populari, pentru resedintele principale şi resedintele secundare ale judecătoriilor populare rurale; pentru resedintele principale şi resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, pentru judecătoriile populare urbane şi pentru secţiunile de tribunal, câte 6 pentru tribunalele nedivizate; câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 6 pentru secţiunile de Curţi şi pentru curţile nedivizate şi în acelaşi mod vor fi completate locurile devenite vacante.În cazul cînd listele noilor aleşi nu sînt înaintate preşedintelui tribunalului, înainte de începerea anului judecătoresc, desemnarea asesorilor populari se va face din lista anului precedent. + Articolul 55Repartizarea asesorilor populari la judecătoriile populare urbane, la resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, la tribunalele sau secţiunile tribunalelor, poate fi schimbată oricînd după nevoi, de către preşedintele tribunalului. De asemenea, repartizarea de secţiuni a asesorilor populari de la Curţi, poate fi oricînd schimbată, după nevoi, de preşedintele curţii. + Articolul 56Dispoziţiunile art. 48 se aplică şi asesorilor populari, de la tribunale şi de la Curţi. + Articolul 57Dacă nevoile serviciului o cer, preşedintele tribunalului va putea trage la sorţi, pentru judecătoriile populare urbane şi tribunalele nedivizate, un număr suplimentar de asesori populari, pentru a sigura judecare la timp a pricinilor.Dispoziţiunea de mai sus se aplică şi în privinta asesorilor populari de la Curţi. + Articolul 58În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari de la o instanţa pot fi delegaţi la o alta instanţa pe termen de cel mult 30 zile. + Articolul 59Asesorii populari de pe lîngă parchete pot fi însărcinaţi să facă cercetări. + Articolul 60Sarcina funcţiunii de asesor este obligatorie.Asesorii populari îşi păstrează, în timpul exerciţiului funcţiunii, locul ce ocupa în câmpul muncii.În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari supleanţi vor putea funcţiona ca asesori populari titulari. + Articolul 61La intrarea în funcţiune asesorii populari vor depune în faţa şefului instanţei, jurământul prevăzut pentru personalul judecătoresc indeplinind funcţiuni de judecată. + Articolul 62Executarea însărcinării de asesor popular este incompatibilă cu profesiunea de avocat. Recuzarea asesorilor populari se va face potrivit dispoziţiunilor legale privind pe judecători. + Articolul 63Asesorii populari sînt asimilaţi cu personalul judecătoresc, indeplinind funcţiuni de judecată în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiunilor art. 42, alin. 1, 75 şi 76 din decretul de faţa.Permisiunile se vor acorda de şeful instanţei. + Articolul 64Dreptul de a alege asesori populari şi de a fi ales asesor popular, îl au în comunele rurale membrii sindicatelor de salariaţi agricoli şi taranii muncitori, iar în comunele urbane, membrii sindicatelor şi ai asociaţiilor profesionale.Vîrsta pentru a alege este de 18 ani împliniţi, iar pentru a fi ales 23 ani împliniţi.Nu pot alege şi nu pot fi aleşi asesorii populari, acei, care sînt nedemni, potrivit legii electorale şi acei care exploatează, în orice fel munca altora.Candidaţii de asesori populari pot fi propuşi de Partidul Muncitoresc Roman, Sfaturile locale, Confederatia Generală a Muncii şi Organizaţiile de masa.Modul de alegere al asesorilor populari, precum şi condiţiile lor de salarizare se vor stabili prin decizia Consiliului de Miniştri. + Partea III Dispoziţiile privitoare la personalul judecătoresc + Titlul I Ierarhia personalului judecătoresc + Articolul 65Ierarhia la Curtea Suprema este următoarea:I. Primul preşedinte al Curţii Supreme;II. Preşedinţii de secţiuni ai Curţii Supreme;III. Consilierii Curţii Supreme. + Articolul 66Ierarhia la Curţi, tribunale şi judecătorii populare este următoarea:I. Preşedinţii de Curte;II. Consilierii de Curte;III. Preşedinţii de tribunal I;IV. Preşedinţii de tribunal II şi grefierii-şefi, la Curtea Suprema;V. Judecătorii de tribunal şi grefierii principali la Curtea Suprema;VI. Judecătorii de judecătorii populare, grefierii la Curtea Suprema şi şefii de secţie administrativă II;VII. Judecătorii ajutori, grefierii şefi I şi şefii de secţie administrativă II, contabili principali;VIII. Grefierii-şefi II, portărel-şef I, contabil I;IX. Grefierii principali, portarei-şefi II, contabili II, dactiloscopii-şefi, dactilografii-şefi;X. Conducătorii de carte funciară, grefierii, portăreii principali, contabilii-ajutori, dactiloscopii, dactilografii principali, registratorii-şefi, arhivarii-şefi;XI. Conducătorii ajutori de carte funciară, grefierii ajutori, portăreii, contabili în pregătire, dactiloscopii-ajutori, dactilografii I, arhivarii I, registratorii I, referenţii I, administratorii de imobil I;XII. Referenţii II, dactilografii II, registratorii II, arhivarii II, agenţii portarei, administratorii de imobil II;XIII. Referenţii stagiari, arhivarii ajutori, registratori-ajutori, intendenţii I;XIV. Ingrijitorii I, intendenţii II, portarii I;XV. Ingrijitorii II, portarii II, liftierii; + Titlul II Condiţiunile de numire şi angajare în funcţiunea personalului instanţelor de judecată + Articolul 67Primul preşedinte, preşedinţii de secţie şi consilierii Curţii Supreme, se numesc de prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R., la propunerea Guvernului după recomandarea ministerului justiţiei. + Articolul 68Pentru a fi angajat funcţionar judecătoresc se cer condiţiunile prevăzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949, precum şi condiţiile de pregătire profesională ce se vor stabili prin decizia ministerului justiţiei.Pentru a fi angajat ca funcţionar administrativ la instanţele de judecată se cer numai condiţiunile prevăzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949. + Articolul 69La judecătoriile populare, tribunalele şi Curţile în a căror circumscripţie locuiesc şi populaţii de alta naţionalitate decât cea română, funcţionarii judecătoreşti de orice fel, pentru a fi numiţi, vor trebui sa cunoască şi limba naţionalităţii respective. + Articolul 70Înainte de a intră în exerciţiul funcţiunii, judecătorii vor depune următorul jurământ:"Jur de a fi credincios poporului şi de a apara Republica Populara Română împotriva dusmanilor din afară şi dinauntru.Jur a respecta legile Republicii Populare Române şi de a păstra secretul în serviciu".Jurământul nu este necesar în caz de mutare în aceeaşi funcţiune sau în caz de angajare într-o alta funcţiune judecătorească. + Titlul III Drepturile şi îndatoririle personalului judecătoresc indeplinind funcţiuni de judecată + Articolul 71Personalul judecătoresc indeplinind funcţiuni de judecată, are drepturile şi îndatoririle prevăzute de decretul Nr. 29 din 29 Ianuarie 1949, cu derogarile din prezentul decret. + Articolul 72Personalul judecătoresc de orice fel al judecătoriilor populare va primi, pentru timpul deplasarii la sediile secundare, o indemnizaţie de transport şi locuinta ce se va stabili prin decizia Consiliului de Miniştri la propunerea ministrului justiţiei. + Articolul 73Şefii ierarhici sînt obligaţi să raporteze Ministerului Justiţiei cazurile în care salariaţii judecătoreşti indeplinind funcţiuni de judecată, de sub supravegherea lor, nu dovedesc însuşiri profesionale sau nu-şi mai pot îndeplini în mod normal, funcţiunile. + Titlul IV Dreptul de supraveghere şi disciplina + Articolul 74Dreptul de supraveghere indreptateste la controlul şi notarea însuşirilor profesionale ale salariaţilor judecătoreşti şi lucrările lor, precum şi a raporturilor lor de serviciu cu justiţiabilii şi avocaţii, şi a moralităţii lor. + Articolul 75Preşedinţii Curţilor au dreptul de priveghere asupra salariaţilor judecătoreşti de orice fel şi asesorilor populari din circumscripţia Curţilor respective.Ei pot exercita acest drept şi prin preşedinţii tribunalelor respective. + Articolul 76Primul preşedinte al Curţii Supreme are dreptul de priveghere asupra preşedinţilor şi membrilor Curţii Supreme, asupra preşedinţilor Curţilor, precum şi asupra grefierilor de la Curtea Suprema. + Articolul 77Dreptul de priveghere impune îndatorirea de a raporta constatările făcute Ministerului Justiţiei. + Articolul 78Ministrul Justiţiei exercita dreptul de priveghere direct sau prin delegaţii săi, atît asupra activităţii instanţelor, cat şi asupra salariaţilor judecătoreşti. + Articolul 79Dreptul la disciplina indreptateste la aplicarea pedepselor disciplinare. El aparţine ministrului justiţiei. + Articolul 80Revocarea membrilor Curţii Supreme se va face prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale la propunerea Guvernului în urma raportului ministrului justiţiei. + Partea IV Dispoziţiuni finale şi tranzitorii + Articolul 81Cauzele pendinte înaintea instanţelor care devin incompetente din pricina schimbării circumscripţiei judecătoreşti, vor continua să fie judecate de instanţele la care au fost introduse. + Articolul 82Serviciul interior al instanţelor judecătoreşti şi al cancelariilor se va organiza prin decizia ministerului justiţiei. + Articolul 83Procurarea localurilor necesare judecătoriilor populare rurale şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încălzit şi luminat sînt în sarcina Sfaturilor populare judeţene.Pentru judecătoriile populare urbane şi mixte, localurile şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încălzit şi luminat sînt în sarcina Sfatului popular comunal. + Articolul 84Procurarea localurilor necesare tribunalelor cat şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încălzit şi luminat cad în sarcina Sfaturilor populare judeţene. + Articolul 85Ori de câte ori legile întrebuinţează denumiri de instanţe sau de funcţiuni judecătoreşti care au fost modificate prin efectul decretului de faţa, termenii intrebuintati în ele se socotesc înlocuiţi prin noile denumiri. + Articolul 86Actualii presedinti de secţie, de tribunal şi de Curte vor continua sa îndeplinească funcţiunea de preşedinte de secţie, de tribunal sau de Curte pînă ce se vor face desemnarile prevăzut de art. 30 din prezentul decret. + Articolul 87Dispoziţiunile art. 25 sînt aplicabile şi în cazul cînd urmează a se reveni asupra unei jurisprudente ce a fost stabilită de un complet de divergenta. + Articolul 88Listele asesorilor populari, aleşi la primele alegeri ce vor avea loc în cursul anului 1949, vor servi pentru desemnarea asesorilor populari, la instanţele respective pînă la 31 Decembrie 1950.Numărul asesorilor populari ce urmează a fi aleşi va fi, pentru fiecare din listele prevăzute la art. 58, mai mare cu o pătrime din numărul acolo arătat. + Articolul 89Dispoziţiunile art. 413, 414 şi 415 din codul de procedura penală şi art. 329 din codul de procedura civilă, se abroga. Din art. 416, alin. 1, din codul de procedura penală se inlatura cuvintele "contrarii legii sau".Recursurile prevăzute de textele de mai sus, în curs de judecată, se considera cereri de îndreptare. + Articolul 90Dispoziţiunile prezentului decret intră în vigoare după cinci zile de la publicarea în Buletinul Oficial R.P.R.Pe aceeaşi dată se abroga Legea Nr. 341 din 5 Decembrie 1947, pentru organizarea judecătorească, cu modificările ei ulterioare.Dat în Bucureşti la 1 Aprilie 1940.C. I. PARHONMARIN FLOREA IONESCUMinistrul justiţiei,Avram Bunaciu------------
| EMITENT |
PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNEÎn temeiul art. 44, pct. 2 şi art. 45 din Constituţia Republicii Populare Române,Vazand decizia Consiliului de Miniştri,Emite următorul decret: + TITLUL PRELIMINAR:Dispoziţiuni generale + Articolul 1Justiţia în Republica Populara Română are ca sarcina sa apere: a) Structura Social - economică şi de Stat, stabilite prin Constituţia R.P.R.; b) Drepturile fundamentale politice, de muncă şi de odihnă, precum şi toate celelalte drepturi şi interese garantate cetăţenilor de Constituţia R.P.R.; c) Drepturile şi interesele, cunoscute de lege, instituţiilor şi întreprinderilor de Stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti. + Articolul 2Justiţia în R.P.R. are ca îndatorire aplicarea legilor în mod egal faţă de toţi cetăţenii şi în scopul intaririi şi promovării regimului democraţiei populare. + Articolul 3Judecata în R.P.R. educa, prin activitatea sa pe cetăţeni în spiritul de devotament faţă de patrie şi legile R.P.R., de grija deosebită faţă de bunurile comune ale poporului, disciplina în munca, îndeplinire a îndatoririlor faţă de Stat şi societate şi respectul faţă de regulile convieţuirii sociale. + Articolul 4În regiunile locuite şi de populaţii de alta naţionalitate decât cea română, justiţia va folosi, oral şi în scris şi limba naţionalitatilor respective. + Articolul 5Justiţia în R.P.R. se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:Judecătoriile populare.Tribunalele.Curţile.Curtea Suprema.Instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, judeca cu asesorii populari. + Articolul 6La toate instanţele de judecată dezbaterile sînt publice, afară de cazurile special prevăzute de lege.Dreptul de apărare este garantat. + Articolul 7Judecătorii, fie ca fac parte din personalul judecătoresc, fie ca sînt asesori populari, se supun, în exerciţiul atributiunilor, numai legii. + Partea I Organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti + Titlul I Instanţele judecătoreşti + Capitolul 1 Judecătoriile populare + Articolul 8Judecătoriile populare sînt urbane, rurale sau mixte, după felul comunelor care compun circumscripţiile lor.Acolo unde sînt cărţi funciare, judecătoriile populare vor avea un serviciu de carte funciară. + Articolul 9Fiecare judecătorie populara are o reşedinţa principala şi poate avea una sau mai multe resedinte secundare.În cazurile excepţionale, infracţiunile intrand în competenţa judecătoriilor populare, vor putea fi judecate, cu avizul Parchetului de pe lîngă tribunal, chiar în comuna în care ele au fost săvîrşite. + Articolul 10La resedintele secundare ale judecătoriei populare, judecata se va face în zilele ce se vor stabili de şeful judecătoriei populare; ele vor fi aduse din timp la cunoştinţa publică prin afişare la sediul Sfatului Popular şi prin alte mijloace potrivite de publicitate. + Articolul 11La judecătoria populara, judecata se face de un judecător cu doi asesori populari sau de un judecător ajutor cu doi asesori populari. + Capitolul 2 Tribunale + Articolul 12În fiecare capitala de judeţ va funcţiona un tribunal; la nevoie va mai putea funcţiona un tribunal şi un alt oraş al judeţului.Tribunalul poate fi divizat în mai multe secţiuni şi are unul sau mai multe cabinete de instrucţie.La tribunalele divizate secţiunile vor fi penale şi civile. + Articolul 13Fiecare tribunal, va fi condus de un preşedinte.La tribunalele cu mai multe secţiuni preşedintele tribunalului va îndeplini şi funcţia de preşedinte al Secţiei I-a. Preşedintele Tribunalului Ilfov nu îndeplineşte funcţia de preşedinte la nici una din secţiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secţiunile tribunalului. + Articolul 14Funcţia de judecător de instrucţie se va exercita de judecătorii desemnaţi, în acest scop, de preşedintele tribunalului.Judecătorii de instrucţie pot fi chemaţi sa ia parte la lucrările tribunalului. + Articolul 15La începutul anului judecătoresc, preşedintele tribunalului va repartiza un judecător care împreună cu doi asesori vor alcătui camera de instrucţie.La tribunalele cu mai multe secţiuni, preşedintele tribunalului va putea repartiza, în acest scop, mai mulţi judecători.La aceste tribunale va putea funcţiona o camera de instrucţie, ca secţiune permanenta cu mai multe complete de judecată. + Articolul 16Preşedintele tribunalului va repartiza după necesitaţi, judecătorii care vor îndeplini şi însărcinările de judecători sindici. + Articolul 17Tribunalele judeca cu un judecător şi cu doi asesori populari sau cu un ajutor şi cu doi asesori populari. + Capitolul 3 Curţile + Articolul 18Curţile pot fi divizate în mai multe secţiuni. La Curţile divizate secţiunile vor fi penale şi civile. + Articolul 19Fiecare Curte va fi condusă de un preşedinte. La Curţile cu mai multe secţiuni, preşedintele Curţii va îndeplini şi funcţiunea de preşedinte al secţiunii I-a. Preşedintele Curţii Bucureşti, nu îndeplineşte funcţiunea de preşedinte la nici una din secţiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secţiunile Curţii. + Articolul 20Curţile judeca cu doi consilieri de Curte şi cu trei asesori populari. + Capitolul 4 Curtea Suprema + Articolul 21Curtea Suprema este formată din două secţiuni şi este condusă de un prim-preşedinte.La fiecare secţiune funcţionează un preşedinte de secţie. Numărul consilierilor pentru întreaga Curte este de 28. Primul preşedinte va face, după necesitaţi, repartiţia lor pe secţiuni. + Articolul 22Prim-preşedintele Curţii Supreme prezidează Curtea în secţiuni unite şi completele de 9 membri ale secţiunilor, în cazul prevăzut de art. 25. El poate prezida oricare dintre secţiunile Curţii şi poate desemna, în caz de lipsa, consilieri de la o secţiune, pentru formarea completelor celeilalte secţiuni.În caz de lipsa sau de împiedicare, primul-preşedinte va fi înlocuit de preşedintele de secţie desemnat de el, iar în lipsa acestuia, de celălalt preşedinte.De asemeni primul-preşedinte va desemna înlocuitorii preşedinţilor de secţie, precum şi ordinea consilierilor pe întreaga Curte şi pe secţiuni. + Articolul 23Curtea Suprema judeca în complet de cinci. + Articolul 24Curtea Suprema judeca în secţiuni unite, cu cel puţin 21 membri şi întotdeauna cu un număr de membri fără soţ.Cînd se constituie cu mai mult de 21 membri, iar judecata recursului rămîne în continuare, Curtea va putea judeca în continuare cu cel puţin 21 dintre membrii care au luat parte de la început la dezbateri. + Articolul 25În cazurile în care una din secţiunile Curţii Supreme ar găsi necesar să se revină asupra unei jurisprudente stabilite, de unul din completele sale, în cursul ultimelor trei ani, recursul se judeca în completul de 9 membri.Cînd jurisprudenta asupra căreia urmează să se revină a fost stabilită de un complet de 9 membri, de cealaltă secţiune sau de însăşi secţiunile unite, recursul se judeca în secţiunile unite. + Articolul 26Secţiunea penală judeca, pe lîngă recursurile penale, şi următoarele recursuri: a) În materie vamală; b) Împotriva hotărârilor întemeiate pe dispoziţiunile codului silvic; c) Împotriva hotărârilor date de instanţele militare, în cazurile prevăzute de lege.Secţiunea civilă judeca recursurile care nu sînt date, spre judecare, secţiunii penale. + Articolul 27Pentru aplicarea dreptului de supraveghere prevăzut de art. 90 din Constituţia Republicii Populare Române, primul-preşedinte al Curţii Supreme sau procurorul general al R.P.R., poate sesiza Curtea suprema cu cerere de îndreptare facuta împotriva hotărârilor sau actelor judecătoreşti definitive şi irevocabile, ale oricărei instanţe sau organe judiciare civile sau militare, ordinare sau speciale, contrare legii sau vadit nedrepte.În cazul cînd hotărîrea atacată a fost data de o secţie a Curţii Supreme, cererea de îndreptare se judeca în secţiuni unite. Judecata se va face cu citarea părţilor, din oficiu.Curtea Suprema procedând la judecarea cererii de îndreptare va putea: a) Admiţând cererea de îndreptare sa statueze asupra celor deduse şi să se pronunţe în fond, sau, casand, sa trimită spre rejudecare cauza fie instanţei care a dat hotărîrea fie unei alte instanţe de acelaşi grad cu acesta; b) În cazul cînd soluţionarea cererii de îndreptare necesita administrarea de noi probe, sa trimită dosarul oricărei instanţe organ de cercetare sau instrucţie, indicând şi probele ce urmează a se efectua, iar, după întoarcerea dosarului sa procedeze potrivit celor arătate la lit. a, de mai sus. + Articolul 28Procurorul general al R.P.R., poate pune concluziuni în toate cererile de îndreptare.De asemenea, el poate pune concluziuni în orice alte cauze şi la orice alte instanţe.În toate cazurile el poate delega orice alt procuror. + Capitolul 5 Dispoziţiuni comune şi speciale + Articolul 29Ministrul justiţiei, luînd avizul Comisiei pentru simplificarea şi rationalizarea aparatului de Stat, stabileşte prin decizie:1. Numărul judecătoriilor populare, resedinte principale şi secundare ale acestora, precum şi circumscripţiile lor respective.2. Circumscripţiile tribunalelor, în cazul cînd în acelaşi judeţ funcţionează mai multe tribunale, şi numărul secţiunilor, cabinetelor de instrucţie şi camerelor sau secţiilor de instrucţie ale tribunalelor.3. Numărul circumscriptiilor şi resedintele Curţilor.4. Numărul secţiunilor Curţilor. + Articolul 30Tot prin decizie, Ministrul justiţiei, va determina dintre judecători pe şefii judecătoriilor populare, iar la tribunalele şi Curţile cu mai multe secţiuni, pe judecătorii şi consilierii care vor îndeplini funcţiunea de presedinti de secţie. + Articolul 31Pe lîngă fiecare Curte, tribunal sau judecătorie populara, urbana sau mixtă, vor funcţiona un număr de agenţi pentru îndeplinirea procedurilor în materie penală. + Articolul 32Prim-preşedintele Curţii Supreme şi preşedinţii celorlalte instanţe avînd mai multe secţiuni repartizează cererile între secţiunile respective, după natura lor; ei pot delega un preşedinte de secţie sau un alt membru al instanţei pentru a face aceasta repartizare.La tribunale şi Curţi, cererile speciale unei secţiuni se adresează preşedintelui secţiunii. + Articolul 33Instanţele judecătoreşti vor tine şedinţe în toate zilele de lucru; ele pot continua şi în zilele de Duminica sau de sarbatori legale. + Articolul 34La instanţele judecătoreşti se pot forma după trebuinţele serviciului, mai multe complete care să judece în aceeaşi zi, concomitent sau succesiv cu celelalte. + Articolul 35În procesele civile poate să fie însărcinat sa asculte martorii sau să facă cercetări locale un singur judecător asistat de un asesor popular. + Articolul 36Judecătorii ajutori pot fi însărcinaţi îndată după intrarea lor în funcţiune, sa asculte martori, să facă cercetări locale, sa redacteze procese-verbale şi hotărîri, sa prezideze consilii de familie, sa verifice socoteli de tutela şi sa autentifice acte.Ei vor putea judeca după împlinirea unui an de la intrarea lor în funcţiune.Ei vor putea judeca, totuşi, şi înainte de împlinirea acestui termen, cu autorizarea ministrului justiţiei data după o activitate corespunzătoare de cel puţin trei luni, constatată de şefii ierarhici sau de inspectorii judecătoreşti. + Articolul 37Deliberările rămase dintr-o şedinţa anterioară sau cele care nu se pot rezolva imediat, rămîn la sfîrşitul şedinţei. Deliberările se pot fixa şi pentru o zi, anume rezervată. + Articolul 38Hotărîrile se dau cu majoritatea voturilor completului.În cazul cînd un membru al completului a decedat sau se găseşte în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa sau de a se pronunţa, dacă ceilalţi judecători care au luat parte la judecata pot forma majoritatea cerută de alin. precedent, hotărîrea va fi data. În caz contrar, pricina se va judeca din nou şi cu precădere. + Articolul 39Hotărîrile vor fi redactate de judecătorul sau de unul dintre judecătorii care au judecat şi care va fi însărcinat de preşedinte prin însuşi procesul-verbal de şedinţa.Redactarea rămîne supusă controlului completului a cărui opera colectivă devine. + Articolul 40În caz de împiedicare a unuia din judecători, hotărîrea se va semna de şeful instanţei sau de preşedintele completului, iar în caz de împiedicare a grefierului, ea va fi semnată de grefierul şef sau de grefierul principal, făcându-se menţiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze. + Articolul 41Hotărîrile date în recurs vor fi subscrise de toţi judecătorii, fără menţionarea părerii minorităţii.În celelalte hotărîri, părerea minorităţii va fi motivată, în cazul cînd cei rămaşi în minoritate sînt asesori, ei nu sînt obligaţi să-şi motiveze părerea. + Articolul 42Hotărîrile trebuiesc pronunţate în termen de şapte zile de la închiderea dezbaterilor şi redactate în termen de 15 zile de la pronunţarea lor.Pentru motive întemeiate, pronunţarea se poate amana cu cel mult 15 zile. + Articolul 43Anul judecătoresc începe la 1 Ianuarie şi se încheie la 31 Decembrie. + Articolul 44La tribunalele şi Curţile avînd mai multe secţiuni de acelaşi fel, preşedintele, la înţelegere cu preşedinţii de secţiuni, repartizează la începutul fiecărui an judecătoresc, judecătorii şi consilierii între secţiunile respective. + Articolul 45În caz de lipsa sau de împiedicare, preşedintele unei instanţe judecătoreşti va fi înlocuit de şefii secţiilor acelei instanţe, după ordinea în care îi va fi desemnat în prealabil, sau de unul dintre judecători, în aceeaşi ordine.În interiorul fiecărei instanţe, a oricărei secţiuni sau judecătorii, şeful respectiv va stabili o ordine a judecătorilor, fie în vederea înlocuirii lui, fie pentru a se orandui, acolo unde este cazul, care dintre ei va prezida completul. + Articolul 46La judecătoriile populare, în caz de lipsa sau împiedicare simultană a judecătorilor şi a judecătorilor ajutori, preşedintele tribunalului respectiv va delega, pentru a-i înlocui, în termen de cel mult 30 zile, un judecător sau un judecător ajutor de la o alta judecătorie populara, ori un judecător de la tribunal; delegaţiunea va fi comunicată de îndată Ministerului Justiţiei. + Articolul 47Dacă, din orice împrejurare, un tribunal rămîne fără numărul legal de judecători, preşedintele tribunalului va putea delega, pentru completare, sub rezerva dispoziţiunilor alineatului următor, unul sau mai mulţi judecători ajutori sau judecători de la judecătoriile populare din acel oraş.La tribunalele şi Curţile avînd mai multe secţiuni, preşedintele împlineşte lipsurile de judecători, prin delegare dintre membrii prezenţi de la celelalte secţiuni. + Articolul 48În toate cazurile cînd nevoile serviciului o cere, ministrul justiţiei, poate delega judecători de la orice instanţa.Aceasta dispoziţiune nu se aplică la Curtea suprema.De asemenea, ministrul justiţiei poate delega, de la alt tribunal, unul sau mai mulţi judecători pentru a îndeplini temporar, funcţiunea de judecător de instrucţie, în acelaşi timp cu titularul. + Articolul 49Delegatiunile date pentru o singura şedinţa implica şi participarea la judecarea cauzelor rămase în continuare, chiar dacă sînt fixate pentru alte şedinţe. + Titlul II Grefele judecătoreşti + Articolul 50Personalul judecătoresc indeplinind funcţiuni de grefa este obligat sa ia parte la lucrările şedinţelor şi sa redacteze procese-verbale. Cei ce fac parte din acest personal trebuie să contrasemneze orice acte încheiate de judecătorii instanţei pe lîngă care funcţionează, dacă au luat parte la lucrările pe care actul le constata.În caz de lipsa ori împiedicare a personalului judecătoresc indeplinind funcţiuni de grefa, şeful instanţei va putea delega, pentru îndeplinirea atributiunilor lor, orice salariat administrativ de pe lîngă instanţa. + Articolul 51Şeful grefei sau inlocuitorul sau, eliberează copiile şi extrasele de pe actele din dosar şi certifica exactitatea lor, păstrând, sub a sa răspundere, documentele şi valorile ce i se încredinţează. + Titlul III Inspectorii judecătoreşti + Articolul 52Pe lîngă Ministerul de Justiţie vor funcţiona inspectorii pentru Curţi, tribunale şi judecătorii populare precum şi pentru serviciile auxiliare ale acestora.Atribuţiunile lor vor fi stabilite prin decizia ministerului justiţiei. + Partea II Asesorii populari + Articolul 53Pentru toate instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, se va alege câte o lista de asesori populari după cum urmează: a) Pentru fiecare reşedinţa principala şi secundară a judecătoriilor populare rurale şi pentru fiecare reşedinţa secundară a judecătoriilor populare mixte, o lista de 24 membri; b) Pentru fiecare judecătorie populara urbana şi pentru fiecare reşedinţa principala a judecătoriilor populare mixte, o lista de 32 membri; c) Pentru fiecare secţiune de tribunal, o lista de 32 membri; d) Pentru fiecare tribunal nedivizat, o lista de 40 membri; e) Pentru parchetele tribunalelor, o lista de 24 membri; f) Pentru Parchetului Tribunalului Ilfov, o lista de 80 membri; g) Pentru fiecare secţiune de Curte, o lista de 36 membri; h) Pentru fiecare Curte nedivizata, o lista de 48 membri. + Articolul 54Din aceste liste, preşedinţii tribunalelor vor desemna, prin tragere la sorţi, cu 15 zile înainte de începerea fiecărui trimestru al anului judecătoresc, câte 2 asesori populari pentru resedintele principale sau secundare ale judecătoriilor populare rurale şi pentru resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, câte 4 asesori populari pentru judecătoriile populare urbane, pentru resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, pentru secţiunile de tribunal şi pentru tribunalele nedivizate, câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 3 pentru secţiunile de Curte şi câte 6 pentru Curţile nedivizate.Tot astfel vor fi desemnaţi, ca supleanţi, câte 4 asesori populari, pentru resedintele principale şi resedintele secundare ale judecătoriilor populare rurale; pentru resedintele principale şi resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, pentru judecătoriile populare urbane şi pentru secţiunile de tribunal, câte 6 pentru tribunalele nedivizate; câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 6 pentru secţiunile de Curţi şi pentru curţile nedivizate şi în acelaşi mod vor fi completate locurile devenite vacante.În cazul cînd listele noilor aleşi nu sînt înaintate preşedintelui tribunalului, înainte de începerea anului judecătoresc, desemnarea asesorilor populari se va face din lista anului precedent. + Articolul 55Repartizarea asesorilor populari la judecătoriile populare urbane, la resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, la tribunalele sau secţiunile tribunalelor, poate fi schimbată oricînd după nevoi, de către preşedintele tribunalului. De asemenea, repartizarea de secţiuni a asesorilor populari de la Curţi, poate fi oricînd schimbată, după nevoi, de preşedintele curţii. + Articolul 56Dispoziţiunile art. 48 se aplică şi asesorilor populari, de la tribunale şi de la Curţi. + Articolul 57Dacă nevoile serviciului o cer, preşedintele tribunalului va putea trage la sorţi, pentru judecătoriile populare urbane şi tribunalele nedivizate, un număr suplimentar de asesori populari, pentru a sigura judecare la timp a pricinilor.Dispoziţiunea de mai sus se aplică şi în privinta asesorilor populari de la Curţi. + Articolul 58În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari de la o instanţa pot fi delegaţi la o alta instanţa pe termen de cel mult 30 zile. + Articolul 59Asesorii populari de pe lîngă parchete pot fi însărcinaţi să facă cercetări. + Articolul 60Sarcina funcţiunii de asesor este obligatorie.Asesorii populari îşi păstrează, în timpul exerciţiului funcţiunii, locul ce ocupa în câmpul muncii.În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari supleanţi vor putea funcţiona ca asesori populari titulari. + Articolul 61La intrarea în funcţiune asesorii populari vor depune în faţa şefului instanţei, jurământul prevăzut pentru personalul judecătoresc indeplinind funcţiuni de judecată. + Articolul 62Executarea însărcinării de asesor popular este incompatibilă cu profesiunea de avocat. Recuzarea asesorilor populari se va face potrivit dispoziţiunilor legale privind pe judecători. + Articolul 63Asesorii populari sînt asimilaţi cu personalul judecătoresc, indeplinind funcţiuni de judecată în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiunilor art. 42, alin. 1, 75 şi 76 din decretul de faţa.Permisiunile se vor acorda de şeful instanţei. + Articolul 64Dreptul de a alege asesori populari şi de a fi ales asesor popular, îl au în comunele rurale membrii sindicatelor de salariaţi agricoli şi taranii muncitori, iar în comunele urbane, membrii sindicatelor şi ai asociaţiilor profesionale.Vîrsta pentru a alege este de 18 ani împliniţi, iar pentru a fi ales 23 ani împliniţi.Nu pot alege şi nu pot fi aleşi asesorii populari, acei, care sînt nedemni, potrivit legii electorale şi acei care exploatează, în orice fel munca altora.Candidaţii de asesori populari pot fi propuşi de Partidul Muncitoresc Roman, Sfaturile locale, Confederatia Generală a Muncii şi Organizaţiile de masa.Modul de alegere al asesorilor populari, precum şi condiţiile lor de salarizare se vor stabili prin decizia Consiliului de Miniştri. + Partea III Dispoziţiile privitoare la personalul judecătoresc + Titlul I Ierarhia personalului judecătoresc + Articolul 65Ierarhia la Curtea Suprema este următoarea:I. Primul preşedinte al Curţii Supreme;II. Preşedinţii de secţiuni ai Curţii Supreme;III. Consilierii Curţii Supreme. + Articolul 66Ierarhia la Curţi, tribunale şi judecătorii populare este următoarea:I. Preşedinţii de Curte;II. Consilierii de Curte;III. Preşedinţii de tribunal I;IV. Preşedinţii de tribunal II şi grefierii-şefi, la Curtea Suprema;V. Judecătorii de tribunal şi grefierii principali la Curtea Suprema;VI. Judecătorii de judecătorii populare, grefierii la Curtea Suprema şi şefii de secţie administrativă II;VII. Judecătorii ajutori, grefierii şefi I şi şefii de secţie administrativă II, contabili principali;VIII. Grefierii-şefi II, portărel-şef I, contabil I;IX. Grefierii principali, portarei-şefi II, contabili II, dactiloscopii-şefi, dactilografii-şefi;X. Conducătorii de carte funciară, grefierii, portăreii principali, contabilii-ajutori, dactiloscopii, dactilografii principali, registratorii-şefi, arhivarii-şefi;XI. Conducătorii ajutori de carte funciară, grefierii ajutori, portăreii, contabili în pregătire, dactiloscopii-ajutori, dactilografii I, arhivarii I, registratorii I, referenţii I, administratorii de imobil I;XII. Referenţii II, dactilografii II, registratorii II, arhivarii II, agenţii portarei, administratorii de imobil II;XIII. Referenţii stagiari, arhivarii ajutori, registratori-ajutori, intendenţii I;XIV. Ingrijitorii I, intendenţii II, portarii I;XV. Ingrijitorii II, portarii II, liftierii; + Titlul II Condiţiunile de numire şi angajare în funcţiunea personalului instanţelor de judecată + Articolul 67Primul preşedinte, preşedinţii de secţie şi consilierii Curţii Supreme, se numesc de prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R., la propunerea Guvernului după recomandarea ministerului justiţiei. + Articolul 68Pentru a fi angajat funcţionar judecătoresc se cer condiţiunile prevăzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949, precum şi condiţiile de pregătire profesională ce se vor stabili prin decizia ministerului justiţiei.Pentru a fi angajat ca funcţionar administrativ la instanţele de judecată se cer numai condiţiunile prevăzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949. + Articolul 69La judecătoriile populare, tribunalele şi Curţile în a căror circumscripţie locuiesc şi populaţii de alta naţionalitate decât cea română, funcţionarii judecătoreşti de orice fel, pentru a fi numiţi, vor trebui sa cunoască şi limba naţionalităţii respective. + Articolul 70Înainte de a intră în exerciţiul funcţiunii, judecătorii vor depune următorul jurământ:"Jur de a fi credincios poporului şi de a apara Republica Populara Română împotriva dusmanilor din afară şi dinauntru.Jur a respecta legile Republicii Populare Române şi de a păstra secretul în serviciu".Jurământul nu este necesar în caz de mutare în aceeaşi funcţiune sau în caz de angajare într-o alta funcţiune judecătorească. + Titlul III Drepturile şi îndatoririle personalului judecătoresc indeplinind funcţiuni de judecată + Articolul 71Personalul judecătoresc indeplinind funcţiuni de judecată, are drepturile şi îndatoririle prevăzute de decretul Nr. 29 din 29 Ianuarie 1949, cu derogarile din prezentul decret. + Articolul 72Personalul judecătoresc de orice fel al judecătoriilor populare va primi, pentru timpul deplasarii la sediile secundare, o indemnizaţie de transport şi locuinta ce se va stabili prin decizia Consiliului de Miniştri la propunerea ministrului justiţiei. + Articolul 73Şefii ierarhici sînt obligaţi să raporteze Ministerului Justiţiei cazurile în care salariaţii judecătoreşti indeplinind funcţiuni de judecată, de sub supravegherea lor, nu dovedesc însuşiri profesionale sau nu-şi mai pot îndeplini în mod normal, funcţiunile. + Titlul IV Dreptul de supraveghere şi disciplina + Articolul 74Dreptul de supraveghere indreptateste la controlul şi notarea însuşirilor profesionale ale salariaţilor judecătoreşti şi lucrările lor, precum şi a raporturilor lor de serviciu cu justiţiabilii şi avocaţii, şi a moralităţii lor. + Articolul 75Preşedinţii Curţilor au dreptul de priveghere asupra salariaţilor judecătoreşti de orice fel şi asesorilor populari din circumscripţia Curţilor respective.Ei pot exercita acest drept şi prin preşedinţii tribunalelor respective. + Articolul 76Primul preşedinte al Curţii Supreme are dreptul de priveghere asupra preşedinţilor şi membrilor Curţii Supreme, asupra preşedinţilor Curţilor, precum şi asupra grefierilor de la Curtea Suprema. + Articolul 77Dreptul de priveghere impune îndatorirea de a raporta constatările făcute Ministerului Justiţiei. + Articolul 78Ministrul Justiţiei exercita dreptul de priveghere direct sau prin delegaţii săi, atît asupra activităţii instanţelor, cat şi asupra salariaţilor judecătoreşti. + Articolul 79Dreptul la disciplina indreptateste la aplicarea pedepselor disciplinare. El aparţine ministrului justiţiei. + Articolul 80Revocarea membrilor Curţii Supreme se va face prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale la propunerea Guvernului în urma raportului ministrului justiţiei. + Partea IV Dispoziţiuni finale şi tranzitorii + Articolul 81Cauzele pendinte înaintea instanţelor care devin incompetente din pricina schimbării circumscripţiei judecătoreşti, vor continua să fie judecate de instanţele la care au fost introduse. + Articolul 82Serviciul interior al instanţelor judecătoreşti şi al cancelariilor se va organiza prin decizia ministerului justiţiei. + Articolul 83Procurarea localurilor necesare judecătoriilor populare rurale şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încălzit şi luminat sînt în sarcina Sfaturilor populare judeţene.Pentru judecătoriile populare urbane şi mixte, localurile şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încălzit şi luminat sînt în sarcina Sfatului popular comunal. + Articolul 84Procurarea localurilor necesare tribunalelor cat şi cheltuielile de mobilier, întreţinere, încălzit şi luminat cad în sarcina Sfaturilor populare judeţene. + Articolul 85Ori de câte ori legile întrebuinţează denumiri de instanţe sau de funcţiuni judecătoreşti care au fost modificate prin efectul decretului de faţa, termenii intrebuintati în ele se socotesc înlocuiţi prin noile denumiri. + Articolul 86Actualii presedinti de secţie, de tribunal şi de Curte vor continua sa îndeplinească funcţiunea de preşedinte de secţie, de tribunal sau de Curte pînă ce se vor face desemnarile prevăzut de art. 30 din prezentul decret. + Articolul 87Dispoziţiunile art. 25 sînt aplicabile şi în cazul cînd urmează a se reveni asupra unei jurisprudente ce a fost stabilită de un complet de divergenta. + Articolul 88Listele asesorilor populari, aleşi la primele alegeri ce vor avea loc în cursul anului 1949, vor servi pentru desemnarea asesorilor populari, la instanţele respective pînă la 31 Decembrie 1950.Numărul asesorilor populari ce urmează a fi aleşi va fi, pentru fiecare din listele prevăzute la art. 58, mai mare cu o pătrime din numărul acolo arătat. + Articolul 89Dispoziţiunile art. 413, 414 şi 415 din codul de procedura penală şi art. 329 din codul de procedura civilă, se abroga. Din art. 416, alin. 1, din codul de procedura penală se inlatura cuvintele "contrarii legii sau".Recursurile prevăzute de textele de mai sus, în curs de judecată, se considera cereri de îndreptare. + Articolul 90Dispoziţiunile prezentului decret intră în vigoare după cinci zile de la publicarea în Buletinul Oficial R.P.R.Pe aceeaşi dată se abroga Legea Nr. 341 din 5 Decembrie 1947, pentru organizarea judecătorească, cu modificările ei ulterioare.Dat în Bucureşti la 1 Aprilie 1940.C. I. PARHONMARIN FLOREA IONESCUMinistrul justiţiei,Avram Bunaciu------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari