ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019
Luând în considerare necesitatea asigurării accesului la vot al alegătorilor din străinătate,ținând cont de imperativul evitării repetării incidentelor grave produse la secțiile de votare din străinătate la scrutinele din 26 mai 2019,observând faptul că durata activității birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate pe parcursul celor 3 zile de votare este de aproximativ 50 de ore, aceasta crescând în situația în care birourile electorale ale secțiilor de votare trebuie să gestioneze și votul prin corespondență,luând în considerare situațiile în care birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate din statele în care au optat să voteze prin corespondență mai puțin de 5.000 de alegători cu domiciliul sau reședința în statul respectiv și care, în urma deciziei biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, vor îndeplini, suplimentar, și atribuțiile prevăzute de lege pentru birourile electorale pentru corespondență,constatând faptul că, în lipsa unor proceduri care să permită membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate să beneficieze de timp de odihnă, volumul mare al activității birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate este de natură să genereze riscuri majore, precum scăderea numărului persoanelor care vor dori să facă parte din birourile electorale, creșterea numărului de erori cauzate de oboseala membrilor birourilor electorale și retragerea din birourile electorale a membrilor acestora pe parcursul desfășurării activității,ținând cont de faptul că, potrivit legislației în vigoare, participarea concomitentă a președintelui și a locțiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al secției de votare este obligatorie, timpul de lucru al acestora pe durata celor 3 zile de votare putând ajunge la peste 50 de ore, cu un repaus total de 12 ore,observând necesitatea clarificării prevederilor legale privind membrii supleanți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate desemnați de partidele politice, astfel încât să rezulte în mod clar că aceștia au dreptul de a înlocui membrii titulari ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, pe durata absenței acestora,constatând faptul că, pentru a asigura efectivitatea dispozițiilor legale privind utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal la secțiile de votare din străinătate, respectiv a prevederilor legale referitoare la semnarea de către alegători pe un dispozitiv electronic, este necesar ca în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate să fie desemnate persoane care să îndeplinească atribuțiile ce revin operatorilor de calculator,observând că unicul criteriu de identificare a alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal la secțiile de votare din străinătate este codul numeric personal, iar titlul de călătorie nu conține nicio mențiune în acest sens,văzând prevederile art. 44 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care impun verificarea datelor personale ale alegătorilor prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal,întrucât, potrivit prevederilor art. 84 alin. (2) raportat la art. 120 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, monitorizarea prezenței la vot și verificarea legalității exercitării dreptului de vot se realizează pe baza înscrierii codurilor numerice personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal - SIMPV, singura dată personală ce asigură individualizarea certă și unică a alegătorilor,având în vedere faptul că, potrivit mesajelor transmise de misiunile diplomatice și oficiile consulare după data intrării în vigoare a Legii nr. 148/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, termenul stabilit de legislația în vigoare pentru identificarea sediilor secțiilor de votare din străinătate este insuficient, ceea ce, în esență, va conduce la imposibilitatea organizării unui număr suficient de secții de votare în străinătate,ținând cont de faptul că, în acest context, este necesară corelarea termenelor și acțiunilor de stabilire a secțiilor de votare din străinătate cu cele de constituire a birourilor electorale ale acestora,luând în considerare faptul că membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate care vor îndeplini atribuțiile ce revin operatorilor de calculator trebuie, pe de o parte, să urmeze sesiuni de instruire, iar, pe de altă parte, să intre în termen util în posesia terminalelor informatice pe care le vor utiliza în secțiile de votare,constatând faptul că, în lipsa unui termen mai lung pentru identificarea sediilor secțiilor de votare din străinătate și a persoanelor care să facă parte din birourile electorale ale acestora, se impune ca stabilirea sediilor secțiilor de votare din străinătate și constituirea birourilor electorale ale acestora să fie efectuate în etape, astfel încât, în cazurile în care aceste acțiuni pot fi efectuate din timp, toate celelalte demersuri organizatorice să fie realizate în termen util,observând faptul că, în cazul în care termenul final pentru stabilirea sediilor secțiilor de votare din străinătate nu este modificat, demersurile organizatorice suplimentare impuse de Legea nr. 148/2019 nu vor putea fi realizate,văzând necesitatea repartizării eficiente a operatorilor de calculator la secțiile de votare, în raport cu numărul disponibil al acestora,ținând cont de numărul mic al alegătorilor înregistrați ca alegători prin corespondență și alegători din străinătate, de necesitatea unei cunoașteri mai exacte a alegătorilor români din străinătate, precum și de avantajele votului prin corespondență, în termeni de costuri,luând în considerare faptul că, spre deosebire de experiența ultimilor 30 de ani cu privire la organizarea și desfășurarea în străinătate a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, votarea va începe în ziua de vineri, 22 noiembrie 2019, iar buletinele de vot vor putea fi tipărite cel mai devreme în data de 16 noiembrie 2019, existând riscul semnificativ ca buletinele de vot transmise să nu ajungă la timp la toate secțiile de votare din străinătate,constatând necesitatea asigurării transparenței sistemelor informatice utilizate la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, precum și a creșterii încrederii competitorilor electorali în corectitudinea utilizării acestora, dată fiind Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2019 privind înființarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli și fraude semnalate în spațiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019,ținând cont de faptul că candidații la alegerile pentru Președintele României beneficiază, în mod gratuit, de timpi de antenă,observând că partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor care participă la alegerile pentru Președintele României nu beneficiază de timpi de antenă, deși acestea participă la campania electorală,întrucât, în ipoteza materializării tuturor riscurilor menționate, drepturile electorale fundamentale ar avea un caracter iluzoriu,văzând termenul scurt rămas până la data alegerilor prezidențiale din anul 2019,având în vedere consecințele negative ale neadoptării, în regim de urgență, a prezentului act normativ asupra procedurii de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României, asupra accesului la vot al alegătorilor, dar și asupra credibilității și reputației internaționale a României,întrucât măsurile propuse prin prezentul proiect nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înțelesul stabilit de jurisprudența Curții Constituționale, cum ar fi de exemplu deciziile Curții Constituționale a României nr. 1.189/2008, nr. 1.248/2008 și nr. 47/2018, respectiv Codul de bune practici în materie electorală, și nici nu îngreunează organizarea și desfășurarea alegerilor,în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație de urgență și extraordinară, în vederea desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru Președintele României și a asigurării condițiilor necesare pentru consultarea corpului electoral, a cărei reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul ILegea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:d) act de identitate - cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, iar, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;2. La articolul 2, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.3. La articolul 23, alineatele (2)-(4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate și locțiitorii acestora sunt desemnați de către șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare. Desemnarea se realizează în baza cererilor cetățenilor cu drept de vot, semnate și datate, care cuprind datele prevăzute de art. 16 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, transmise prin poștă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare. Desemnarea președinților birourilor secțiilor de votare din străinătate și a locțiitorilor acestora se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire și care se comunică biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. Operațiunile de desemnare a președinților birourilor secțiilor de votare din străinătate și a locțiitorilor acestora încep cu 45 de zile înaintea primei zile a votării în străinătate, pe măsură ce sunt stabilite sediile secțiilor de votare din străinătate, și se finalizează până cel mai târziu cu 15 zile înaintea primei zile a votării în străinătate, fiind aduse la cunoștință publică prin afișarea pe site-ul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.(3) Președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate și locțiitorul acestuia care îndeplinesc atribuțiile ce revin operatorilor de calculator trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate și locțiitorul pot lipsi, în cazuri justificate, de la activitatea biroului electoral al secției de votare din străinătate, cu condiția să nu lipsească amândoi în același timp. Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate poate stabili, prin decizie, în cazuri justificate, orarul prezenței președintelui biroului electoral al secției de votare din străinătate și a locțiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al secției de votare.(4) În cel mult 5 zile de la data desemnării președintelui biroului electoral al unei secții de votare din străinătate și a locțiitorului acestuia, formațiunile politice care au propus candidaturi ce au rămas definitive transmit biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin mijloace electronice, listele reprezentanților lor în secția de votare din străinătate respectivă, cuprinzând numele, prenumele, telefoanele, e-mailurile și codurile numerice personale ale titularului și supleanților, însoțite de declarațiile lor de acceptare. O formațiune politică poate avea un titular și 2 supleanți, cu rol de locțiitori, pentru fiecare secție de votare. Pentru a îndeplini atribuțiile ce revin operatorilor de calculator, reprezentanții formațiunilor politice trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Supleanții pot înlocui temporar titularii numai când aceștia nu pot participa la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.4. La articolul 23, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (4^1)-(4^4), cu următorul cuprins:(4^1) În cel mult 5 zile de la data expirării termenului prevăzut de alin. (4), președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate completează birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, ai căror președinți și locțiitori au fost desemnați. În această componență, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate îndeplinesc toate atribuțiile prevăzute de prezenta lege. Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire, fiind aduse la cunoștință publică prin afișare pe site-ul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.(4^2) Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate trebuie să se finalizeze până cel mai târziu cu 10 zile înaintea primei zile a votării din străinătate.(4^3) În urma învestirii într-un birou electoral al secției de votare din străinătate, președintele, locțiitorul și ceilalți membri sunt obligați să îndeplinească atribuțiile ce le revin conform legii, aceștia răspunzând pentru buna gestiune a materialelor ce le sunt predate pentru desfășurarea procesului electoral.(4^4) În situația în care, până cu 10 zile înaintea primei zile a votării, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate nu dispun de un număr suficient de membri care să îndeplinească atribuțiile operatorilor de calculator, acestea pot fi completate de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate cu personal asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe, precum și de alte autorități publice la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. Costurile deplasării și cazării personalului trimis în străinătate pentru a face parte din birourile electorale ale secțiilor de votare sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Externe.5. La articolul 40, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri beneficiază de timpi de antenă, la serviciile private de radio și televiziune, contra cost.6. La articolul 67, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins:(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate care îndeplinesc atribuțiile prevăzute de lege pentru birourile electorale pentru votul prin corespondență, locțiitorii acestora și membrii care îndeplinesc atribuțiile ce revin operatorilor de calculator primesc pentru fiecare zi de activitate o indemnizație de 380 lei, iar ceilalți membri primesc pentru fiecare zi de activitate o indemnizație de 190 de lei.(2^2) Fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în vederea participării la procesul electoral ale președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, ale locțiitorilor acestora, precum și ale membrilor birourilor electorale pentru secțiile de votare din străinătate desemnați sau propuși de către șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, în limitele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul IILegea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. La articolul 23, alineatele (5) și (7) vor avea următorul cuprins:(5) Începând cu a cincisprezecea zi din perioada electorală până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Ministerul Afacerilor Externe comunică Autorității Electorale Permanente, în mod eșalonat, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate prevăzute la alin. (1)-(4), de îndată ce acestea sunt finalizate.(...)(7) În termen de cel mult 3 zile de la data fiecărei comunicări prevăzute la alin. (5), Autoritatea Electorală Permanentă aprobă, prin hotărâre, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate. În cel mult 3 zile de la data ultimei comunicări, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoștință publică lista finală a sediilor secțiilor de votare din străinătate.2. La articolul 110, alineatul (9) va avea următorul cuprins:(9) În sensul prezentei legi, prin centru de votare din țară se înțelege imobilul din țară unde funcționează cel puțin două secții de votare. + Articolul IIIÎn situația organizării unui al doilea tur pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate poate stabili ca în cazurile în care buletinele de vot nu pot fi transmise în termen util înaintea primei zile a votării în străinătate, buletinele de vot ce vor fi folosite în secțiile de votare din străinătate respective să fie tipărite prin grija misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, conform procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central. + Articolul IV(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, în continuarea operațiunilor de înregistrare a alegătorilor prin corespondență în contextul alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 15 septembrie 2019, alegătorii se pot înregistra ca alegători prin corespondență, în condițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare.(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 15 septembrie 2019, în continuarea operațiunilor de înregistrare a alegătorilor din străinătate în contextul alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, alegătorii se pot înregistra ca alegători din străinătate în condițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul VPrin derogare de la art. 110 alin. (8) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă desemnează în fiecare comună, oraș, municipiu și sector al municipiului București, pe lângă operatorii de calculator repartizați pe secții de votare, un număr de operatori de calculator egal cu 20% din numărul secțiilor de votare din comuna, orașul, municipiul sau sectorul municipiului București respectiv. + Articolul VI(1) La alegerile pentru Președintele României din anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, asigură funcționarea în sediul Biroului Electoral Central a unei infrastructuri informatice care are următoarele atribuții:a) funcționarea aplicației de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării; b) stocarea în timp real a duplicatelor bazelor de date generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, precum și a logurilor mașinilor pe care rulează acesta, pentru facilitarea analizei și transparenței acestora. (2) Infrastructura informatică prevăzută de alin. (1) cuprinde servere, sisteme de stocare a datelor, echipamente de comunicații și de securitate, precum și licențe și aplicații informatice, asigurate, instalate și configurate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, conform cerințelor operaționale ale Autorității Electorale Permanente.(3) Aplicația de centralizare a proceselor-verbale și Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal pot fi accesate pentru vizualizarea în timp real a datelor, din sediul Biroului Electoral Central, de către reprezentanții Biroului Electoral Central și cei ai Autorității Electorale Permanente, pe baza drepturilor de acces stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central.(4) Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură asistența și suportul tehnic pentru funcționarea echipamentelor și aplicațiilor informatice prevăzute de alin. (2).(5) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, asigură aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, precum și echipamentele informatice necesare centralizării rezultatelor votării de către Biroul Electoral Central. Acestea vor funcționa în cadrul infrastructurii informatice prevăzute de alin. (1), cu asigurarea redundanței în centrul de date al Serviciului de Telecomunicații Speciale.(6) Formațiunile politice care participă la alegeri, precum și candidații independenți pot desemna experți în tehnologia informației cu drept de acces la infrastructura informatică prevăzută de alin. (1), în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central. + Articolul VIIReprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
p. Ministrul afacerilor externe,
Monica-Dorina Gheorghiță,
secretar de stat
Președintele Autorității Electorale Permanente,
Constantin-Florin Mitulețu-Buică
Ministrul finanțelor publice,
Eugen Orlando TeodoroviciBucurești, 12 septembrie 2019.Nr. 64.-----
| EMITENT |
Luând în considerare necesitatea asigurării accesului la vot al alegătorilor din străinătate,ținând cont de imperativul evitării repetării incidentelor grave produse la secțiile de votare din străinătate la scrutinele din 26 mai 2019,observând faptul că durata activității birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate pe parcursul celor 3 zile de votare este de aproximativ 50 de ore, aceasta crescând în situația în care birourile electorale ale secțiilor de votare trebuie să gestioneze și votul prin corespondență,luând în considerare situațiile în care birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate din statele în care au optat să voteze prin corespondență mai puțin de 5.000 de alegători cu domiciliul sau reședința în statul respectiv și care, în urma deciziei biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, vor îndeplini, suplimentar, și atribuțiile prevăzute de lege pentru birourile electorale pentru corespondență,constatând faptul că, în lipsa unor proceduri care să permită membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate să beneficieze de timp de odihnă, volumul mare al activității birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate este de natură să genereze riscuri majore, precum scăderea numărului persoanelor care vor dori să facă parte din birourile electorale, creșterea numărului de erori cauzate de oboseala membrilor birourilor electorale și retragerea din birourile electorale a membrilor acestora pe parcursul desfășurării activității,ținând cont de faptul că, potrivit legislației în vigoare, participarea concomitentă a președintelui și a locțiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al secției de votare este obligatorie, timpul de lucru al acestora pe durata celor 3 zile de votare putând ajunge la peste 50 de ore, cu un repaus total de 12 ore,observând necesitatea clarificării prevederilor legale privind membrii supleanți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate desemnați de partidele politice, astfel încât să rezulte în mod clar că aceștia au dreptul de a înlocui membrii titulari ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, pe durata absenței acestora,constatând faptul că, pentru a asigura efectivitatea dispozițiilor legale privind utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal la secțiile de votare din străinătate, respectiv a prevederilor legale referitoare la semnarea de către alegători pe un dispozitiv electronic, este necesar ca în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate să fie desemnate persoane care să îndeplinească atribuțiile ce revin operatorilor de calculator,observând că unicul criteriu de identificare a alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal la secțiile de votare din străinătate este codul numeric personal, iar titlul de călătorie nu conține nicio mențiune în acest sens,văzând prevederile art. 44 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care impun verificarea datelor personale ale alegătorilor prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal,întrucât, potrivit prevederilor art. 84 alin. (2) raportat la art. 120 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, monitorizarea prezenței la vot și verificarea legalității exercitării dreptului de vot se realizează pe baza înscrierii codurilor numerice personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal - SIMPV, singura dată personală ce asigură individualizarea certă și unică a alegătorilor,având în vedere faptul că, potrivit mesajelor transmise de misiunile diplomatice și oficiile consulare după data intrării în vigoare a Legii nr. 148/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, termenul stabilit de legislația în vigoare pentru identificarea sediilor secțiilor de votare din străinătate este insuficient, ceea ce, în esență, va conduce la imposibilitatea organizării unui număr suficient de secții de votare în străinătate,ținând cont de faptul că, în acest context, este necesară corelarea termenelor și acțiunilor de stabilire a secțiilor de votare din străinătate cu cele de constituire a birourilor electorale ale acestora,luând în considerare faptul că membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate care vor îndeplini atribuțiile ce revin operatorilor de calculator trebuie, pe de o parte, să urmeze sesiuni de instruire, iar, pe de altă parte, să intre în termen util în posesia terminalelor informatice pe care le vor utiliza în secțiile de votare,constatând faptul că, în lipsa unui termen mai lung pentru identificarea sediilor secțiilor de votare din străinătate și a persoanelor care să facă parte din birourile electorale ale acestora, se impune ca stabilirea sediilor secțiilor de votare din străinătate și constituirea birourilor electorale ale acestora să fie efectuate în etape, astfel încât, în cazurile în care aceste acțiuni pot fi efectuate din timp, toate celelalte demersuri organizatorice să fie realizate în termen util,observând faptul că, în cazul în care termenul final pentru stabilirea sediilor secțiilor de votare din străinătate nu este modificat, demersurile organizatorice suplimentare impuse de Legea nr. 148/2019 nu vor putea fi realizate,văzând necesitatea repartizării eficiente a operatorilor de calculator la secțiile de votare, în raport cu numărul disponibil al acestora,ținând cont de numărul mic al alegătorilor înregistrați ca alegători prin corespondență și alegători din străinătate, de necesitatea unei cunoașteri mai exacte a alegătorilor români din străinătate, precum și de avantajele votului prin corespondență, în termeni de costuri,luând în considerare faptul că, spre deosebire de experiența ultimilor 30 de ani cu privire la organizarea și desfășurarea în străinătate a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, votarea va începe în ziua de vineri, 22 noiembrie 2019, iar buletinele de vot vor putea fi tipărite cel mai devreme în data de 16 noiembrie 2019, existând riscul semnificativ ca buletinele de vot transmise să nu ajungă la timp la toate secțiile de votare din străinătate,constatând necesitatea asigurării transparenței sistemelor informatice utilizate la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, precum și a creșterii încrederii competitorilor electorali în corectitudinea utilizării acestora, dată fiind Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2019 privind înființarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli și fraude semnalate în spațiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019,ținând cont de faptul că candidații la alegerile pentru Președintele României beneficiază, în mod gratuit, de timpi de antenă,observând că partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor care participă la alegerile pentru Președintele României nu beneficiază de timpi de antenă, deși acestea participă la campania electorală,întrucât, în ipoteza materializării tuturor riscurilor menționate, drepturile electorale fundamentale ar avea un caracter iluzoriu,văzând termenul scurt rămas până la data alegerilor prezidențiale din anul 2019,având în vedere consecințele negative ale neadoptării, în regim de urgență, a prezentului act normativ asupra procedurii de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României, asupra accesului la vot al alegătorilor, dar și asupra credibilității și reputației internaționale a României,întrucât măsurile propuse prin prezentul proiect nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înțelesul stabilit de jurisprudența Curții Constituționale, cum ar fi de exemplu deciziile Curții Constituționale a României nr. 1.189/2008, nr. 1.248/2008 și nr. 47/2018, respectiv Codul de bune practici în materie electorală, și nici nu îngreunează organizarea și desfășurarea alegerilor,în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație de urgență și extraordinară, în vederea desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru Președintele României și a asigurării condițiilor necesare pentru consultarea corpului electoral, a cărei reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul ILegea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:d) act de identitate - cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, iar, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;2. La articolul 2, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.3. La articolul 23, alineatele (2)-(4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate și locțiitorii acestora sunt desemnați de către șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare. Desemnarea se realizează în baza cererilor cetățenilor cu drept de vot, semnate și datate, care cuprind datele prevăzute de art. 16 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, transmise prin poștă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare. Desemnarea președinților birourilor secțiilor de votare din străinătate și a locțiitorilor acestora se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire și care se comunică biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. Operațiunile de desemnare a președinților birourilor secțiilor de votare din străinătate și a locțiitorilor acestora încep cu 45 de zile înaintea primei zile a votării în străinătate, pe măsură ce sunt stabilite sediile secțiilor de votare din străinătate, și se finalizează până cel mai târziu cu 15 zile înaintea primei zile a votării în străinătate, fiind aduse la cunoștință publică prin afișarea pe site-ul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.(3) Președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate și locțiitorul acestuia care îndeplinesc atribuțiile ce revin operatorilor de calculator trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate și locțiitorul pot lipsi, în cazuri justificate, de la activitatea biroului electoral al secției de votare din străinătate, cu condiția să nu lipsească amândoi în același timp. Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate poate stabili, prin decizie, în cazuri justificate, orarul prezenței președintelui biroului electoral al secției de votare din străinătate și a locțiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al secției de votare.(4) În cel mult 5 zile de la data desemnării președintelui biroului electoral al unei secții de votare din străinătate și a locțiitorului acestuia, formațiunile politice care au propus candidaturi ce au rămas definitive transmit biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin mijloace electronice, listele reprezentanților lor în secția de votare din străinătate respectivă, cuprinzând numele, prenumele, telefoanele, e-mailurile și codurile numerice personale ale titularului și supleanților, însoțite de declarațiile lor de acceptare. O formațiune politică poate avea un titular și 2 supleanți, cu rol de locțiitori, pentru fiecare secție de votare. Pentru a îndeplini atribuțiile ce revin operatorilor de calculator, reprezentanții formațiunilor politice trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Supleanții pot înlocui temporar titularii numai când aceștia nu pot participa la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.4. La articolul 23, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (4^1)-(4^4), cu următorul cuprins:(4^1) În cel mult 5 zile de la data expirării termenului prevăzut de alin. (4), președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate completează birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, ai căror președinți și locțiitori au fost desemnați. În această componență, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate îndeplinesc toate atribuțiile prevăzute de prezenta lege. Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire, fiind aduse la cunoștință publică prin afișare pe site-ul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.(4^2) Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate trebuie să se finalizeze până cel mai târziu cu 10 zile înaintea primei zile a votării din străinătate.(4^3) În urma învestirii într-un birou electoral al secției de votare din străinătate, președintele, locțiitorul și ceilalți membri sunt obligați să îndeplinească atribuțiile ce le revin conform legii, aceștia răspunzând pentru buna gestiune a materialelor ce le sunt predate pentru desfășurarea procesului electoral.(4^4) În situația în care, până cu 10 zile înaintea primei zile a votării, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate nu dispun de un număr suficient de membri care să îndeplinească atribuțiile operatorilor de calculator, acestea pot fi completate de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate cu personal asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe, precum și de alte autorități publice la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. Costurile deplasării și cazării personalului trimis în străinătate pentru a face parte din birourile electorale ale secțiilor de votare sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Externe.5. La articolul 40, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri beneficiază de timpi de antenă, la serviciile private de radio și televiziune, contra cost.6. La articolul 67, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins:(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate care îndeplinesc atribuțiile prevăzute de lege pentru birourile electorale pentru votul prin corespondență, locțiitorii acestora și membrii care îndeplinesc atribuțiile ce revin operatorilor de calculator primesc pentru fiecare zi de activitate o indemnizație de 380 lei, iar ceilalți membri primesc pentru fiecare zi de activitate o indemnizație de 190 de lei.(2^2) Fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în vederea participării la procesul electoral ale președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, ale locțiitorilor acestora, precum și ale membrilor birourilor electorale pentru secțiile de votare din străinătate desemnați sau propuși de către șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, în limitele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul IILegea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. La articolul 23, alineatele (5) și (7) vor avea următorul cuprins:(5) Începând cu a cincisprezecea zi din perioada electorală până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Ministerul Afacerilor Externe comunică Autorității Electorale Permanente, în mod eșalonat, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate prevăzute la alin. (1)-(4), de îndată ce acestea sunt finalizate.(...)(7) În termen de cel mult 3 zile de la data fiecărei comunicări prevăzute la alin. (5), Autoritatea Electorală Permanentă aprobă, prin hotărâre, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate. În cel mult 3 zile de la data ultimei comunicări, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoștință publică lista finală a sediilor secțiilor de votare din străinătate.2. La articolul 110, alineatul (9) va avea următorul cuprins:(9) În sensul prezentei legi, prin centru de votare din țară se înțelege imobilul din țară unde funcționează cel puțin două secții de votare. + Articolul IIIÎn situația organizării unui al doilea tur pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate poate stabili ca în cazurile în care buletinele de vot nu pot fi transmise în termen util înaintea primei zile a votării în străinătate, buletinele de vot ce vor fi folosite în secțiile de votare din străinătate respective să fie tipărite prin grija misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, conform procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central. + Articolul IV(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, în continuarea operațiunilor de înregistrare a alegătorilor prin corespondență în contextul alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 15 septembrie 2019, alegătorii se pot înregistra ca alegători prin corespondență, în condițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare.(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 15 septembrie 2019, în continuarea operațiunilor de înregistrare a alegătorilor din străinătate în contextul alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, alegătorii se pot înregistra ca alegători din străinătate în condițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul VPrin derogare de la art. 110 alin. (8) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă desemnează în fiecare comună, oraș, municipiu și sector al municipiului București, pe lângă operatorii de calculator repartizați pe secții de votare, un număr de operatori de calculator egal cu 20% din numărul secțiilor de votare din comuna, orașul, municipiul sau sectorul municipiului București respectiv. + Articolul VI(1) La alegerile pentru Președintele României din anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, asigură funcționarea în sediul Biroului Electoral Central a unei infrastructuri informatice care are următoarele atribuții:a) funcționarea aplicației de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării; b) stocarea în timp real a duplicatelor bazelor de date generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, precum și a logurilor mașinilor pe care rulează acesta, pentru facilitarea analizei și transparenței acestora. (2) Infrastructura informatică prevăzută de alin. (1) cuprinde servere, sisteme de stocare a datelor, echipamente de comunicații și de securitate, precum și licențe și aplicații informatice, asigurate, instalate și configurate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, conform cerințelor operaționale ale Autorității Electorale Permanente.(3) Aplicația de centralizare a proceselor-verbale și Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal pot fi accesate pentru vizualizarea în timp real a datelor, din sediul Biroului Electoral Central, de către reprezentanții Biroului Electoral Central și cei ai Autorității Electorale Permanente, pe baza drepturilor de acces stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central.(4) Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură asistența și suportul tehnic pentru funcționarea echipamentelor și aplicațiilor informatice prevăzute de alin. (2).(5) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, asigură aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, precum și echipamentele informatice necesare centralizării rezultatelor votării de către Biroul Electoral Central. Acestea vor funcționa în cadrul infrastructurii informatice prevăzute de alin. (1), cu asigurarea redundanței în centrul de date al Serviciului de Telecomunicații Speciale.(6) Formațiunile politice care participă la alegeri, precum și candidații independenți pot desemna experți în tehnologia informației cu drept de acces la infrastructura informatică prevăzută de alin. (1), în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central. + Articolul VIIReprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
p. Ministrul afacerilor externe,
Monica-Dorina Gheorghiță,
secretar de stat
Președintele Autorității Electorale Permanente,
Constantin-Florin Mitulețu-Buică
Ministrul finanțelor publice,
Eugen Orlando TeodoroviciBucurești, 12 septembrie 2019.Nr. 64.-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari