NORME din 10 aprilie 2006privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 18 aprilie 2006
Notă
Aprobate prin ORDINUL nr. 1.259 din 10 aprilie 2006, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 18 aprilie 2006. + Capitolul I Principii generale + Articolul 1Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii și al luării măsurilor privind adăpostirea populației, protecția bunurilor materiale, precum și pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer și ale acțiunilor militare. + Articolul 2Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale ori locale, după caz, și cuprinde:a) înștiințarea despre iminența producerii sau producerea unor dezastre;b) înștiințarea despre pericolul atacului din aer;c) înștiințarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale și neconvenționale. + Articolul 3(1) Înștiințarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Inspectoratul General, sau de serviciile de urgență profesioniste, după caz, pe baza informațiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populație, inclusiv prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență.(2) Mesajele de înștiințare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situațiilor de alarmă aeriană și încetarea alarmei și se emit pe baza informațiilor primite de la Statul Major al Forțelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens.(3) Mesajele de înștiințare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre vizează iminența declanșării sau declanșarea unor tipuri de riscuri.(4) Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale și neconvenționale vizează pericolul contaminării, direcția de deplasare a norului toxic și se transmit pe baza datelor și informațiilor primite de la Statul Major General și structurile specializate din cadrul categoriilor de forțe ale armatei, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislației în vigoare. + Articolul 4Avertizarea constă în aducerea la cunoștință populației a informațiilor despre iminența producerii sau producerea unor dezastre și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, pe baza înștiințării transmise de structurile abilitate. + Articolul 5(1) Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autoritățile administrației publice centrale și locale a mesajelor/semnalelor/informațiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a atacurilor din aer.(2) Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General și de serviciile de urgență profesioniste, după caz, pe baza informațiilor primite de la Statul Major General și de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forțe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens, precum și de la structurile care monitorizează sursele de risc. + Articolul 6(1) Alarmarea populației reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale ori locale, după caz, prin mijloacele de alarmare prevăzute la art. 26, pe baza înștiințării de la structurile abilitate.(2) Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă și să asigure în bune condiții prevenirea populației:a) oportună - dacă asigură prevenirea populației în timp scurt și se realizează prin mijloace și sisteme de alarmare care să poată fi acționate imediat la apariția pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre;b) autentică - transmiterea semnalelor destinate prevenirii populației se realizează prin mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale președinților comitetelor pentru situații de urgență;c) stabilă - prevenirea populației și operatorilor economici se realizează în orice situație creată și se obține prin:(i) menținerea mijloacelor de alarmare în permanentă stare de funcționare;(ii) folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare a căror funcționare să fie asigurată de cel puțin 3 surse energetice diferite: rețea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare, aer comprimat, abur, carburanți și altele asemenea;(iii) verificarea periodică a dispozitivelor de acționare a mijloacelor de alarmare;(iv) readucerea la starea de funcționare, în timp scurt, a sistemelor și mijloacelor de alarmare afectate în urma atacurilor din aer;(v) intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puțin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond. + Articolul 7Mesajele de avertizare și alarmare se transmit în mod obligatoriu, cu prioritate și gratuit, prin toate sistemele de telecomunicații, posturile și rețelele de radio și de televiziune, inclusiv prin satelit și cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea președinților comitetelor pentru situații de urgență, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu operatorii de comunicații. + Articolul 8(1) În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localității ori a conducătorului instituției publice sau a operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciților acestora.(2) Folosirea mijloacelor de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă.(3) Sistemul de înștiințare, avertizare și alarmare la localități, instituții publice și operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente și exerciții. + Capitolul II Organizarea și asigurarea înștiințării + Articolul 9Inspectoratul General înștiințează centrele operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă la nivelul ministerelor și instituțiilor publice centrale, iar prin unitățile subordonate organizează și execută înștiințarea comitetelor pentru situații de urgență județene, locale și al municipiului București, pe zone și grupe de înștiințare, în funcție de amploarea și de intensitatea situației de protecție civilă. + Articolul 10Înștiințarea se realizează astfel:a) Inspectoratul General înștiințează centrele operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă și inspectoratele pentru situații de urgență județene și al municipiului București, denumite în continuare inspectorate județene;b) inspectoratele județene înștiințează comitetele pentru situații de urgență județene, locale, al municipiului București și operatorii economici sursă de risc din zona de responsabilitate;c) structurile Ministerului Administrației și Internelor organizează înștiințarea unităților și formațiunilor subordonate, pe baza datelor primite de la eșaloanele superioare și inspectoratele județene, în conformitate cu Metodologia transmiterii mesajelor de înștiințare, avertizare și alarmare despre situații de urgență, emisă prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General;d) înștiințarea structurilor aparținând Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Serviciului de Protecție și Pază se organizează și se execută conform planurilor de cooperare. + Articolul 11Pentru realizarea înștiințării se folosesc sisteme și echipamente ale serviciilor de urgență, precum și mijloace și canale puse la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale, pe bază de protocol/plan de cooperare, posturi de radiodifuziune și televiziune centrale și locale, aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicații teritorial, aparate telefonice din rețeaua de cooperare organizată de Ministerul Apărării Naționale [RTP/RMNC*)], căi și circuite telefonice închiriate permanent sau preluate temporar pe bază de protocol din sistemul de telecomunicații teritorial, stații și receptoare radio, receptoare cu frecvențe fixe, radiotelefoane din înzestrarea serviciilor de urgență profesioniste, precum și ale agenților economici sursă de risc. Notă *) RMNC reprezintă Rețeaua Militară Națională de Comunicații. + Articolul 12(1) În scopul transmiterii unitare, eficiente și oportune a mesajelor, Inspectoratul General și inspectoratele județene întocmesc scheme de înștiințare și alarmare, care cuprind: eșalonul superior, structuri și formațiuni cu care cooperează, autoritățile administrației publice centrale și/sau locale și operatori economici prevăzuți a fi înștiințați, organizați pe grupe de înștiințare; mijloace de transmisiuni folosite, timpul de înștiințare, precum și alte date necesare asigurării înștiințării.(2) Schemele prevăzute la alin. (1) fac parte integrantă din planul de înștiințare și alarmare întocmit la nivelul fiecărui inspectorat județean.(3) Numărul grupelor de înștiințare se stabilește astfel încât să se asigure înștiințarea completă și în timp scurt a structurilor prevăzute prin plan.(4) Fiecare grupă de înștiințare va fi compusă, de regulă, din 6-8 corespondenți, astfel încât, în cazul transmiterii simultane, calitatea mesajelor să nu fie afectată.(5) Schemele de principiu, cu organizarea și asigurarea înștiințării și alarmării la nivel național și județean, sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2. + Articolul 13(1) Pentru transmiterea și recepționarea mesajelor de înștiințare prin radio se folosesc stații radio, receptoare radio și radiotelefoane, organizate în direcții și rețele radio de înștiințare. Lucrul în rețelele radio de înștiințare se desfășoară potrivit prevederilor dispozițiunii de comunicații, elaborată de Inspectoratul General.(2) Direcția comunicații și informatică din cadrul Ministerului Administrației și Internelor asigură caracteristicile de lucru radio pentru Inspectoratul General. + Articolul 14Mesajele de înștiințare, în principiu, vor fi sub formă scrisă, iar conținutul lor va fi scurt, clar și concis, eliminându-se detaliile care generează confuzii. Inspectoratele județene transmit mesajele prin aparatura de înștiințare existentă la municipii și orașe, iar la comune se va transmite prin rețeaua radio și înștiințare unilaterală pe frecvențe fixe și telefonic (fax). + Articolul 15Centrele operative asigură pregătirea și menținerea echipamentelor în stare de funcționare pentru primirea mesajelor despre pericolul atacurilor din aer și transmiterea acestora la organele prevăzute a fi înștiințate. + Articolul 16În Centrul Operațional Național (CON), centrele operaționale județene (COJ) și al municipiului București și/sau punctele de comandă, la primirea ordinului de trecere la intensificarea măsurilor de protecție a populației și bunurilor materiale, se asigură personal operativ și tehnic de specialitate. Personalul operativ răspunde de primirea și transmiterea mesajelor de înștiințare sau semnalelor de alarmare, după caz. Data, ora și minutul primirii și transmiterii mesajelor de înștiințare și semnalelor de alarmare se înscriu în jurnalul acțiunilor de intervenție. + Articolul 17Centrul Operațional Național planifică, organizează și desfășoară lunar antrenamente privind transmiterea mesajelor de înștiințare despre pericolul atacurilor din aer și producerea dezastrelor cu centrele operaționale județene, al municipiului București și centrele operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă, în conformitate cu Metodologia transmiterii mesajelor de înștiințare, avertizare și alarmare despre situații de urgență, aprobată prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General. + Articolul 18Centrele operaționale județene și al municipiului București vor planifica, vor organiza și vor desfășura bilunar antrenamente de înștiințare a comitetelor județene, al municipiului București, locale și a operatorilor economici din zona de responsabilitate. + Articolul 19În cadrul antrenamentelor se va urmări viabilitatea schemelor de înștiințare prin realizarea unor scenarii care au la bază analiza factorilor de risc din zona de competență și încadrarea activităților în timp real. + Articolul 20Inspectoratele județene în cadrul convocărilor cu reprezentanții consiliilor județene și ai consiliilor locale vor preciza procedurile de înștiințare și avertizare a populației de către autoritățile administrației publice locale, verificând periodic modul de organizare a activității. + Capitolul III Organizarea și asigurarea alarmării + Articolul 21(1) Pentru alarmarea populației se asigură din timp de pace, în localități, instituții publice și la operatori economici, mijloace de avertizare și alarmare. (la 14-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 21 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) (1^1) Autoritățile administrației publice și operatorii economici sursă de risc asigură mijloacele de avertizare și alarmare necesare pentru prevenirea, protecția și pregătirea populației în situații de urgență/protecție civilă. (la 14-01-2020, Articolul 21 din Capitolul III a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale, conducătorii instituțiilor publice, patronii și managerii operatorilor economici sursă de risc, indiferent de forma de proprietate, prevăd anual în bugetul propriu fonduri pentru cheltuielile necesare desfășurării activităților de protecție civilă, potrivit legii. + Articolul 22Numărul, tipul mijloacelor de avertizare și alarmare, precum și locurile de instalare a acestora pentru asigurarea alarmării localităților și operatorilor economici se stabilesc în studiile de audibilitate. (la 14-01-2020, Articolul 22 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) + Articolul 23Asigurarea cu mijloace de alarmare se realizează din timp de pace. La trecerea graduală de la starea de pace la starea de război, prin trepte ale mobilizării, completarea echipamentelor se realizează conform normelor de înzestrare. + Articolul 24Alarmarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare și prin comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune și televiziune centrale și locale, iar în cazul existenței, și prin stațiile de radioficare și radioamplificare. + Articolul 25(1) Semnalele de alarmare acustice a populației, instituțiilor publice și operatorilor economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană și încetarea alarmei.(2) Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepția sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.a) Semnalul ALARMă AERIANă se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.b) Semnalul ALARMă LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.c) Semnalul PREALARMă AERIANă se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 1 minut. + Articolul 26După principiul de funcționare și construcție, mijloacele de alarmare se clasifică în: mijloace acustice și mijloace optice.a) Mijloacele de alarmare acustice asigură emiterea de sunete acustice cu frecvențe de 200-500 Hz și pot fi:1. mijloacele de alarmare acustice speciale: sirene electrice și electronice de diferite puteri, sirene cu aer comprimat și motosirene;2. mijloacele de alarmare acustice obișnuite: fluiere cu abur sau cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc.b) Mijloacele de alarmare optice asigură afișarea explicită a denumirii semnalului de alarmare, precum și emiterea de semnale luminoase de avertizare. Acestea se instalează de regulă la operatorii economici care prin specificul activității nu asigură condiții optime pentru perceperea semnalelor acustice. + Articolul 27(1) Sistemul de alarmare al unei localități sau operator economic, în general, cuprinde: sirene electrice și/sau electronice acționate centralizat sau local, centrale de alarmare, stații de radioficare și radioamplificare.(2) Alarmarea interioară în incinta operatorilor economici, complexurilor comerciale, sălilor de spectacole, stațiilor de metrou etc., cu nivel de zgomot ridicat, se realizează cu mijloace acustice care să producă un nivel sonor mai mare decât zgomotul de fond, dublate cu mijloace optice. + Articolul 28(1) Centralele de alarmare sunt destinate pentru acționarea centralizată a sirenelor electrice, electronice și a celor cu aer comprimat din municipii, orașe și operatori economici care au instalate cel puțin 3 sirene.(2) Centralele de alarmare prevăzute la alin. (1) se instalează, de regulă, în Centrul Operațional Național (CON), centrele operaționale județene și al municipiului București, punctele de comandă, centrele operative și dispeceratele operatorilor economici sursă de risc, în încăperi amenajate și destinate acestui scop, care să îndeplinească condițiile tehnice pentru funcționarea corespunzătoare a acestora.(3) Centralele de alarmare vor asigura și acționarea sirenelor prevăzute a se instala la primirea ordinului de trecere la intensificarea măsurilor de protecție a populației și bunurilor materiale, în conformitate cu precizările instrucțiunilor și ordinelor în vigoare. + Articolul 29Încăperile în care se instalează centralele de alarmare se prevăd cu instalații electrice și de telecomunicații necesare acționării sirenelor, mijloace de prevenire și stingere a incendiilor, instrucțiuni de exploatare a echipamentelor, planul localității și al operatorilor economici cu amplasarea mijloacelor de alarmare și tabloul cu chei de la toate cofretele sirenelor. + Articolul 30La municipiile reședință de județ centralele de alarmare se instalează în centrele operaționale ori în punctele de comandă județene sau/și municipale, după caz, astfel încât, în cazul scoaterii din funcțiune a uneia dintre acestea, să se asigure alarmarea corespunzătoare a localității. De asemenea, la municipii și orașe, centralele de alarmare trebuie să poată fi acționate și de la punctele de comandă județene. + Articolul 31(1) În municipiul București centralele de alarmare se instalează în centrul operațional sau în punctul de comandă al inspectoratului pentru situații de urgență al municipiului. Centralele de alarmare ale sectoarelor se acționează de la punctul de comandă al municipiului București.(2) La centralele de alarmare instalate în punctul de comandă al municipiului București se conectează 10-15% din sirenele existente în fiecare sector, asigurându-se astfel posibilitatea acționării mijloacelor de alarmare din sectoarele la care punctele de comandă de protecție civilă respective au fost scoase din funcțiune în cazul atacului din aer. + Articolul 32În dispeceratele operatorilor economici sursă de risc se vor instala centrale de alarmare cu o capacitate care să permită acționarea centralizată a sirenelor electrice, sirenelor electronice, sirenelor cu aer comprimat existente și pe cele care se prevăd a se mai instala, asigurându-se în mod obligatoriu posibilitatea acționării din centrele operaționale județene. + Articolul 33Centralele de alarmare se conectează pe cât posibil la aparatura de înștiințare-alarmare în scopul acționării lor centralizate de la Inspectoratul General sau de la inspectoratele județene. + Articolul 34(1) Acționarea mijloacelor de alarmare de la centralele de alarmare se asigură pe circuite telefonice urbane și interurbane proprii serviciilor de urgență profesioniste sau închiriate din sistemul de telecomunicații teritorial.(2) Circuitele telefonice folosite pentru acționarea centralelor și mijloacelor de alarmare instalate la operatorii economici sursă de risc se închiriază de către aceștia, iar pentru cele aflate la comitetele locale pentru situații de urgență se închiriază de către consiliile locale. + Articolul 35Pentru acționarea în timp oportun a mijloacelor de alarmare mobile sau dispuse în unele zone ale municipiilor și orașelor unde nu sunt asigurate legături de telecomunicații teritoriale, echipele de alarmare se dotează cu radiotelefoane care vor fi prevăzute în normele de înzestrare. + Articolul 36În funcție de importanța localității, în vederea realizării măsurilor de protecție civilă, la nivel județean se constituie rezerve de sirene electrice, electronice și motosirene în procent de 5-10%, în depozitul inspectoratului județean, iar la centralele de alarmare în procent de 20-25% față de existent. + Articolul 37Pentru transmiterea mesajelor și semnalelor de alarmare a populației prin posturile centrale și locale de radiodifuziune și televiziune, Inspectoratul General și inspectoratele județene vor încheia protocoale de cooperare cu acestea. + Articolul 38În centrele operative ale comitetelor locale, precum și în dispeceratele operatorilor economici sursă de risc, care dispun de stații de radiodifuziune, respectiv de radioamplificare, pe timpul aplicării măsurilor pentru creșterea graduală a capacității de intervenție se pregătesc instalațiile necesare pentru transmiterea semnalelor și comunicărilor de protecție civilă. + Articolul 39Operatorii economici sursă de risc asigură mijloacele de alarmare pentru prevenirea populației din zonele potențial a fi afectate. + Articolul 40Zonele probabil a fi afectate în caz de dezastre se stabilesc pe timp de normalitate de către comitetele județene, locale și al municipiului București pentru situații de urgență, precum și de operatorii economici sursă de risc, cu acordul inspectoratelor județene. + Articolul 41(1) Alarmarea populației din localitățile dispuse în zonele din aval de barajele hidroenergetice se asigură prin sisteme de alarmare, constituite din sirene electronice, sirene cu aer comprimat și electrice. Mesajele verbale și semnalele acustice emise de mijloacele de alarmare trebuie să acopere întreaga zonă inundabilă și să fie identice cu cele prevăzute la art. 25.(2) Pentru noile lucrări hidrotehnice sistemele de alarmare se realizează odată cu executarea acestora, prin grija beneficiarilor, care răspund și de întreținerea, menținerea în stare de funcționare și acționarea la nevoie a mijloacelor de alarmare. + Articolul 42(1) Acționarea mijloacelor de alarmare deținute de operatorii economici sursă de risc se realizează din dispeceratele deținătorilor sau din locațiile (amplasamentele) stabilite de aceștia, precum și din centrele operaționale județene.(2) În situația când pericolul este iminent, operatorii economici sursă de risc vor alarma imediat populația din arealul de impact prin acționarea sirenelor din dispeceratele proprii, informând ulterior despre aceasta centrele operaționale județene. + Capitolul IV Instalarea, întreținerea, verificarea, repararea și folosirea mijloacelor de înștiințare și alarmare + Articolul 43Montarea, întreținerea și repararea mijloacelor de înștiințare-alarmare se asigură de către personal tehnic autorizat, pe baza contractelor sau a convențiilor legal încheiate, în condițiile prevăzute de normele tehnice aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor. + Articolul 44După primirea ordinului de trecere la realizarea măsurilor pentru creșterea graduală a capacității de luptă se interzice executarea exercițiilor de alarmare publică. Verificarea funcționării fiecărui mijloc de alarmare este admisă numai prin impulsuri scurte. + Articolul 45În scopul evitării declanșării accidentale a sistemelor și mijloacelor de alarmare, inspectoratele județene, comitetele județene și locale pentru situații de urgență împreună cu operatorii de specialitate iau măsuri pentru: asigurarea securității mijloacelor sau elementelor din compunerea sistemelor de alarmare; instalarea filtrelor electrice de siguranță la circuitele telefonice de acționare a mijloacelor de alarmare; accesul unui număr strict limitat de persoane care să acționeze nemijlocit mijloacele de alarmare; verificarea și întreținerea periodică a acestora, cunoașterea și respectarea întocmai a prevederilor instrucțiunilor și regulilor de exploatare de către personalul care acționează sau întreține sistemele/mijloacele de alarmare. + Capitolul V Dispoziții finale + Articolul 46(1) Pentru lucrări de dezvoltare și/sau completare a sistemului de avertizare-alarmare pe teritoriul de competență se întocmesc studii de audibilitate prin grija autorităților administrației publice și a operatorilor economici sursă de risc, cu acordarea asistenței tehnice de specialitate de către inspectoratele pentru situații de urgență județene.(2) Studiul de audibilitate este documentul tehnic de specialitate elaborat, potrivit structurii-cadru prezentate în anexa nr. 2^1, de către instituții, persoane fizice sau juridice abilitate.(3) Autoritățile administrației publice și operatorii economici sursă de risc asigură resursele necesare pentru elaborarea și finanțarea studiilor de audibilitate, precum și pentru realizarea cerințelor stabilite prin acestea. (la 14-01-2020, Articolul 46 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) + Articolul 46^1(1) Studiile de audibilitate prevăzute la art. 46 alin. (1) se transmit la Inspectoratul General în vederea obținerii avizului de specialitate, cu 30 de zile anterior lansării formalităților legale de achiziționare a mijloacelor de avertizare și alarmare stabilite în documentație, de către autoritatea/ operatorul economic beneficiar sau de către emitentul documentației tehnice.(2) Avizul de specialitate al Inspectoratului General constituie acordul asupra criteriilor tehnice și cerințelor de dimensionare a sistemului de avertizare și alarmare, de dezvoltare, modernizare și completare a sistemului existent și se eliberează în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentației transmise în condițiile stabilite la alin. (1).(3) Pentru emiterea avizului de specialitate, Inspectoratul General, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene, verifică sustenabilitatea și veridicitatea datelor înscrise în studiul de audibilitate.(4) În situația transmiterii documentului incomplet, acesta se restituie autorității administrației publice/operatorului economic sau emitentului documentației tehnice care a solicitat avizul de specialitate, în vederea completării.(5) Pentru verificarea stadiului de realizare a sistemului de avertizare și alarmare stabilit prin studiul de audibilitate, a realității și respectării cerințelor stipulate în documentație, reprezentanții inspectoratelor pentru situații de urgență județene execută verificări în teren cel puțin o dată pe an, timp de 3 ani începând cu anul următor acordării avizului. (la 14-01-2020, Capitolul V a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) + Articolul 47Dotarea cu sisteme de alarmare se realizează la propunerile inspectoratelor județene, prin finanțare de către consiliile județene, municipale, orășenești și comunale. Pentru operatorii economici, responsabilitatea revine ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și conducătorilor acestora. + Articolul 48Pentru organizarea și desfășurarea eficientă a înștiințării și alarmării, Inspectoratul General și inspectoratele județene vor întocmi "Planul de înștiințare și alarmare al ...", conform anexei nr. 3, iar comitetele municipale, orășenești și locale vor întocmi "Schema organizării avertizării și alarmării populației ..." în conformitate cu precizările inspectoratelor pentru situații de urgență județene (al municipiului București). + Articolul 49Anexele nr. 1, 2, 2^1 și 3 fac parte integrantă din prezentele norme. (la 14-01-2020, Articolul 49 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) + Anexa nr. 1la norme
SCHEMA DE PRINCIPIU CU ORGANIZAREA ȘI ASIGURAREA ÎNȘTIINȚĂRII ȘI ALARMĂRII LA NIVEL NAȚIONAL
+
Anexa nr. 2la norme
SCHEMA DE PRINCIPIU CU ORGANIZAREA ȘI ASIGURAREA ÎNȘTIINȚĂRII ȘI ALARMĂRII LA NIVEL JUDEȚEAN
+
Anexa nr. 2^1
STRUCTURA-CADRU
a studiului de audibilitateI. PARTE SCRISĂ1. Prima pagină
2. Generalități• Denumirea amplasamentului (județ, localitate/operator economic)• Descrierea amplasamentului (așezare, date demografice, climă, tipuri de risc)3. Informații privind descrierea lucrării• Situația actuală a sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare• Gradul de acoperire acustică a sistemului actual• Necesitatea dezvoltării/completării sistemului existent4. Analiza factorilor determinanți în realizarea studiului de audibilitate al zonei• Factori care determină semnificativ propagarea sunetului (viteza și direcția vântului, temperatura, umiditatea aerului, distanța echipamentelor față de sol și clădirile învecinate, atenuarea sunetului cu distanța)• Măsurători ale nivelului de zgomot de fond și ambiental5. Propunerea de amplasare a echipamentelor pentru configurarea sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare• Determinarea numărului, tipului echipamentelor de înștiințare-alarmare și a locurilor de instalare a acestora (adresă, coordonate GPS)• Determinarea gradului de acoperire acustică cu semnale de alarmare a echipamentelor propuse• Specificațiile tehnice ale echipamentelor propuse pentru instalare• Stabilirea cerințelor și a mediilor de comunicații pentru asigurarea transmiterii de date dintre centrala de comandă și sirenele de alarmare publică, precum și interconectarea cu echipamentele de nivel inferior și superior6. Acorduri de principiu• Acord de principiu privind instalarea echipamentelor de alarmare dintre beneficiar (administrație/operator economic), proprietarul locului pentru instalare (doar când locul de instalare nu aparține primăriei/operatorului economic) și reprezentant al inspectoratului pentru situații de urgență județeanII. PARTE GRAFICĂ1. Încadrarea amplasamentului cu limita de intravilan sau limita perimetrală a zonei de risc identificată la nivelul unui operator economic2. Harta cu zonele de risc create ca urmare a activităților proprii desfășurate (doar pentru operatori economici sursă de risc)3. Harta cu amplasarea și zona de acoperire acustică a echipamentelor de avertizare-alarmare existente4. Harta cu punctele de măsurare a nivelului de zgomot5. Harta cu amplasarea echipamentelor de avertizare-alarmare și gradul de acoperire acustică stabilite prin studiul de audibilitate
(la 14-01-2020,
Actul a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020
)
+
Anexa nr. 3la norme
PLAN DE ÎNȘTIINȚARE ȘI ALARMAREPartea cu text cuprinde:– scopul și concepția asigurării măsurilor de înștiințare, avertizare și alarmare;– realizarea înștiințării, avertizării și alarmării în diferite situații:● pe timpul conflictului armat;● pe timpul trecerii de la starea de pace la starea de război prin trepte ale mobilizării;● pe timpul situațiilor de urgență, diferențiat pe tipuri de riscuri și în funcție de amploarea și de intensitatea manifestării acestora;– asigurarea acțiunilor și protecția personalului:● în cazul conflictului armat (a se vedea asigurarea acțiunilor și protecția personalului, însă cele cu caracter nonmilitar);● în situații de urgență.Partea grafică cuprinde:– harta cu organizarea transmisiunilor:● locul de amplasare a mijloacelor de înștiințare și alarmare;● situația audibilității (județ, municipiu, oraș, comună);● dispunerea stațiilor radiotelefonice;● dispunerea stațiilor de radio și televiziune;● dispunerea și capacitatea centralelor telefonice urbane și rurale;● locul depozitelor cu materiale și echipamente de înștiințare și alarmare;– schema fluxului informațional (întocmită în conformitate cu "Metodologia transmiterii mesajelor de înștiințare, avertizare și alarmare despre situații de urgență");– schema cu organizarea înștiințării și alarmării pe urgențe, trepte și grupe;– situația mijloacelor de înștiințare și alarmare sub următoarea formă:
NOTĂ:Planul se întocmește de către inspectoratul pentru situații de urgență județean, se avizează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și se aprobă de către prefect.
| EMITENT |
Notă
Aprobate prin ORDINUL nr. 1.259 din 10 aprilie 2006, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 18 aprilie 2006. + Capitolul I Principii generale + Articolul 1Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii și al luării măsurilor privind adăpostirea populației, protecția bunurilor materiale, precum și pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer și ale acțiunilor militare. + Articolul 2Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale ori locale, după caz, și cuprinde:a) înștiințarea despre iminența producerii sau producerea unor dezastre;b) înștiințarea despre pericolul atacului din aer;c) înștiințarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale și neconvenționale. + Articolul 3(1) Înștiințarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Inspectoratul General, sau de serviciile de urgență profesioniste, după caz, pe baza informațiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populație, inclusiv prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență.(2) Mesajele de înștiințare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situațiilor de alarmă aeriană și încetarea alarmei și se emit pe baza informațiilor primite de la Statul Major al Forțelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens.(3) Mesajele de înștiințare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre vizează iminența declanșării sau declanșarea unor tipuri de riscuri.(4) Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale și neconvenționale vizează pericolul contaminării, direcția de deplasare a norului toxic și se transmit pe baza datelor și informațiilor primite de la Statul Major General și structurile specializate din cadrul categoriilor de forțe ale armatei, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislației în vigoare. + Articolul 4Avertizarea constă în aducerea la cunoștință populației a informațiilor despre iminența producerii sau producerea unor dezastre și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, pe baza înștiințării transmise de structurile abilitate. + Articolul 5(1) Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autoritățile administrației publice centrale și locale a mesajelor/semnalelor/informațiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a atacurilor din aer.(2) Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General și de serviciile de urgență profesioniste, după caz, pe baza informațiilor primite de la Statul Major General și de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forțe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens, precum și de la structurile care monitorizează sursele de risc. + Articolul 6(1) Alarmarea populației reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale ori locale, după caz, prin mijloacele de alarmare prevăzute la art. 26, pe baza înștiințării de la structurile abilitate.(2) Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă și să asigure în bune condiții prevenirea populației:a) oportună - dacă asigură prevenirea populației în timp scurt și se realizează prin mijloace și sisteme de alarmare care să poată fi acționate imediat la apariția pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre;b) autentică - transmiterea semnalelor destinate prevenirii populației se realizează prin mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale președinților comitetelor pentru situații de urgență;c) stabilă - prevenirea populației și operatorilor economici se realizează în orice situație creată și se obține prin:(i) menținerea mijloacelor de alarmare în permanentă stare de funcționare;(ii) folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare a căror funcționare să fie asigurată de cel puțin 3 surse energetice diferite: rețea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare, aer comprimat, abur, carburanți și altele asemenea;(iii) verificarea periodică a dispozitivelor de acționare a mijloacelor de alarmare;(iv) readucerea la starea de funcționare, în timp scurt, a sistemelor și mijloacelor de alarmare afectate în urma atacurilor din aer;(v) intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puțin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond. + Articolul 7Mesajele de avertizare și alarmare se transmit în mod obligatoriu, cu prioritate și gratuit, prin toate sistemele de telecomunicații, posturile și rețelele de radio și de televiziune, inclusiv prin satelit și cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea președinților comitetelor pentru situații de urgență, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu operatorii de comunicații. + Articolul 8(1) În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localității ori a conducătorului instituției publice sau a operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciților acestora.(2) Folosirea mijloacelor de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă.(3) Sistemul de înștiințare, avertizare și alarmare la localități, instituții publice și operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente și exerciții. + Capitolul II Organizarea și asigurarea înștiințării + Articolul 9Inspectoratul General înștiințează centrele operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă la nivelul ministerelor și instituțiilor publice centrale, iar prin unitățile subordonate organizează și execută înștiințarea comitetelor pentru situații de urgență județene, locale și al municipiului București, pe zone și grupe de înștiințare, în funcție de amploarea și de intensitatea situației de protecție civilă. + Articolul 10Înștiințarea se realizează astfel:a) Inspectoratul General înștiințează centrele operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă și inspectoratele pentru situații de urgență județene și al municipiului București, denumite în continuare inspectorate județene;b) inspectoratele județene înștiințează comitetele pentru situații de urgență județene, locale, al municipiului București și operatorii economici sursă de risc din zona de responsabilitate;c) structurile Ministerului Administrației și Internelor organizează înștiințarea unităților și formațiunilor subordonate, pe baza datelor primite de la eșaloanele superioare și inspectoratele județene, în conformitate cu Metodologia transmiterii mesajelor de înștiințare, avertizare și alarmare despre situații de urgență, emisă prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General;d) înștiințarea structurilor aparținând Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Serviciului de Protecție și Pază se organizează și se execută conform planurilor de cooperare. + Articolul 11Pentru realizarea înștiințării se folosesc sisteme și echipamente ale serviciilor de urgență, precum și mijloace și canale puse la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale, pe bază de protocol/plan de cooperare, posturi de radiodifuziune și televiziune centrale și locale, aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicații teritorial, aparate telefonice din rețeaua de cooperare organizată de Ministerul Apărării Naționale [RTP/RMNC*)], căi și circuite telefonice închiriate permanent sau preluate temporar pe bază de protocol din sistemul de telecomunicații teritorial, stații și receptoare radio, receptoare cu frecvențe fixe, radiotelefoane din înzestrarea serviciilor de urgență profesioniste, precum și ale agenților economici sursă de risc. Notă *) RMNC reprezintă Rețeaua Militară Națională de Comunicații. + Articolul 12(1) În scopul transmiterii unitare, eficiente și oportune a mesajelor, Inspectoratul General și inspectoratele județene întocmesc scheme de înștiințare și alarmare, care cuprind: eșalonul superior, structuri și formațiuni cu care cooperează, autoritățile administrației publice centrale și/sau locale și operatori economici prevăzuți a fi înștiințați, organizați pe grupe de înștiințare; mijloace de transmisiuni folosite, timpul de înștiințare, precum și alte date necesare asigurării înștiințării.(2) Schemele prevăzute la alin. (1) fac parte integrantă din planul de înștiințare și alarmare întocmit la nivelul fiecărui inspectorat județean.(3) Numărul grupelor de înștiințare se stabilește astfel încât să se asigure înștiințarea completă și în timp scurt a structurilor prevăzute prin plan.(4) Fiecare grupă de înștiințare va fi compusă, de regulă, din 6-8 corespondenți, astfel încât, în cazul transmiterii simultane, calitatea mesajelor să nu fie afectată.(5) Schemele de principiu, cu organizarea și asigurarea înștiințării și alarmării la nivel național și județean, sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2. + Articolul 13(1) Pentru transmiterea și recepționarea mesajelor de înștiințare prin radio se folosesc stații radio, receptoare radio și radiotelefoane, organizate în direcții și rețele radio de înștiințare. Lucrul în rețelele radio de înștiințare se desfășoară potrivit prevederilor dispozițiunii de comunicații, elaborată de Inspectoratul General.(2) Direcția comunicații și informatică din cadrul Ministerului Administrației și Internelor asigură caracteristicile de lucru radio pentru Inspectoratul General. + Articolul 14Mesajele de înștiințare, în principiu, vor fi sub formă scrisă, iar conținutul lor va fi scurt, clar și concis, eliminându-se detaliile care generează confuzii. Inspectoratele județene transmit mesajele prin aparatura de înștiințare existentă la municipii și orașe, iar la comune se va transmite prin rețeaua radio și înștiințare unilaterală pe frecvențe fixe și telefonic (fax). + Articolul 15Centrele operative asigură pregătirea și menținerea echipamentelor în stare de funcționare pentru primirea mesajelor despre pericolul atacurilor din aer și transmiterea acestora la organele prevăzute a fi înștiințate. + Articolul 16În Centrul Operațional Național (CON), centrele operaționale județene (COJ) și al municipiului București și/sau punctele de comandă, la primirea ordinului de trecere la intensificarea măsurilor de protecție a populației și bunurilor materiale, se asigură personal operativ și tehnic de specialitate. Personalul operativ răspunde de primirea și transmiterea mesajelor de înștiințare sau semnalelor de alarmare, după caz. Data, ora și minutul primirii și transmiterii mesajelor de înștiințare și semnalelor de alarmare se înscriu în jurnalul acțiunilor de intervenție. + Articolul 17Centrul Operațional Național planifică, organizează și desfășoară lunar antrenamente privind transmiterea mesajelor de înștiințare despre pericolul atacurilor din aer și producerea dezastrelor cu centrele operaționale județene, al municipiului București și centrele operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă, în conformitate cu Metodologia transmiterii mesajelor de înștiințare, avertizare și alarmare despre situații de urgență, aprobată prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General. + Articolul 18Centrele operaționale județene și al municipiului București vor planifica, vor organiza și vor desfășura bilunar antrenamente de înștiințare a comitetelor județene, al municipiului București, locale și a operatorilor economici din zona de responsabilitate. + Articolul 19În cadrul antrenamentelor se va urmări viabilitatea schemelor de înștiințare prin realizarea unor scenarii care au la bază analiza factorilor de risc din zona de competență și încadrarea activităților în timp real. + Articolul 20Inspectoratele județene în cadrul convocărilor cu reprezentanții consiliilor județene și ai consiliilor locale vor preciza procedurile de înștiințare și avertizare a populației de către autoritățile administrației publice locale, verificând periodic modul de organizare a activității. + Capitolul III Organizarea și asigurarea alarmării + Articolul 21(1) Pentru alarmarea populației se asigură din timp de pace, în localități, instituții publice și la operatori economici, mijloace de avertizare și alarmare. (la 14-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 21 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) (1^1) Autoritățile administrației publice și operatorii economici sursă de risc asigură mijloacele de avertizare și alarmare necesare pentru prevenirea, protecția și pregătirea populației în situații de urgență/protecție civilă. (la 14-01-2020, Articolul 21 din Capitolul III a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale, conducătorii instituțiilor publice, patronii și managerii operatorilor economici sursă de risc, indiferent de forma de proprietate, prevăd anual în bugetul propriu fonduri pentru cheltuielile necesare desfășurării activităților de protecție civilă, potrivit legii. + Articolul 22Numărul, tipul mijloacelor de avertizare și alarmare, precum și locurile de instalare a acestora pentru asigurarea alarmării localităților și operatorilor economici se stabilesc în studiile de audibilitate. (la 14-01-2020, Articolul 22 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) + Articolul 23Asigurarea cu mijloace de alarmare se realizează din timp de pace. La trecerea graduală de la starea de pace la starea de război, prin trepte ale mobilizării, completarea echipamentelor se realizează conform normelor de înzestrare. + Articolul 24Alarmarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare și prin comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune și televiziune centrale și locale, iar în cazul existenței, și prin stațiile de radioficare și radioamplificare. + Articolul 25(1) Semnalele de alarmare acustice a populației, instituțiilor publice și operatorilor economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană și încetarea alarmei.(2) Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepția sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.a) Semnalul ALARMă AERIANă se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.b) Semnalul ALARMă LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.c) Semnalul PREALARMă AERIANă se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 1 minut. + Articolul 26După principiul de funcționare și construcție, mijloacele de alarmare se clasifică în: mijloace acustice și mijloace optice.a) Mijloacele de alarmare acustice asigură emiterea de sunete acustice cu frecvențe de 200-500 Hz și pot fi:1. mijloacele de alarmare acustice speciale: sirene electrice și electronice de diferite puteri, sirene cu aer comprimat și motosirene;2. mijloacele de alarmare acustice obișnuite: fluiere cu abur sau cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc.b) Mijloacele de alarmare optice asigură afișarea explicită a denumirii semnalului de alarmare, precum și emiterea de semnale luminoase de avertizare. Acestea se instalează de regulă la operatorii economici care prin specificul activității nu asigură condiții optime pentru perceperea semnalelor acustice. + Articolul 27(1) Sistemul de alarmare al unei localități sau operator economic, în general, cuprinde: sirene electrice și/sau electronice acționate centralizat sau local, centrale de alarmare, stații de radioficare și radioamplificare.(2) Alarmarea interioară în incinta operatorilor economici, complexurilor comerciale, sălilor de spectacole, stațiilor de metrou etc., cu nivel de zgomot ridicat, se realizează cu mijloace acustice care să producă un nivel sonor mai mare decât zgomotul de fond, dublate cu mijloace optice. + Articolul 28(1) Centralele de alarmare sunt destinate pentru acționarea centralizată a sirenelor electrice, electronice și a celor cu aer comprimat din municipii, orașe și operatori economici care au instalate cel puțin 3 sirene.(2) Centralele de alarmare prevăzute la alin. (1) se instalează, de regulă, în Centrul Operațional Național (CON), centrele operaționale județene și al municipiului București, punctele de comandă, centrele operative și dispeceratele operatorilor economici sursă de risc, în încăperi amenajate și destinate acestui scop, care să îndeplinească condițiile tehnice pentru funcționarea corespunzătoare a acestora.(3) Centralele de alarmare vor asigura și acționarea sirenelor prevăzute a se instala la primirea ordinului de trecere la intensificarea măsurilor de protecție a populației și bunurilor materiale, în conformitate cu precizările instrucțiunilor și ordinelor în vigoare. + Articolul 29Încăperile în care se instalează centralele de alarmare se prevăd cu instalații electrice și de telecomunicații necesare acționării sirenelor, mijloace de prevenire și stingere a incendiilor, instrucțiuni de exploatare a echipamentelor, planul localității și al operatorilor economici cu amplasarea mijloacelor de alarmare și tabloul cu chei de la toate cofretele sirenelor. + Articolul 30La municipiile reședință de județ centralele de alarmare se instalează în centrele operaționale ori în punctele de comandă județene sau/și municipale, după caz, astfel încât, în cazul scoaterii din funcțiune a uneia dintre acestea, să se asigure alarmarea corespunzătoare a localității. De asemenea, la municipii și orașe, centralele de alarmare trebuie să poată fi acționate și de la punctele de comandă județene. + Articolul 31(1) În municipiul București centralele de alarmare se instalează în centrul operațional sau în punctul de comandă al inspectoratului pentru situații de urgență al municipiului. Centralele de alarmare ale sectoarelor se acționează de la punctul de comandă al municipiului București.(2) La centralele de alarmare instalate în punctul de comandă al municipiului București se conectează 10-15% din sirenele existente în fiecare sector, asigurându-se astfel posibilitatea acționării mijloacelor de alarmare din sectoarele la care punctele de comandă de protecție civilă respective au fost scoase din funcțiune în cazul atacului din aer. + Articolul 32În dispeceratele operatorilor economici sursă de risc se vor instala centrale de alarmare cu o capacitate care să permită acționarea centralizată a sirenelor electrice, sirenelor electronice, sirenelor cu aer comprimat existente și pe cele care se prevăd a se mai instala, asigurându-se în mod obligatoriu posibilitatea acționării din centrele operaționale județene. + Articolul 33Centralele de alarmare se conectează pe cât posibil la aparatura de înștiințare-alarmare în scopul acționării lor centralizate de la Inspectoratul General sau de la inspectoratele județene. + Articolul 34(1) Acționarea mijloacelor de alarmare de la centralele de alarmare se asigură pe circuite telefonice urbane și interurbane proprii serviciilor de urgență profesioniste sau închiriate din sistemul de telecomunicații teritorial.(2) Circuitele telefonice folosite pentru acționarea centralelor și mijloacelor de alarmare instalate la operatorii economici sursă de risc se închiriază de către aceștia, iar pentru cele aflate la comitetele locale pentru situații de urgență se închiriază de către consiliile locale. + Articolul 35Pentru acționarea în timp oportun a mijloacelor de alarmare mobile sau dispuse în unele zone ale municipiilor și orașelor unde nu sunt asigurate legături de telecomunicații teritoriale, echipele de alarmare se dotează cu radiotelefoane care vor fi prevăzute în normele de înzestrare. + Articolul 36În funcție de importanța localității, în vederea realizării măsurilor de protecție civilă, la nivel județean se constituie rezerve de sirene electrice, electronice și motosirene în procent de 5-10%, în depozitul inspectoratului județean, iar la centralele de alarmare în procent de 20-25% față de existent. + Articolul 37Pentru transmiterea mesajelor și semnalelor de alarmare a populației prin posturile centrale și locale de radiodifuziune și televiziune, Inspectoratul General și inspectoratele județene vor încheia protocoale de cooperare cu acestea. + Articolul 38În centrele operative ale comitetelor locale, precum și în dispeceratele operatorilor economici sursă de risc, care dispun de stații de radiodifuziune, respectiv de radioamplificare, pe timpul aplicării măsurilor pentru creșterea graduală a capacității de intervenție se pregătesc instalațiile necesare pentru transmiterea semnalelor și comunicărilor de protecție civilă. + Articolul 39Operatorii economici sursă de risc asigură mijloacele de alarmare pentru prevenirea populației din zonele potențial a fi afectate. + Articolul 40Zonele probabil a fi afectate în caz de dezastre se stabilesc pe timp de normalitate de către comitetele județene, locale și al municipiului București pentru situații de urgență, precum și de operatorii economici sursă de risc, cu acordul inspectoratelor județene. + Articolul 41(1) Alarmarea populației din localitățile dispuse în zonele din aval de barajele hidroenergetice se asigură prin sisteme de alarmare, constituite din sirene electronice, sirene cu aer comprimat și electrice. Mesajele verbale și semnalele acustice emise de mijloacele de alarmare trebuie să acopere întreaga zonă inundabilă și să fie identice cu cele prevăzute la art. 25.(2) Pentru noile lucrări hidrotehnice sistemele de alarmare se realizează odată cu executarea acestora, prin grija beneficiarilor, care răspund și de întreținerea, menținerea în stare de funcționare și acționarea la nevoie a mijloacelor de alarmare. + Articolul 42(1) Acționarea mijloacelor de alarmare deținute de operatorii economici sursă de risc se realizează din dispeceratele deținătorilor sau din locațiile (amplasamentele) stabilite de aceștia, precum și din centrele operaționale județene.(2) În situația când pericolul este iminent, operatorii economici sursă de risc vor alarma imediat populația din arealul de impact prin acționarea sirenelor din dispeceratele proprii, informând ulterior despre aceasta centrele operaționale județene. + Capitolul IV Instalarea, întreținerea, verificarea, repararea și folosirea mijloacelor de înștiințare și alarmare + Articolul 43Montarea, întreținerea și repararea mijloacelor de înștiințare-alarmare se asigură de către personal tehnic autorizat, pe baza contractelor sau a convențiilor legal încheiate, în condițiile prevăzute de normele tehnice aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor. + Articolul 44După primirea ordinului de trecere la realizarea măsurilor pentru creșterea graduală a capacității de luptă se interzice executarea exercițiilor de alarmare publică. Verificarea funcționării fiecărui mijloc de alarmare este admisă numai prin impulsuri scurte. + Articolul 45În scopul evitării declanșării accidentale a sistemelor și mijloacelor de alarmare, inspectoratele județene, comitetele județene și locale pentru situații de urgență împreună cu operatorii de specialitate iau măsuri pentru: asigurarea securității mijloacelor sau elementelor din compunerea sistemelor de alarmare; instalarea filtrelor electrice de siguranță la circuitele telefonice de acționare a mijloacelor de alarmare; accesul unui număr strict limitat de persoane care să acționeze nemijlocit mijloacele de alarmare; verificarea și întreținerea periodică a acestora, cunoașterea și respectarea întocmai a prevederilor instrucțiunilor și regulilor de exploatare de către personalul care acționează sau întreține sistemele/mijloacele de alarmare. + Capitolul V Dispoziții finale + Articolul 46(1) Pentru lucrări de dezvoltare și/sau completare a sistemului de avertizare-alarmare pe teritoriul de competență se întocmesc studii de audibilitate prin grija autorităților administrației publice și a operatorilor economici sursă de risc, cu acordarea asistenței tehnice de specialitate de către inspectoratele pentru situații de urgență județene.(2) Studiul de audibilitate este documentul tehnic de specialitate elaborat, potrivit structurii-cadru prezentate în anexa nr. 2^1, de către instituții, persoane fizice sau juridice abilitate.(3) Autoritățile administrației publice și operatorii economici sursă de risc asigură resursele necesare pentru elaborarea și finanțarea studiilor de audibilitate, precum și pentru realizarea cerințelor stabilite prin acestea. (la 14-01-2020, Articolul 46 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) + Articolul 46^1(1) Studiile de audibilitate prevăzute la art. 46 alin. (1) se transmit la Inspectoratul General în vederea obținerii avizului de specialitate, cu 30 de zile anterior lansării formalităților legale de achiziționare a mijloacelor de avertizare și alarmare stabilite în documentație, de către autoritatea/ operatorul economic beneficiar sau de către emitentul documentației tehnice.(2) Avizul de specialitate al Inspectoratului General constituie acordul asupra criteriilor tehnice și cerințelor de dimensionare a sistemului de avertizare și alarmare, de dezvoltare, modernizare și completare a sistemului existent și se eliberează în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentației transmise în condițiile stabilite la alin. (1).(3) Pentru emiterea avizului de specialitate, Inspectoratul General, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene, verifică sustenabilitatea și veridicitatea datelor înscrise în studiul de audibilitate.(4) În situația transmiterii documentului incomplet, acesta se restituie autorității administrației publice/operatorului economic sau emitentului documentației tehnice care a solicitat avizul de specialitate, în vederea completării.(5) Pentru verificarea stadiului de realizare a sistemului de avertizare și alarmare stabilit prin studiul de audibilitate, a realității și respectării cerințelor stipulate în documentație, reprezentanții inspectoratelor pentru situații de urgență județene execută verificări în teren cel puțin o dată pe an, timp de 3 ani începând cu anul următor acordării avizului. (la 14-01-2020, Capitolul V a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) + Articolul 47Dotarea cu sisteme de alarmare se realizează la propunerile inspectoratelor județene, prin finanțare de către consiliile județene, municipale, orășenești și comunale. Pentru operatorii economici, responsabilitatea revine ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și conducătorilor acestora. + Articolul 48Pentru organizarea și desfășurarea eficientă a înștiințării și alarmării, Inspectoratul General și inspectoratele județene vor întocmi "Planul de înștiințare și alarmare al ...", conform anexei nr. 3, iar comitetele municipale, orășenești și locale vor întocmi "Schema organizării avertizării și alarmării populației ..." în conformitate cu precizările inspectoratelor pentru situații de urgență județene (al municipiului București). + Articolul 49Anexele nr. 1, 2, 2^1 și 3 fac parte integrantă din prezentele norme. (la 14-01-2020, Articolul 49 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 2 din 9 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 14 ianuarie 2020 ) + Anexa nr. 1la norme
SCHEMA DE PRINCIPIU CU ORGANIZAREA ȘI ASIGURAREA ÎNȘTIINȚĂRII ȘI ALARMĂRII LA NIVEL NAȚIONAL
+
Anexa nr. 2la normeSCHEMA DE PRINCIPIU CU ORGANIZAREA ȘI ASIGURAREA ÎNȘTIINȚĂRII ȘI ALARMĂRII LA NIVEL JUDEȚEAN
+
Anexa nr. 2^1STRUCTURA-CADRU
a studiului de audibilitateI. PARTE SCRISĂ1. Prima pagină
| ANTET (elaborator studiu) ……….Exemplar nr.Nr. ……..….din ………...AVIZATINSPECTOR GENERAL AL INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ……………………………….(grad, prenume, nume)„DENUMIREA STUDIULUI DE AUDIBILITATE“BENEFICIAR: ÎNTOCMIT:……………………….......................………. ……………………………….(autoritatea administrației publice/operator economic) (nume, prenume, semnătură)……………………………….(funcție, nume, prenume, semnătură) |
PLAN DE ÎNȘTIINȚARE ȘI ALARMAREPartea cu text cuprinde:– scopul și concepția asigurării măsurilor de înștiințare, avertizare și alarmare;– realizarea înștiințării, avertizării și alarmării în diferite situații:● pe timpul conflictului armat;● pe timpul trecerii de la starea de pace la starea de război prin trepte ale mobilizării;● pe timpul situațiilor de urgență, diferențiat pe tipuri de riscuri și în funcție de amploarea și de intensitatea manifestării acestora;– asigurarea acțiunilor și protecția personalului:● în cazul conflictului armat (a se vedea asigurarea acțiunilor și protecția personalului, însă cele cu caracter nonmilitar);● în situații de urgență.Partea grafică cuprinde:– harta cu organizarea transmisiunilor:● locul de amplasare a mijloacelor de înștiințare și alarmare;● situația audibilității (județ, municipiu, oraș, comună);● dispunerea stațiilor radiotelefonice;● dispunerea stațiilor de radio și televiziune;● dispunerea și capacitatea centralelor telefonice urbane și rurale;● locul depozitelor cu materiale și echipamente de înștiințare și alarmare;– schema fluxului informațional (întocmită în conformitate cu "Metodologia transmiterii mesajelor de înștiințare, avertizare și alarmare despre situații de urgență");– schema cu organizarea înștiințării și alarmării pe urgențe, trepte și grupe;– situația mijloacelor de înștiințare și alarmare sub următoarea formă:
NOTĂ:Planul se întocmește de către inspectoratul pentru situații de urgență județean, se avizează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și se aprobă de către prefect.
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari