DECIZIA nr. 291 din 7 mai 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 678 din 14 august 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila - judecător
    Bianca Drăghici - magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, excepție ridicată de Mircea Manolache în Dosarul nr. 980/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.938D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, întrucât autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci dorește modificarea textului de lege în sensul includerii unor reglementări care să îi permită încadrarea în funcția de grefier.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin încheierea din 23 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 980/120/2017, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. Excepția a fost ridicată de Mircea Manolache, într-o cauză având ca obiect plata unor drepturi bănești.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că din conținutul dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 567/2004 reiese faptul că o persoană cu studii superioare juridice este încadrată ca grefier cu studii superioare, în timp ce o persoană cu studii superioare economice este încadrată ca grefier cu studii medii, așa încât cel puțin teza a doua a alin. (2) este neconstituțională, fiind încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.6. Se apreciază că, prin această normă, persoanele care au absolvit studii superioare de altă specialitate decât cea juridică sunt discriminate față de persoanele care au absolvit studii superioare juridice, norma neavând la bază principiul egalității cetățenilor, ci, dimpotrivă, promovând discriminări, așa încât grefierii absolvenți de studii superioare altele decât cele juridice nu sunt egali în fața legii.7. Se consideră că încadrarea grefierilor cu studii superioare de altă specialitate decât cea juridică ca grefieri cu studii medii conduce la o salarizare diferențiată a acestora, mult inferioară față de salarizarea grefierilor cu studii superioare juridice, în condiții identice privind vechimea în muncă și în condițiile în care prin fișa postului pentru grefieri se prevăd aceleași atribuții, atât pentru cei cu studii medii, cât și pentru cei cu studii superioare. Totodată, se afirmă că funcția de grefier este o funcție de execuție, nefiind necesare studii de specialitate juridică.8. În continuare, se menționează dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din această ordonanță, potrivit cărora principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea dreptului la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.9. Se apreciază că teza a doua a alin. (2) al art. 33 din Legea nr. 567/2004 nu urmărește un scop legitim câtă vreme, din punctul de vedere al salarizării unei persoane, nu se ține cont de nivelul studiilor acesteia, fiind asimilat un absolvent de studii superioare economice unui absolvent de studii liceale.10. În final, se susține că sunt întrunite condițiile existenței unei discriminări, în sensul arătat atât în doctrină și legislație, cât și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Astfel, se apreciază că există persoane aflate în poziții comparabile - grefierii de ședință au aceleași atribuții indiferent de nivelul studiilor; există un tratament juridic diferit - salarizarea diferită a celor două categorii de grefieri, prin luarea în considerare pentru grefierii cu studii superioare juridice a coeficienților de ierarhizare mai mari prevăzuți de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; și tratamentul juridic diferit nu este justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a scopului nu sunt adecvate și necesare, în condițiile în care dispozițiile Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești nu fac nicio distincție în privința studiilor absolvite și a atribuțiilor stabilite pentru grefierii din cadrul instanțelor judecătorești.11. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază că dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 nu conțin prevederi discriminatorii, având în vedere că stabilirea condițiilor de acces într-o anumită funcție este o problemă de legiferare, iar salarizarea diferită a unor persoane aflate în situații juridice diferite nu încalcă principiile consacrate de art. 16 din Constituție.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.13. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituțională nu poate analiza critici de neconstituționalitate ce urmăresc, în realitate, modificări legislative ale textelor legale în vigoare și care conțin propuneri de lege ferenda. Controlul de constituționalitate semnifică verificarea conformității dispozițiilor de lege criticate cu normele și principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidențierea unui raport de contrarietate dintre acestea, și nu modificarea sau completarea textelor legale atacate în funcție de aprecierea subiectivă a autorului excepției.14. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 sunt constituționale, având în vedere că instituirea, prin textul de lege criticat, a unei asemenea încadrări este o opțiune a legiuitorului ce se circumscrie scopului legii, și anume acela de a asigura buna desfășurare a activității instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, în care un rol important îl joacă competența personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin, ținând cont de faptul că, în înfăptuirea actului de justiție, munca acestei categorii de personal constituie un sprijin pentru judecători și procurori.15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „La numirea în funcția de grefier, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) și (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării.“18. Curtea reține că dispozițiile alin. (1) lit. e), (3) și (4) ale art. 33 din Legea nr. 567/2004, la care fac trimitere normele criticate, prevăd că:(1) Poate fi numită în funcția de grefier persoana care îndeplinește următoarele condiții: [...]e) are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoștințe de operare pe calculator sau de dactilografiere; [...](3) Pentru numirea în funcția de grefier statistician, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.(4) Pentru numirea în funcția de grefier documentarist, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau filologice ori studii medii.“19. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Legea nr. 567/2004 reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și al personalului de specialitate criminalistică și al personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. Totodată, legea prevede că, în înfăptuirea actului de justiție, munca personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești constituie un sprijin pentru judecători și procurori, competența acestei categorii de personal și îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfășurare a întregii activități a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.21. Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, potrivit art. 3 alin. (2) și (3) din Legea nr. 567/2004, este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT, iar Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.22. Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, poate fi numită în funcția de grefier persoana care are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație; cunoaște limba română; este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcției; are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoștințe de operare pe calculator sau de dactilografiere și este absolventă a Școlii Naționale de Grefieri.23. Curtea reține că alin. (2) al art. 33 din Legea nr. 567/2004, supus controlului de constituționalitate, prevede că la numirea în funcția de grefier, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), referitoare la studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoștințe de operare pe calculator sau de dactilografiere, este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii, iar persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) și (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punctul de vedere al încadrării.24. Curtea observă că pentru numirea în funcția de grefier statistician este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice, potrivit art. 33 alin. (3) din lege. De asemenea, pentru numirea în funcția de grefier documentarist este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau filologice ori studii medii, potrivit art. 33 alin. (4) din lege.25. Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, poate fi numită în funcția de grefier arhivar sau grefier registrator persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d), respectiv are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație; cunoaște limba română și este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcției.26. Sintetizând criticile de neconstituționalitate formulate în cauză, Curtea reține că, în opinia autorului excepției, dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât legea prevede că o persoană cu studii superioare juridice este încadrată ca grefier cu studii superioare, în timp ce o persoană cu studii superioare economice este încadrată ca grefier cu studii medii.27. Din ansamblul cadrului normativ în materie, Curtea observă că statutul grefierilor cu studii superioare juridice este reglementat diferit față de cel al celorlalte categorii de grefieri. Astfel, potrivit art. 21 din Legea nr. 567/2004, formarea inițială a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se desfășoară diferit, pentru grefierii cu studii superioare juridice durata cursurilor este de 6 luni și constă în pregătirea teoretică și stagiu practic, iar pentru grefierii cu studii superioare de altă specialitate și grefierii cu studii medii durata cursurilor este de un an și include pregătire teoretică și stagiu practic. În ceea ce privește promovarea în funcții de conducere a grefierilor se observă că, potrivit art. 45 din Legea nr. 567/2004, criteriul vechimii în funcție este diferit, în cazul grefierilor cu studii superioare juridice este necesară o vechime de minimum 6 luni în funcția de grefier, iar pentru restul categoriilor de grefieri este necesară o vechime de minimum 3 ani în această funcție.28. De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 70 din Legea nr. 567/2004, grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfășoară această activitate. Ca atare, grefierii cu studii superioare juridice au vocație să participe la concursuri pentru ocuparea oricărei funcții juridice pentru care se cere vechime în specialitate juridică.29. Față de cele anterior expuse, Curtea reține că instituirea, prin dispozițiile de lege criticate, a unor criterii referitoare la natura studiilor absolvite pentru numirea în funcția de grefier reprezintă opțiunea legiuitorului, opțiune ce se circumscrie scopului legii enunțat în art. 2 alin. (1), respectiv buna desfășurare a întregii activități a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, în care un rol important îl joacă competența personalului auxiliar de specialitate.30. Așadar, persoanele care optează pentru exercitarea unor profesii sau meserii și pentru încadrarea în funcții pentru care reglementările legale cer studii de specialitate se află într-o situație diferită față de celelalte categorii de salariați cărora nu li se cer aceste studii în momentul încadrării în funcție, ceea ce justifică, în mod obiectiv și rezonabil, tratamentul juridic diferit.31. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, grefierii cu studii superioare juridice nu sunt în aceeași situație juridică cu celelalte categorii de grefieri, așa încât tratamentul juridic aplicabil este diferit, ceea ce nu contravine art. 16 din Constituție.32. Având în vedere toate aceste argumente, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile constituționale care consacră principiul egalității în drepturi.33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea Manolache în Dosarul nr. 980/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 mai 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Bianca Drăghici
    ----