DECIZIA nr. 493 din 17 septembrie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (3) și ale art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 889 din 4 noiembrie 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (3) și ale art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ana Maria Constantinescu în Dosarul nr. 17.310/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 102D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispozițiile criticate reglementează un mod de recalculare a pensiei pentru cei care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară în anumite procente. Critica întemeiată pe art. 16 din Constituție este nefondată, întrucât dispozițiile criticate se aplică tuturor celor aflați în ipoteza normei. De asemenea, critica întemeiată pe art. 21 din Constituție este nefondată, deoarece persoana nemulțumită de modalitatea de calcul se poate adresa instanței de judecată. În concluzie, apreciază reprezentantul Ministerului Public, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie respinsă ca nefondată.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 19 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 17.310/3/2017, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. (1) lit. i) și ale art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Ana Maria Constantinescu, contestatoare într-o cauză având ca obiect o contestație împotriva unei decizii de stabilire a unor drepturi de pensie.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia invocă neconstituționalitatea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, deoarece „i se încalcă dreptul de a i se valorifica adeverințele depuse și a art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 care încalcă art. 16 și 21 din Constituție“. De asemenea, potrivit autoarei, dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, deși „valabile, nu sunt aplicate și luate în calcul de către Casa de Pensii a Municipiului București“. În sfârșit, autoarea arată că „art. 168 alin. (1) lit. i), conform Legii 263/2010, nu prevede limitarea perioadei de calcul a pensiei speciale la data de 1 aprilie 2001, ci precizează că ultima perioadă este de la 1 aprilie 2001 - 25 octombrie 2015“.6. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 respectă prevederile art. 16 din Constituție. În acest sens instanța reține că reglementarea se referă la posibilitatea pensionarilor de a beneficia de o majorare a pensiei rezultată din recalcularea acesteia, aspect de natură să adapteze pensia la situația concretă și actuală a fiecărui pensionar. Măsura este aplicabilă tuturor pensionarilor destinatari ai Legii nr. 263/2010 aflați în aceeași situație, fără privilegii și fără discriminări.7. Art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituțional și prin raportare la art. 21 din Constituție. Potrivit art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia. Deși în cuprinsul acestui alineat nu se indică, în mod expres, că această recalculare operează la cererea pensionarului, această concluzie se deduce din interpretarea alin. (1) din același articol.8. Din analiza acestor prevederi legale rezultă că o modificare a drepturilor de pensie stabilite prin decizie poate avea loc fie ca urmare a unei revizuiri din oficiu, fie la cererea pensionarului. Actul prin care se realizează revizuirea/ recalcularea este întotdeauna (sau ar trebui să fie) o decizie, fapt care rezultă din coroborarea art. 106 cu art. 116 din Legea nr. 263/2010.9. Instanța mai reține că, din interpretarea art. 149 din Legea nr. 263/2010, rezultă că nici în cazul unor pretinse erori în privința modului de stabilire a pensiei, nici în cazul unor venituri sau stagii de cotizare nevalorificate sau incidente ulterior pensionării, legea nu permite valorificarea drepturilor pretinse decât cu respectarea procedurii legale, dreptul substanțial la revizuire sau la recalculare a pensiei fiind condiționat de fiecare dată de efectuarea unui demers administrativ: fie contestația prevăzută de art. 149 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, fie cererea de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, fie cererea de recalculare prevăzută de art. 107 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 - toate putând fi adresate numai casei teritoriale sau casei sectoriale de pensii de care aparține pensionarul.10. Instanța precizează că, în baza liberului acces la justiție, care nu este însă absolut și necondiționat, ci se exercită în condițiile legii, pensionarul poate fie să atace decizia pronunțată asupra cererii de revizuire sau de recalculare ori hotărârea comisiei de contestații, fie să se adreseze direct instanței în cazul în care casa teritorială sau casa sectorială de pensii ori comisia de contestații a omis să se pronunțe.11. Ca urmare a celor anterior reținute, instanța constată că părții din cauza în care a fost ridicată excepția nu i s-a îngrădit liberul acces la justiție, dovadă fiind chiar demersul judiciar ce face obiectul cauzei. Chiar dacă acest demers este precedat de o procedură administrativă nejurisdicțională, aceasta nu înseamnă că partea este privată de accesul la justiție.12. Instanța judecătorească apreciază că art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 respectă prevederile art. 16 din Constituție. În acest sens, instanța reține că măsura este aplicabilă tuturor pensionarilor destinatari ai Legii nr. 263/2010 aflați în aceeași situație, fără privilegii și fără discriminări.13. Instanța judecătorească, în final, consideră că prevederile art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 sunt constituționale prin raportare la art. 21 din Constituție, din aceleași rațiuni pentru care apreciază că art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 respectă aceste exigențe constituționale.14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.15. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autoarea excepției doar menționează cele două texte din Legea fundamentală, fără a motiva neconstituționalitatea. În sprijinul acestui punct de vedere face trimitere la jurisprudența relevantă a Curții Constituționale.16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 107 alin. (3) și ale art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea observă că, la data soluționării prezentei excepții, conținutul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat la 1 ianuarie 2018 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale. Cu toate acestea, dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în forma criticată continuă să își producă efectele juridice în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, astfel încât, în lumina jurisprudenței sale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în forma pe care o aveau la data sesizării Curții. Dispozițiile au următorul conținut:– Art. 107 alin. (3): „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.“– Art. 168 alin. (1) lit. i): „(1) Asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: [...] i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.“19. Autoarea excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind liberul acces la justiție.20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea s-a pensionat în temeiul unei decizii emise în 2015 de Casa de Pensii Sector 2 București. Această decizie a fost anulată printr-o sentință din 2016 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale. Prin această sentință, Casa de Pensii Sector 2 București a fost obligată, pe de o parte, să emită o nouă decizie, cu luarea în considerare a unor venituri suplimentare, și, pe de altă parte, să îi plătească autoarei excepției de neconstituționalitate diferențele corespunzătoare.21. Această nouă decizie a fost emisă de Casa de Pensii Sector 2 București în 2017 și a fost contestată prin acțiunea din fața Tribunalului București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. Autoarea a invocat, în esență, nerespectarea de către autoritatea administrativă a sentinței judecătorești din 2016. Această contestație a fost respinsă ca neîntemeiată în 2018, ulterior sesizării Curții.22. În ceea ce privește dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia“, apare ca eronată susținerea autoarei potrivit căreia acestea îi „încalcă dreptul de a i se valorifica adeverințele depuse“. Dimpotrivă, aceste dispoziții legale sunt favorabile acelor pensionari cărora, la data stabilirii pensiei, nu le-au fost valorificate veniturile și/sau stagiile de cotizare. Dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 oferă posibilitatea remedierii acestei situații, opțiune pe care autoarea a valorificat-o cu succes, prin pronunțarea sentinței judecătorești din 2016. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea unei [...] dispoziții dintr-o lege [...] care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“.23. Adevărata nemulțumire a autoarei excepției de neconstituționalitate vizează modul de aplicare, în concret, de către autoritatea administrativă, prin decizia emisă în 2017, a dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, și nu conținutul propriu-zis al acestora, care, așa cum s-a arătat, îi este pe deplin favorabil. Or, în aceste condiții, criticarea modului de interpretare și/sau aplicare a legii excedează controlului de constituționalitate a acesteia. Astfel, în paragraful 18 al Deciziei nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, Curtea a statuat că eventualele greșeli de aplicare a legii nu pot constitui însă motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autoarei excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.24. În continuare, Curtea reține că autoarea nu formulează critici care să pună în discuție conformitatea dispozițiilor art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 cu prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 21 alin. (1) din Constituție. Și din această perspectivă, deci, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, având în vedere jurisprudența constantă a Curții, potrivit căreia orice excepție de neconstituționalitate trebuie să fie motivată. În acest sens sunt relevante cele reținute de Curte în paragraful 96 al Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, în care a reiterat cele statuate în Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, potrivit cărora simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (3) și ale art. 168 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ana Maria Constantinescu în Dosarul nr. 17.310/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva
    -----