PLAN NAȚIONAL din 3 aprilie 2019de acțiune în domeniul eficienței energetice IV
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 273 bis din 10 aprilie 2019
Notă
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 203 din 3 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 10 aprilie 2019 Al IV-lea PNAEE a fost întocmit de un consultant independent contractat de Ministerul Energiei, pe baza informațiilor publice, precum și pe baza informațiilor relevante privind consumul energetic, economii de energie, planuri de investiții ș.a., furnizate în perioada august - noiembrie 2017 de către următoarele ministere/entități care implementează măsuri de eficiență: Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene*1), Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ANRE și Departamentul de eficiență energetică din cadrul ANRE, precum și operatori economici și asociații ale acestora. *1) Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene a fost reorganizat în anul 2018 prin înființarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Ministerului Fondurilor Europene + CUPRINS1. INTRODUCERE2. Privire Generală privind Țintele Naționale privind Energia și Economiile Realizate2.1. Introducere2.2. Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficiență energetică2.3. Cel de al IV-lea Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-20202.3.1. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie2.3.2. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de energie - art. 7 din Directiva 2012/27/UE3. Politici și Măsuri de Implementare a Directivei 2012/27/UE3.1. Măsuri orizontale3.1.1. Scheme de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsuri alternative3.1.2. Audituri energetice și sisteme de gestionare a energiei3.1.2.1. Audituri energetice3.1.2.2. Management energetic3.1.2.3. Monitorizarea rezultatelor obținute în activitatea de audit energetic și management energetic3.1.3. Contorizarea și facturarea3.1.4. Programe de informare a consumatorilor și de pregătire profesională3.1.5. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare3.1.6. Servicii energetice3.1.7. Economiile rezultate de la măsurile orizontale3.1.8. Finanțarea măsurilor orizontale3.2. Măsuri de Eficiență Energetică în Clădiri3.2.1. Introducere3.2.2. Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficiența energetică în clădiri rezidențiale3.2.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale3.3. Măsuri de eficiență energetică în clădirile organismelor publice3.3.1. Clădiri guvernamentale3.3.2. Clădiri ale altor organisme publice3.3.3. Achiziții realizate de organismele publice3.3.4. Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental și la alte organisme publice3.3.5. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică la organismele publice3.4. Inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente3.4.1. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în industrie3.4.2. Economii rezultate de măsurile în industrie3.4.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în industrie3.5. Măsuri de eficiență energetică în sectorul construcții3.5.1. Introducere3.5.2. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în sectorul construcții3.5.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul construcții3.6. Măsuri de eficiență energetică în transport3.6.1. Introducere3.6.2. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în transport3.6.2.1. Transportul feroviar3.6.2.2. Transport naval3.6.2.3. Transport aerian3.6.2.4. Transport rutier3.6.2.5. Transport urban al populației3.6.3. Economii rezultate de măsurile în transport3.6.4. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în transport3.7. Măsuri de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire3.7.1. Realizarea serviciilor de încălzire și răcire3.7.2. Evaluare cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente3.7.3. Alte măsuri cu referire la eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire3.7.4. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire3.8. Măsuri de eficiență energetică în agricultură și silvicultură3.8.1. Introducere3.8.2. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în agricultură3.8.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul agricultură3.9. Transformarea, transportul, distribuția energiei și răspunsul cererii de energie3.9.1. Criteriile de eficiență energetică în tarifele de rețea și reglementări3.9.1.1. Energie electrică3.9.1.2. Gaze naturale3.9.1.3. Energie termică3.9.2. Ușurarea și promovarea răspunsului cererii3.9.2.1. Energie Electrică3.9.2.2. Gaze naturale3.9.3. Eficiența energetică în proiectarea și funcționarea rețelei3.9.3.1. Eficiența energetică în proiectarea Rețelelor Electrice de Transport3.9.3.2. Eficiența energetică în funcționarea Rețelelor Electrice de Transport3.9.3.3. Eficiența energetică în proiectarea Rețelelor Electrice de Distribuție (RED)3.9.3.4. Eficiența energetică în funcționarea Rețelelor Electrice de Distribuție3.9.3.5. Eficiența energetică în funcționarea Sistemului Național de Transport a Gazelor Naturale3.9.3.6. Eficiența energetică în funcționarea la SNGN Romgaz SA3.9.3.7. Economii realizate de la toate măsurile privind furnizarea energiei prin rețele de transport și distribuție3.9.3.8. Finanțarea măsurilor privind furnizarea energieiBIBLIOGRAFIE Anexa A Anexa B Anexa C + TABELE Tabel 1.1. Evoluția PIB în perioada 2005 - 2015 Tabel 1.2. Evoluția structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%] Tabel 1.3. Evoluția contribuției diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%] Tabel 1.4. Evoluția consumului intern de energie primară [mii tep] Tabel 1.5. Evoluția structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 Tabel 1.6. Evoluția producției de energie primară [mii tep] Tabel 1.7. Dependența de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern Tabel 1.8. Evoluția consumului de energie în perioada 2005 - 2015 [mii tep] Tabel 1.9. Evoluția indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 - 2015 Tabel 1.10. Evoluția producției de energie electrică [GWh] Tabel 1.11. Producția națională de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015 Tabel 1.12. Capacitățile electrice și termice de cogenerare instalate în anul 2015 Tabel 1.13. Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015 Tabel 1.14. Producția de energie electrică și economia de energie primară obținute prin cogenerare de înaltă eficiență în perioada 2007-2015 Tabel 1.15. Consumul final de energie electrică [GWh] Tabel 1.16. Evoluția indicatorilor referitor la energia electrică în perioada 2005-2015 Tabel 2.1. Proiecția Produsului Intern Brut Tabel 2.2. Prognoza consumului intern de energie primară și a consumului final energetic [mii tep] Tabel 2.3. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep] Tabel 2.4. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 2.5. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep] Tabel 2.6. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep] Tabel 3.1. Situația elaborării auditurilor energetice în perioada 2010-2016 Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice Tabel 3.3. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate Tabel 3.4. Situația proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016 Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016 Tabel 3.6. Consumul de energie în sectoarele rezidențial și servicii în anul 2015 Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 mp și de peste 250 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administrației publice locale Tabel 3.11. Proiecte de eficiență energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 și 2016 Tabel 3.13. Proiecte de eficiență energetică în industrie finanțat de FREE Tabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015 Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep] Tabel 3.16. Evoluția parcursului mărfurilor în perioada 2007 - 2015 [1000 mil.tone- km] Tabel 3.17. Parcursul pasagerilor în transportul interurban și internațional în perioada 2007 - 2015 Tabel 3.18. Evoluția parcului auto în perioada 1990 - 2015 [mii buc.] Tabel 3.19. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016 Tabel 3.20. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016 Tabel 3.21. Indicatori de eficiență pentru transportul aerian în perioada 2011-2016 Tabel 3.22. Reînnoirea parcului de autovehicule în anul 2016 Tabel 3.23. Transportul public local de pasageri Tabel 3.24. Transport public local de pasageri pe tipuri de vehicule de transport Tabel 3.25. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.26. Economiile de energie în perioada 2017-2020 Tabel 3.27. Evoluția producției de energie termică în perioada 2010-2015 [tep] Tabel 3.28. Evoluția consumului final de energie termică, total și pe principalele activități economice și sociale în perioada 2010-2015 [tep] Tabel 3.29. Evoluția consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice Tabel 3.30. Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2014-2016 Tabel 3.31. Proiecte de eficiență energetică pentru alimentarea centralizată cu energie termică finanțat de FREE Tabel 3.32. Consumul de energie în sectorul agricultură în anul 2015 [tep] Tabel 3.33. Evoluția parcului de tractoare și mașini agricole principale din agricultură în perioada 2010-2015 Tabel 3.34. Exploatații agricole cu efective de porci și păsări și efectivele pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate Tabel 3.35. Evoluția veniturilor și a costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice precum și investițiile planificate și realizate Tabel 3.36. Tarifele de distribuție aplicate de la 1 ianuarie în perioada 2008-2016 [lei/MWh, termeni nominali] Tabel 3.37. Evoluția CPT în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice în perioada 2007-2016 Tabel 3.38. Situația costurilor recunoscute cu CPT în veniturile liniarizate ale operatorilor de distribuție a energiei electrice concesionari aferente fiecărui an al perioadei 2014-2016 (lei termeni nominali ai fiecărui an) Tabel 3.39. Evoluția structurii consumului alimentat în piața cu amănuntul Tabel 3.40. Economii de energie la stațiile electrice Brazi Vest 400/220/110 kV, Domnești 400/110 , Fundeni 220/110 kV Tabel 3.41. Valorile procentuale ale CPT realizate în 2016 Tabel 3.42. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.43. Economiile de energie în perioada 2017-2020 Tabel 3.44. Evoluția consumului propriu tehnologic în perioada 2013-2016 Tabel 3.45. Program de măsuri și investiții concrete pentru introducerea în cadrul infrastructurii rețelei a unor îmbunătățiri ale eficienței energetice în următorii 5 ani (2017-2021) Tabel 3.46. Economiile de energie realizate în perioada 2014-2016 Tabel 3.47. Economii de energie din transportul de gaze naturale în perioada 2015-2016 Tabel 3.48. Programul anual de măsuri de creștere a eficienței energetice în perioada 2017-2020 Tabel 3.49. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.50. Economiile de energie în perioada 2017-2020 + FIGURI Figura 1.1. Comparații internaționale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015 Figura 1.2. Comparații internaționale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015 Figura 1.3. Comparații internaționale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015 Figura 1.4. Schimbarea relativă a intensității energetice a României și UE-28 (%), în perioada 2000-2015 Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016 Figura 3.2. Evoluția autorizărilor auditorilor energetici și a operatorilor economici care au realizat audituri energetice Figura 3.3. Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă Figura 3.4. Grad deservire SACET pentru localitățile care dispun de serviciile de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014 Figura 3.5. Evoluția tarifului de transport în perioada 2008-2016 Figura 3.6. Evoluția tarifelor medii de distribuție a energiei electrice perioada 2012-2017 la clienților finali Figura 3.7. Evoluția tarifului de distribuție pentru E.ON Distribuție SA Figura 3.8. Evoluția tarifului de distribuție pentru Distrigaz Sud Rețele SRL Figura 3.9. Evoluția lunară a volumelor tranzacționate pe componentele pieței angro comparativ cu consumul intern Figura 3.10. Evoluția numărului clienților alimentați în regim concurențial și a energiei electrice furnizate acestora Figura 3.11. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mici și casnici Figura 3.12. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mari Figura 3.13. Rata de schimbare la Consumatori necasnici foarte mari Figura 3.14. Proiectele de dezvoltare RET + ABREVIERI AP - Axa prioritară ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei ANRSC - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice BERD - Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare BIRD - Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare CC-CPE - Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică CE - Consiliul Europei CNP - Comisia Națională de Prognoză CPT - Consum Propriu Tehnologic DDE - Directiva nr. 2012/27/UE privind eficiența energetică DEE - Departament Eficiență Energetică EE - Eficiența Energetică EDS - Directiva Servicii Energetice ENTSO-E - Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport a Energiei Electrice ESCO - Companie de servicii energetice (Energy service Companies) EU ETS - Schema de Comercializare a Emisiilor a Uniunii Europene FC - Fond de Coeziune FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR - Fond European de Dezvoltare Regională FMI - Fondul Monetar Internațional FREE - Fondul Român pentru Eficiența Energiei FSI - Fonduri Structurale și de Investiții Europene GES - Gaze cu efect de seră HG - Hotarâre de Guvern IT - Înaltă Tensiune IMM - Întreprindere Mici și Mijlocii INS - Institutul Național de Statistică ITI - Investiții Teritoriale Integrate JT - Joasa Tensiune LED - Diodă (Light emitting diode) MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MDRT- Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ME - Ministerul Energiei MMSC - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice MT - Medie Tensiune OIF - Organizații de Îmbunătățiri funciare OG - Ordonanța Guvernului Opcom - Operatorul Pieței de energie electrică OS - Obiectiv specific OSD - Operatorul Sistemelor de Distribuție a Gazelor Naturale OT - Obiectiv tematic OUG - Ordonanță de urgență a Guvernului României P - Priorități PAED - Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă PC-OTC - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere dublă continuă PCC - Piața Contractelor Concurențiale PCCB - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale PCCB-LE- Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale prin licitație extinsă PCCB-NC - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere continuă PCSU - Piața Centralizată pentru Serviciu Universal PE - Piața de Echilibrare de Energie Electrică PFA - Persoană fizică autorizată PI - Piața Intră Zilnică de Energie Electrică POIM - Program Operațional Infrastructura Mare POR - Program Operațional Regional PZU - Piața pentru Ziua Următoare PES - Economia de energie primară (Primary Energy Saving) PIB - Produs Intern Brut PJ - peta Joule PNAEE - Planul Național de Acțiune pentru Eficiența Energetică PNR - Planul Național de Reformă RD - Rețele electrice și conducte de gaze naturale de distribuție RT - Rețele electrice și conducte de gaze naturale de transport RED - Rețele electrice de distribuție RET - Rețele electrice de transport SACET - Serviciu de alimentare centralizată cu energie termină SD - Sistem de Distribuție a Gazelor Naturale SEE - Spațiu Economic European SMI - Sistem de măsurare inteligent SEN - Sistem Electroenergetic Național STS - Servicii Tehnologice de Sistem SUERD - Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării TA - Turbină cu abur TG - Turbină cu gaze tep - tone echivalent petrol UE - Uniunea Europeană VAB - Valoarea Adăugată Brută Mențiune: Înțelesul unor termeni și expresii se va interpreta conform definițiilor cuprinse în Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare sau altor acte normative primare aferente legislației în domeniul eficienței energetice.1. INTRODUCERE După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, Guvernul Român a aprobat Programele Naționale de Reformă 2007 - 2010, 2011 - 2013, 2014 - 2017, 2017 - 2020, care au stabilit și stabilesc prioritățile de dezvoltare ale țării, ținând seama de liniile directoare ale Uniunii Europene, urmărind reducerea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Dezvoltarea economico-socială a României este strâns legată de dezvoltarea economico-socială globală și de cea a Uniunii Europene, având loc într-un mediu internațional deosebit de complex. Energia este un factor strategic în politica globală, o componentă vitală pentru dezvoltarea economică și pentru progresul societății în ansamblu. Politica României în domeniul energiei până în anul 2020 se bazează pe obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene: durabilitate, competitivitate, siguranță în alimentare. Măsurile privind eficiența energetică au un rol critic în garantarea realizării la cele mai mici costuri a obiectivelor stabilite prin Pachetul Energie - Schimbări Climatice, contribuind în mare măsură la obiectivele privind durabilitatea și competitivitatea în Uniunea Europeană. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul României a urmărit realizarea de economii de energie primară aprobând prin Hotărâri de Guvern următoarele strategii și programe: ● Strategia națională în domeniul eficienței energetice aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 163/12.02.2004 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul eficienței energetice, elaborată în contextul negocierilor de aderare; ● Strategia națională privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/03.06.2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate; ● Programul Național "Termoficare 2006 - 2020 căldură și confort" aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006- 2009 calitate și eficiență" și înființarea Unității de management al proiectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 - 2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020; ● Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. După aderarea României la Uniunea Europeană a fost aprobat Primul Plan Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE, 2007 - 2010). În cadrul acestui plan, România și-a asumat angajamentul să reducă consumul de energie finală în sectoarele sub incidența Directivei de Servicii Energetice (EDS) cu 1,5% anual în perioada 2008-2016, față de media înregistrată în perioada 2001-2005 și a adoptat ca țintă intermediară reducerea consumului cu 940 mii tep (ceea ce corespundea unui procent de 4,5% din media consumului de energie finală pe perioada 2001 - 2005) pentru 2010. Conform acelor ținte ritmul mediu anual de scădere a consumului de energie finală în perioada 2008 - 2016 urma să fie de 1,5%, cu 50% mai mare decât valoarea minimă impusă de Directiva nr. 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie - 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei nr. 93/76/CEE a Consiliului. La elaborarea celui de-al doilea PNAEE s-a evidențiat că valoarea totală a economiilor de energie finală realizate în anul 2010 a fost de 2.223 mii tep ceea ce reprezenta 79% din valoarea țintă asumată de 2800 mii tep pentru anul 2016. În aceste condiții era de așteptat să se depășească în anul 2016 valoarea țintă asumată. În cadrul celui de-al doilea PNAEE s-a stabilit ținta națională privind economiile de energie primara la nivelul anului 2020. Principalele măsuri avute în vedere pentru creșterea eficienței energetice vizau: ● Aplicarea schemei de ajutor de stat aferentă cogenerării de înaltă eficiență; ● Intensificarea campaniilor de informare a populației și mediului de afaceri; ● Continuarea programului "Termoficare 2006 - 2020 căldură și confort"; ● Obligativitatea certificatului de performanță energetică, începând cu anul 2010 pentru locuințele unifamiliale și apartamentele din blocurile de locuințe existente care sunt vândute sau închiriate; ● Continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe; ● Continuarea atestării auditorilor energetici atât pentru clădiri cât și pentru activitățile industriale; ● Modernizarea transportului feroviar de călători și marfă și a transportului cu metroul; ● Aplicarea de către autoritățile publice centrale și locale a art. 7 al O.G. nr. 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie; ● Extinderea Programului național de eficiență energetică (reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice și eficientizarea iluminatului public) pentru perioada 2011 - 2015. În conformitate cu datele Eurostat și cu situația energetică a celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene, în anul 2015 consumul final energetic pe locuitor al României a fost de 1,102 tep/locuitor, fiind de 1,93 ori mai mic decât media UE-28. România are cel mai mic consum final energetic pe locuitor dintre statele Uniunii Europene (figura 1.1.).
Figura 1.1. Comparații internaționale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015
(Sursa: Eurostat) Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară în România a fost apropiată față de media UE-28 (de 1,02 mai mare față de media UE-28) (figura 1.2.).
Figura 1.2. Comparații internaționale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015
(Sursa: Eurostat) Din comparațiile internaționale privind intensitatea energiei primare, în anul 2015 (figura 1.3.) rezultă că intensitatea energiei primare a României de 0,227 tep/1000 Euro, identică cu cea a Poloniei, a fost de 1,89 ori mai mare decât valoarea acestui indicator pentru media UE-28. Cu toate că eficiența energetică a crescut în perioada 2000-2015, România este printre primele patru-cinci țări ce trebuie să își reducă intensitatea energiei primare.
Figura 1.3. Comparații internaționale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015
(Sursa: Eurostat) Scăderea relativă a intensității energetice a României în perioada 2000 - 2015 (figura 1.4.) a fost de 48,7%, datorită atât restructurării economiei românești, cât și a aplicării Planurilor Naționale de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice(PNAEE) I, II și III. Dacă se analizează schimbarea relativă a intensității energetice a României comparativ cu cea înregistrată în UE-28 (figura 1.4.) se remarcă eforturile României pentru utilizarea eficientă a resurselor energetice, ritmul de reducere a acestui indicator fiind mult mai mare.
Figura 1.4. Schimbarea relativă a intensității energetice a României și UE-28 (%), în perioada 2000 - 2015
(Sursa: Eurostat) Din analiza evoluției Produsului Intern Brut (PIB) în perioada 2005 - 2015 se constată că economia României a avut în perioada 2005 - 2008 o evoluție pozitivă, a fost în recesiune în perioada 2009-2010 și a ieșit din recesiune din 2011, atingând în 2015 un ritm de creștere a PIB de 3,9% (tabelul 1.1.). Tabel 1.1. Evoluția PIB în perioada 2005 - 2015
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) Evoluția pozitivă a economiei românești în perioada 2000 - 2008 a condus la creșterea de 3,56 ori a produsului intern brut pe locuitor, valoarea acestui indicator scăzând în perioada 2009- 2010 și crescând după 2011 atingând valoarea de 8071,8 Euro/locuitor în 2015, ceea ce înseamnă că România trebuie să realizeze progrese importante în dezvoltarea economica pentru a se asigura convergența la nivelul mediu al Uniunii Europene (28947,7 Euro/locuitor la nivelul anului 2015). Ajustarea structurală a economiei din România în perioada 2005-2015 a determinat ca în anul 2015 industria, agricultura și construcțiile să contribuie cu 38,4% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) față de 45,0% cât era contribuția acestora în 2005. Se remarcă o tendință de creștere relativ continuă până în anul 2007 a contribuției sectorului servicii în defavoarea celorlalte ramuri economice, urmată de o scădere până în anul 2011. În perioada 2012 - 2015 serviciile au crescut mult, ajungând în anul 2015 să reprezinte 61,6% din VAB. În tabelul 1.2. se prezintă evoluția VAB pe sectoare de activitate în perioada 2000-2015. Se remarcă că în perioada de creștere economica 2000-2007 sectorul industrie și agricultura și-au redus contribuția la VAB în detrimentul sectoarelor construcții și servicii. Aceste tendințe nu s-au menținut în perioada de criză. Tabel 1.2. Evoluția structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%]
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) Evoluția diferitelor ramuri industriale ale României depinde de dezvoltarea economică în ansamblul țării, precum și de politicile adoptate în domeniu în cadrul UE, dar și de contextul socio-economic la nivel mondial. În tabelul 1.3. se prezintă evoluția contribuției diferitelor ramuri ale industriei la crearea Valorii Adăugate Brute (VAB), în perioada 2005-2014 constatându-se faptul că industria prelucrătoare deține ponderea importantă, media pentru această perioadă fiind de 82%. Contribuții importante la formarea VAB ca valori medii pentru perioada 2005 - 2014 au industria alimentară, fabricarea băuturilor și produselor din tutun (aproximativ 26%), industria mijloacelor de transport (aproximativ 12%), industria energetică (aproximativ 11%) și industria metalurgică (aproximativ 10%). Tabel 1.3. Evoluția contribuției diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%]
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) Evoluția economico-socială a României în perioada crizei economico-financiare și după aceasta a influențat consumul de energie și structura acestuia. În tabelul 1.4. se prezintă evoluția consumului intern de energie primară în perioada 2007-2015 și structura acestuia. Evoluția pozitivă a economiei în perioada 2000-2008 a determinat o creștere a consumului intern de energie primară. În perioada 2000 - 2008, PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 62%, dar consumul intern de energie primară a crescut doar cu 9%. Rezultă astfel că s-a reușit decuplarea creșterii economice de creșterea consumului de energie. În perioada 2009-2010 de recesiune, consumul intern de energie primară s-a redus cu circa 14% și în perioada 2011-2012 de ieșire din recesiune acest consum a crescut 2,3% și apoi a început să scadă astfel încât în anul 2015 a atins valoarea de 31844 mii tep ceea ce reprezintă 74% din ținta României în anul 2020. Tabel 1.4. Evoluția consumului intern de energie primară [mii tep]
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Din tabelul 1.5. se remarcă schimbarea structurii consumului de resurse de energie primară în perioada 2005-2015. Gazele naturale continuă să aibă ponderea cea mai mare, urmate de petrol și cărbune Tabel 1.5. Evoluția structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 (%)
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Datorită rezervelor limitate de resurse de energie primară, în România producția internă de energie a rămas practic constantă la valoarea de circa 26 milioane tep. Fără aportul surselor regenerabile de energie această valoare va scădea treptat în următorii ani. Evoluția producției interne de energie primară în perioada 2005 - 2015 este prezentată în tabelul 1.6. rezultând următoarele concluzii: ● Ponderea principală în producția internă de energie primară o au gazele naturale. Producția de gaze naturale a cunoscut însă o scădere treptată până în anul 2013, urmată de o creștere în perioada 2013 - 2015, ponderea acesteia în total fiind de 33,6% în anul 2015; ● Producția de țiței a scăzut, de asemenea, ajungând la o pondere în total producție de numai 14,8% în anul 2015. Astfel țițeiul a devenit al treilea purtător de energie în producția de energie în România, pe locul doi fiind cărbunele; ● Combustibilii fosili (cărbune, țiței, gaze naturale) păstrează o pondere majoritară (66,2% în anul 2015) în producția de energie primară; ● Lemnele de foc și deșeurile agricole dețin o pondere importantă în producția internă de energie. Acest lucru reliefează importanța dezvoltării tehnologiilor moderne de obținere și utilizare a biomasei pentru producerea de energie (preponderent termică). Tabel 1.6. Evoluția producției de energie primară [mii tep]
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Având în vedere costurile ridicate de valorificare a surselor regenerabile este puțin probabil ca pe termen mediu creșterea consumului intern de energie primară și scăderea producției interne să poată fi acoperită integral din surse regenerabile, ceea ce va conduce la creșterea importurilor. Pentru a satisface necesarul de consum, România a importat cantități relativ importante de energie (11333 mii tep în anul 2015). Preponderent a importat petrol și produse petroliere (86%), dar și cărbune (9%), energie electrică și gaze naturale în cantități mici. În ceea ce privește evoluția exportului de energie primară, produsele petroliere au crescut ca pondere ajungând în anul 2015 să reprezinte 81% din total export de energie primară, energia electrică reprezentând 16%. Importurile de energie primară depășesc de aproape 2 ori exporturile, România fiind importator net. Dependența de importurile de energie primară (tabelul 1.7.) a crescut continuu în perioada 2005-2007 atingând un maxim de 31,9% în 2007, anul premergător declanșării crizei economice. În anii 2009-2015 dependența de importuri a scăzut treptat, ajungând la 17,4% în anul 2015 prin scăderea activităților economice ca urmare a recesiunii și a măsurilor adoptate prin PNAEE I și II. Tabel 1.7. Dependența de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Perspectivele privind evidențierea de noi rezerve probabile și posibile sunt condiționate de investițiile ce se vor face în domeniul explorării geologice de producătorii autohtoni și de companiile străine ce activează pe teritoriul României, precum și de gradul de reușită al sondelor de explorare, în sensul evidențierii de noi zăcăminte. Este de așteptat ca, prin identificarea de noi zăcăminte și prin implementarea de noi tehnologii de explorare - cercetare - exploatare, situația resurselor și a rezervelor să se manifeste în timp în sensul creșterii acestora. Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de țiței și gaze naturale se pot majora prin implementarea de noi tehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcăminte și prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adâncime și a zonelor off - shore din platforma continentală a Mării Negre.În tabelul 1.8. se prezintă evoluția consumului intern de energie primară și a consumului final energetic în perioada 2005-2015. Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară a crescut în anul 2008 față de anul 2005 ca urmare a îmbunătățirii eficientei energetice. Se remarcă și în perioada 2007-2015 o creștere a ponderii consumului final energetic în consumul intern de energie primară, fiind în anul 2015 de 68,8%. Această creștere este parțial datorită îmbunătățirii eficienței energetice și parțial datorită schimbărilor structurale în economia națională. Tabel 1.8. Evoluția consumului de energie în perioada 2005 - 2015 [mii tep]
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) În perioada 2007 - 2008 PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,5%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 1,6% și consumul final energetic cu 1,4%. Rezultă astfel că s-a reușit decuplarea creșterii economice de creșterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2015 PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,7%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 10,7% și consumul final energetic a scăzut cu 3,8%. În perioada 2005 - 2015 s-au înregistrat modificări în structura consumului final energetic. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 40,04% în anul 2005 la 27,67% în anul 2015. Ponderea consumului în sectorul rezidențial a crescut de la 31,96% în 2005, la 33,74% în anul 2015, depășind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 17,37% în anul 2005 la 25,53% în anul 2015. De asemenea se remarcă o creștere a ponderii consumului în sectorul servicii de la 8,42% în anul 2008 la 9,22% în anul 2015. Dacă se analizează evoluția principalilor indicatori macroeconomici ai consumului de energie (tabelul 1.9.) se constată faptul că, valoarea consumului intern de energie primară pe locuitor, care crescuse în perioada 2005 - 2008 cu un ritm mediu anual de circa 2,82% atingând valoarea de 1,931 tep, a scăzut până la valoarea de 1,607 tep în 2015, ceea ce reprezintă circa 50% din valoarea medie a UE-28 (3,201 tep/locuitor în anul 2015). Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2005-2015 cu 53% atât datorită măsurilor adoptate pentru creșterea eficienței energetice, cât și a restructurării ce a avut loc în perioada de criză. Având în vedere nivelul intensității energetice al economiei românești, se impune continuarea cu politici și măsuri pentru creșterea eficienței energetice care să asigure dezvoltarea durabilă. Tabel 1.9. Evoluția indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 - 2015
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) În tabelul 1.10. se prezintă evoluția producției de energie electrică din România în perioada 2007 - 2015, precum și structura de producție. Se remarcă creșterea producției de energie electrică în centrale electrice eoliene ca urmare a realizării Planului Național de Acțiune privind Sursele de Energii Regenerabile. Tabel 1.10. Evoluția producției de energie electrică [GWh]
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României - colecții) Pe baza datelor de exploatare transmise de producători au fost evaluate conform H.G. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare: ● producțiile de energie electrică și termică în cogenerare ale fiecărui producător de energie deținător de unități de cogenerare, pe baza metodei de calcul prevăzută în Anexa II din Directiva nr. 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei nr. 92/42/CEE; ● capacitățile (electrice/termice) de cogenerare; ● cantitățile de combustibil; ● cantitățile de energie produsă în cogenerare de înaltă eficiență și economiile de energie primară obținute prin utilizarea cogenerării, determinate conform Anexei III din Directiva nr. 2004/8/CE (tabelul 1.11.). Se remarcă tendința de creștere a producției de energie electrică până în anul 2011 și de energie termică până în anul 2012 a auto-producătorilor pentru consumul industrial, însă ponderea acesteia rămâne scăzută. Tabel 1.11. Producția națională de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015
(Sursa: Rapoarte ANRE din perioada 2007-2015) În anul 2015 erau instalate capacitățile electrice și termice de cogenerare prezentate în tabelul 1.12. în funcție de tehnologii. Din acest tabel rezultă că la sfârșitul anului 2015 capacitatea electrică instalată a unităților de cogenerare din Sistemul Electroenergetic Național (SEN) era de 4321 MWe. Mai mult de 70% dintre capacitățile instalate au peste 25 de ani vechime, iar circa jumătate au peste 35 ani vechime. Majoritatea capacităților sunt supradimensionate și în proporție de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană. Tabel 1.12. Capacitățile electrice și termice de cogenerare instalate în anul 2015
(Sursa : Raport ANRE) În tabelul 1.13. se prezintă cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015. Tabel 1.13. Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015
(Sursa: Raport ANRE) Prin utilizarea cogenerării de înaltă eficiență a rezultat producția de energie electrică și economiile de energie primară prezentate în tabelul 1.14. pentru perioada 2007- 2015. Economia de energie primară din tabel (PES- Primary Energy Savings) este determinată față de producerea separată a energiei. Tabel 1.14. Producția de energie electrică și economia de energie primară obținute prin cogenerare de înaltă eficiență în perioada 2007-2015
(Sursa: Raport ANRE) Din aprilie 2011 a intrat în efectivitate schema de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerării pe bazate pe cererea de energie termică utilă. Evoluția consumului final de energie electrică în perioada 2005 - 2015 este prezentată în tabelul 1.15. rezultând următoarele: Tabel 1.15. Consumul final de energie electrică [GWh]
(Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României - colecții) ● Consumul final de energie electrică a crescut, de la 38858 GWh în anul 2005 la 41775 GWh în anul 2008 (7,5%), scăzând la 37605 GWh în anul 2009 de criză și a crescut până la 43027 GWh (circa 14%) în 2015; ● Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (69,1% în anul 2005, 52,6% în anul 2008 și 46,7% în anul 2015). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%; ● Creșterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 4000 GWh (10,3%) în anul 2005 la aproape 8407 GWh (19,5%) în anul 2015; ● A crescut de asemenea valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 9234 GWh (25%) în anul 2005 la 12095 GWh (28%) în anul 2015; ● Ponderea consumului final de energie electrică în agricultura și silvicultura în total consum final a fost practic constantă (1,3%) în perioada 2007-2009 și apoi a început să crească atingând valoarea de 2,1% în 2015. În tabelul 1.16. se prezintă evoluția consumului final de energie electrică pe locuitor și intensitatea energiei electrice finale în perioada 2005-2015. Se remarcă tendința de creștere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de 2171 kWh în anul 2015, care este de circa 2,6 ori mai mic decât valoarea medie a UE - 28 în anul 2015 (5390 kWh/loc). Tabel 1.16. Evoluția indicatorilor referitor la energia electrice în perioada 2005-2015
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României, Anuarul Statistic al României - colecții) Ponderea consumului de energie electrică în consumul final de energie a avut tendința să crească în perioada 2005 - 2015. Totuși această pondere, cât și consumul redus pe cap de locuitor, arată încă nivelul redus de penetrare a energiei electrice în activitățile sociale și economice. Evoluția intensității energiei electrice finale în perioada 2005 - 2015 arată necesitatea continuării măsurilor de creștere a eficienței energetice.2. Privire Generală privind Țintele Naționale privind Energia și Economiile Realizate2.1. Introducere Ținta națională privind eficiența energetică este în concordanță cu Directiva nr. 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor nr. 2009/125/CE și nr. 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor nr. 2004/8/CE și nr. 2006/32/CE, directiva publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012. România a transpus această directivă prin adoptarea de către Parlament la 18 iulie 2014 a Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică. La 19 iulie 2016 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 160/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică. Ținta națională indicativă pentru eficiența energetică a fost stabilită cu respectarea cerințelor articolului 3 al Directivei nr. 2012/27/UE. Prin Hotărârea Guvernului nr. 122/2015 pentru aprobarea Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice a fost aprobată versiunea 2014.2.2. Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficiență energetică România și-a stabilit ca obiectiv indicativ pentru anul 2020 reducerea cu 19% a consumului intern de energie primară, prognozat în scenariul de referință prin modelul PRIMES 2007, realizându-se o economie de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020, raportat la consumul intern de energie primară prognozat pentru anul 2020, de 52,99 milioane tep. Astfel, ținta națională de consum intern de energie primară pentru anul 2020 cerută de art. 3, alin. (1) al Directivei de Eficiență Energetică este de 42,99 milioane tep. Realizarea acestei ținte conduce la un consum final energetic de 30,32 milioane tep. Având în vedere aceste valori se pune accent atât pe reducerea consumului final energetic, cât și pe realizarea de economii de energie în sectorul de energie (transformare, transport și distribuție). Așa cum rezultă din tabelul 1.8., consumul intern de energie primară din România a crescut de la 37,868 milioane tep în anul 2005 la 39,799 milioane tep în anul 2008 cu un ritm mediu anual de 1,66% și a scăzut până la 31,844 milioane tep în anul 2015, cu un ritm mediu anual de 3,22%. Această valoare din 2015 este mult inferioară (circa 74%) obiectivului de reducere a consumului intern de energie primară de 42,99 milioane tep în 2020. Consumul final energetic din România a atins o valoare maximă de 25,312 milioane tep în anul 2006 și apoi a scăzut până la valoarea de 21,896 milioane tep în 2015 cu un ritm mediu anual de 1,62%. Această valoare din 2015 este mult inferioară (circa 72,2%) obiectivului de reducere a consumului final energetic de 30320 mii tep în 2020. Restructurarea economică realizată, precum și măsurile de creștere a eficienței energetice aplicate conform primului, celui de al doilea și al treilea PNAEE au determinat reducerea consumului intern de energie primară și a celui final energetic. Comisia Națională de Prognoză a prezentat în aprilie 2017 Proiecția Principalilor Indicatori Macroeconomici pe perioada 2017-2020 pentru Programul de Convergență. Rata de creștere a PIB conform proiecțiilor Comisiei Naționale de Prognoză sunt prezentate în tabelul 2.1. Tabel 2.1. Proiecția Produsului Intern Brut
(Sursa: Comisia Națională de Prognoză) Comisia Națională de Prognoză a prezentat în mai 2017 Prognoza Echilibrului Energetic pe perioada 2017-2020 în corelare cu proiecția indicatorilor macroeconomici și țintele naționale ale României privind eficiența energetică, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea resurselor de energie regenerabile și altele asemenea. În tabelul 2.2. se prezintă prognozele privind consumul intern de energie primară și consumul final energetic pe perioada 2017-2020 indicate de Comisia Națională de Prognoză. Tabel 2.2. Prognoza consumului intern de energie primară și a consumului final energetic [mii tep]
(Sursa: Comisia Națională de Prognoză) Din datele Comisiei Naționale de Prognoză rezultă în perioada 2017-2020 o creștere a PIB de peste 5,2%, consumul intern de energie primară crește cu un ritm mediu anual de 2,16%, iar consumul final energetic crește cu un ritm mediu anual de 1,73%. Consumul intern de energie primară a României va fi în anul 2020 de circa 33,2 milioane tep reprezentând circa 77% din ținta națională de 42,99 milioane tep. Consumul final energetic al României va fi în anul 2020 de circa 25,0 milioane tep, reprezentând circa 82,4% din ținta națională de 30,32 milioane tep. Planul Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice (PNAEE III), elaborat în anul 2014, a fost completat cu măsuri de eficiență energetică în sectoare economice noi (construcții și agricultură) majorându-se și economiile prognozate în sectoarele rezidențial, transporturi și servicii, astfel încât să se respecte articolul 7 din Directiva nr. 2012/27/UE privind calculul economiilor de energie la consumatorul final și anume valoarea calculată conform alin. (2) să fie cel puțin 75% din valoarea calculată conform alin. (1). În tabelul 2.3. se prezintă PNAEE elaborat în anul 2014 cu completările precizate. Tabel 2.3. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep]
Economiile de energie pe perioada 2014-2016, prezentate în Rapoartele privind progresul înregistrat în îndeplinirea obligațiilor naționale privind eficiența energetică, transmis de Departamentul pentru Eficiență Energetică din ANRE (anii 2015, 2016, 2017) conform art. 3 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, sunt prezentate în tabelul 2.4. Tabel 2.4. Economiile de energie în perioada 2014-2016
Notă: *1) Având în vedere că agenții economici se află incluși în lista agenților economici cu un consum total mai mare de 1000 tep/an, raportările s-au făcut la "Audit energetic și management energetic"; *2) Conform precizărilor din capitolele precedente. Din examinarea datelor prezentate în raportările întocmite anual de către ANRE se constată că pentru un număr important de componente ale PNAEE III evaluarea economiilor de energie a fost dificilă deoarece nu există date raportate în acest sens. Astfel, nu au existat datele necesare pentru raportarea economiilor realizate prin aplicarea unor măsuri de creștere a eficienței energetice în sectorul transporturi (reînnoirea parcului de mașini, mobilitatea alternativă, modernizarea transportului public urban), sectorul servicii (achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență, reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă, reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spații comerciale și altele asemenea). În tabelul 2.4. sunt prezentate aceste economii realizate prin culegerea unor date care să permită estimarea indirectă a acestora prezentate în continuare la analiza fiecărui sector.2.3. Cel de al IV-lea Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 Cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 este structurat pe cele două componente: ● Economii de energie în sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport și distribuție; ● Economii de energie la consumatorul final (art. 7 al Directivei nr. 2012/27/UE). Cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 s-a întocmit pe baza informațiilor publice, precum și pe baza informațiilor solicitate relevante privind consumul energetic, economii de energie, planuri de investiții ș.a., de la următoarele ministere/entități care implementează măsuri de eficiență:– Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;– Ministerul Economiei:– Ministerul Transporturilor;– Ministerul Energiei;– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;– ANRE-DEE;– Operatori economici și asociații ale acestora.2.3.1. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie Din analiza rezultatelor pe perioada 2014-2016 rezultă că prin Planul Național de Investiții s-au obținut economii de energie importante atingându-se ținta stabilită pentru anul 2020 în PNAEE III. Același rezultat s-a obținut și prin promovarea cogenerării de înaltă eficiență. PNAEE IV 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie este prezentat în tabelul 2.5. având la bază: ● programele de investiții aprobate de ANRE pentru perioada 2017-2020 pentru transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale; ● promovarea cogenerării de înaltă eficiență; ● continuarea programului "Termoficare 2006-2016-Căldură și Confort". Tabel 2.5. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep]
Notă: *1) RD - rețele electrice și conducte de gaze naturale de distribuție; *2) RT - rețele electrice și conducte de gaze naturale de transport.2.3.2. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de energie - art. 7 din Directiva nr. 2012/27/UE Din analiza rezultatelor pe perioada 2014-2016 rezultă dificultatea de raportare a rezultatelor programelor de eficiență energetică realizate la toți consumatorii finali. Rezultatele raportate pe perioada 2014-2016 nu reflectă cu precizie economiile de energie realizate de consumatori cu toate că datele INS arată o decuplare între consumul de energie și indicatorii macroeconomici. PNAEE IV a fost realizat avându-se în vedere Programul de Guvernare 2017-2020, Programele Naționale de Reformă, Programul Național de Dezvoltare Rurală. PNAEE IV 2017-2020 pentru consumatorul final de energie este prezentat în tabelul 2.6. Pentru a se putea verifica aplicarea corectă a cerințelor art. 7 din Directiva nr. 2012/27/UE în acest tabel sunt prezentate și realizările 2014-2016. Tabel 2.6. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep]
Pentru atingerea țintei de 5511 mii tep conform articolului 7 din Directiva nr. 2012/27/UE s-a realizat o corecție a PNAEE III prin:– introducerea sectoarelor economice noi: ● Construcții cu economii de energie de 31.800 tep; ● Agricultura cu economii de energie de 49.000 tep;– Majorarea economiilor prognozate la sectoarele: ● Rezidențial cu circa 19,65%; ● Servicii cu circa 15,8%; ● Transporturi cu circa 6,2%. Pentru reducerea consumului final de energie se vor avea în vedere, printre altele, sisteme și instrumente de finanțare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potențiale de finanțare includ măsurile de eficiență energetică în clădiri publice, comerciale și rezidențiale, cum ar fi: cogenerarea de înaltă eficiență pentru procese de încălzire și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a clădirilor pentru eficiență energetică, sisteme informatice de auditare energetică, precum și dezvoltarea de competențe în domeniul eficienței energetice.3. Politici și Măsuri de Implementare a Directivei nr. 2012/27/UE3.1. Măsuri orizontale Îmbunătățirea eficienței energetice reprezintă unul din elementele prioritare ale strategiei energetice a României având în vedere contribuția majoră la realizarea siguranței în alimentarea consumatorilor, în asigurarea dezvoltării durabile și competitivității, la economisirea resurselor de energie și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Intensitatea energiei primare în România indică necesitatea adoptării unor măsuri în conformitate cu Directiva nr. 2012/27/UE maximizându-se performanțele politicilor existente și adoptându-se noi măsuri pentru viitor.3.1.1. Scheme de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsuri alternative În conformitate cu articolul 7, alin. (1) din Directiva nr. 2012/27/UE pentru atingerea obiectivului ar fi necesară obținerea unor economii de energie în fiecare an de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020 de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturor furnizorilor de energie calculat ca medie pe perioada de trei ani anterioară datei de 1 ianuarie 2013. Vânzările de energie ca volum, utilizate în transport pot fi excluse parțial sau integral din acest calcul. Având în vedere consumul final energetic prezentat în tabelul 1.10., pentru perioada 2010 - 2012 rezultă următoarele consumuri medii: ● Consumul final energetic - 22752 mii tep ● Consumul final energetic pentru transport - 5257 mii tep ● Consumul final energetic fără transport - 17495 mii tep. Rezultă că economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020 pentru atingerea țintei angajate ar trebui să fie de 7347,9 mii tep. România a adoptat pentru calculul economiei de energie preconizată a fi realizată în perioada de obligație de șapte ani (1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020) la consumatorul final utilizarea metodologiei prezentate în art. 7 alin. (2) lit. (a) și parțial lit. (c) (conform precizărilor din Anexa A). Prin aplicarea acestei metodologii prezentată în Anexa A a rezultat ca economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020, impusă conform metodologiei, este de 5511 mii tep. Această valoare reprezintă 75% din valoarea economiei de energie calculată în conformitate cu art. 7, alin. (1) din Directiva nr. 2012/27/UE, respectându-se cerințele art. 7, alin. (3). Așa cum s-a precizat la elaborarea PNAEE III (pentru perioada 2014 - 2020), în urma analizei efectuate în cadrul grupului de lucru interinstituțional, constituit din entitățile cu atribuții în implementarea măsurilor de eficiență energetică a rezultat că nu este oportună introducerea unei scheme de obligații, conform prevederilor articolului 7 din Directiva nr. 2012/27/UE. Cu ocazia revizuirii PNAEE III s-a analizat oportunitatea introducerii unei scheme de obligații conform prevederilor articolului 7 din Directiva nr. 2012/27/UE și a rezultat că nu se întrunesc condițiile necesare pentru ca astfel de scheme să poată fi aplicate cu respectarea cerințelor de certificare a economiilor de energie realizate și cu justificarea economică a condițiilor impuse. În PNAEE III s-au adoptat măsuri de politică energetică "alternative" având ca suport financiar surse proprii, împrumuturi bancare, fonduri europene, granturi. Principalele surse de finanțare a proiectelor de creștere a eficienței energetice se pot grupa pe trei direcții:– Surse de finanțare interne (fonduri din bugetele proprii);– Soluții de finanțare nerambursabile (fonduri naționale, fonduri europene, programe finanțate de Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European, granturi și altele asemenea);– Surse de finanțare externe (atrase). Ministerul Fondurilor Europene are în vedere realizarea în perioada 2014-2020 a obiectivelor tematice legate de creșterea eficienței energetice din cadrul următoarelor programe: ● Programul Operațional Infrastructura Mare; ● Programul Operațional Regional. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Național pentru Reforma și cu Recomandările Specifice de Țară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon, prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi, precum și prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a resurselor. Prioritățile de finanțare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel național: Infrastructură și Resursele. POIM finanțează activități din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,62 mld. Euro, din care: ● 6,93 mld. Euro Fond de Coeziune ● 2,28 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională ● 2,41 mld. Euro Cofinanțare În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare (AP). Fiecare AP are obiective specifice (O.S) În continuare se prezintă AP și OS care asigură acțiuni ce conduc la creșterea eficienței energetice
+
AP6 - Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon Suma alocată - 197329787 Euro Obiectivele specifice sunt:6.1. Creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal) În cadrul OS 6.1 se acționează pentru: ● Realizarea și/sau modernizarea capacităților de producție a energiei electrice și/sau termice din biomasă și biogaz; ● Realizarea și modernizarea capacităților de producție a energiei termice pe baza de energie geotermală; ● Sprijinirea investițiilor în extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice, în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile, în condiții de siguranță a funcționării SEN.6.2. Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali. În cadrul OS 6.2 se acționează pentru implementarea unor sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la consumatorii industriali.6.3. Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuințelor. În cadrul OS 6.3 se acționează pentru Implementarea distribuției inteligente într-o zonă omogenă de consumatori casnici de energie electrică (proiecte demonstrative la nivelul regiunilor acoperite de operatorii de distribuție concesionari).6.4. Creșterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă eficiență În cadrul OS 6.4 se acționează pentru: ● Realizarea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficiență (maximum 8 MWe) pe gaz natural și biomasă la nivelul întreprinderilor; ● Realizarea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficiență care utilizează gaze reziduale provenite din procese industriale la nivelul întreprinderilor.
+
Axa Prioritară 7 - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate Suma alocată - 249478723 Euro Obiective specifice sunt:7.1. Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și distribuție a energiei termice în orașele selectate. În cadrul OS 7.1 se acționează pentru: ● Modernizarea/extinderea rețelelor termice primare și secundare din sistemele de alimentare cu energie termică, inclusiv a punctelor termice; extinderea rețelei de transport și distribuție va fi finanțabilă doar în contextul în care rețeaua existentă a fost reabilitată, iar extinderea este justificată pentru a accentua sustenabilitatea sistemului; ● Achiziționarea/modernizarea echipamentelor necesare bunei funcționări a sistemelor de pompare a agentului termic; ● Implementarea de Sisteme de Management (măsurare, control și automatizare a SACET).7.2. Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București În cadrul OS 7.2 se acționează pentru: ● Optimizarea/reabilitarea/extinderea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice prin redimensionarea acestora, corespunzător debitelor de agent termic vehiculate, în strânsă corelare cu programele de reabilitare termică a clădirilor și efectelor de reducere a consumului de energie termică; ● Zonarea și reconfigurarea (trasee și lungimi) a rețelelor de transport și distribuție al agentului termic; ● Implementarea soluției de realizare a rețelei cu conducte preizolate (sau similar), dotate cu sistem de detectare, semnalizare și localizare a pierderilor, în scopul reducerii acestora; ● Reabilitarea/reconfigurarea platformelor de vane, a racordurilor și a elementelor constructive; ● Finalizarea Sistemului Centralizat de Monitorizare (SCADA).
+
AP 8 - Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale Suma alocată - 68.026.595 Euro Obiectivele specifice sunt:8.1. Creșterea capacității Sistemului Energetic Național pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile. În cadrul OS 8.1 se acționează pentru realizarea și/sau modernizarea rețelelor electrice de transport (linii electrice aeriene și stații).8.2. Creșterea gradului de interconectare a Sistemului Național de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine În cadrul OS 8.2 se acționează pentru dezvoltarea/modernizarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale (construcția unor noi conducte) și îmbunătățirea parametrilor de funcționare a interconectărilor cu sistemele de transport ale statelor vecine. Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operațional Regional 2007-2013 și unul dintre programele prin care România poate accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020. Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme. POR 2014-2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Aceste obiective sunt traduse în 14 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,38 miliarde Euro, din care 6,86 miliarde de Euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția națională. Aceste axe prioritare sunt: ● AP 1: Promovarea transferului tehnologic. ● AP 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). ● AP 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. ● AP 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile ● AP 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. ● AP 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională. ● AP 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. ● AP 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale. ● AP 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban ● AP 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale. ● AP 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară. ● AP 13: Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii ● AP 14: Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență ● AP 15: Inițiativa pentru IMM-uri În continuare se prezintă AP care, prin activitățile ce se vor întreprinde, contribuie la creșterea economiilor de energie. Aceste AP sunt: AP 2 - Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Suma alocată - 1152,56 milioane EURO Tipuri de activități ce se finanțează sunt: construcția/modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi tehnologii crearea/modernizare/extinderea incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente. AP 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon Suma alocată - 1727,51 milioane Euro Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt: ● eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora ● eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora ● investiții în iluminatul public ● măsuri pentru transport urban (căi de rulare/piste de bicicliști/achiziție mijloace de transport ecologice/electrice și altele asemenea) A 4 - Dezvoltare urbană durabilă Suma alocată - 1386,86 mil Euro Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:– măsuri pentru transport urban (căi de rulare/piste de bicicliști/achiziție mijloace de transport ecologice/electrice și altele asemenea)– investiții în clădiri destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale și recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază (construcție/reabilitare/modernizare), inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice– construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaționale antepreșcolare și preșcolare (creșe/grădinițe)– construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaționale pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții (licee tehnologice și școli profesionale) AP 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală Suma alocată - 1042,41 milioane Euro Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt: ● reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu rețeaua TEN T, ● construcția/reabilitarea/modernizarea șoselelor de centura cu statut de drum județean aflate pe traseul drumului județean respectiv. AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Suma alocată - 68.026.595 Euro Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt: ● reabilitarea/modernizarea/dotarea cu echipamente a spitalelor județene de urgență; ● reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unități de primiri urgențe); ● construirea/reabilitarea/modernizarea/dotarea centrelor comunitare de intervenție integrată; ● reabilitarea/modernizarea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componență rezidențială construcție/reabilitare de locuințe de tip familial, apartamente de tip familial, locuințe protejate și altele asemenea AP 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban Suma alocată - 88,65 milioane Euro Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt: construirea/reabilitarea/modernizarea locuințelor sociale. AP 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale Suma alocată - 352,19 milioane Euro. Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt: ● construcția/reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educaționale antepreșcolare (creșe), preșcolare (grădinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I-VIII); ● reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii școlilor profesionale, liceelor tehnologice; ● reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaționale universitare. AP 13 Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii Suma alocată: 235,29 milioane Euro Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:– investiții (construcție/reabilitare/modernizare/extindere) în clădiri destinate utilizării publice pentru servicii sociale de zi, educative, culturale și recreative, locuințe sociale cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice. Ministerul Fondurilor Europene are rolul de coordonator al implementării și gestionării Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI). Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR) este programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru dezvoltarea economico - socială a spațiului rural din România. Programul Național de Dezvoltare Rurală finanțat din FEADR pentru perioada 2014-2020 are următoarele obiective strategice (OS): ● OS1 Restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole (P2+P3); ● OS2 Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice (P4+P5); ● OS3 Diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale (P6). Îndeplinirea obiectivelor strategice se va realiza prin cele 6 priorități (P) de dezvoltare rurală: ● P1 Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale; ● P2 Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative și a gestionării durabile a pădurilor; ● P3 Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură; ● P4 Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură; ● P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și reziliența la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic; ● P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltare economică în zonele rurale. PNDR a adoptat 16 măsuri de dezvoltare rurală care trebuie implementate dispunându-se de fonduri de 9,473 miliarde Euro (8,128 mld FEADR și 1,345 mld contribuție națională) Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR se finanțează următoarele categorii de intervenție dispunându-se de fonduri în valoare de 2,751 miliarde Euro (FEADR și contribuție națională): ● Înființarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării și producție de energie din surse regenerabile - doar ca o componentă secundară în cadrul proiectelor de investiții la nivel de fermă-facilități de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul lanțurilor scurte și altele asemenea); ● Investiții în procesare și comercializare, inclusiv în eficiență energetică (susținută secundar la nivelul unui proiect de procesare), marketing, depozitare, condiționare, adaptare la standarde și altele asemenea; ● Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, și întinerirea generațiilor de fermieri. Ca surse de finanțare externe sunt considerate împrumuturile de la bănci și de la (BERD și Bănci locale sau de la Fonduri cu destinații speciale). Fondul Român pentru Eficiența Energiei, organism de interes public, cu personalitate juridică independent și autonom din punct de vedere financiar s-a înființat în anul 2001 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român pentru Eficiența Energiei publicată în Monitorul Oficial nr. 644 Partea I din 15 octombrie. Obiectul principal de activitate este de gestionare a resurselor financiare primite de România de la Fondul Global de Mediu prin Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în baza acordului încheiat între BIRD și România, precum și de a finanța proiecte de investiții pentru creșterea eficientei utilizării energiei în România, conform priorităților stabilite prin programele anuale de eficiență energetică, aprobate de Guvern. Aceasta O.U.G a fost aprobată prin Legea nr. 287 din 2002 publicată în Monitorul Oficial nr. 344 Partea I din 23 mai 2002. Scopul Fondului Român pentru Eficiența Energiei este de a avea un efect demonstrativ, prin implementarea cu succes a acestui program GEF/BIRD de eficiență energetică, și de a crește interesul sectorului bancar cu privire la susținerea investițiilor în domeniul eficienței energetice în România. Principalele competențe și atribuții ale Fondului Român pentru Eficiența Energiei sunt: ● finanțarea proiectelor de investiții care îndeplinesc cerințele impuse de criteriile de evaluare și de selecție; ● utilizarea unui set de criterii de evaluare și a unor proceduri de operare în conformitate cu standardele internaționale acceptate pentru selecția, identificarea, evaluarea, selecționarea și finanțarea proiectelor de creștere a eficienței energetice; ● acordarea de asistență tehnică societăților comerciale și instituțiilor publice de interes național și local, care înaintează Fondului spre analiza și aprobare a finanțării, propuneri de proiecte de eficiență energetică, care respectă criteriile de eligibilitate specifice; ● promovarea și difuzarea către potențialii beneficiari a informațiilor privind propria activitate, precum și a celor referitoare la proiectele considerate eligibile de către Fondul Român pentru Eficiența Energiei și pe care acesta le poate finanța. Instrumentele folosite de Fondul Român pentru Eficiența Energiei în atragerea de potențiali clienți pentru alocarea de resurse financiare destinate realizării proiectelor de creștere a eficienței energetice sunt: ● finanțarea proiectelor de eficiență energetică și de valorificare a surselor regenerabile de energie pentru acoperirea consumului propriu (prin acordarea de împrumuturi în condiții comerciale competitive și avantajoase); ● criterii transparente de evaluare și selecție (publicate prin intermediul site-ului www.free.org.ro); ● proceduri operaționale conform standardelor internaționale din domeniu (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare). ● informarea și sensibilizarea (prin intermediul site-ului www.free.org.ro și a revistelor de specialitate sau a volumelor publicate în urma conferințelor implicând participarea reprezentanților Fondului), ● comunicarea și diseminare (prin intermediul media, presei, congreselor, conferințelor, seminarelor, atelierelor de lucru și întâlnirilor bilaterale), ● asistență tehnică (prin contacte bilaterale cu clienții eligibili). Fondul Român pentru Eficiența Energiei finanțează cu prioritate următoarele proiecte:– La companii private și public-private: ● modernizarea proceselor tehnologice (de la instalații și echipamente cu nivel înalt de eficiență energetică); ● extinderea recuperării și utilizarea resurselor secundare de energie; ● integrarea resurselor regenerabile de energie în procese tehnologice; ● promovarea cogenerării de dimensiuni mici și medii și a trigenerării; ● utilizarea surselor regenerabile în scopuri industriale;– La municipalități: ● reabilitarea termică a clădirilor publice; ● reabilitarea sistemelor locale de alimentare cu căldură; ● utilizarea surselor regenerabile de energie pentru producerea de căldură; ● contorizarea contoare pentru căldură, sisteme termostatice și altele asemenea; ● iluminat public în clădiri și în exterior; ● promovarea cogenerării de dimensiuni mici și medii; ● managementul energiei în clădiri administrative, ● modernizarea sistemelor de alimentare cu apă. Fiind complementar unor actori tradiționali din sectorul bancar din România, interesați în susținerea programelor de investiții din diferite sectoare economice, Fondul este puternic motivat de a își crea propria nișă de finanțare atrăgându-și potențialii beneficiari și ajutându-i pe aceștia să elimine obstacolele întâlnite în finanțarea proiectelor de eficiență energetică, prin servicii profesionale orientate către client. În prezent, Fondul Român pentru Eficiența Energiei are încheiate contracte de finanțare în valoare totală de 20,385 milioane dolari SUA. BERD asigură facilități de finanțare a proiectelor de eficiență energetică prin intermediul a 4 bănci locale - BRD, BIR, Banca Transilvania și CEC Bank. Rezultă existența fondurilor care urmăresc utilizarea eficientă a resurselor.3.1.2. Audituri energetice și sisteme de gestionare a energiei3.1.2.1. Audituri energetice Auditurile energetice și managementul energiei la operatorii economici se realizează în conformitate cu art. 9 din Legea nr. 121/2014. Prevederile stipulate de articolul 9 impun obligația realizării auditului energetic o dată la patru ani pentru toți consumatorii de energie, cu excepția IMM-urilor. Potrivit Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aprobat prin Decizia ANRE-DEE nr. 2794/2014, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul ANRE-DEE până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Conținutul și modul de întocmire al raportului sunt prezentate în Anexa nr. 12 la Regulamentul din actul normativ amintit mai sus. Numărul de agenți economici care au realizat audituri energetice în perioada 2010 - 2016 în conformitate cu rapoartele de activitate primite de ANRE-DEE este prezent în tabelul 3.1. Tabel 3.1. Situația elaborării auditurilor energetice în perioada 2010 - 2016
(Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016) Din tabelul 3.1. se remarcă o ușoară scădere a numărului de operatori economici care au elaborat audituri energetice în anul 2016. Explicația constă în aceea că potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 121/2014 periodicitatea la care se efectuează auditurile energetice este de 4 ani astfel încât operatorii care au efectuat audituri energetice în anul 2015 au obligația realizării următorului audit energetic în anul 2019. În figura 3.1. se prezintă pentru anul 2016 repartizarea auditurilor energetice pe sectoare de activitate. Din această figură rezultă că cele mai multe audituri energetice au fost realizate în domeniul serviciilor, industria prelucrătoare și industria alimentară. De remarcat faptul că în anul 2016 au fost efectuate 4 audituri energetice în domeniul administrației publice și unul la o unitate de învățământ. Întrucât prevederile art. 9 din Legea nr. 121/2014 se aplică și consumatorilor care până la data intrării în vigoare a legii nu aveau obligația realizării auditului energetic, se constată conformarea cu prevederile legii mai sus aminte a categoriei consumatorilor de energie sub 200 tep. Operatorii economici din acest segment își desfășoară cu precădere activitatea în domeniul serviciilor: consultanță, IT, comunicații, comerț, finanțe, depozitare, societăți de asigurare-reasigurare, media.
Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016
(Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016) Economiile de energie estimate a fi obținute în urma implementării măsurilor de eficiență energetică recomandate de către auditorii energetici în anul 2016 au fost repartizate pe următoarele tipuri de audituri energetice: ● audituri termoenergetice; ● audituri electroenergetice; ● audituri complexe. Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice
(Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016) Din datele din tabelul 3.2. rezultă că majoritatea auditurilor energetice efectuate în anul 2016 au fost audituri complexe prin care se obțin și cele mai multe economii de energie. În prima jumătate a anului 2016, până la publicarea în Monitorul Oficial nr. 562/26 iulie 2016 a Legii nr. 160/2016 privind modificarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică operatorii economici care au înregistrat anual un consum de energie mai mare de 1000 tone echivalent petrol au avut obligația de a realiza un audit energetic pe 100% contur de consum energetic ceea ce presupune realizarea unui audit energetic de tip complex. Economiile de energie estimate a fi obținute în urma implementării măsurilor de eficiență energetică recomandate de auditorii energetici, pe sectoare de activitate sunt prezentate în tabelul 3.3. pentru perioada 2014-2016. Se remarcă că cele mai multe economii de energie se pot obține în urma măsurilor de eficiență energetică recomandate în industriile cu consum mare de energie (industria materialelor de construcții, industria chimică și altele asemenea). Tabel 3.3. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate
* Notă: În industria prelucrătoare au fost incluse următoarele industrii: producția de componente electronice pentru industria auto, producția de anvelope, producția de butelii din sticlă, producția de articole ornamentale și decorative, fabricarea armamentului ș.a. (Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)3.1.2.2. Management energetic ANRE consideră că managementul energetic are ca principal obiectiv asigurarea unui consum al energiei judicios și eficient, în scopul maximizării profitului prin minimizarea costurilor energetice, mărind în acest mod competitivitatea pe piață a societății comerciale. Serviciile de management energetic prezintă o importanță majoră în cadrul unei societăți comerciale în monitorizarea consumurilor energetice și reducerea costurilor aferente acestora prin implementarea unui plan de îmbunătățire a eficienței energetice, ce conține măsuri de eficiență energetică care să conducă la economii de energie măsurabile și cu efecte vizibile în scăderea costurilor cu energia. Acest lucru este posibil fie prin angajarea unui manager energetic atestat de ANRE în cadrul societății respective, fie prin încheierea unui contract de management energetic cu o persoană fizică autorizată (PFA) atestată de către ANRE sau cu o societate prestatoare de servicii energetice, care are angajat cel puțin un manager energetic atestat de ANRE. Prin Decizia ANRE nr. 1033/22.06.2016 privind aprobarea clauzelor minime care trebuie introduse în contractele de prestări servicii de management energetic pentru operatorii economici și în contractele de prestări servicii de management energetic pentru autoritățile publice locale aplicabile societăților prestatoare de servicii energetice și persoanelor fizice autorizate urmărește să se asigure un management energetic de calitate, în conformitate cu cerințele din Legea nr. 121/2014 și termenele de raportare la ANRE. Astfel managerul energetic al unui operator economic are următoarele obligații: ● Gestionează sistemul de evidență și monitorizare a consumurilor energetice; ● Instruiește personalul de exploatare referitor la culegerea datelor de importanță deosebită; ● Colaborează cu structura responsabilă de aparatele de măsură și control din cadrul beneficiarului pentru stabilirea unui set minimal de date de importanță deosebită a căror corectitudine de măsurare se verifică permanent; ● Întocmește și transmite la ANRE până la data de 30 aprilie a fiecărui an, pentru consumurile înregistrate în anul anterior raportării, Declarația de consum total anual de energie și Chestionarul de analiză energetică conform modelului prevăzut în Decizia ANRE nr. 1765/2013 privind aprobarea machetelor pentru Declarația de consum total anual de energie și pentru Chestionarul de analiză energetică; ● Participă la întocmirea caietului de sarcini pentru realizarea auditului energetic; ● Participă la recepția lucrării de audit energetic; ● Coordonează elaborarea programului de măsuri de eficiență energetică. Propune măsuri fără cost, cu cost redus sau măsuri ce presupun investiții; ● Analizează stadiul de realizare al programului de măsuri de eficiență energetică și monitorizează implementarea măsurilor de eficiență energetică incluse în acesta; ● Transmite la ANRE până la data de 30 septembrie a anului în care a fost elaborat Programul de măsuri de eficiență energetică; ● Calculează și analizează indicatori specifici de eficiență energetică ai Beneficiarului; propune măsuri pentru îmbunătățirea acestor indicatori; ● Asistă conducerea executivă a Beneficiarului în analizele energetice organizate cu departamentele de producție pentru problemele energetice; ● Participă la procesele de achiziție a echipamentelor eficiente energetic și verifică încadrarea acestora în cerințele stabilite de Anexa nr. 1 la Legea nr. 121/2014, precum și de regulamentele europene de ecoproiectare; ● Întocmește rapoarte privind eficiența energetică solicitate de beneficiar. Aceste rapoarte pot să includă: analiza evoluției consumurilor de energie, evoluția consumurilor specifice, oportunitatea implementării unor măsuri/proiecte de eficiență energetică, achiziția unor echipamente eficiente energetic și altele asemenea); ● Acordă consultanță privind modul de aplicare a legislației și reglementărilor în vigoare privind eficiența energetică; ● Întocmește rapoartele sau informările pentru Departamentul pentru Eficiența Energetică din cadrul ANRE. Reprezintă Beneficiarul în relația cu ANRE; ● Participă la instruirile organizate de ANRE și informează conducerea beneficiarului despre problemele discutate în cadrul acestora. Managerul energetic pentru autorități locale are următoarele obligații: ● Coordonează colectarea de informații privind consumurile energetice de la toate entitățile din cadrul primăriei, inclusiv societățile comerciale la care Primăria are calitatea de acționar pentru crearea unei baze de date la nivelul localității; ● Participă la elaborarea programului de măsuri de eficiență energetică prin propunerea de măsuri fără cost, cu cost redus sau măsuri ce presupun investiții; ● Analizează programul de măsuri de eficiență energetică și monitorizează implementarea măsurilor de eficiență energetică incluse în acesta; ● Transmite la ANRE până la data de 30 septembrie a anului în care a fost elaborat Programul de măsuri de eficiență energetică; ● Calculează indicatorii de eficiență energetică conform Anexei la contract, care să permită evaluarea și compararea performanțelor energetice locale, cu valori de referință medii înregistrate la nivel național și/sau european; propune măsuri pentru îmbunătățirea acestor indicatori; ● Acordă consiliere pentru întocmirea caietelor de sarcini pentru achizițiile publice ale echipamentelor în vederea achiziției echipamentelor eficiente energetic și verifică încadrarea acestora în cerințele stabilite de Anexa nr. 1 la Legea nr. 121/2014, precum și de regulamentele europene de ecoproiectare; ● Întocmește rapoarte privind eficiența energetică solicitate de Beneficiar. Aceste rapoarte pot să includă: analiza evoluției consumurilor de energie, evoluția consumurilor specifice, oportunitatea implementării unor măsuri/proiecte de eficiență energetică, achiziția unor echipamente eficiente energetic și altele asemenea; ● Acordă consultanță privind modul de aplicare a legislației și reglementărilor în vigoare privind eficiența energetică; ● Întocmește rapoartele sau informările pentru Departamentul pentru Eficiență Energetică din cadrul ANRE. Reprezintă Beneficiarul în relația cu ANRE. Prin asigurarea unui management energetic eficient, operatorii economici beneficiază de: ● Creșterea eficienței energetice și reducerea consumurilor de energie, în scopul reducerii costurilor; ● Responsabilizarea diferitelor compartimente din cadrul societății pe probleme energetice specifice și realizarea unei bune comunicări între compartimente; ● Dezvoltarea și utilizarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice; ● Raportarea consumurilor și dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a consumurilor; ● Identificarea metodelor de reducere a costurilor printr-un termen scurt de recuperare a investițiilor; ● Asigurarea funcționării în parametrii optimi ai instalațiilor; ● Dezvoltarea interesului tuturor angajaților în utilizarea eficientă a energiei și educarea lor prin programe specifice de reducere a pierderilor de energie; ● Asigurarea siguranței în alimentare a instalațiilor energetice. ANRE a făcut evaluarea managementului energetic analizând mai multe programe de management energetic implementate în diferite sectoare de activitate și a constatat că: ● se pot obține economii de energie și bănești de 5-15%, în timp foarte scurt, cu costuri minime sau chiar fără costuri, doar prin aplicarea unui management energetic agresiv; ● se pot obține economii de energie și bănești de până la 30%, cu costuri mici și medii, cu o perioadă scurtă de amortizare; ● se pot obține economii de energie 50-70% prin realizarea unor investiții cu costuri mari ce implică aplicarea unor tehnologii și echipamente moderne perioadele de amortizare ajungând în aceste cazuri până la 5-6 ani. ANRE în procesul de atestare a managerilor energetici prin discuțiile purtate cu managerii energetici, a constatat că cel mai important lucru pentru asigurarea succesului implementării Programului de management energetic este implicarea managementului de vârf în realizarea programului. Fără această angajare, obiectivele programului nu vor putea fi atinse. Astfel, rolul managerului energetic în implicarea echipei manageriale la realizarea Programului este crucial deoarece trebuie să convingă echipa managerială de necesitatea implementării unui Program de management energetic. Cel mai bun mod de a convinge echipa managerială de necesitatea unui Program de management energetic este de a prezenta rezultate prin calcule de eficiență energetică și analiza Statistică a consumurilor și costurilor.3.1.2.3. Monitorizarea rezultatelor obținute în activitatea de audit energetic și management energetic În cadrul ANRE - DEE există direcția de monitorizare în domeniul eficienței energetice (DMEE), care monitorizează conformarea cu prevederile Legii nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare, principalele categorii de consumatori de energie: ● Operatori economici; ● Autorități publice locale. Având în vedere că în cursul anului 2015, platforma software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS) a fost extinsă prin componenta destinată monitorizării consumatorilor de energie, în cursul anului 2016 în cadrul DMEE s-a continuat activitatea de implementare a acestei platforme. Monitorizarea operatorilor economici a fost realizată pe baza Declarațiilor de consum total anual de energie și a Chestionarelor de analiză energetică completate de operatorii economici conform articolului 9, alin. (4) din Legea nr. 121/2014. În cursul anului 2015 au fost monitorizați 714 agenți economici cu consumuri mai mari de 1000 tep/an, din care: ● număr consumatori finali de energie peste 50000 tep/an - 4,9%; ● număr consumatori finali de energie între 5000 - 50000 tep/an - 25,9%; ● număr consumatori finali de energie între 1000 - 5000 tep/an - 69,2%. Managementul energetic la cei 714 consumatori finali de energie (inclusiv 52 sucursale, puncte de lucru) cu un consum anual de resurse energetice mai mare de 1000 tep/an este asigurat de 431 manageri energetici atestați de ANRE. Unii consumatori (313) au optat pentru externalizarea serviciului de management energetic fiind implicate un număr de 19 persoane fizice (PFA) și 40 societăți prestatoare de servicii energetice autorizate de ANRE. În acest context, gradul de acoperire cu management energetic atestat și autorizat a fost de 96,9%, cu următoarea structură: ● cu manageri energetici proprii atestați de ANRE - 379 consumatori (53,1%); ● cu PFA și societăți de servicii energetice - 313 consumatori (43,8%); ● fără management atestat - 22 consumatori (3,1%). A fost continuată colaborarea cu Registrul Național al Comerțului (RNC), fiind astfel actualizată baza de date deja existentă în cadrul DEE din ANRE. Astfel s-a ajuns la concluzia că este necesar să se atragă atenția unor operatori economici asupra obligațiilor pe care le au privind respectarea prevederilor din Legea nr. 121/2014. Drept urmare, au fost trimise 113 scrisori către operatori economici, prin care au fost prezentate în mod detaliat obligațiile reieșite din lege și, totodată, subliniată necesitatea respectării termenelor de raportare. Pentru reducerea cazurilor de neconformare, după apariția Legii nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare, au fost emise un număr de 125 scrisori de atenționare, către operatorii economici privind această bază legală și au fost emise un număr de 41 note de sesizare privind lipsa documentelor de raportare Direcției generale control pentru acțiuni de control în teritoriu și acordare de penalități. Monitorizarea a fost realizată și pe baza analizei programelor de îmbunătățire a eficienței energetice pe care operatorii economici au obligația să le întocmească conform articolului 9, alin. (1), lit. b), din Legea nr. 121/2014. Având în vedere că acești operatori au obligația de a trimite acest program care conține măsurile de eficiență energetică aplicate la nivelul anului anterior, până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, în cursul anului 2016, agenții economici monitorizați, sectoare de activitate, au raportat economie de energie de 156099 tep în creștere cu 1,11% față de anul 2015, când au fost raportate economii de energie de 141767 tep. Economia de energie în industrie a avut valoarea de 136127 tep. Luând în considerare că, proiectele de investiții raportate de consumatorii monitorizați au o durată medie de realizare de 3 ani, rezultă o valoare medie anuală de 45375 tep. Conform prevederilor articolului 9, alin. (13), lit. b) din Legea nr. 121/2014 autoritățile administrației publice locale au obligația de a numi un manager energetic pentru localități, atestat de către ANRE. Practica a arătat că foarte puține dintre primăriile localităților cu peste 20000 locuitori au personal de specialitate în domeniul managementului energetic. Ca urmare, soluția ar fi externalizarea acestui serviciu către societățile prestatoare de servicii energetice sau PFA. Lipsa de resurse financiare și în egală măsură lipsa unor sancțiuni pentru neîndeplinirea acestei obligații prevăzute în Legea nr. 121/2014 explică numărul redus de manageri energetici pentru localități care au aplicat până la această data în vederea atestării. Este de remarcat faptul că, unii agenți economici au înțeles beneficiile existenței unui management energetic serios la nivelul întreprinderii, fapt pentru care au trecut la implementarea standardului de calitate SRN ISO 50001 privind managementul energetic.3.1.3. Contorizarea și facturarea Prevederile Directivei nr. 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piață internă a energiei electrice au fost transpuse în Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, care la art. 66 intitulat "Sisteme de măsurare inteligentă", menționează: ● alin. (1) ANRE va evalua implementarea sistemelor de măsurare inteligentă din punctul de vedere al costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, al rentabilității, precum și al termenelor fezabile de implementare. ● alin. (2) În situația în care prin evaluarea prevăzută la alin. (1) se constată că implementarea sistemelor de măsurare inteligentă este avantajoasă pentru funcționarea pieței de energie, ANRE aprobă un calendar de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă, astfel încât circa 80% dintre clienți să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până în 2020". Pentru evaluarea costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, s-a realizat studiul "Contorizare Inteligentă în România" de către compania A.T. Kearney cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a stabilit fezabilitatea implementării contoarelor inteligente în sectorul energiei electrice datorită beneficiilor provenind din reducerea pierderilor din rețea și reducerea costurilor de exploatare la utilități. În conformitate cu studiul realizat de compania A.T. Kearney încălzirea centralizată este o piață extrem de sensibilă la variațiile de prețuri, spre deosebire de energia electrică și gazele naturale, unde cererea este mai stabilă. Această piață este în directă competiție cu alte forme de încălzire, precum încălzirea cu gaze, cu petrol sau surse regenerabile. Aceasta face aproape imposibilă orice formă de recuperare a costurilor prin tarife, iar orice creștere sensibilă a tarifelor va conduce la pierderea clienților de către companiile de încălzire centralizată. Mai mult, întârzierile privind plățile, subvențiile sau ajutoarele de stat guvernamentale pot conduce la o presiune suplimentară în echilibrul bugetar al companiilor de încălzire centralizată. Instalarea contoarelor inteligente de energie termică în fiecare apartament al clădirii va însemna o imensă investiție pentru orice companie, iar beneficiile nu vor compensa costurile. O soluție potențială pentru piața de energie termică, mult mai viabilă decât contorizarea inteligentă ar fi desfășurarea contorizării pasante. Punerea în practică a acesteia pentru blocurile de apartamente, unde energia termică este livrată în sistem centralizat, este așteptată să aducă beneficii majore comparativ cu situația actuală. În conformitate cu prevederile din Ordinul ANRE nr. 145/2014, privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) a energiei electrice, cu modificările ulterioare, ANRE a avizat în anul 2015, 18 proiecte pilot în valoare de 69639770 lei, pentru cei 8 operatori de distribuție a energiei electrice concesionari și în anul 2016, 22 proiecte pilot în valoare de 67855333 lei, incluzând un număr de 187693 consumatori pentru 6 operatori de distribuție a energiei electrice concesionari. Rezultatele monitorizării procesului de implementare au fost cuprinse în Rapoartele de analiză a stadiului realizării proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, prezentate Comitetului de reglementare. ANRE a analizat rezultatele acestora atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, urmărind și identificând problemele de natura tehnică generate de structura și gradul de tehnologizare a rețelelor de distribuție, precum și structura și nivelul costurilor de implementare, a beneficiilor estimate, cu scopul stabilirii condițiilor implementării pe scară largă a sistemelor de măsurare inteligentă în România. În tabelul 3.4. este prezentată situația proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă realizate în anii 2015 și 2016. Tabel 3.4. Situația proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016
(Sursa: Raport anual ANRE, 2016) Prin proiectele pilot au fost integrați în sisteme de măsurare inteligența aproximativ 270000 consumatori, din toate cele 8 zone de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice și au fost testate mai multe soluții tehnice implementate în zone urbane și în zone rurale, cu densități diferite ale consumului de energie electrică, în rețele electrice de joasă tensiune recent modernizate și în rețele electrice nemodernizate. Pe baza concluziilor evidențiate în procesul de monitorizare a primelor proiecte pilot, s-a apreciat ca fiind oportun și necesar ca în anul 2016 abordarea implementării SMI să rămână la faza de testare prin proiecte pilot, extinzându-se domeniul de aplicare pentru situația rețelelor electrice de distribuție neretehnologizate din zone rurale și urbane, având în vedere ca gradul de retehnologizare a rețelelor de joasă tensiune a rezultat ca fiind aproximativ 10%, conform informațiilor transmise de operatorii de distribuție. De asemenea, s-a apreciat că este necesară o perioadă de monitorizare de cel puțin 6 luni a proiectelor pilot realizate pentru obținerea unor date care să ofere premise elocvente pentru fundamentarea deciziilor referitoare la implementarea pe scară largă a SMI. Un alt aspect evidențiat a fost modul de abordare și rezultatele analizelor cost-beneficiu transmise de operatorii de distribuție care nu au permis realizarea unei analize comparative a rezultatelor și a rezultat necesitatea realizării unei analize cost beneficiu de către ANRE pentru toți operatorii de distribuție, prin intermediul unui consultant/audit de terță parte, în scopul evitării acuzațiilor de lipsa de transparență sau lipsă de obiectivitate. Prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 177/2018 privind aprobarea Condițiilor-cadru pentru realizarea calendarului de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național, s-a abrogat Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, cu modificările ulterioare, care a prevăzut pentru perioada 2014-2018 următoarele aspecte: ● Pentru anul 2016 se continuă monitorizarea proiectelor pilot realizate în anul 2015, astfel încât să se poată utiliza un set de informații relevante în analizele ulterioare; ● S-a stabilit realizarea, în anul 2016, de proiecte pilot în zone de rețele electrice de joasă tensiune neretehnologizate, prin care se va testa gradul de realizare a funcționalităților de bază ale sistemelor de măsurare inteligentă în acest tip de rețele fără lucrări de modernizare și, totodată, se va identifica și evalua necesarul de lucrări care ar trebui realizate în acest tip de rețele pentru a se putea crea condițiile pentru a implementa sistemele de măsurare inteligente cu performanțe de funcționare satisfăcătoare; ● Au fost decalate termenele prevăzute pentru elaborarea planului național și calendarului național de implementare a sistemelor de măsurare inteligente corelat cu propunerile de mai sus. ● Pentru anul 2017 s-a stabilit menținerea nivelului valoric al investițiilor în sisteme de măsurare inteligentă la 10% din valoarea programului anual de investiții aprobat conform metodologiei de stabilire a tarifelor de distribuție a energiei electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 72/2013 cu modificările și completările ulterioare. ● S-a stabilit realizarea analizei cost-beneficiu de către ANRE, în scopul utilizării unui singur model de analiză și pentru asigurarea verificării și validării datelor într-un mod unitar pentru toți operatorii de distribuție, pe baza unui studiu elaborat de un consultant independent de specialitate. ● Au fost definiți indicatori pentru evaluarea sistemelor de măsurare inteligentă, care reprezintă un instrument de monitorizare/evaluare a proiectelor de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă. Principalele aspecte evidențiate în procesul de monitorizare efectuat în anul 2016 asupra rezultatelor proiectelor pilot pentru implementarea SMI realizate în anii 2015 și 2016, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare sunt: ● costul unitar al investițiilor în SMI din proiectele pilot avizate de ANRE în anul 2016, a scăzut cu 52% față de cel al proiectelor pilot avizate de ANRE în 2015, în condițiile în care doar 5 operatori au realizat proiecte pilot, 4 dintre aceștia aplicând aceeași soluție tehnică; ● având în vedere costul unitar al investiției din studiul întocmit de compania A.T.Kearney pentru care analiza cost-beneficiu a avut un rezultat pozitiv (99 euro/client), rezultă că proiectele pilot implementate de operatorii de distribuție conform avizelor emise de ANRE din anul 2016 se încadrează în limita respectivă; ● având în vedere: perioada scurtă de monitorizare (1-1,5 ani), lipsa datelor de referință (inițiale) necesare cuantificării beneficiilor, precum și lipsa de experiență în gestionarea și urmărirea unor astfel de proiecte, a rezultat că nu toate beneficiile estimate pot fi confirmate la nivelul estimat în studiul întocmit de compania A.T.Kearney; ● unele soluții tehnice implementate s-au dovedit nefiabile și costisitoare; ● pentru atingerea obiectivelor privind beneficiile estimate pentru consumatori, este necesară o informare eficientă a acestora. Pe baza concluziilor din rapoartele de analiză a rezultatelor proiectelor pilot, întocmite pe parcursul celor doi ani, 2015 și 2016, ANRE urma să stabilească în anul 2017 condițiile-cadru pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă în România și calendarul de implementare. În concluzie, contorizarea inteligentă va avea un impact direct asupra: ● Consumatorilor deoarece: facturarea consumului de energie se va face pe date reale de consum eliminându-se estimările, se va asigura accesul la datele de consum, se va crea posibilitatea solicitării unor planuri tarifare, toate acestea conducând la o mai bună gestionare a consumului de energie și obținerea de economii financiare fie pe baza reducerii consumului, fie pe baza obținerii unor tarife mai avantajoase pentru energia electrică și nu în ultimul rând, se vor crea premisele transformării consumatorului în jucător activ în piață de energie electrică. ● Operatorilor de Distribuție deoarece: se vor reduce costurile de operare și mentenanță, se vor reduce costurilor asociate pierderilor în rețelele electrice, se vor obține date și informații care să conducă la îmbunătățirea managementului rețelelor și creșterea calității serviciului de distribuție a energiei electrice, flexibilizarea rețelei, integrarea RES fără investiții suplimentare, integrarea consumatorilor care acceptă ca și furnizori de servicii de sistem (întreruptibilitatea consumatorului ca serviciu de sistem), gestionarea eficientă și, mai ales, eficace a rețelei. Implementarea SMI constituie primul pas de trecere către rețelele inteligente. ● Furnizorilor de energie electrică deoarece: se vor îmbunătăți prognozele de consum și se va realiza o mai bună predictibilitate financiară, posibilități aproape nelimitate de oferte tarifare. ● Furnizorilor de echipamente deoarece: se vor crea premisele pentru o piață concurențială în domeniul echipamentelor energetice de măsurare și în domeniul comunicațiilor. ● Pieței de energie electrică deoarece: modificări aduse de implicarea în piață a consumatorilor și prosumerilor, asigură îmbunătățirea prognozelor cererii de consum, contribuie la aplatizarea curbei de sarcină. Din analiza realizată rezultă că abordarea implementării SMI în două faze (de testare prin proiecte pilot și de roll-out) a fost una prudențială și a ținut seama de faptul că la nivel național este o lipsă de expertiză, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic. Astfel a fost necesar să se testeze soluțiile tehnice care transpun arhitectura de bază a SMI pentru satisfacerea funcționalităților impuse, în condițiile stării tehnice existente a rețelelor de joasă tensiune și să se identifice, determine și analizeze costurile aferente SMI. De asemenea, la implementarea SMI au apărut noi elemente și probleme diferite de cele specifice sectorului energetic până în prezent: tehnologia comunicațiilor, securitatea datelor, sănătatea populației, interoperabilitatea - domeniu în care se lucrează și în prezent la stabilirea seturilor de standarde aplicabile echipamentelor și elementelor din arhitectura SMI, protocoalelor de comunicație și transferului de date și informații între entitățile implicate. Perioada proiectelor pilot a produs întârzierea implementării SMI, astfel încât, perioada de 8 ani (2013-2020), prevăzută în Directiva nr. 2009/72/CE și în Lege pentru implementarea pe scară largă a SMI, s-a redus la 4 ani (2017-2020) pentru 80% din numărul de consumatori. Trebuie precizat că implementarea SMI pentru 80% din numărul de consumatori în doar 4 ani nu poate fi susținută economic și realizată fizic, simulările realizate dovedind acest fapt, efectele identificate fiind următoarele: ● depășirea valorilor programelor de investiții ale operatorilor de distribuție aprobate pentru anii 2017 și 2018, ● aprobarea unor programe de investiții cu valori semnificativ crescute (până la dublarea valorii investițiilor aferente implementării SMI) pentru anii 2019 și 2020, ● creșterea tarifelor de distribuție și, implicit, a prețului energiei electrice la consumator, ● dificultăți de gestionare logistică a procesului, ● afectarea altor tipuri de investiții în rețelele de distribuție. Având în vedere că Directiva nr. 2009/72/CE prevede ca, sub rezerva evaluării costurilor și beneficiilor, "statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea pregătesc un calendar cu un obiectiv de maximum 10 ani pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligente", ANRE a propus ca implementarea pe scară largă a SMI în România să se deruleze pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul 2017. Astfel, față de datele comunicate inițial Comisiei Europene pentru România, și față de prevederile Legii, conform cărora implementarea SMI se realizează pentru 80% din numărul de consumatori până în 2020, ANRE a propus implementarea SMI pentru cel puțin 30% din numărul de consumatori până în 2020 și 80% până în 2026. Promovarea ordinului privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare depinde însă de armonizarea prevederilor Legii cu cele rezultate din analiza de impact realizată de ANRE, care demonstrează ca ținta de implementare a SMI pentru 80% din numărul de consumatori de energie electrică până în anul 2020 nu se poate realiza în condiții de asigurare a eficienței costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, al rentabilității, precum și al termenelor fezabile de implementare.3.1.4. Programe de informare a consumatorilor și de pregătire profesională Programele de informare a consumatorilor și de pregătire profesională sunt deosebit de importante pentru a se asigura eficiența implementării politicilor și măsurilor utilizându-se resurse tehnice și financiare adecvate. Departamentul de Eficiență Energetică (DEE) al ANRE are un rol important în informarea consumatorilor și în stimularea pregătirii profesionale. În temeiul dispozițiilor art. 9, alin. (3), lit. a) din Legea nr. 121/2014, DEE din cadrul ANRE are responsabilitatea de a elabora un model de întocmire a Programului de îmbunătățire a eficienței energetice. Astfel, în anul 2015 a fost reactualizat Ghidul pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice pentru unități industriale, noul document fiind aprobat prin Decizia nr. 8/12.02.2015. La revizuirea ghidului au fost luate în considerare următoarele elemente:a. Necesitatea eliminării unor deficiențe în elaborarea programului propriu, constatate din raportările anterioare și din discuțiile cu candidații la examenul de autorizare a managerilor energetici: ● Insuficienta fundamentare a programului corelat cu situația existentă și de perspectivă a consumatorului de energie; ● Includerea în program a unor măsuri nerelevante de economie de energie în raport cu mărimea și structura consumului de energie; ● Lipsa de informații asupra nivelului de performanță energetică în ramura economică din care face parte consumatorul, astfel încât programul să susțină capacitatea de competiție; ● Insuficienta fundamentare a finanțării necesare pentru implementarea măsurilor propuse; ● Lipsa de coerență în raportările de la un an la altul;b. Necesitatea furnizării unor date de benchmarking, care să permită compararea performanțelor proprii cu nivelele de performanță pe ramură sau cu cele mai bune tehnologii (BAT) în domeniu;c. Necesitatea furnizării unor informații privind măsurile posibile de eficientizare energetică a diferitelor tipuri de instalații și echipamente (cazane, cuptoare, sisteme de antrenare și altele asemenea), care să ofere mai multe opțiuni celor care întocmesc programele proprii;d. Necesitatea structurării mai bune a datelor raportate care să faciliteze sinteza datelor la nivel național în cadrul monitorizării PNAEE și raportărilor către Comisia Europeană. În anul 2015, ANRE a întocmit Modelul pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice aferente localităților cu populație mai mare de 5000 de locuitori aprobat prin Decizie ANRE-DEE nr. 7/12.02.2015. În 18 noiembrie 2015 a fost organizat în București Primul Summit Internațional pe Eficiență Energetică pentru sectorul industrial și al clădirilor din România, în cadrul RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE. Evenimentul s-a desfășurat sub patronajul ANRE și a reunit autorități, persoane cheie din industrie și furnizori de servicii energetice - companii ESCO, pentru a discuta posibilitățile de dezvoltare din domeniu. Reprezentanții DEE au prezentat în cadrul Summit-ului noutățile legislative din domeniul eficienței energetice, atât la nivel național, cât și european, iar în baza Memorandumului de Cooperare semnat între ANRE și Agenția pentru Energie din Austria (AEA), a fost invitat un expert austriac care a prezentat probleme legate de Legea Eficienței Energetice în Austria. Având în vedere obligațiile pe care autoritățile publice locale le au conform prevederilor Legii nr. 121/2014 privind eficiență energetică, ANRE a venit în sprijinul acestora prin realizarea și publicarea pe site-ul autorității a unui model de program de îmbunătățire a eficienței energetice. Dată fiind complexitatea acestei probleme, în vederea responsabilizării factorilor decizionali privind politicile și măsurile active pentru creșterea eficienței energetice, ANRE a inițiat o serie de seminarii de instruire destinate reprezentanților autorităților locale, primul astfel de seminar având loc în data de 3 decembrie 2015. În cadrul seminarului au fost abordate o serie de aspecte privind culegerea de informații necesare realizării programului și realizarea bazelor de date, analiza consumului de energie în localități, identificarea potențialului de economie de energie, identificarea de măsuri de eficiență energetică, surse și mecanisme de finanțare a acestor măsuri. La întâlnire au participat reprezentanți ai autorităților publice locale care s-au conformat corespunzător prevederilor legale, companii de consultanță, auditori energetici, companii care furnizează echipamente de eficiență energetică, precum și experți în utilizarea fondurilor europene și altor surse de finanțare. Informarea opiniei publice s-a realizat și prin intermediul mass media, prin comunicate de presă transmise ziarelor cotidiene, posturilor de televiziune și de radio, interviuri și răspunsuri la întrebările adresate direct de către jurnaliști. Ca urmare a acestor informații, în anul 2016, în special în presa scrisă, activitatea și acțiunile ANRE au fost reflectate în aprox. 2046 de articole sau știri în care au fost menționate acțiuni, realizări, evenimente, obiective și planuri de perspectivă ale ANRE, principalele teme abordate referindu-se, în principal, la obligațiile ce derivă din legislația primară și cea europeană cuprinse în programul de reglementări, ca de exemplu: cadrul de reglementare pentru implementarea prevederilor în domeniul eficienței energetice, precum și în domeniul cogenerării de înaltă eficiență și promovării energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, implementarea sistemelor de măsurare inteligentă și altele asemenea. Diseminarea bunelor practici europene în cadrul activităților de informare transparentă cu privire la avantajele și la aspectele practice ale adoptării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, se realizează prin Punctul de Informare privind eficiență energetică, înființat de către DEE al ANRE în data de 23.03.2015. În cadrul tematicii aferente Punctului de Informare privind eficiență energetică, se pot menționa următoarele informații, adresate în mod special consumatorilor casnici de energie, și anume: ● Legislația europeană și națională aferentă domeniului eficientei energetice, publicată inclusiv pe pagina de internet a ANRE www.anre.ro/Eficiență Energetică; ● Ghiduri și broșuri cu informații privind economia de energie, costuri reduse și protecția mediului din cadrul Proiectelor europene din domeniul eficienței energetice derulate în cadrul ANRE; ● Schimbările eficiente din punct de vedere energetic și ușor de realizat cu privire la utilizarea energiei în cazul consumului casnic de energie electrică și gaze naturale; ● Informații cu privire la exemple de bune practici europene aplicate de către statele membre UE cu privire la măsurile de eficiență energetică la nivelul consumatorilor casnici de energie. Participarea entităților din România la proiectele internaționale este importantă asigurând condiții optime pentru diseminarea rezultatelor obținute, cu prezentarea unor studii de caz și a unor experiențe obținute în țările UE. Pe parcursul anilor 2014 - 2016, în schimburile de experiență europene în cadrul proiectului Proiectului CA EED - Acțiuni comune pentru directiva privind eficiența energetică (EED - 2012/27/UE), s-au abordat: strategia pe termen lung privind renovarea clădirilor publice și pregătirea PNAEE; bune practici în balansarea fondurilor publice pe piața financiară; proiectarea unor măsuri privind schimbarea comportamentului consumatorului; costul eficient al sistemului individual de măsurare și contorizare; măsurarea efectelor măsurilor "soft" (schimbări de comportament, campanii de informare și altele asemenea); cogenerarea/CHP (art. 14, 15) - rezultate ale analizei cost beneficiu; transpunerea obligațiilor privind auditul energetic pentru marii consumatori din industrie; încurajarea altor organisme să urmeze rolul exemplar al renovării clădirilor; măsurarea economiilor de energie prin taxarea energiei; stadiul de implementare al art. 7 în statele membre; abordarea dublei contorizări la implementarea art. 7; eficiența în aprovizionarea cu energie; domenii speciale exceptate de la punerea în aplicare a EED în sectorul public; împărțirea stimulentelor; măsuri noi sau actualizate de eficiență energetică în statele membre; cerințe de informare privind facturarea; selectarea instrumentelor financiare adecvate pentru a implementa fondurile structurale; disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare; evaluarea potențialului de eficiență a infrastructurii. În cadrul Programul "Energy Intelligent Europe - Energie Inteligentă pentru Europa (EIE)" dedicat promovării politicii de creștere a eficienței energetice, ANRE a participat la proiectul "Monitoring of energy eficiency in Europe" - ODYSSEE MURE - subsecțiunea MURE. Obiectivele majore ale proiectului ODYSEE MURE sunt: ● evaluarea și compararea progreselor privind eficiența energetică în diferite sectoare din țările UE; ● evaluarea măsurilor politicilor naționale de eficiență energetică în țările UE; ● monitorizarea țintelor naționale privind eficiența energetică. În anul 2015 s-au realizat următoarele obiective: ● a treia actualizare a bazei de date ODYSSEE; ● a treia actualizare a bazei de date MURE. Toate politicile care au fost propuse de către statele membre în al III-lea Plan de acțiune privind eficiența energetică națională (PNAEE) au fost încărcate în această bază de date unică. ● furnizarea de date și studii de caz pentru evaluarea instrumentelor dezvoltate în proiect; ● contribuții la raportul privind tendințele evoluției eficientei energetice și implementarea politicilor și măsurilor în domeniu; ● contribuție la diseminarea rezultatelor - postarea pe site www.anre.ro a principalelor obiective și rezultate; ● organizarea Seminarului Național Odyssee Mure. În vederea diseminării susținute a activității din proiect, ANRE a organizat în 29 septembrie 2015 la sediul ANRE, Seminarul Național Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficiență energetică în România. La seminar au participat peste 60 de reprezentanți ai factorilor de decizie din România, companii de servicii energetice, asociații, instituții de învățământ și agenții din domeniul eficienței energetice, manageri energetici și auditori cu performanțe în acest domeniu. Tot în vederea diseminării activității, dar și a noutăților europene din domeniul eficienței energetice pe site-ul web al ANRE, au fost încărcate fișierele cu materialele elaborate în cadrul proiectului Odyssee Mure, varianta română și în engleză: Național_report_RO și România-efficiency-trendsRO precum și prezentările făcute la Seminarul Național - Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficiență energetică în România din 29.09.2015. Participarea ANRE din 2016 la proiectul INTAS - INdustrial and tertiary product Testing and Application of Standards se pliază pe atribuția ce revine ANRE - DEE prin prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiență energetică, articolul 3, lit. c), atribuție privind asigurarea supravegherii pieței de echipamente și aparate pentru care există reglementări specifice privind eficiență energetică și proiectarea ecologică. Proiectul va sprijini creșterea conformității echipamentelor de pe piață europeană cu prevederile Directivei de Proiectare Ecologică pentru un număr de produse industriale complexe și de gabarit mare (transformatoare de putere, instalații de ventilație industriale). În mod special, proiectul INTAS are următoarele obiective: ● sprijinirea autorităților naționale de supraveghere a pieței din Europa în a evalua conformarea produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei nr. 2009/125/CE; ● sprijinirea reprezentanților industriei echipamentelor industriale de mare complexitate și agabaritice să cunoască obligațiile ce le revin din prevederile Directivei de Proiectare Ecologică și să se conformeze de o manieră acceptată de autoritățile europene de supraveghere piață; ● stabilirea unei proceduri europene comune pentru verificarea conformării produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei nr. 2009/125/CE. Participarea ANRE la Proiectului CA EED - Acțiuni comune pentru directiva privind eficiența energetică (EED - 2012/27/UE) a permis valorificarea de bune practici europene. Întâlnirile plenare în cadrul proiectului au abordat subiecte de interes pentru statele participante în vederea transpunerii și implementării Directivei nr. 2012/27/UE, cum ar fi: Planurile naționale de acțiune în domeniul eficienței energetice - raportări anuale și măsurarea progresului în domeniul eficienței energetice (PNAEE și Rapoartele anuale); măsurare și facturare, răspunsul la cerere și aspecte legate de rețele de energie; implementarea actuală a art. 9 EED - surse și tipuri de finanțare a măsurilor de eficiență energetică; servicii energetice și ESCO, audituri energetice, rezolvarea barierelor administrative; lista furnizorilor de servicii energetice, etichetarea calității și soluționarea plângerilor; sărăcia energetică în contextul directivei privind eficiența energetică. De asemenea, prin modul în care a fost concepută finanțarea și activitatea desfășurată în cadrul proiectului, s-a dat posibilitatea, ca la întâlnirile grupurilor de lucru, să participe și experți din alte instituții naționale relevante procesului de punere în aplicare a legislației europene, în acest fel contribuind și la dezvoltarea dialogului interinstituțional la nivel național și european. Eficiența Energiei este un subiect deosebit de dezbătut în România, în mediu universitar, în școli, de asociații profesionale, camerele de comerț și industrie și altele asemenea. Provocările și oportunitățile generate prin direcțiile trasate de Uniunea Europeană prin Directiva nr. 27/2012 au fost dezbătute în cadrul Forumului Român de Eficiență Energetică 2014, conferința organizată de către Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE) și GOVNET Conferences, la care au participat peste 30 de vorbitori și aproximativ 180 de persoane la nivel decizional. Odată cu adoptarea Legii nr. 121/2014 a eficienței energetice, îmbunătățirea eficienței energetice devine un obiectiv strategic al politicii energetice naționale. Pe lângă aspectele legislative menite să creeze condițiile de derulare a unor asemenea proiecte, dezbaterile din cadrul Forumului au fost axate pe cele trei mari sectoare cu potențial de eficientizare energetică: industrie, clădiri și iluminat. Discuțiile au fost concentrate atât pe cele mai noi soluții tehnologice, precum sistemele de producere de energie în cogenerare sau led-urile, în sfera iluminatului, dar și pe soluțiile de finanțare, România beneficiind de programe în acest sens susținute de către UE prin intermediul Băncii Europene pentru Dezvoltare și Reconstrucție. În Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est (FOREN 2016) organizat de CNR-CME s-a dezbătut tema Eficiența energetică, conservarea energiei, Transformarea potențialului în realitate. În anul 2016, reprezentanții Agenției de Energie a Austriei au susținut trei prezentări: " ISO 50001 Energy Management System on Municipal Level"; "Achieving Energy Efficiency: Energy Management Systems in Municipalities"; "Smart Metering as an Enabling Technology - More than an Illusion?". Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș împreună cu DENKSTATT România și Centrul Național pentru Producție și Consum Durabil a organizat în noiembrie 2014, workshop-ul cu tema "Eficiența energetică în firme prin ECO-DESIGN". Work-shop-ul a avut ca obiectiv instruirea firmelor cu privire la: Sisteme de management energetic; Cerințe ale standardului ISO 50001; Metodologia de evaluare, identificare și analiză a măsurilor de eficiență energetică în firme; Eco-design-ul ca instrument al eficienței energetice; Servicii oferite de experții în eco-design. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului "Danube-PIE-Inovarea produselor prin eco-design în Regiunea Dunării", co-finanțat prin Programul pentru Competitivitate și Inovare CIP-EIP, și a vizat promovarea eficienței resurselor și materialelor prin eco-design la nivelul IMM-urilor din regiunea Dunării. Beneficiile proiectului asupra firmelor constau în obținerea de produse optimizate prin reducerea costurilor cu energia, deșeurile și materiile prime, îmbunătățirea impactului produselor asupra mediului. În cadrul proiectului expert 1 de eco-design al Universității din Viena și experți ai CCIAT au instruit un număr de 160 de firme cu privire la avantajele utilizării eco-design-ului. De asemenea, 90 de firme timișene au fost auditate în ceea ce privește amprenta de carbon cu software specific. Agenția Locală a Energiei Alba a organizat în iunie 2017, primul Workshop Regional din cadrul proiectului european "SUPPORT - Sprijin pentru autorități locale privind implementarea strategiilor pentru emisii reduse de carbon" proiect derulat de ALEA în România în cadrul programului Interreg Europe. Prin proiectul SUPPORT, ALEA își propune sprijinirea autorităților locale din județul Alba în punerea în aplicare a politicilor energetice durabile din cadrul instrumentului de politica energetică - "Master planul energetic al județului Alba", aprobat de către Consiliul Județean Alba. De asemenea proiectul urmărește îmbunătățirea calității operaționale a fondurilor FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) destinate administrațiilor locale pentru strategii integrate de reducere a emisiilor de CO(2), precum și întărirea capacității autorităților locale în folosirea optimă a fondurilor FEDR pentru strategiile și acțiunile privind energia durabilă integrată. Acest proiect are următoarele obiective: ● Implementarea mai eficientă a instrumentelor de politică energetică printr-un acces mai informat și competent la fonduri publice și private și printr-o utilizare mai eficientă a fondurilor structurale pentru investiții legate de energie; ● Reducerea semnificativă a consumului de energie și a emisiilor aferente de GES; ● Implicare mai puternică a sectorului privat în implementarea acțiunilor legate de energie; ● Întărirea capacității actorilor regionali în implementarea politicilor energetice durabile; ● Integrarea mai eficientă a Planurilor de Acțiune pentru Energie Durabilă - PAED și a altor instrumente de planificare energetică în cadrul de reglementare regională și locală, ex. - Programe de Îmbunătățire a Eficienței Energetice - PIEE. În mai 2017 la București s-a desfășurat Conferința de mediu: Eficiența energetică în unitățile de învățământ - provocări și avantaje pentru autoritățile locale. Conferința este parte integrantă a Proiectului "50/50-Creșterea eficienței energetice în unitățile de învățământ", program inițiat de Asociația Environ în parteneriat cu Unabhangiges Institut fur Umweltfragen (Institutul Independent pentru Probleme de Mediu) (Germania) cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la București. Evenimentul reunește reprezentanții Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, ai autorităților locale care susțin proiectul (Primăria Sectorului 3, Primăria Tg. Mureș și Primăria Corunca), ai unităților de învățământ implicate în Proiect, ai Departamentului pentru tineret al Primăriei Orașului Berlin, Unabhangiges Institut fur Umweltfragen - UfU, precum și ai Ambasadei Republicii Germania la București. Tema centrală a Conferinței o reprezintă acțiunile concrete pe care autoritățile locale le pot implementa cu implicarea directă a cadrelor didactice și a elevilor în aplicarea unui set de măsuri practice vizând utilizarea eficientă a resurselor energetice în unitățile de învățământ. Programul "50/50 - Creșterea eficienței energetice" reprezintă cel mai mare proiect educațional la nivel european cu adresabilitate majoritară către elevi, reunind aspecte ecologice, economice și sociale și oferind o privire amănunțită asupra procesului de producere și utilizare a energiei, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere ecologic. "50/50 - Creșterea eficienței energetice" este un proiect de implicare activă. Aspectul social este evidențiat în special prin tematica utilizării eficiente a energiei, comportamentul de consum și transpunerea acestora în comunitate, un alt aspect pozitiv fiind posibilitatea elevilor de a își cunoaște școala dintr-o nouă perspectivă, relaționând mult mai puternic cu aceasta și cu mediul lor. Pentru ca proiectul să își atingă scopul de modificare a percepției și comportamentului populației în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor, este necesară și implicarea activă a autorităților locale în ceea ce privește promovarea informației și a metodelor practice de creștere a eficienței energetice în rândul comunității. În acest sens autoritățile locale au fost invitate să se înscrie în acest demers, prin care beneficiază de expertiză germană în implementarea unor măsuri concrete ce se traduc în scăderea facturii de energie prin măsuri simple, fără investiții. În perioada 11-13 mai 2016 la Oradea și Băile Felix a avut loc workshop-ul studențesc "Creșterea eficienței energetice la consumatori industriali și casnici", workshop desfășurat sub egida Centrului de creație științifică și inovare al studenților energeticieni oradeni (CCSISEO) din cadrul Departamentului de Inginerie Energetică al Facultății de Inginerie Energetică și Management Industrial de la Universitatea din Oradea. La workshop au participat studenți însoțiți de cadre didactice de la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Politehnică Timișoara/Facultatea de Inginerie Hunedoara, Universitatea din Petroșani, Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu, Universitatea din Oradea. Participanții au avut parte de un program al workshop-ului foarte vast: ● Interpretări și confuzii legate de Legea nr. 121/2014; ● Eficiența tehnică și economică a sistemului de energie; ● Piața de energie factor stimulativ în domeniul eficienței energiei; ● Eficiența tehnică versus binele public; ● Casa pasivă independentă energetic; ● Atragerea de fonduri europene în domeniul eficienței energetice. Succinta prezentare pentru perioada 2014-2016 demonstrează implicarea tuturor autorităților pentru promovarea celor mai bune practici la toți consumatorii, asigurându-se eficiența implementării politicilor și măsurilor în domeniul eficienței energetice cu folosirea adecvată a fondurilor.3.1.5. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare În cadrul programului de reglementări pentru anul 2014 au fost realizate următoarele reglementări: ● Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin Decizia ANRE/DEE nr. 2794/17.12.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 25 din data de 13.01.2015; ● Ghidul de elaborare a auditului energetic aprobat prin Decizia ANRE nr. 2123/2014; ● Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aprobate prin Decizia ANRE/DEE nr. 2794/17.12.2014. Activitatea de autorizare a auditorilor energetici de atestare a managerilor energetici urmărește promovarea și dezvoltarea unui sistem care să pună în valoare potențialul de economisire a energiei la consumatorul final. În temeiul dispozițiilor din art. 3, alin. (2), lit. g) din Legea nr. 121/2014 Departamentul pentru Eficiență Energetică din cadrul ANRE are responsabilitatea de a atesta managerii energetici și de a autoriza auditorii energetici. Activitatea de autorizare auditori energetici/atestare manageri energetici desfășurată în cadrul Direcției autorizare și cooperare în domeniul eficienței energetice DACEE care promovează și dezvoltă un sistem ce asigură disponibilitatea unor audituri capabile să pună în valoare potențialul de economisire energetic al consumatorului final de energie. În contextul articolului 9, alin. (13) din Legea nr. 121/2014 s-a impus introducerea cerințelor și a condițiilor pentru atestarea managerilor energetici pentru localitățile cu peste 20000 locuitori.Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aduc față de regulamentele aprobate prin Ordinul ANRE nr. 38/2013, următoarele elemente noi: ● precizări privind criteriile minime care trebuie respectate la elaborarea auditurilor energetice, cerință impusă de Directiva nr. 2012/27/UE și implicit de Legea nr. 121/2014; ● condiții de agreare pentru formatorii profesionali care organizează cursuri de specialitate în domeniul elaborării auditurilor energetice și respectiv domeniul managementului energetic; ● la solicitarea operatorilor economici au fost introduse noi domenii de licență, eligibile pentru atestarea managerilor energetici: inginerie electronică și telecomunicații, ingineria transporturilor, ingineria materialelor; ingineria mediului; ● a fost inserată Lista de echipamente care include minimum de aparate necesare efectuării măsurătorilor la elaborarea auditurilor energetice; ● au fost revizuite condițiile de suspendare și retragere ale autorizațiilor de auditori energetici și atestatelor de manageri energetici; ● au fost introduse obligații de raportare pentru managerii energetici care prestează activitatea ca și PFA și obligații de raportare pentru societățile prestatoare de servicii energetice; ● au fost introduse cerințele și condițiile pentru atestarea managerilor energetici pentru localitățile cu peste 20000 locuitori. Potrivit Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin Decizia ANRE-DEE nr. 2794/2014, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul ANRE-DEE până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Conținutul și modul de întocmire al raportului sunt prezentate în Anexa nr. 12 la regulamentul din actul normativ amintit mai sus. Conform Ordinului MDRT nr. 2237/2010 pentru aprobarea reglementării tehnice "Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri" Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului organizează și asigură funcționarea sistemului de atestare tehnico-profesională a specialiștilor - persoane fizice - cu activitate în construcții ca auditor energetic pentru clădiri. Acest regulament a fost modificat și completat prin Ordinul MDRAP nr. 996/2016 pentru modificarea și completarea reglementării tehnice "Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2237/2010. În figura 3.2. se prezintă evoluția autorizărilor auditorilor energetici în perioada 2010-2016. Se remarcă o creștere a numărului autorizațiilor de auditori energetici persoane juridice în perioada 2011-2015. În anul 2016 comparativ cu anul 2015 numărul autorizațiilor de auditori energetici persoane juridice nu a crescut. În anul 2016 un număr de 9 persoane juridice au solicitat obținerea autorizației de auditor energetic, dintre acestea 6 persoane juridice fiind la prima solicitare de acest tip.
Figura 3.2. Evoluția autorizărilor auditorilor energetici și a operatorilor economici care au realizat audituri energetice
(Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016) Numărul relevant de auditori energetici autorizați anual de DACEE indică deschiderea pieței de servicii energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit energetic conform prevederilor legale. În tabelul 3.5. se prezintă structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016. Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016
(Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016) La sfârșitul anului 2014 erau atestați: 351 manageri energetici, 192 auditori energetici persoane fizice, 46 auditori energetici persoane juridice, 20 auditori energetici PFA, 36 societăți prestatoare de servicii energetice agreate (din care 15 PFA). La sfârșitul anului 2015 erau atestați: 431 manageri energetici, 233 auditori energetici persoane fizice, 73 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 59 societăți prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA). La sfârșitul anului 2016 erau atestați: 443 manageri energetici, 209 auditori energetici persoane fizice, 71 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 72 societăți prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA). În anul 2016 au fost atestați 12 manageri energetici pentru localități astfel încât la sfârșitul anului erau înregistrați în baza de date a ANRE un număr de 17 specialiști atestați ca manageri energetici pentru localități. Activitatea de atestare a acestor specialiști a început în anul 2015. Există Registrul de evidență al auditorilor energetici și al managerilor energetici postat pe site-ul www.anre.ro cu prezentarea pe județe și pe municipiul București. ANRE se preocupă pentru ridicarea gradului de pregătire profesională a managerilor atestați și îmbunătățirea modului de pregătire a dosarelor de prezentare la examinare și reexaminare. În anul 2015 au fost elaborate Programele analitice pentru cursurile de specialitate în domeniul managementului energetic și al elaborării auditurilor energetice ce au fost aprobate prin Decizia ANRE - DEE nr. 13/2015.3.1.6. Servicii energetice Piața serviciilor de tip ESCO este abia la început în România, cu mai puțin de 20 de companii active în această zonă. Este unul dintre motivele pentru care serviciile de eficiență energetică sunt adesea confundate cu serviciile energetice. Diferența principală vine din aceea că, pentru un ESCO, remunerarea activității este legată de eficiență energetică furnizată și garantată clientului. Ca urmare, cea mai ieftină resursă energetică - cea economisită - se traduce în mod direct și cuantificabil în resursă financiară. Prin prevederile art. 6 alin. (14) din Legea nr. 121/2014 s-a legiferat utilizarea societăților de servicii energetice și a contractului de performanță energetică de către organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel regional și local, ceea ce impune un nivel superior de reglementare pentru agrearea acestor societăți care îndeplinesc normele etice de aplicare a contractului de performanță energetică. Procedura de agreare se bazează pe aderarea acestor societăți la Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică (CC-CPE). ANRE a întocmit proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului de atestare a companiilor care pun în aplicare Contractul de Performanță Energetică (tip ESCO) pentru instituirea procedurii de agreare, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 2 lit. h și art. 17, lit. c din Legea nr. 121/2014 și a supus consultării publice acest proiect la data de 26.09.2015. Obiectul Regulamentului constă în crearea cadrului legal pentru aplicarea în România a Codului European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică (CC-CPE), prezentat în Anexa nr. 1 la Regulament. Procedura aferentă aplicării CC - CPE este prezentată în Anexa nr. 2 la Regulament. CC-CPE are la bază următoarele 9 principii:– Furnizorul de servicii energetice asigură reduceri de consum eficiente economic– Furnizorul de servicii energetice preia riscurile de performanță– Economiile de energie sunt garantate de furnizorul de servicii energetice și determinate prin procedura de monitorizare și verificare– Furnizorul de servicii energetice susține utilizarea pe termen lung a managementului energetic.– Relația dintre furnizorul de servicii energetice și client este pe termen lung, corectă și transparentă– Toate etapele unui proiect bazat pe CPE sunt efectuate în mod legal și cu integritate– Furnizorul de servicii energetice susține clientul în finanțarea proiectului bazat pe CPE– Furnizorul de servicii energetice asigură personal calificat pentru implementarea proiectului bazat pe CPE– Furnizorul de servicii energetice se concentrează pe o înaltă calitate și are grija de toate etapele implementării proiectului. Scopul Regulamentului constă în recunoașterea oficială la nivel național a respectării normelor etice prevăzute de CC-CPE în vederea includerii companiilor de servicii energetice pe lista cu furnizorii disponibili de servicii energetice în conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică art. 17 alin. (1) pct. c. ANRE-DEE va îndeplini rolul de Administrator Național al CC-CPE în conformitate cu acordul dat de Administratorul European al CC-CPE. Lista națională a semnatarilor CC-CPE va fi publicată pe site-ul ANRE și se va actualiza permanent. În vederea monitorizării pieței de servicii energetice, companiile de servicii energetice vor avea obligația de a transmite la ANRE-DEE anual o informare asupra proiectelor realizate cu aplicarea Contractului de Performanță Energetică. Se impune ca în urma consultării publice să se emită acest ordin și să se publice în Monitorul Oficial. În 7 august 2015 a fost publicat "Eurostat Guidance Note: The impact of Energy Performance Contract on Government Accounts". Analizând acest ghid, Asociația Europeană a Societăților ESCO (UEESCO) împreună cu Federația Europeană a Societăților de Servicii Inteligente de Eficiență Energetică (EFIEES) au evidențiat impactul negativ al acestui ghid asupra investițiilor realizate pentru eficiență energetică în sectorul public. Având în vedere aceste analize ce evidențiază barierele în realizarea Contractelor de Performanță Energetică în 19 septembrie 2017 a fost publicat "Eurostat Guidance Note: The recording of Energy Performance Contracts in Government Accounts" în scopul de a clarifica normele contabile aplicate la tratarea contractelor de performanță energetică. Nota urmează eforturilor deja depuse de Eurostat de a clarifica unele lucrări deja întreprinse referitoare la normele contabile pentru diferite tipuri de investiții publice, inclusiv Ghidul privind tratamentul statistic al parteneriatelor public-privat. Cu ajutorul acestor orientări, autoritățile publice pot investi acum și în sectorul energetic, cu respectarea deplină a principiilor contabilității publice. Nota de orientări a Eurostat publicată pe 19 septembrie 2017 privind tratamentul contabil al EPC-urilor extinde considerabil posibilitățile organismelor publice de a utiliza astfel de contracte, prin abordarea și clarificarea circumstanțelor în care aceste contracte pot fi înregistrate în bilanțul administrațiilor publice. Ea deschide, de asemenea, calea pentru dezvoltarea unei piețe mai puternice a furnizorilor de EPC, implicând și numeroase IMM-uri. Datorită orientărilor revizuite publicate, va fi mai ușor pentru școli, spitale și alte clădiri publice - să investească pentru îmbunătățirea eficienței energetice. Nota de orientări actualizată va ajuta Institutele naționale de Statistică (NSI) din statele membre să înțeleagă mai bine impactul investițiilor în eficiență energetică asupra bilanțului administrațiilor publice. Nota oferă orientări statisticienilor privind interpretarea anumitor dispoziții din SEC 2010 - Sistemul european de conturi - în cazul EPC-urilor, mai precis în cazul acelor EPC-uri care necesită cheltuieli de capital inițiale pentru a îmbunătăți eficiență energetică a unei instalații. EPC-urile în care eficiență energetică este obținută prin măsuri de gestionare a energiei, fără nici o investiție pentru adăugarea sau reînnoirea de echipamente, sunt tratate drept simple contracte de servicii sau de întreținere. Orientările revizuite se aplică în cazurile în care contractantul EPC poate fi considerat proprietarul economic al activului. Facilitățile pentru asistență tehnică, precum Platforma europeană de consiliere în materie de investiții înființată de Banca Europeană de Investiții (BEI) și de Comisia Europeană, vor utiliza această notă de orientări pentru a acorda asistență în cazul oricărei eventuale cereri. Nota va fi susținută de un Ghid al practicianului elaborat în comun de Eurostat și de Centrul European de Expertiză în domeniul PPP - urilor. (EPEC) al BEI, care va fi publicat până la sfârșitul anului 2017. În Programul Național de Reformă 2015 se precizează reactivarea grupului inter-ministerial cu atribuții în domeniul eficienței energetice. De asemenea, pentru promovarea serviciilor de tip ESCO și a contractelor de performanță energetică (CPE) în cadrul colaborării cu BERD s-a transmis părților interesate noua versiune îmbunătățită a modelului de Contract de Performanță. În 12 martie 2015 s-a constituit asociația ESCOROM a Societăților de Servicii Energetice de tip ESCO din România, pentru a răspunde lipsei de informare cu privire la acest tip de activitate și pentru a oferi o "voce legitimă" industriei ESCO din România. Asociația este utilă și pentru instituțiile bancare și celelalte tipuri de finanțatori, pentru corecta lor informare, cu privire la specificul activităților ESCO. Pe lângă lipsa de informare, dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO este întârziată în România de o serie de bariere, în plan legislativ, fiscal, financiar și de reglementare. În cadrul evenimentului de lansare a ESCOROM s-a remarcat imposibilitatea de a încadra activitățile specifice eficienței energetice într-un singur cod CAEN, ceea ce a dus la situații în care inspectorii ANAF au contestat corectitudinea încadrării anumitor activități. Prin Programul Orizont 2020 al Uniunii Europene-Cercetare Inovare s-a lansat proiectul EnPC - INTRANS "Contracte de Performanță Energetică derulate pe Piețele Europene în Tranziție" cu durata martie 2015-februarie 2017 la care participă 9 țări (Germania, Grecia, Slovenia, Serbia, Letonia, România, Slovacia, Croația, Ucraina). Rezultatele prognozate din realizarea proiectului erau: ● instruirea a 2000 experți din cele 9 țări pe partea de cerere de CPE pentru clădiri și servicii publice; ● pregătirea pentru 500 clădiri publice a proiectelor de CPE de către experți instruiți. În cadrul acestui proiect a avut loc la 18 noiembrie 2015 "Primul Summit Internațional pe Eficiența Energetică pentru sectorul industrial și al clădirilor din România". În cadrul acestui summit s-a precizat că se vor promova trei tipuri de CPE:– CPE "Light": ● Primul pas spre utilizarea modelului EPC în clădiri publice ● Servicii de management energetic ● Investiții cu costuri aproape zero (doar în echipamente și costuri operaționale) ● Economiile de energie obținute 10 - 20% ● Toate costurile ESCO sunt acoperite din economiile de energie garantate ● Durata contractului 2 - 3 ani (amortizare imediată)– CPE "Basic": ● Cel mai utilizat model EPC pentru clădiri publice în Europa ● Investiții în reabilitarea termică a clădirilor (structură și echipamente) ● Economiile de energie obținute 20 - 40% ● Investițiile sunt finanțate în totalitate de ESCO (ex. împrumuturi) ● Toate costurile ESCO (investiție, operare și altele asemenea) plătite din economiile de energie garantate ● Durata contractului 5 - 12 ani (amortizare rapidă)– EPC Plus: ● Importanța în creștere împreună cu promovarea clădirilor cu consum energetic aproape zero ca fiind ținta ideală pentru reabilitarea clădirilor publice ● Investiții în reabilitarea termică în profunzime a clădirilor (include anvelopa clădirii) ● Economiile de energie obținute cel puțin 70% ● Investițiile sunt co-finanțate de către ESCO și proprietarul clădirii ● Partea de finanțare a ESCO este plătită din economiile de energie garantate ● Durata contractului 10 - 20 ani (amortizare pe termen lung). În cadrul acestui proiect s-au instruit următorii: ● Factori de decizie politică la nivel național și regional (ministere, instituții tehnice) ● Factori de decizie politică la nivel local (primari, consilieri și alți actori) ● Administrații municipale (departamente tehnice, juridice și financiare) ● Consilieri tehnici, juridici și financiari (arhitecți, ingineri, avocați și altele asemenea) din cadrul administrației publice ● Manageri ai clădirilor și serviciilor publice ● IMM-uri interesate în a deveni ESCO la nivel local ● ESCO cu experiența care își doresc să activeze în sectorul public din țările partenere. Pentru promovarea contractului de performanță energetică la nivelul municipalităților, ANRE a organizat reuniuni de lucru cu echipa de consultanță BERD, precum și cu reprezentanții European PPP Expertise Centre. A fost realizat, de asemenea, un seminar online (webinar) despre contractele bazate pe performanțele energetice. Documentele standard necesare CPE au fost realizate în cadrul proiectului "European Energy Service Inițiative", cofinanțat prin programul Comisiei Europene Intelligent Energy Europe și publicate pe site-ul proiectului. Au fost lansate licitații pentru două proiecte pilot pe SEAP: nr. 157321/21.02.2015, respectiv nr. 159726/23.05.2015, Craiova și Galați. În cadrul Programului ESCO, din Municipiul Craiova au fost aprobate a fi reabilitate 142 de imobile deținute de 46 de grădinițe, 23 de școli gimnaziale, 24 de colegii și licee și de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Victor Babeș". Pe baza experienței obținute prin proiectele pilot se prognozează pentru perioada 2018-2020 dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO.3.1.7. Economiile rezultate de la măsurile orizontale Din Rapoartele de monitorizare în anul 2015, 2016, 2017 prezentate ANRE rezultă următoarele: Auditul energetic și managementul energetic este important în determinarea consumatorilor de a utiliza eficient energia. În perioada 2017-2020 se impune ca toate autoritățile locale având peste 5000 locuitori să se încadreze în cerințele Legii nr. 121/2014. Prin programul de montare a contoarelor inteligente nu este de așteptat ca după anul 2016 să se obțină economii de energie în perioada 2017-2020. Programele de informare a consumatorilor finali vor contribui la schimbarea atitudinii față de consumul de energie, economiile de energie rezultând în sectoarele în care își desfășoară activitatea și trebuie să ia decizii precum și în sectorul rezidențial. În perioada 2018-2020 se prognozează ca prin activitatea companiilor ESCO se vor obține economii de 0,591 milioane tep.3.1.8. Finanțarea măsurilor orizontale Măsurile orizontale se finanțează din surse proprii și din fonduri europene prezentate în capitolul 3.1.1.3.2. Măsuri de Eficiență Energetică în Clădiri3.2.1. Introducere Clădirile constituie un element central al politicii guvernului român privind eficiența energetică, având în vedere la nivel național, consumul de energie în sectorul rezidențial și sectorul servicii (administrație publică, învățământ, sănătate, comerț, turism, poștă și telecomunicații și altele asemenea). O analiză a modului în care se consumă energia justifică importanța acestei decizii. Astfel, în anul 2015 consumul final energetic al celor două sectoare a fost de 9.405.773 tep conform datelor din tabelul 3.6. Consumul de energie a celor două sectoare pentru încălzire, preparare de apă caldă menajeră și preparare hrană reprezintă circa 79% din total consum final energetic. În tabelul 3.6 se prezintă consumul final energetic al celor două sectoare pe tipul de utilizări. Tabel 3.6. Consumul de energie în sectoarele rezidențial și servicii în anul 2015
(Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României - colecții) Îmbunătățirea eficienței energetice a fondului existent de clădiri este esențială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naționale referitoare la eficiență energetică pe termen mediu, ci și pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice și trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050. În România, suprafața construită este de 493.000.000 mp, 86% din aceasta fiind reprezentată de clădiri rezidențiale. Din cele 8,1 milioane de unități locative, locuințele unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea. Aproape 47,5% din totalul locuințelor sunt situate în zonele rurale. În zonele rurale 95% din unitățile locative sunt locuințe individuale (unifamiliale). În zonele urbane 72% din unitățile locative sunt situate în blocuri de locuințe (care au în medie circa 40 de apartamente pe bloc). Peste 60% din blocurile de locuințe au regim de înălțime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje. România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecință a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecția termică a clădirilor și a elementelor perimetrale de închidere și care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Consumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 și 400 kWh/mp an. Se remarcă de asemenea că și clădirile construite în primii ani după 1990 au performanțe energetice scăzute (150-350 kWh/mp an), dar s-au îmbunătățit performanțele energetice la clădiri construite după anul 2000 (120 - 230 kWh/mp an). În cazul clădirilor nerezidențiale consumul de energie finală variază între 120 și 400 kWh/mp an în funcție de categoria clădirii (birouri, educație, cultură, sănătate, turism, comerț și altele asemenea). Având în vedere această situație în PNAEE III, în conformitate cu art. 4 al Directivei nr. 2012/27/UE, s-a prezentat "Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice, cât și private, existente la nivel național." ( versiunea I) Strategia a avut, în principal, rol de: ● stimulare a dezbaterilor între principalele părți interesate în dezvoltarea și implementarea acesteia pentru a se ajunge la un consens privind direcționarea politicilor și inițiativelor care vizează creșterea performanțelor energetice ale clădirilor; ● încurajarea tuturor părților interesate în adoptarea atitudinilor ambițioase, adecvate și care au în vedere îmbunătățirea calității spațiilor de locuit și comerciale, pentru a asigura avantaje imediate și pe termen lung pentru deținătorii clădirilor și pentru a susține economia. Strategia a propus o abordare, în etape, pentru mobilizarea investițiilor privind renovarea, pe termen lung, a clădirilor existente, atât rezidențiale cât și comerciale, atât publice cât și private. Această versiune I a strategiei a fost pusă pe site-ul MDRAPFE spre consultare publică. În acest proces de consultare au fost identificate noi organizații (de ex Asociația Română Green Building Council, Societate Română Geoexchange) care pot fi implicate atât în etapele de implementare a strategiei, cât și în cele de actualizare. În perioada 2014-2016 s-au realizat investiții pentru renovarea fondului de clădiri. La realizarea proiectelor de renovare s-au avut în vedere soluțiile de modernizare energetică a clădirilor prezentate în PNAEE III. Având în vedere rezultatele obținute în realizarea proiectelor de renovare și a experienței obținute în domeniu s-a actualizat "Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național."- versiunea II. Această nouă versiune se prezintă în Anexa C. Ca urmare a dezbaterilor tehnice în 28 martie 2016 a fost emis Ordinul nr. 386 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru modificarea și completarea Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție al clădirilor" indicativ C107-2005 aprobată prin Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr. 2055 din 2005. Conform acestui ordin se introduce Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă (figura 3.3.) și nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero (tabelul 3.7.)
Figura 3.3 Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero
În 30 iunie 2015 a fost emis Ordinul nr. 263 al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice privind inventarierea clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de administrația publică centrală, cu o suprafață totală utilă cuprinsă între 250 mp și 500 mp și punerea inventarului la dispoziția publicului în conformitate cu cerințele Legii nr. 121/2014. Datele și informațiile privind clădirile inventariate s-au transmis până în prezent, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția generală dezvoltare regională și infrastructură pentru completarea băncilor de date specifice privind eficiența energetică. În 1 februarie 2016 Guvernul României a emis Ordonanța Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor. Conform acestei OG certificatul de performanță energetică a clădirii este document elaborat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cantitatea de emisii în echivalent CO(2). Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum. În această OG se definesc: ● clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit, în proporție de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la față locului sau în apropiere; ● clădire de interes și utilitate publică - clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 mp frecvent vizitată de public, ocupată de autorități ale administrației publice în care se desfășoară activități de interes public național, județean sau local sau în care se desfășoară activități comerciale, social-culturale, de învățământ, educație, asistență medicală, sportive, financiar-bancare, de cazare și alimentație publică, prestări de servicii și altele asemenea. Conform acestei OG se precizează la articolul 14 următoarele: ● alin. 1 Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. ● alin. 2 Prin excepție de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. ● alin. 3 Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice, diferențiat pe zone cu potențial de energie din surse regenerabile, și se actualizează periodic, în funcție de progresul tehnic. ● alin. 4 Primarii localităților urbane cu mai mult de 5000 de locuitori inițiază planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de zonele climatice și de categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale. Conform acestei OG se precizează la articolul 23 următoarele: ● În scopul reducerii consumului de energie și al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează:a) inspecție periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală mai mare de 20 kW; inspecția se efectuează și pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;b) inspecție periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecția periodică se efectuează la intervale de 4 ani. ● (2) Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW, indiferent de natura combustibilului și la care există un sistem de monitorizare și control al funcționării acestora, inspecția se efectuează la intervale de 10 ani. La 11 aprilie 2017 a intrat în vigoare Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007. În anexa 1 la acest ordin sunt prezentate Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri și elemente de anvelopă ale acestora. Cerințele minime de performanță energetică pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirii sunt stabilite diferențiat pentru clădirile noi și existente, precum și pentru diverse categorii de clădiri. Astfel conform acestui Ordin se prezintă:A. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri noi (A.1. Clădiri rezidențiale A.2. Clădiri nerezidențiale)B. Cerințe minime de confort higrotermic în clădirile noiB.1. Cerințele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirilor noi și existenteB.2. Pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale, cerințele minime pe elementele de construcție ale clădirilor, din punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la:a) diferența maximă de temperatură admisă între temperatura interioară și temperatura medie a suprafeței interioareb) rezistența termică corectată a elementului de construcție, calculată cu luarea în considerare a influenței tuturor punților termice asupra acestuiac) temperatura superficială minimă pentru evitarea riscului de condens superficial pe suprafața interioară a elementelor de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirilorC. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zeroD. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri existenteD.1. La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor noiD.2. La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor nerezidențiale noi.3.2.2. Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficiență energetică în clădiri rezidențiale Creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial se realizează prin următoarele programe: ● Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe; ● Programele locale privind creșterea performanțelor energetice a blocurilor de locuințe; ● Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe finanțat din fonduri structurale și de coeziune ale UE, POR 2007-2013, DMI 1.2 Sprijinirea investițiilor în eficiență energetică a blocurilor de locuințe; ● Programul Operațional Regional 2014-2020. AP3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. PI 3.1. - Operațiunea A - clădiri rezidențiale Prin Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, finanțat potrivit O.U.G. nr. 18/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare în perioada 2009-2016 au fost executate lucrări de eficiență energetică la 1657 blocuri de locuințe din diverse zone climaterice, reprezentând circa 62559 apartamente. Economia de energie rezultată este de 0,04840 milioane tep. În perioada 2014-2016 au fost emise următoarele Ordine ale MDRAP nr. 951/2015, nr. 292/2016, nr. 2775/2016 pentru aprobarea Programul național multianual privind creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe cu finanțare pe anul 2015 și 2016. Conform acestor Ordine urmează să se reabiliteze termic circa 30000 apartamente pe an din anul 2017. În cadrul Programelor locale finanțate potrivit prevederilor art. II din O.U.G. nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, din datele transmise de către autoritățile administrației publice locale până la 31.12.2016, au fost finalizate lucrări de intervenție la anvelopa blocurilor de locuințe la 1110 clădiri, reprezentând cca. 63.368 apartamente, pentru care economia de energie este de 0,03663 milioane tep. Prin Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin împrumuturi bancare cu garanție guvernamentală, finanțat potrivit O.U.G. nr. 69/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2011, până la 31.12.2016 au fost incluse în program 13 blocuri de locuințe, din diverse zone climatice, reprezentând cca. 620 apartamente și 3 locuințe individuale economia de energie fiind de 0,000623 milioane tep. În conformitate cu regulamentele și procedurile de accesare a fonduri din POR 2007-2013 și în condițiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaționale, până la 31 decembrie 2016 au fost finanțate 111 proiecte, reprezentând 715 blocuri de locuințe, respectiv 41311 apartamente. Economia de energie rezultată la renovarea clădirilor rezidențiale este de 0,0298 milioane tep. Prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în cadrul apelului de proiecte închis la 16.11.2016 aferent Axei Prioritare 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1.A - eficiență energetică în clădiri rezidențiale, au fost depuse 182 cereri de finanțare, care cuprind 1148 clădiri rezidențiale; lucrările urmează a fi executate în următorii ani. În perioada 2014-2016 s-au realizat reabilitări termice și la locuințe unifamiliale atât în mediu urban, cât și în mediu rural prin fonduri proprii. Deoarece nu se dispun de date privind numărul locuințelor unifamiliale reabilitate termic se face ipoteza că 1% din locuințele unifamiliale (total țară-4.940.000 locuințe unifamiliale) și-au îmbunătățit performanțele energetice în perioada 2014-2016. Astfel se apreciază ca la circa 49.000 locuințe unifamiliale rezultă o economie de energie de 0,0392 milioane tep. Rezulta că până în anul 2016 prin creșterea performanțelor energetice ale locuințelor unifamiliale s-au obținut economii de energie de 0,0392 milioane tep. Pentru perioada 2017 - 2020 prin continuarea programelor de creștere a performanțelor energetice în blocurile de locuințe se prognozează obținerea unei economii de energie de 0,142 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6. Prin reabilitarea termică susținută și la locuințe unifamiliale în perioada 2017-2020 se prognozează să se obțină o economie de energie de 0,12 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6. În perioada 2014-2016 s-au înlocuit dotări (aparate electrocasnice, sisteme de iluminat și altele asemenea) din clădirile rezidențiale cu dotări având performanțe energetice ridicate. În rapoartele de monitorizare a implementării PNAEE din anii 2015 și 2016 ANRE-DEE a făcut o analiză de detaliu a achizițiilor de echipamente cu performanțe ridicate, bunuri de folosință îndelungata. Având în vedere aceste achiziții s-au calculat economii de energie de 0,0001 milioane tep în anul 2015 și 0,00005 milioane tep în anul 2016 conform datelor din tabelul 2.6. În perioada 2017-2020 se va continua reînnoirea cu aparate performante ce consumă energie electrică și se prognozează obținerea unei economii de energie de 0,23 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6. Având în vedere precizările din O.U.G. nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor este important să se realizeze audit energetic și managementul energetic în sectorul rezidențial. În conformitate cu Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007, realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:– Evaluarea performanței energetice a clădirii în condiții normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcție - instalații aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat).– Respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri și elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006.– Identificarea măsurilor de modernizare energetică și analiza eficienței economice a acestora.– Întocmirea raportului de audit energetic. În perioada 2017-2020 ca urmare a acestei măsuri este prognozată realizarea unei economii de energie de 0,066 milioane tep în conform datelor din tabelul 2.6.3.2.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale*ii) *ii) Material transmis de MDRAP Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale se realizează conform cu precizările prezentate în subcapitolele 3.1.1 și 3.2.2. În Programul Operațional Regional 2014-2020 la AP 3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon la prioritatea de investiții 3.1 Eficiența energetică în clădiri rezidențiale este alocat un buget de 420,61 mil Euro (buget FEDR 352,54 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării 18,32 mil Euro (FEDR 15,57 mil Euro) și buget SUERD 89,64 mil Euro (FEDR 76,20 mil Euro Euro). Până în prezent au fost depuse 457 proiecte cu valoare eligibilă de 500,89 mil lei. Ca indicator de rezultat al obiectivului este reducerea consumului final energetic în sectorul rezidențial în perioada 2012-2023 de la 0,96 tep la 0,47 tep. Ca indicator de realizare este considerat numărul gospodăriilor cu o clasificare mai bună a consumului de energie și anume: ● 18.186 gospodării în anul 2023, în regiuni mai dezvoltate; ● 83.469 gospodării în anul 2023, în regiuni mai puțin dezvoltate. În Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020 la AP 6 promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon la Obiectivul Specific 6.3 reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuințelor este alocat un buget de 40.550.688 Euro (FEDR 24.468.085 Euro). S-a deschis apel pentru proiecte în 2017. Indicatorul de rezultat este scăderea consumului anual de energie electrică pe locuință în perioada 2013 - 2023 de la 1,35 MWh la 1,2 MWh. Indicator de realizare la eficiență energetică este numărul de utilizatori suplimentari de energie conectați la rețele inteligente: 80.000 în 2023.3.3. Măsuri de eficiență energetică în clădirile organismelor publice3.3.1. Clădiri guvernamentale Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), care realizează politica guvernamentală în domeniul reabilitării termice a clădirilor, deține pe site-ul sau (www.mdrap.ro) documentul "Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețe utile de peste 250 mp, deținute și ocupate de administrația sa centrală", întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018. Conform acestui document, inventarul cuprinde un număr de 2399 de clădiri încălzite și/sau răcite, cu o suprafață utilă de peste 500 mp, reprezentând o suprafață utilă de 5,35 milioane mp și un număr de 480 clădiri, încălzite și/sau răcite, cu o suprafață utilă de sub 500 mp și peste 250 mp având o suprafață utilă de 152.713,02 mp. În tabelul 3.8. se prezintă inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală. În tabelul 3.9. se prezintă "Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 mp și peste 250 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală", întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018. Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală
(Sursa: date furnizate de MDRAP) Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 mp și de peste 250 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală
(Sursa: date furnizate de MDRAP) În conformitate cu DEE, art. 5 alin. (1), începând cu 1 ianuarie 2014 trebuia să se asigure renovarea anuală unei suprafețe utile medii de 202,2 mii mp (reprezentând 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația centrală) pentru a îndeplini cel puțin condițiile minime de performanță energetică stabilite prin Directiva nr. 2010/31/UE. În conformitate cu Raportul de monitorizare a implementării PNAEE III în anul 2016 rezultă că pentru realizarea ratei anuale de 3% de renovare a acestei categorii de clădiri, au fost realizate următoarele acțiuni: ● pentru 220 de clădiri au fost inițiate/realizate, după caz, următoarele: ● expertizarea tehnică a structurii de rezistență a clădirilor; ● elaborarea auditului energetic, inclusiv elaborarea și afișarea certificatului de performanță energetică a clădirilor inventariate; ● elaborarea planului de eficiență energetică, cu obiective și acțiuni specifice privind renovarea majoră/reabilitarea termică a clădirilor inventariate și economia preconizată de energie;– la 205 clădiri s-au executat lucrări de creștere a performanței energetice care au constat în: ● înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat economic și eficiență energetică ridicată; ● revizia/repararea instalațiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei termice, cu randament ridicat.– la 97 clădiri s-au realizat lucrări complexe de creștere a performanței energetice (reabilitare majoră). Prin realizarea lucrărilor specificate la aceste clădiri se obține o economie anuală de energie 0,00224 milioane tep. În programul 2017-2020 se va continua programul de creștere a eficienței energetice în clădirile guvernamentale ceea ce presupune reabilitarea unor clădiri totalizând o suprafață utilă de circa 800000 mp prognozându-se o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 prin realizarea acestui program în perioada 2014-2020.3.3.2. Clădiri ale altor organisme publice În PNAEE III s-a precizat că există clădiri aparținând administrației publice locale și anume ale: ● Consiliilor județene și instituțiilor subordonate acestora; ● Consiliilor locale ale municipiilor, orașelor și comunelor și instituțiile subordonate acestora. Numărul estimativ al clădirilor aparținând administrației publice locale sunt prezentate în tabelul 3.10. Numărul de unități din categoria învățământ, sănătate cultură, sport este orientativ având în vedere permanentul proces de restructurare și privatizare. Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administrației publice locale
(Sursa: www.mdrap.ro) În ceea ce privește performanța energetică a clădirilor existente se precizează că consumul de energie finală este de 200-350 kWh/mp an la categoria de clădiri educație, cultură și 200-400 kWh/mp an la categoria clădirilor din sănătate. Având în vedere performanțele energetice ale clădirilor din domeniul educațional, sănătate și altele asemenea se impune reabilitarea termică a acestor clădiri pentru creșterea performanțelor energetice. Din Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică realizat de ANRE la 26 aprilie 2017 rezultă că nu se dețin date complete privind economiile de energie prin realizarea creșterii eficienței la această categorie de clădiri. Astfel ANRE a solicitat informații privind reabilitarea termică a clădirilor publice de la 115 municipalități cu peste 20000 locuitori. Din răspunsurile primite rezultă reabilitări termice la clădiri aparținând spațiilor de învățământ de diferite categorii: colegi, școli generale, grădinițe. Din cele 56 de municipalități, care au răspuns solicitării, 19 municipalități au raport economii de energie de 1500 tep prin implementarea măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice. Dintre cele 6 sectoare ale Municipiului București, au fost primite răspunsuri de la sectoarele 3, 4, 5, economia de energie pe anul 2016 fiind de 134 tep. În aceste condiții economia totală obținută în anul 2016, raportată către ANRE, a fost de 1634 tep. Pentru realizarea unei raportări cât mai apropiate cu realitatea este necesar implementarea unui program ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS) - aplicație online cu acces permanent pentru monitorizarea consumurilor energetice și de apă ale clădirilor publice. În prezent, programul de monitorizare a consumurilor energetice și de apă ale clădirilor municipale, prin intermediul EMS, este funcțional în 11 municipii din România, respectiv: Aiud, Baia Mare, Bistrița, Brașov, Deva, Făgăraș, Moinești, Săcele, Sfântu Gheorghe, Timișoara și Zalău. Acest program este implementat de către organizația neguvernamentală Orașe Energie România - OER (www.oer.ro) ce reunește municipalități interesate de îmbunătățirea eficienței energetice în serviciile publice și de promovarea surselor regenerabile de energie. Începând din anul 2009, Asociația OER este "Structura Suport" pentru orașele din România care au aderat la Convenția Primarilor (www.eumayors.eu). Din examinarea unor Planuri de Acțiune pentru Energie Durabilă aprobate se constată ca un oraș cu o populație de circa 150.000 locuitor și-a propus o economie de energie în clădirile publice 600 tep până în 2020. Ținând seama și de investițiile care s-au realizat și în domeniul sănătății, a culturii și în sport în vederea creșterii eficienței energetice în clădirile publice se poate aprecia că economia de energie în acest domeniu în anul 2016 este de 0,016 milioane tep. În perioada 2014-2016 în cadrul Programului RO05-Eficiența Energetică a fost implementat proiectul "Îmbunătățirea eficienței energetice prin optimizarea sistemului de iluminat din cadrul Spitalului Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu", finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014, cu un buget de 612,426 Euro realizându-se o reducere a consumului de energie de 360 MWh/an și reducerea impactului asupra mediului de 252 t CO(2)/an. Cu fonduri de la FREE a fost montat și pus în funcțiune în 2013 un cazan pe peleți din lemn și anexe la o clădire aparținând domeniului sănătate obținându-se economii de combustibil de 187 tep. În perioada 2017-2020 se prognozează o economie de energie prin reabilitarea termică a clădirilor publice de 0,050 milioane tep conform indicațiilor din tabelul 2.6. astfel că prin aplicarea acestei măsuri pe perioada 2016-2020 rezultă economia cumulată de energie de 0,169 milioane tep.3.3.3. Achiziții realizate de organismele publice În perioada 2014-2016 achizițiile realizate de produse și servicii s-au făcut cu respectarea cerințelor din Directiva nr. 2010/30/UE privind etichetarea energetică și Directiva nr. 2009/125/CE privind proiectarea ecologică, Regulamentul Energy Star nr. 106/2008/CE privind echipamentele de birou. Nu există informații privind achizițiile realizate și economiile de energie rezultate. Pentru a se putea evidenția economiile realizate prin achiziții publice este necesar implementarea programului ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS). Având în vedere precizările făcute la subcapitolul 3.2.2 s-au calculat economii de energie în valoare de 0,001 milioane tep în anul 2016: În perioada 2017-2020 achizițiile publice de produse și servicii se vor realiza pentru a asigura o eficiență energetică ridicată respectând standardele enumerate în anexa III a Directivei nr. 2012/27/UE. Achizițiile se realizează având în vedere rentabilitatea investițiilor și asigurarea concurenței loiale. Se prognozează că în perioada 2017-2020 se vor realiza economiile de energie prezentate în tabelul 2.6.3.3.4. Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental și la alte organisme publice Realizarea programului de reabilitare termică a clădirilor guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 pe perioada 2015-2020. Achiziționarea de bunuri și servicii pentru clădirile guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de 0,007 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pe perioada 2016-2020. Realizarea programului de reabilitare termică a clădirilor administrației publice locale și a achizițiilor de bunuri și servicii pentru acestea vor asigura o economie de energie de 0,169 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pe perioada 2016-2020. În perioada 2014-2016 autoritățile publice locale au realizat programe de modernizare a iluminatului public urmărind atât îmbunătățirea calității serviciului, cât și reducerea facturii la energie. ANRE a raportat în anul 2016 economii de energie de 1304 tep prin implementarea măsurilor de eficientizare a iluminatului public la 25 municipalități și la sectorul 2 București. Această economie este subestimată având în vedere valorile prognozate în cadrul celor 39 documente PAED aprobate. O estimare mai reală a economiei de energie în anul 2016 este de 0,006 milioane tep. Această evaluare este susținută și de economiile de energie obținute prin finanțarea de către Fondul Român pentru Eficiența Energiei. Portofoliul de proiecte pentru modernizarea sistemului de iluminat public al Fondului Român pentru Eficiența Energiei având contracte de finanțate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în tabelul 3.11. Tabel 3.11. Proiecte de eficiență energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE
(Sursa: www.free.or.rog) În perioada 2017-2020 se vor continua programe de modernizare a iluminatului public care vor conduce la economii de energie pe total țară de 0,0450 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 pe perioada 2016-2020. La stabilirea economiilor prognozate s-au avut în vedere și economiile de energie ce se vor obține până în anul 2020 prin finanțarea în cadrul Ariei de concentrare 4 "Îmbunătățirea mediului înconjurător" în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano - Român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse a următoarelor proiecte: ● Managementul modern și eficient al iluminatului public din municipiul Suceava; ● Modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public și modernizarea sistemului de iluminat în două clădiri ale primăriei municipiului Cluj-Napoca folosind tehnologia LED; ● Reabilitarea termică a unităților preuniversitare din Cluj-Napoca; ● Renovarea clădirilor municipale și a școlilor utilizând tehnologii de construcții inteligente în municipiul Brașov; ● Iluminatul public cu LED în municipiul Arad. ● Reabilitarea rețelelor de transport și distribuție energie termică în zona rezidențială Tractorul din Brașov ● Fondul pentru acțiuni în domeniul managementului energiei durabile (SEAF), prin care se finanțează acțiuni de eficiență energetică - modernizarea iluminatului public - în orașele din regiunile sărace/subdezvoltate ale României, respectiv în orașele Băneasa, Bicaz, Buhuși, Dorohoi, Nehoiu, Potcoava. În perioada 2014-2016 s-au realizat programele de reabilitare și modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apă în diferite localități însă conform raportărilor ANRE nu s-au precizat economii de energie. În perioada 2017-2020 se va continua programul de creștere a eficienței energetice la sistemele publice de alimentare cu apă, economia de energie prognozată este de 0,0104 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pentru perioada 2017-2020. În raportările ANRE-DEE privind eficiență energetică în sectorul servicii s-a precizat că agenții economici mari (cu consumul de energie de peste 1000 tep) care acționează în acest sector (supermarketuri) au raportat economiile de energie în cadrul auditului energetic și nu mai sunt evidențiate și în cadrul acestui subcapitol. În acest subcapitol s-a determinat prin calcul economia de energie la agenții economici care au consumul de energie sub 1000 tep. Astfel în perioada 2014-2016 prin reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii (birouri, spații comerciale, hoteluri, restaurante și altele asemenea) s-au obținut economii de energie de 0,016 milioane de tep. Nu au fost evaluate economii de energie prin achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență pentru această perioadă. În perioada 2017-2020 se va continua reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii și se vor achiziționa echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență fiind prognozate economii de energie de 0,346 milioane tep conform valorilor din tabelul 2.6. După anul 2017 ca urmare a clarificărilor legislative pentru stimularea activității ESCO, prin piață ESCO se vor obține economii de energie de circa 0,591 milioane tep în perioada 2018-2020.3.3.5. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică la organismele publice Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri organizațiilor publice se realizează de la bugetul de stat și din fondurile Programului Operațional Regional 2014-2020 în conformitate cu precizările din subcapitolul 3.1.1. În POR prin AP 3 sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, prioritatea de investiții 3.1 eficiență energetică în clădiri publice, clădiri rezidențiale și iluminat public sunt stabilite Operațiunile B - clădiri publice și Operațiunile C - Iluminat public. Cele două Operațiuni au alocat un buget de 509.08 mil Euro (FEDR 130.09 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării de 35,59 mil Euro (FEDR 30,26 mil Euro) și buget SUERD 37,55 mil Euro (FEDR 31,92 mil Euro). Pentru Operațiunea B-clădiri publice sunt definite: ● Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 0,19 Mtep la 0,12 Mtep; ● Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 2.797.305k Wh/an în regiuni mai dezvoltate și la 28.567.324 kWh/an în regiuni mai puțin dezvoltate. Pentru Operațiunea C - iluminat public sunt definite: ● Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 669 GWh la 446 GWh; ● Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 501.262 kWh/an în regiuni mai dezvoltate și la 3.214.049 kWh/an în regiuni mai puțin dezvoltate.3.4. Inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente A fost propusă de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și aprobată în februarie 2018 intenționează să ofere un cadru comun pentru produsele financiare ale BEI care susțin investițiile în domeniul eficienței energetice în clădiri, urmând să deblocheze o sumă totală de 10 miliarde euro pentru finanțare publică și privată până în anul 2020 pentru proiecte de eficiență energetică. Măsuri de eficiență energetică în industrie Sectorul industrial este complex, cuprinzând industrii mari consumatoare de energie având intensitatea energetică mare (industria metalurgică, a materialelor de construcții, chimică), industrii mici consumatoare de energie, dar cu intensități energetice mari (industria alimentară, băuturi, tutun, industria prelucrării lemnului, fabricarea hârtiei și produselor din hârtie și altele asemenea). În anul 2015 consumul final energetic al industriei a fost de 5912096 tep, iar consumul industriilor mari consumatoare de energie a fost de 3941536 tep reprezentând 66,7% din consumul total al industriei. Consumul de energie al celei de-a doua categorii a fost de 1007323 tep, reprezentând circa 17% din consumul total al industriei.3.4.1. Principalele măsuri ce se referă la eficiența energetică în industrie Operatorii economici din industrie cu consumul mai mare de 1000 tep respectă cerințele Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică referitoare la auditul energetic și managementul energiei. Rezultatele acestor activități sunt supuse monitorizării ANRE-DEE conform precizărilor din subcapitolul 3.1.2. În raportul de monitorizare a implementării PNAEE III în anul 2015, ANRE-DEE analizând eficiența energetică în industriile din sectorul ETS a precizat că agenții economici sub incidența ETS sunt cu consum mai mare de 1000 tep/an și sunt monitorizați prin programul audit energetic și nu mai trebuie considerați pentru a evita dubla contabilizare. Ca urmare a acestei constatări ANRE-DEE a propus că economia preliminară de energie de 0,98 milioane tep să fie alocată altor programe. Ținând seama de concluziile prezentate de ANRE-DEE se propune monitorizarea agenților economici din industrie care beneficiază de ajutor de stat conform Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare. Autoritățile române au notificat, în iulie 2014, Comisia Europeană cu privire la un ajutor sub forma unei finanțări reduse a sprijinului pentru electricitatea din surse regenerabile de energie, planificat a fi acordat marilor consumatori de energie. Având în vedere că art. 8, alin. (8) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede posibilitatea ca un procent din volumul de energie electrică furnizată consumatorilor finali să fie scutit de la aplicarea dispozițiilor legii în cauză, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Conform H.G. nr. 495/2014 marii consumatori de energie care beneficiază de schema de ajutor notificată vor plăti (adică vor acoperi costul) certificatelor verzi aferente cotei obligatorii în legătură cu procentajele variabile ale consumului de energie electrică, în funcție de volumul consumului de energie electrică, astfel: ● 15% în cazul unei electro-intensități mai mari de 20%, ● 40% în cazul unei electro-intensități cuprinsă între 10-20%, ● 60% în cazul unei electro-intensități cuprinsă între 5-10%. Rezultă că beneficiarii sunt exceptați de la plata certificatelor verzi corespunzător unor procentaje de 85%, 60% sau 40% din energia electrică pe care o consumă. Electro-intensitatea se calculează în conformitate cu anexa 4 din Orientările Uniunii Europene privind ajutorul pentru mediu și energie, astfel: [Consumul energiei electrice * prețul energiei electrice]/[(VAB(n)+VAB(n)-1+VAB(n-2))/3], unde: ● VAB (valoarea adăugată brută) - cifra de afaceri plus producția capitalizată plus alte venituri din exploatare plus/minus variația stocurilor minus achizițiile de bunuri și servicii (fără includerea costurilor de personal) minus impozitele pe produse aferente cifrei de afaceri care nu sunt deductibile minus impozitele și taxele aferente producției; ● n - anul financiar anterior anului în care este solicitată exceptarea; ● consumul energiei electrice - media aritmetică a consumului energiei electrice pe ultimii 3 ani ai întreprinderilor; ● prețul energiei electrice - prețul mediu de vânzare cu amănuntul a energiei electrice, întreprinderilor cu nivel asemănător de consum, astfel cum rezultă din ultimul raport privind rezultatele monitorizării pieței de energie electrică, aferent anului n, publicat pe site-ul ANRE: Prețul energiei electrice include, de asemenea, prețul integral al finanțării sprijinului privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie care ar fi transferat întreprinderilor în absența reducerilor.Articolul 8 din H.G. nr. 495/2014 prevede că nerespectarea de către beneficiari a condițiilor stabilite în hotărârea menționată atrage după sine aplicarea de către Ministerul Economiei a măsurilor necesare pentru recuperarea ajutorului de stat, în conformitate cu dispozițiile europene și naționale. Durata măsurii notificate cuprinde perioada până la 31 decembrie 2024. Măsura a fost pusă în aplicare cu începere de la 1 decembrie 2014. Pe baza datelor puse la dispoziție de Autoritățile române, Comisia Europeană a decis să nu ridice obiecțiuni cu privire la ajutor, considerând că acesta este compatibil cu piață internă, în conformitate cu articolul 107, alin. (3), lit. (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În anul 2015 s-a dat acordul de exceptare pentru 37 întreprinderi din care 30 sunt societăți mari și 7 IMM-uri din sectoarele expuse riscului de a își pierde competitivitatea din cauza finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivității beneficiarului și expunerii în comerțul internațional. În perioada 2015-2016 în industrie s-au obținut economii anuale de energie în valoare de 59520,4 tep/an (tabelul 3.12). Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 și 2016
În perioada 2017-2020 sunt prognozate următoarele economii de energie la companiile industriale care s-au acreditat conform H.G. nr. 495/2014, astfel: ● 2668,63 tep/an în 2017 ● 4040,61 tep/an în 2018 ● 14224,36 tep/an în 2019 ● 23553,86 tep/an în 2020. În cadrul întreprinderilor care aparțin industriei de aăarare în perioada 2014-2016 s-au aplicat măsuri pentru reducerea consumului de gaze necesar încălzirii halelor de producție și pentru contorizarea și monitorizarea consumului de energie electrică obținându-se o economie de energie de 2582 tep. Pentru perioada 2017 - 2020 sunt prevăzute aplicarea următoarelor măsuri: ● reducerea consumului de gaze prin modernizarea sistemelor de încălzire la hale și hangare; ● compensarea factorilor de putere la posturile de transformare; ● introducerea în fluxul de fabricație a unor mașini și utilaje performante; ● mărirea puterii la microhidrocentrala proprie și altele asemenea. Aplicând aceste măsuri este prognozată o economie de energie în perioada 2017-2020 de 10155 tep. Portofoliul de proiecte pentru industrie al Fondului Român pentru Eficiența Energiei având contracte de finanțate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în tabelul 3.13. Tabel 3.13. Proiecte de eficiență energetică în industrie finanțat de FREE
Aceste economii se contabilizează cu economiile realizate pe perioada 2014 - 2020. În aprilie 2016 au fost finalizate 50 de proiecte realizate în cadrul Programului RO17- Inovare verde în industrie (operator de program - Innovation Norway) cu un buget de 26.619.800 Euro. Acest program a fost dedicat inovării, eficientizării și ecologizării proceselor tehnologice. Rezultatele estimate ale acestui program sunt: ● reducerea consumului de energie de 2784 MWh/an ● reducerea consumului de carburant de 56.625 litri/an; ● reducerea impactului asupra mediului de 110.120 t CO(2)/an. Aceste rezultate se vor contabiliza ca realizări în perioada 2017-2020.3.4.2. Economii rezultate de măsurile în industrie În anul 2020 este prognozată o economie de energie de circa 0,0907 milioane de tep la companiile industriale care s-au acreditat conform H.G. nr. 495/2014. În perioada 2017-2020 este prognozată realizarea economiilor de energie prin măsuri de creștere a eficienței energetice la restul agenților economici din industrie care realizează audit energetic și management energetic conform datelor din tabelul 2.6.3.4.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în industrie Finanțarea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice în industrie se poate realiza din surse proprii, împrumuturi bancare și din Programul Operațional Infrastructura mare 2014-2020. Astfel în POIM AP 6 Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii de carbon la obiectivul specific 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali este alocat un buget de 11.752.941 Euro, din care FEDR 9.990.000 Euro. Apelul pentru acest proiect este deschis fiind depuse 25 proiecte în valoare 23.477.480 lei, din care FEDR 19.096.560 lei, fiind aprobate 11 proiecte în valoare de 10.083.327 lei, din care FEDR 8.151.995 lei. Se are în vedere sprijinirea a 60 de întreprinderi până în anul 2023, urmărindu-se reducerea intensității energetice în industrie. Indicatorul de rezultat este scăderea intensității energetice în industrie de la 183,00 kgep în 2012 la 121,5 kgep în 2023. În perioada 2016-2021 prin programul Innovation Norway cu un buget de 22.775.000 Euro denumit "Dezvoltarea afacerilor, inovare, IMM" prin componenta Inovare verde în industrie se vor sprijini proiecte în mediul privat de investiții de produse, servicii și soluții inovative ce conduc direct sau indirect la procese tehnologice mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor.3.5. Măsuri de eficiență energetică în sectorul construcții3.5.1. Introducere Având în vedere evoluția indicatorilor macroeconomici în perioada 2014-2020 (tabelul 2.1) este de așteptat o evoluție importantă în activitățile sectorului construcții. Consumul de energie finală în anul 2015 a fost de 379.000 tep. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.3.) acest consum este prognozat a atinge în 2020 valoarea de 490.000 tep ceea ce înseamnă o creștere de circa 29,3% față de cel din anul 2015 ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creștere de 5,27%. Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015 este prezentat în Tabelul 3.14. Acest sector este mare consumator de combustibili pentru camioane și utilaje de transport (circa 68% din total consum), restul combustibililor fiind utilizați pentru procese termice. Tabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015
(Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României - colecții)3.5.2. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în sectorul construcții Măsurile privind creșterea eficienței energetice în sectorul construcții sunt de două categorii și anume măsuri cu caracter general și măsuri specifice. Măsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu cerințele Legii nr. 121/2014 prezentate în subcapitolul 3.1.2. De asemenea, se are în vedere și cerința conform căreia agenții economici și unitățile administrative publice locale și centrale care dețin mai mult de 25 de autovehicule trebuie să monitorizeze și gestioneze consumul de carburanți în vederea reducerii acestuia. În sectorul construcții deosebit de importantă este achiziționarea unor tehnologii performante pentru activitatea desfășurată și a unor echipamente performante ceea ce permite reducerea atât a consumului de combustibili, cât și cel al consumului de energie electrică. În perioada 2017-2020 prin măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice economiile de energie prognozate pentru acest sector sunt de 0,0318 milioane tep, ceea ce reprezintă circa 8,3% din consumul de energie al sectorului din anul 2015.3.5.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul construcții Finanțarea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice în sectorul construcții se poate realiza din surse proprii, din împrumuturi la bănci și altele asemenea.3.6. Măsuri de eficiență energetică în transport3.6.1. Introducere Dezvoltarea sectorului Transporturi se realizează în strânsă corelare cu dezvoltarea economico-socială a României. Având în vedere evoluția indicatorilor macroeconomici în perioada 2014 - 2020 (tabelul 2.1.) este de așteptat o evoluție importantă în activitățile diferitelor moduri de transport. Sectorul transporturi este unul din cele mai importante sectoare atât din punctul de vedere al consumului de energie, cât și al implicațiilor asupra mediului înconjurător. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.2.) este de așteptat ca în perioada 2017-2020 ritmul mediu anual de creștere a consumului de energie în acest sector să fie de circa 1,07%. Consumul de energie al anului 2015 pe diferite moduri de transport este prezentat în tabelul 3.15. Cel mai mare consum de energie este în transportul rutier (circa 91% din total). Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep]
(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Pentru definirea măsurilor și politicilor ce se adoptă în perioada 2017 - 2020 pentru creșterea eficienței energetice în sectorul transporturi din România se prezintă pentru perioada 2007 - 2015 următoarele informații: ● evoluția parcursului mărfurilor pe cele 4 moduri de transport (transport feroviar, rutier, pe căi navigabile interne și pe conducte petroliere magistrale) (tabelul 3.16); ● evoluția parcursului pasagerilor în transportul interurban și internațional (tabelul 3.17); ● evoluția parcului autovehiculelor (tabelul 3.18). Tabel 3.16. Evoluția parcursului mărfurilor în perioada 2007 - 2015 [1000 mil.tone-km]
| EMITENT |
Notă
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 203 din 3 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 10 aprilie 2019 Al IV-lea PNAEE a fost întocmit de un consultant independent contractat de Ministerul Energiei, pe baza informațiilor publice, precum și pe baza informațiilor relevante privind consumul energetic, economii de energie, planuri de investiții ș.a., furnizate în perioada august - noiembrie 2017 de către următoarele ministere/entități care implementează măsuri de eficiență: Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene*1), Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ANRE și Departamentul de eficiență energetică din cadrul ANRE, precum și operatori economici și asociații ale acestora. *1) Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene a fost reorganizat în anul 2018 prin înființarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Ministerului Fondurilor Europene + CUPRINS1. INTRODUCERE2. Privire Generală privind Țintele Naționale privind Energia și Economiile Realizate2.1. Introducere2.2. Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficiență energetică2.3. Cel de al IV-lea Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-20202.3.1. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie2.3.2. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de energie - art. 7 din Directiva 2012/27/UE3. Politici și Măsuri de Implementare a Directivei 2012/27/UE3.1. Măsuri orizontale3.1.1. Scheme de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsuri alternative3.1.2. Audituri energetice și sisteme de gestionare a energiei3.1.2.1. Audituri energetice3.1.2.2. Management energetic3.1.2.3. Monitorizarea rezultatelor obținute în activitatea de audit energetic și management energetic3.1.3. Contorizarea și facturarea3.1.4. Programe de informare a consumatorilor și de pregătire profesională3.1.5. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare3.1.6. Servicii energetice3.1.7. Economiile rezultate de la măsurile orizontale3.1.8. Finanțarea măsurilor orizontale3.2. Măsuri de Eficiență Energetică în Clădiri3.2.1. Introducere3.2.2. Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficiența energetică în clădiri rezidențiale3.2.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale3.3. Măsuri de eficiență energetică în clădirile organismelor publice3.3.1. Clădiri guvernamentale3.3.2. Clădiri ale altor organisme publice3.3.3. Achiziții realizate de organismele publice3.3.4. Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental și la alte organisme publice3.3.5. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică la organismele publice3.4. Inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente3.4.1. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în industrie3.4.2. Economii rezultate de măsurile în industrie3.4.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în industrie3.5. Măsuri de eficiență energetică în sectorul construcții3.5.1. Introducere3.5.2. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în sectorul construcții3.5.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul construcții3.6. Măsuri de eficiență energetică în transport3.6.1. Introducere3.6.2. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în transport3.6.2.1. Transportul feroviar3.6.2.2. Transport naval3.6.2.3. Transport aerian3.6.2.4. Transport rutier3.6.2.5. Transport urban al populației3.6.3. Economii rezultate de măsurile în transport3.6.4. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în transport3.7. Măsuri de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire3.7.1. Realizarea serviciilor de încălzire și răcire3.7.2. Evaluare cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente3.7.3. Alte măsuri cu referire la eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire3.7.4. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire3.8. Măsuri de eficiență energetică în agricultură și silvicultură3.8.1. Introducere3.8.2. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în agricultură3.8.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul agricultură3.9. Transformarea, transportul, distribuția energiei și răspunsul cererii de energie3.9.1. Criteriile de eficiență energetică în tarifele de rețea și reglementări3.9.1.1. Energie electrică3.9.1.2. Gaze naturale3.9.1.3. Energie termică3.9.2. Ușurarea și promovarea răspunsului cererii3.9.2.1. Energie Electrică3.9.2.2. Gaze naturale3.9.3. Eficiența energetică în proiectarea și funcționarea rețelei3.9.3.1. Eficiența energetică în proiectarea Rețelelor Electrice de Transport3.9.3.2. Eficiența energetică în funcționarea Rețelelor Electrice de Transport3.9.3.3. Eficiența energetică în proiectarea Rețelelor Electrice de Distribuție (RED)3.9.3.4. Eficiența energetică în funcționarea Rețelelor Electrice de Distribuție3.9.3.5. Eficiența energetică în funcționarea Sistemului Național de Transport a Gazelor Naturale3.9.3.6. Eficiența energetică în funcționarea la SNGN Romgaz SA3.9.3.7. Economii realizate de la toate măsurile privind furnizarea energiei prin rețele de transport și distribuție3.9.3.8. Finanțarea măsurilor privind furnizarea energieiBIBLIOGRAFIE Anexa A Anexa B Anexa C + TABELE Tabel 1.1. Evoluția PIB în perioada 2005 - 2015 Tabel 1.2. Evoluția structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%] Tabel 1.3. Evoluția contribuției diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%] Tabel 1.4. Evoluția consumului intern de energie primară [mii tep] Tabel 1.5. Evoluția structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 Tabel 1.6. Evoluția producției de energie primară [mii tep] Tabel 1.7. Dependența de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern Tabel 1.8. Evoluția consumului de energie în perioada 2005 - 2015 [mii tep] Tabel 1.9. Evoluția indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 - 2015 Tabel 1.10. Evoluția producției de energie electrică [GWh] Tabel 1.11. Producția națională de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015 Tabel 1.12. Capacitățile electrice și termice de cogenerare instalate în anul 2015 Tabel 1.13. Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015 Tabel 1.14. Producția de energie electrică și economia de energie primară obținute prin cogenerare de înaltă eficiență în perioada 2007-2015 Tabel 1.15. Consumul final de energie electrică [GWh] Tabel 1.16. Evoluția indicatorilor referitor la energia electrică în perioada 2005-2015 Tabel 2.1. Proiecția Produsului Intern Brut Tabel 2.2. Prognoza consumului intern de energie primară și a consumului final energetic [mii tep] Tabel 2.3. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep] Tabel 2.4. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 2.5. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep] Tabel 2.6. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep] Tabel 3.1. Situația elaborării auditurilor energetice în perioada 2010-2016 Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice Tabel 3.3. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate Tabel 3.4. Situația proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016 Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016 Tabel 3.6. Consumul de energie în sectoarele rezidențial și servicii în anul 2015 Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 mp și de peste 250 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administrației publice locale Tabel 3.11. Proiecte de eficiență energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 și 2016 Tabel 3.13. Proiecte de eficiență energetică în industrie finanțat de FREE Tabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015 Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep] Tabel 3.16. Evoluția parcursului mărfurilor în perioada 2007 - 2015 [1000 mil.tone- km] Tabel 3.17. Parcursul pasagerilor în transportul interurban și internațional în perioada 2007 - 2015 Tabel 3.18. Evoluția parcului auto în perioada 1990 - 2015 [mii buc.] Tabel 3.19. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016 Tabel 3.20. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016 Tabel 3.21. Indicatori de eficiență pentru transportul aerian în perioada 2011-2016 Tabel 3.22. Reînnoirea parcului de autovehicule în anul 2016 Tabel 3.23. Transportul public local de pasageri Tabel 3.24. Transport public local de pasageri pe tipuri de vehicule de transport Tabel 3.25. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.26. Economiile de energie în perioada 2017-2020 Tabel 3.27. Evoluția producției de energie termică în perioada 2010-2015 [tep] Tabel 3.28. Evoluția consumului final de energie termică, total și pe principalele activități economice și sociale în perioada 2010-2015 [tep] Tabel 3.29. Evoluția consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice Tabel 3.30. Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2014-2016 Tabel 3.31. Proiecte de eficiență energetică pentru alimentarea centralizată cu energie termică finanțat de FREE Tabel 3.32. Consumul de energie în sectorul agricultură în anul 2015 [tep] Tabel 3.33. Evoluția parcului de tractoare și mașini agricole principale din agricultură în perioada 2010-2015 Tabel 3.34. Exploatații agricole cu efective de porci și păsări și efectivele pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate Tabel 3.35. Evoluția veniturilor și a costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice precum și investițiile planificate și realizate Tabel 3.36. Tarifele de distribuție aplicate de la 1 ianuarie în perioada 2008-2016 [lei/MWh, termeni nominali] Tabel 3.37. Evoluția CPT în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice în perioada 2007-2016 Tabel 3.38. Situația costurilor recunoscute cu CPT în veniturile liniarizate ale operatorilor de distribuție a energiei electrice concesionari aferente fiecărui an al perioadei 2014-2016 (lei termeni nominali ai fiecărui an) Tabel 3.39. Evoluția structurii consumului alimentat în piața cu amănuntul Tabel 3.40. Economii de energie la stațiile electrice Brazi Vest 400/220/110 kV, Domnești 400/110 , Fundeni 220/110 kV Tabel 3.41. Valorile procentuale ale CPT realizate în 2016 Tabel 3.42. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.43. Economiile de energie în perioada 2017-2020 Tabel 3.44. Evoluția consumului propriu tehnologic în perioada 2013-2016 Tabel 3.45. Program de măsuri și investiții concrete pentru introducerea în cadrul infrastructurii rețelei a unor îmbunătățiri ale eficienței energetice în următorii 5 ani (2017-2021) Tabel 3.46. Economiile de energie realizate în perioada 2014-2016 Tabel 3.47. Economii de energie din transportul de gaze naturale în perioada 2015-2016 Tabel 3.48. Programul anual de măsuri de creștere a eficienței energetice în perioada 2017-2020 Tabel 3.49. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.50. Economiile de energie în perioada 2017-2020 + FIGURI Figura 1.1. Comparații internaționale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015 Figura 1.2. Comparații internaționale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015 Figura 1.3. Comparații internaționale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015 Figura 1.4. Schimbarea relativă a intensității energetice a României și UE-28 (%), în perioada 2000-2015 Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016 Figura 3.2. Evoluția autorizărilor auditorilor energetici și a operatorilor economici care au realizat audituri energetice Figura 3.3. Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă Figura 3.4. Grad deservire SACET pentru localitățile care dispun de serviciile de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014 Figura 3.5. Evoluția tarifului de transport în perioada 2008-2016 Figura 3.6. Evoluția tarifelor medii de distribuție a energiei electrice perioada 2012-2017 la clienților finali Figura 3.7. Evoluția tarifului de distribuție pentru E.ON Distribuție SA Figura 3.8. Evoluția tarifului de distribuție pentru Distrigaz Sud Rețele SRL Figura 3.9. Evoluția lunară a volumelor tranzacționate pe componentele pieței angro comparativ cu consumul intern Figura 3.10. Evoluția numărului clienților alimentați în regim concurențial și a energiei electrice furnizate acestora Figura 3.11. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mici și casnici Figura 3.12. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mari Figura 3.13. Rata de schimbare la Consumatori necasnici foarte mari Figura 3.14. Proiectele de dezvoltare RET + ABREVIERI AP - Axa prioritară ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei ANRSC - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice BERD - Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare BIRD - Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare CC-CPE - Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică CE - Consiliul Europei CNP - Comisia Națională de Prognoză CPT - Consum Propriu Tehnologic DDE - Directiva nr. 2012/27/UE privind eficiența energetică DEE - Departament Eficiență Energetică EE - Eficiența Energetică EDS - Directiva Servicii Energetice ENTSO-E - Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport a Energiei Electrice ESCO - Companie de servicii energetice (Energy service Companies) EU ETS - Schema de Comercializare a Emisiilor a Uniunii Europene FC - Fond de Coeziune FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR - Fond European de Dezvoltare Regională FMI - Fondul Monetar Internațional FREE - Fondul Român pentru Eficiența Energiei FSI - Fonduri Structurale și de Investiții Europene GES - Gaze cu efect de seră HG - Hotarâre de Guvern IT - Înaltă Tensiune IMM - Întreprindere Mici și Mijlocii INS - Institutul Național de Statistică ITI - Investiții Teritoriale Integrate JT - Joasa Tensiune LED - Diodă (Light emitting diode) MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MDRT- Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ME - Ministerul Energiei MMSC - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice MT - Medie Tensiune OIF - Organizații de Îmbunătățiri funciare OG - Ordonanța Guvernului Opcom - Operatorul Pieței de energie electrică OS - Obiectiv specific OSD - Operatorul Sistemelor de Distribuție a Gazelor Naturale OT - Obiectiv tematic OUG - Ordonanță de urgență a Guvernului României P - Priorități PAED - Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă PC-OTC - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere dublă continuă PCC - Piața Contractelor Concurențiale PCCB - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale PCCB-LE- Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale prin licitație extinsă PCCB-NC - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere continuă PCSU - Piața Centralizată pentru Serviciu Universal PE - Piața de Echilibrare de Energie Electrică PFA - Persoană fizică autorizată PI - Piața Intră Zilnică de Energie Electrică POIM - Program Operațional Infrastructura Mare POR - Program Operațional Regional PZU - Piața pentru Ziua Următoare PES - Economia de energie primară (Primary Energy Saving) PIB - Produs Intern Brut PJ - peta Joule PNAEE - Planul Național de Acțiune pentru Eficiența Energetică PNR - Planul Național de Reformă RD - Rețele electrice și conducte de gaze naturale de distribuție RT - Rețele electrice și conducte de gaze naturale de transport RED - Rețele electrice de distribuție RET - Rețele electrice de transport SACET - Serviciu de alimentare centralizată cu energie termină SD - Sistem de Distribuție a Gazelor Naturale SEE - Spațiu Economic European SMI - Sistem de măsurare inteligent SEN - Sistem Electroenergetic Național STS - Servicii Tehnologice de Sistem SUERD - Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării TA - Turbină cu abur TG - Turbină cu gaze tep - tone echivalent petrol UE - Uniunea Europeană VAB - Valoarea Adăugată Brută Mențiune: Înțelesul unor termeni și expresii se va interpreta conform definițiilor cuprinse în Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare sau altor acte normative primare aferente legislației în domeniul eficienței energetice.1. INTRODUCERE După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, Guvernul Român a aprobat Programele Naționale de Reformă 2007 - 2010, 2011 - 2013, 2014 - 2017, 2017 - 2020, care au stabilit și stabilesc prioritățile de dezvoltare ale țării, ținând seama de liniile directoare ale Uniunii Europene, urmărind reducerea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Dezvoltarea economico-socială a României este strâns legată de dezvoltarea economico-socială globală și de cea a Uniunii Europene, având loc într-un mediu internațional deosebit de complex. Energia este un factor strategic în politica globală, o componentă vitală pentru dezvoltarea economică și pentru progresul societății în ansamblu. Politica României în domeniul energiei până în anul 2020 se bazează pe obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene: durabilitate, competitivitate, siguranță în alimentare. Măsurile privind eficiența energetică au un rol critic în garantarea realizării la cele mai mici costuri a obiectivelor stabilite prin Pachetul Energie - Schimbări Climatice, contribuind în mare măsură la obiectivele privind durabilitatea și competitivitatea în Uniunea Europeană. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul României a urmărit realizarea de economii de energie primară aprobând prin Hotărâri de Guvern următoarele strategii și programe: ● Strategia națională în domeniul eficienței energetice aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 163/12.02.2004 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul eficienței energetice, elaborată în contextul negocierilor de aderare; ● Strategia națională privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/03.06.2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate; ● Programul Național "Termoficare 2006 - 2020 căldură și confort" aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006- 2009 calitate și eficiență" și înființarea Unității de management al proiectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 - 2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020; ● Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. După aderarea României la Uniunea Europeană a fost aprobat Primul Plan Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE, 2007 - 2010). În cadrul acestui plan, România și-a asumat angajamentul să reducă consumul de energie finală în sectoarele sub incidența Directivei de Servicii Energetice (EDS) cu 1,5% anual în perioada 2008-2016, față de media înregistrată în perioada 2001-2005 și a adoptat ca țintă intermediară reducerea consumului cu 940 mii tep (ceea ce corespundea unui procent de 4,5% din media consumului de energie finală pe perioada 2001 - 2005) pentru 2010. Conform acelor ținte ritmul mediu anual de scădere a consumului de energie finală în perioada 2008 - 2016 urma să fie de 1,5%, cu 50% mai mare decât valoarea minimă impusă de Directiva nr. 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie - 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei nr. 93/76/CEE a Consiliului. La elaborarea celui de-al doilea PNAEE s-a evidențiat că valoarea totală a economiilor de energie finală realizate în anul 2010 a fost de 2.223 mii tep ceea ce reprezenta 79% din valoarea țintă asumată de 2800 mii tep pentru anul 2016. În aceste condiții era de așteptat să se depășească în anul 2016 valoarea țintă asumată. În cadrul celui de-al doilea PNAEE s-a stabilit ținta națională privind economiile de energie primara la nivelul anului 2020. Principalele măsuri avute în vedere pentru creșterea eficienței energetice vizau: ● Aplicarea schemei de ajutor de stat aferentă cogenerării de înaltă eficiență; ● Intensificarea campaniilor de informare a populației și mediului de afaceri; ● Continuarea programului "Termoficare 2006 - 2020 căldură și confort"; ● Obligativitatea certificatului de performanță energetică, începând cu anul 2010 pentru locuințele unifamiliale și apartamentele din blocurile de locuințe existente care sunt vândute sau închiriate; ● Continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe; ● Continuarea atestării auditorilor energetici atât pentru clădiri cât și pentru activitățile industriale; ● Modernizarea transportului feroviar de călători și marfă și a transportului cu metroul; ● Aplicarea de către autoritățile publice centrale și locale a art. 7 al O.G. nr. 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie; ● Extinderea Programului național de eficiență energetică (reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice și eficientizarea iluminatului public) pentru perioada 2011 - 2015. În conformitate cu datele Eurostat și cu situația energetică a celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene, în anul 2015 consumul final energetic pe locuitor al României a fost de 1,102 tep/locuitor, fiind de 1,93 ori mai mic decât media UE-28. România are cel mai mic consum final energetic pe locuitor dintre statele Uniunii Europene (figura 1.1.).
Figura 1.1. Comparații internaționale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015
(Sursa: Eurostat) Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară în România a fost apropiată față de media UE-28 (de 1,02 mai mare față de media UE-28) (figura 1.2.).
Figura 1.2. Comparații internaționale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015
(Sursa: Eurostat) Din comparațiile internaționale privind intensitatea energiei primare, în anul 2015 (figura 1.3.) rezultă că intensitatea energiei primare a României de 0,227 tep/1000 Euro, identică cu cea a Poloniei, a fost de 1,89 ori mai mare decât valoarea acestui indicator pentru media UE-28. Cu toate că eficiența energetică a crescut în perioada 2000-2015, România este printre primele patru-cinci țări ce trebuie să își reducă intensitatea energiei primare.
Figura 1.3. Comparații internaționale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015
(Sursa: Eurostat) Scăderea relativă a intensității energetice a României în perioada 2000 - 2015 (figura 1.4.) a fost de 48,7%, datorită atât restructurării economiei românești, cât și a aplicării Planurilor Naționale de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice(PNAEE) I, II și III. Dacă se analizează schimbarea relativă a intensității energetice a României comparativ cu cea înregistrată în UE-28 (figura 1.4.) se remarcă eforturile României pentru utilizarea eficientă a resurselor energetice, ritmul de reducere a acestui indicator fiind mult mai mare.
Figura 1.4. Schimbarea relativă a intensității energetice a României și UE-28 (%), în perioada 2000 - 2015
(Sursa: Eurostat) Din analiza evoluției Produsului Intern Brut (PIB) în perioada 2005 - 2015 se constată că economia României a avut în perioada 2005 - 2008 o evoluție pozitivă, a fost în recesiune în perioada 2009-2010 și a ieșit din recesiune din 2011, atingând în 2015 un ritm de creștere a PIB de 3,9% (tabelul 1.1.). Tabel 1.1. Evoluția PIB în perioada 2005 - 2015
| Anul | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| PIB [mld. Euro] | 80,23 | 98,42 | 125,40 | 142,40 | 120,41 | 126,75 | 133,31 | 133,81 | 144,25 | 150,33 | 159,98 |
| PIB [mld. Euro 2010] | 109,69 | 118,58 | 126,76 | 137,53 | 127,77 | 126,75 | 128,14 | 128,91 | 133,42 | 137,56 | 142,92 |
| Ritm anual de creștere a PIB [%] | 4,2 | 8,1 | 6,9 | 8,5 | -7,1 | -0,8 | 1,1 | 0,6 | 3,50 | 3,10 | 3,90 |
| Populația [mii. locuitori] | 21320 | 21194 | 20883 | 20538 | 20367 | 20247 | 20148 | 20060 | 19989 | 19913 | 19819 |
| PIB/loc [Euro/loc] | 3763 | 4644 | 6005 | 6933 | 5912 | 6260 | 6616 | 6670 | 7216,75 | 7549,12 | 8071,76 |
| Indicator | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| TOTAL VAB, din care: | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 |
| Industrie | 28,1 | 27,8 | 27,5 | 25,8 | 26,8 | 31,9 | 32,5 | 28,6 | 28,6 | 28,6 | 27,1 |
| Agricultură | 9,5 | 8,8 | 6,5 | 7,4 | 7,2 | 6,4 | 7,3 | 5,3 | 6,1 | 5,3 | 4,7 |
| Construcții | 7,4 | 8,4 | 10,3 | 11,9 | 11,7 | 10,2 | 9,1 | 8,5 | 8,0 | 7,0 | 6,6 |
| Servicii | 55,0 | 55,0 | 55,7 | 54,8 | 54,3 | 51,5 | 51,2 | 57,6 | 57,3 | 59,0 | 61,6 |
| Indicator | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 |
| Total VAB | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 |
| Industria extractivă | 5,32 | 5,65 | 5,63 | 4,38 | 4,90 | 5,84 | 4,43 | 5,64 | 4,13 | 3,08 |
| Industria prelucrătoare, din care: | 86,09 | 86,24 | 86,58 | 85,41 | 82,22 | 76,26 | 75,40 | 79,09 | 80,55 | 82,76 |
| - Industria alimentară, fabricarea băuturilor și a produselor din tutun | 28,52 | 27,50 | 26,58 | 27,12 | 26,88 | 25,44 | 24,88 | 26,42 | 25,23 | 21,91 |
| - Fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și a produselor din piele | 10,66 | 9,82 | 9,34 | 8,55 | 7,79 | 9,79 | 11,03 | 10,93 | 10,70 | 9,41 |
| - Fabricarea lemnului și a produselor din hârtie si poligrafie | 8,22 | 8,05 | 8,45 | 7,44 | 7,66 | 7,16 | 7,50 | 6,21 | 5,79 | 4,89 |
| - Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute prin prelucrarea țițeiului | 5,85 | 5,13 | 3,64 | 4,66 | 3,49 | 1,46 | 2,99 | 2,21 | 7,72 | 15,47 |
| - Fabricarea substanțelor și a produselor chimice | 4,06 | 4,23 | 4,13 | 2,96 | 2,51 | 1,48 | 1,80 | 3,64 | 2,66 | 2,77 |
| - Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice*(inclus la subcategoria de mai sus) | * | * | * | 0,98 | 1,45 | 0,27 | 0,36 | 0,86 | 0,86 | 0,88 |
| - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice și a altor produse din minerale nemetalice | 7,70 | 8,42 | 9,07 | 9,58 | 8,65 | 4,50 | 4,32 | 7,25 | 7,50 | 7,13 |
| - Industria metalurgică și a produselor din metal | 8,69 | 9,00 | 10,08 | 10,03 | 7,97 | 10,56 | 9,63 | 11,46 | 9,75 | 8,67 |
| - Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice | 6,54 | 7,65 | 7,92 | 3,76 | 4,36 | 7,54 | 5,76 | 2,24 | 3,90 | 2,85 |
| - Fabricarea echipamentelor electrice*(inclus la subcategoria de mai sus) | * | * | * | 4,17 | 4,16 | 4,93 | 4,72 | 7,51 | 4,34 | 4,80 |
| - Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. | 5,06 | 4,85 | 5,00 | 3,60 | 3,72 | 3,96 | 3,24 | 4,37 | 3,83 | 4,72 |
| - Industria mijloacelor de transport | 9,90 | 10,77 | 11,01 | 12,37 | 16,56 | 14,77 | 16,36 | 9,31 | 9,67 | 9,23 |
| - Alte activități industriale n.c.a., | 4,79 | 4,58 | 4,79 | 4,78 | 4,78 | 8,15 | 7,40 | 7,59 | 8,05 | 7,25 |
| Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat | 8,59 | 8,11 | 7,79 | 8,21 | 10,16 | 12,93 | 15,08 | 11,39 | 11,46 | 11,17 |
| Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activități de decontaminare | 0,00 | 0,00 | 0,00 | 2,00 | 2,71 | 4,98 | 5,10 | 3,88 | 3,85 | 2,98 |
| Anul | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| Consumul intern de energie primară, din care: | 37868 | 39381 | 39159 | 39799 | 34328 | 34817 | 35648 | 34851 | 31633 | 31537 | 31844 |
| Cărbune | 8742 | 9540 | 10064 | 9649 | 7436 | 6911 | 8147 | 7552 | 5725 | 5719 | 5858 |
| Petrol și produse petroliere | 9163 | 9651 | 9658 | 9719 | 8331 | 7855 | 8472 | 8303 | 7706 | 7864 | 8600 |
| Gaze naturale | 13820 | 14308 | 12862 | 12476 | 10642 | 10897 | 11187 | 10924 | 9892 | 9458 | 9015 |
| Lemne de foc și deșeuri agricole | 3185 | 3185 | 3275 | 3710 | 3742 | 3982 | 3458 | 3654 | 3590 | 3618 | 3514 |
| Energie hidroelectrică | 1489 | 1212 | 1195 | 1115 | 1164 | 1573 | 1242 | 1312 | 1569 | 1719 | 1663 |
| Energie nucleară | 1362 | 1381 | 1890 | 2752 | 2881 | 2850 | 2880 | 2811 | 2848 | 2862 | 2853 |
| Alți combustibili | 88 | 87 | 194 | 352 | 107 | 723 | 225 | 244 | 257 | 249 | 293 |
| Energie din surse neconvenționale | 18 | 18 | 21 | 26 | 25 | 26 | 37 | 51 | 46 | 48 | 48 |
| Neenergetic | 2231 | 2044 | 2061 | 2040 | 1704 | 1511 | 2032 | 1953 | 1635 | 1705 | 1299 |
| Consum de energie primară = Consum intern brut - Neenergetic (conform art. 2 din Directiva 2012/27/UE) | 35637 | 37337 | 37098 | 37759 | 32624 | 33306 | 33616 | 32898 | 29998 | 29832 | 30545 |
| Anul | Cărbune | Petrol | Gaze naturale | Energie electrică | Altele |
| 2005 | 23,1 | 24,2 | 36,5 | 3,9 | 12,3 |
| 2006 | 24,2 | 24,5 | 36,3 | 3,1 | 11,9 |
| 2007 | 25,7 | 24,7 | 32,9 | 3,1 | 13,7 |
| 2008 | 24,2 | 24,4 | 31,4 | 2,8 | 17,2 |
| 2009 | 21,7 | 24,3 | 31,0 | 3,4 | 19,7 |
| 2010 | 19,9 | 22,6 | 31,3 | 4,5 | 21,8 |
| 2011 | 22,9 | 23,8 | 31,4 | 3,5 | 18,5 |
| 2012 | 21,7 | 23,8 | 31,3 | 3,8 | 19,4 |
| 2013 | 18,1 | 24,4 | 31,3 | 5,0 | 21,3 |
| 2014 | 18,1 | 24,9 | 30,0 | 5,5 | 21,5 |
| 2015 | 18,4 | 27,0 | 28,3 | 5,2 | 21,1 |
| Anul | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| Producția de energie primară, din care: | 27090 | 27065 | 27300 | 28861 | 28034 | 27428 | 27468 | 27112 | 25853 | 26314 | 26387 |
| Total cărbune, din care: | 5793 | 6477 | 6858 | 7011 | 6447 | 6795 | 6663 | 6346 | 4657 | 4449 | 4711 |
| - Alte huile | 1082 | 837 | 902 | 979 | 751 | 821 | 730 | 654 | 649 | 603 | 443 |
| - Lignit | 4698 | 5628 | 5933 | 5985 | 5718 | 5946 | 5933 | 5692 | 4008 | 3846 | 4268 |
| - Cărbune brun | 13 | 12 | 23 | 47 | 8 | 28 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| Lemne de foc și deșeuri agricole | 3229 | 3235 | 3304 | 3750 | 3838 | 3900 | 3476 | 3795 | 3657 | 3646 | 3521 |
| Țiței | 5326 | 4897 | 4651 | 4619 | 4390 | 4186 | 4129 | 3891 | 4028 | 3952 | 3906 |
| Gaze naturale | 9536 | 9395 | 9075 | 8982 | 8964 | 8705 | 8724 | 8770 | 8686 | 8854 | 8873 |
| Alți combustibili | 87 | 82 | 127 | 240 | 98 | 88 | 152 | 159 | 188 | 171 | 232 |
| Energie din surse neconvenționale | 18 | 18 | 21 | 26 | 25 | 26 | 37 | 50 | 46 | 48 | 48 |
| Energie hidroelectrică | 1739 | 1580 | 1370 | 1481 | 1361 | 1769 | 1407 | 1290 | 1743 | 2332 | 2242 |
| Energie nucleară | 1362 | 1381 | 1894 | 2752 | 2881 | 2841 | 2880 | 2811 | 2848 | 2862 | 2854 |
| Anul | UM | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| Sold import - export | mii tep | 10538 | 11622 | 12498 | 10759 | 6635 | 7247 | 7446 | 7995 | 5791 | 5276 | 5551 |
| Consumul intern de energie primară | mii tep | 37868 | 39381 | 39159 | 39658 | 34328 | 34817 | 35648 | 34851 | 31633 | 31537 | 31844 |
| Gradul de dependență | % | 27,8 | 29,5 | 31,9 | 27,1 | 19,3 | 20,8 | 20,9 | 18,2 | 18,3 | 16,7 | 17,4 |
| Anul | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| Consum intern de energie primară | 37868 | 39381 | 39159 | 39799 | 34328 | 34817 | 35648 | 34851 | 31633 | 31537 | 31844 |
| Consum de energie primară (conform art. 2 din Directiva nr. 2012/27/UE) | 35637 | 37337 | 37098 | 37759 | 32624 | 33306 | 33616 | 32898 | 29998 | 29832 | 30545 |
| Consum final energetic, din care în: | 25206 | 25312 | 24658 | 25002 | 22387 | 22739 | 22750 | 22766 | 21885 | 21736 | 21896 |
| - Industrie | 10092,68 | 9379 | 9075 | 8544 | 6202 | 6613 | 6618 | 6346 | 5912 | 6089 | 6059 |
| - construcții | 413 | 619 | 554 | 571 | 410 | 407 | 474 | 450 | 395 | 367 | 379 |
| - Transporturi | 4379 | 4407 | 4729 | 5399 | 5377 | 5107 | 5313 | 5351 | 5364 | 5489 | 5591 |
| - Rezidențial | 8055 | 7889 | 7559 | 8089 | 8037 | 8124 | 7883 | 8095 | 7748 | 7412 | 7387 |
| - Agricultură | 237 | 262 | 260 | 293 | 385 | 391 | 433 | 499 | 472 | 426 | 461 |
| - Servicii | 2030 | 2757 | 2481 | 2106 | 1976 | 2097 | 2029 | 2025 | 1994 | 1953 | 2019 |
| Anul | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| Consumul intern de energie primară pe locuitor [tep/locuitor] | 1,776 | 1,858 | 1,875 | 1,931 | 1,685 | 1,720 | 1,769 | 1,737 | 1,583 | 1,584 | 1,607 |
| Intensitatea energiei primare [tep/1000Euro 2010] | 0,345 | 0,332 | 0,309 | 0,288 | 0,269 | 0,275 | 0,278 | 0,270 | 0,237 | 0,229 | 0,223 |
| Intensitatea energiei finale [tep/1000Euro 2010] | 0,230 | 0,213 | 0,195 | 0,182 | 0,175 | 0,179 | 0,178 | 0,177 | 0,164 | 0,158 | 0,153 |
| Intensitatea energetică a industriei [tep/1000Euro 2010] | 0,376 | 0,327 | 0,297 | 0,270 | 0,205 | 0,187 | 0,181 | 0,196 | 0,176 | 0,175 | 0,178 |
| Anul | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| Producția de energie electrică din care: | 61680 | 64956 | 58016 | 60979 | 62216 | 59047 | 58888 | 65675 | 66296 |
| - Energie hidroelectrică | 15970 | 17196 | 15807 | 20243 | 14946 | 12337 | 15307 | 19279 | 17007 |
| - Energie eoliană | 0 | 5 | 9 | 306 | 1387 | 2640 | 4520 | 6201 | 7062 |
| - Energie solară fotovoltaică | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 8 | 420 | 1616 | 1982 |
| - Energie nuclearoelectrică | 7710 | 11224 | 11752 | 10624 | 11749 | 11466 | 11619 | 11676 | 11640 |
| - Energie termoelectrică, din care: | 38000 | 36531 | 30448 | 28806 | 34134 | 32596 | 27022 | 26903 | 28605 |
| • cărbune | 25100 | 25824 | 21727 | 20675 | 24751 | 22926 | 16897 | 17749 | 18115 |
| • hidrocarburi gazoase | 11560 | 9921 | 7632 | 7253 | 8366 | 8698 | 9253 | 8010 | 9391 |
| • hidrocarburi lichide | 760 | 568 | 877 | 500 | 498 | 427 | 90 | 72 | 71 |
| • surse regenerabile de energie | 580 | 218 | 212 | 378 | 519 | 544 | 782 | 1072 | 1028 |
| Anul | Energia electrică total produsă în unități de cogenerare | Energia electrică produsă în cogenerare (Anexa II Directiva nr. 2004/8/CE) | din care în: | Cota de energia electrică produsă în cogenerare din total producție națională | Energia termică utilă în unități de cogenerare (Anexa II Directiva nr. 2004/8/CE) | din care în: | ||
| Centrale electrice | Auto- producători | Centrale electrice | Auto- producători | |||||
| TWh | TWh | TWh | TWh | % | PJ | PJ | PJ | |
| 2007 | 14,23 | 6,62 | 5,65 | 0,97 | 10,70 | 73,20 | 61,70 | 11,60 |
| 2008 | 14,06 | 6,21 | 5,24 | 0,97 | 9,60 | 71,50 | 58,60 | 12,90 |
| 2009 | 12,33 | 6,26 | 5,40 | 0,86 | 10,80 | 66,30 | 54,70 | 11,60 |
| 2010 | 11,93 | 6,54 | 5,38 | 1,16 | 10,80 | 69,00 | 53,50 | 15,50 |
| 2011 | 13,47 | 7,28 | 6,01 | 1,27 | 11,90 | 71,90 | 55,00 | 16,90 |
| 2012 | 12,54 | 6,72 | 5,64 | 1,08 | 11,40 | 66,10 | 51,31 | 14,79 |
| 2013 | 11,10 | 6,60 | 5,36 | 1,24 | 11,30 | 57,90 | 45,17 | 12,73 |
| 2014 | 10,70 | 6,10 | 4,92 | 1,18 | 9,40 | 55,40 | 43,29 | 12,11 |
| 2015 | 9,20 | 5,60 | 4,7 | 0,90 | 8,5 | 51,0 | 41,6 | 9,40 |
| Tehnologia de cogenerare | Capacitatea maximă [MW] | |
| Electrică – Brut | Termică - Net | |
| Ciclu combinat | 214 | 214 |
| TG cu recuperarea energiei termice | 144 | 233 |
| Motoare cu combustie internă | 176 | 157 |
| TA de contrapresiune | 733 | 3238 |
| TA de condensație cu prize de termoficare | 3502 | 5979 |
| Alte tehnologii de termoficare | 2 | 10 |
| TOTAL | 4321 | 9831 |
| Anul | Combustibilul total utilizat de unitățile de cogenerare | Combustibilul utilizat pentru cogenerare (Anexa II Directiva nr. 2004/8/CE) | din care: | ||||
| Cărbune | Păcură | Gaze naturale | Regenerabile și deșeuri | Alți combustibili | |||
| PJ | PJ | % | % | % | % | % | |
| 2007 | 221,4 | 122,8 | 38,2 | 8,3 | 52,8 | 0 | 0,7 |
| 2008 | 216,8 | 118,1 | 39,5 | 6,3 | 52,8 | 0 | 1,4 |
| 2009 | 188,6 | 112,4 | 39,8 | 6,9 | 49,7 | 0,5 | 3,1 |
| 2010 | 186,1 | 117,3 | 38,6 | 3,8 | 50,8 | 1,9 | 4,9 |
| 2011 | 200,3 | 124,3 | 38,2 | 3,5 | 52,4 | 2 | 3,9 |
| 2012 | 188,5 | 114,5 | 38,4 | 3,3 | 53,7 | 2 | 2,7 |
| 2013 | 159,7 | 103,6 | 37,4 | 0,6 | 54,6 | 3,6 | 3,8 |
| 2014 | 154,1 | 97,7 | 36 | 0,5 | 54,4 | 5,4 | 3,7 |
| 2015 | 135,0 | 90,3 | 34,9 | 0,8 | 54,8 | 6,4 | 3,1 |
| Anul | Energia electrică în cogenerare de înaltă eficiență(Anexa III Directiva nr. 2004/8/CE) | Consumul de combustibil în cogenerare de înaltă eficiență(Anexa III Directiva nr. 2004/8/CE) | PES în valoare absolută (Anexa III Directiva nr. 2004/8/CE) | PES (Anexa III Directiva nr. 2004/8/CE) |
| TWh | PJ | PJ | % | |
| 2007 | 4,4 | 67,9 | 10,5 | 13,4 |
| 2008 | 3,7 | 62,4 | 9,2 | 12,8 |
| 2009 | 3,5 | 49,6 | 8,2 | 14,2 |
| 2010 | 3,3 | 47,5 | 8 | 14,5 |
| 2011 | 3,4 | 43,3 | 8,3 | 16 |
| 2012 | 3 | 36,7 | 7,2 | 16,4 |
| 2013 | 4,4 | 56,9 | 10,5 | 15,5 |
| 2014 | 3,3 | 39,7 | 8,7 | 18 |
| 2015 | 2,9 | 34,4 | 7,7 | 18,3 |
| Anul | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| Consumul final de energie electrică, din care: | 38858 | 40965 | 40949 | 41775 | 37605 | 41317 | 42714 | 42384 | 40627 | 41909 | 43027 |
| Industrie | 22980 | 23464 | 21758 | 21993 | 17214 | 19734 | 20392 | 19685 | 18296 | 19372 | 20073 |
| Construcții | 703 | 813 | 934 | 842 | 793 | 697 | 691 | 720 | 526 | 483 | 450 |
| Transporturi | 1610 | 1347 | 1463 | 1401 | 1383 | 1355 | 1424 | 1228 | 1126 | 1062 | 1082 |
| Casnic | 9234 | 9999 | 10039 | 10040 | 11021 | 11329 | 11577 | 12035 | 11896 | 11910 | 12095 |
| Agricultură și silvicultură | 331 | 442 | 539 | 555 | 493 | 671 | 761 | 821 | 822 | 855 | 921 |
| Servicii | 4000 | 4900 | 5720 | 6432 | 6526 | 7581 | 7869 | 7895 | 7961 | 8227 | 8407 |
| Anul | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| Consumul final de energie electrică pe locuitor [kWh/locuitor] | 1823 | 1933 | 1961 | 2034 | 1846 | 2041 | 2120 | 2113 | 2032 | 2105 | 2171 |
| Intensitatea energiei electrice finale [kWh/1000Euro 2010] | 354,2 | 345,5 | 323,0 | 303,7 | 294,3 | 326,0 | 333,3 | 328,8 | 304,5 | 304,7 | 301,1 |
| Ponderea consumului de energie electrică în consumul final de energie [%] | 13,3 | 13,9 | 14,3 | 14,4 | 14,5 | 15,6 | 16,2 | 16,0 | 16,0 | 16,6 | 16,9 |
| Anul | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 |
| Produsul Intern Brut [mld lei] | 711,1 | 761,5 | 816,5 | 879,5 | 946,7 | 1014,0 |
| - creșterea reală [%] | 3,9 | 4,8 | 5,2 | 5,5 | 5,7 | 5,7 |
| Anul | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 |
| Consum intern de energie primară | 31844 | 31638 | 31100 | 31440 | 32195 | 33165 |
| Consum în sectorul energetic | 3244 | 3326 | 3095 | 3060 | 3030 | 3000 |
| Pierderi | 1078 | 1051 | 1050 | 1030 | 1015 | 1000 |
| Consum neenergetic | 1299 | 1150 | 1260 | 1275 | 1295 | 1315 |
| Consum final energetic, din care în: | 21896 | 22317 | 23060 | 23700 | 24315 | 24950 |
| - Industrie | 6059 | 5948 | 6300 | 6525 | 6685 | 6840 |
| - Construcții | 379 | 353 | 400 | 425 | 455 | 490 |
| - Transporturi și telecomunicații | 5591 | 6049 | 6175 | 6425 | 6700 | 7000 |
| - Rezidențial | 7387 | 7438 | 7490 | 7530 | 7565 | 7590 |
| - Agricultura,silvicultura și pescuit | 461 | 455 | 465 | 475 | 490 | 500 |
| - Servicii | 2019 | 2074 | 2230 | 2320 | 2420 | 2530 |
| Măsura politică energetică | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | Total |
| TOTAL Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport și distribuție | 0,038 | 0,055 | 0,091 | 0,174 | 0,182 | 0,196 | 0,219 | 0,955 |
| Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport și distribuție | ||||||||
| Planul Național de Investiții | 0,024 | 0,100 | 0,100 | 0,100 | 0,100 | 0,424 | ||
| Reducerea CPT în RED | 0,010 | 0,010 | 0,010 | 0,010 | 0,010 | 0,010 | 0,020 | 0,080 |
| Reducerea CPT în RET | 0,001 | 0,001 | 0,001 | 0,001 | 0,001 | 0,002 | 0,002 | 0,009 |
| Promovarea cogenerării de înaltă eficiență | 0,005 | 0,020 | 0,030 | 0,035 | 0,040 | 0,050 | 0,060 | 0,240 |
| Continuarea programului „Termoficare 2006-2020 - Căldură și Confort" | 0,022 | 0,024 | 0,026 | 0,028 | 0,031 | 0,034 | 0,037 | 0,202 |
| EFICIENȚA ENERGETICĂ LA CONSUMATORUL FINAL (art. 7 DIRECTIVA 2012/27/UE) | ||||||||
| TOTAL | 0,3083 | 0,4052 | 0,5028 | 0,6533 | 0,9759 | 1,186 | 1,4795 | 5,511 |
| Contorizare inteligentă | 0,001 | 0,004 | 0,005 | 0,005 | 0,015 | |||
| TOTAL Eficiența energetică în sectorul industrial | 0,190 | 0,190 | 0,190 | 0,190 | 0,190 | 0,190 | 0,190 | 1,330 |
| Eficiența energetică în sectorul industrial | ||||||||
| EE în industria încadrată în EU-ETS | 0,140 | 0,140 | 0,140 | 0,140 | 0,140 | 0,140 | 0,140 | 0,980 |
| Audit energetic și management energetic | 0,050 | 0,050 | 0,050 | 0,050 | 0,050 | 0,050 | 0,050 | 0,350 |
| TOTAL Eficiența energetică în sectorul construcții | 0 | 0 | 0 | 0 | 0,003 | 0,011 | 0,012 | 0,026 |
| Eficiența energetică în sectorul construcții | ||||||||
| Achiziționarea de echipamente cu performanțe superioare | 0,002 | 0,007 | 0,007 | 0,016 | ||||
| Audit energetic și management energetic | 0,001 | 0,004 | 0,005 | 0,01 | ||||
| TOTAL Eficiența energetică în sectorul rezidențial | 0,052 | 0,104 | 0,174 | 0,230 | 0,270 | 0,307 | 0,362 | 1,499 |
| Eficiența energetică în sectorul rezidențial | ||||||||
| Reabilitare termică a blocurilor de locuințe | 0,035 | 0,058 | 0,074 | 0,087 | 0,090 | 0,110 | 0,142 | 0,596 |
| Reabilitare termică a locuințelor unifamiliale | 0,008 | 0,029 | 0,043 | 0,059 | 0,067 | 0,075 | 0,090 | 0,371 |
| Achiziționarea de echipamente electrice cu performanțe superioare | 0,008 | 0,014 | 0,050 | 0,075 | 0,100 | 0,105 | 0,110 | 0,462 |
| Audit energetic și management energetic | 0,001 | 0,003 | 0,007 | 0,009 | 0,013 | 0,017 | 0,020 | 0,070 |
| TOTAL Eficiență Energetică în sectorul servicii | 0,005 | 0,0185 | 0,036 | 0,0845 | 0,295 | 0,406 | 0,565 | 1,410 |
| Eficiență Energetică în sectorul servicii | ||||||||
| Reabilitare termică în clădiri guvernamentale | 0,003 | 0,004 | 0,004 | 0,007 | 0,009 | 0,011 | 0,038 | |
| Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri guvernamentale | 0,001 | 0,001 | 0,001 | 0,0015 | 0,0015 | 0,002 | 0,002 | 0,01 |
| Reabilitarea termică în clădiri publice (primării, școli si altele asemenea) | 0,002 | 0,005 | 0,010 | 0,012 | 0,035 | 0,057 | 0,070 | 0,191 |
| Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri publice | 0,005 | 0,005 | 0,005 | 0,005 | 0,010 | 0,010 | 0,040 | |
| Reabilitarea iluminatului public | 0,001 | 0,003 | 0,005 | 0,008 | 0,009 | 0,010 | 0,012 | 0,048 |
| Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă | 0,001 | 0,002 | 0,003 | 0,004 | 0,010 | |||
| Măsură politică energetică | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | Total |
| Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spații comerciale și altele asemenea) | 0,009 | 0,050 | 0,090 | 0,110 | 0,150 | 0,409 | ||
| Achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență pentru sectorul servicii | 0,001 | 0,0015 | 0,002 | 0,003 | 0,0045 | 0,005 | 0,006 | 0,023 |
| Dezvoltarea serviciilor energetice/piața ESCO | 0,141 | 0,200 | 0,300 | 0,641 | ||||
| TOTAL Sectorul Transport | 0,0613 | 0,0927 | 0,1028 | 0,1478 | 0,2069 | 0,251 | 0,3265 | 1,189 |
| Sectorul Transport | ||||||||
| Reînnoirea parcului de mașini (automobile și autovehicule de marfă) | 0,024 | 0,045 | 0,045 | 0,045 | 0,065 | 0,085 | 0,100 | 0,409 |
| Modernizarea transportului public urban | 0,0195 | 0,0195 | 0,0196 | 0,0196 | 0,0196 | 0,0196 | 0,0196 | 0,137 |
| Extinderea metroului în București | 0,020 | 0,033 | 0,053 | |||||
| Modernizare transport feroviar | 0,012 | 0,017 | 0,017 | 0,017 | 0,021 | 0,025 | 0,027 | 0,136 |
| Modernizare transport naval | 0,0005 | 0,0005 | 0,0005 | 0,0005 | 0,0005 | 0,0005 | 0,001 | 0,004 |
| Modernizare transport aerian | 0,0003 | 0,0007 | 0,0007 | 0,0007 | 0,0008 | 0,0009 | 0,0009 | 0,005 |
| Mobilitate alternativă | 0,005 | 0,010 | 0,020 | 0,065 | 0,100 | 0,100 | 0,145 | 0,445 |
| TOTAL Sectorul Agricultură | 0 | 0 | 0 | 0 | 0,007 | 0,016 | 0,019 | 0,042 |
| Sectorul Agricultura | ||||||||
| Achiziționarea de echipamente cu performanțe superioare pentru sistemul de irigații | 0,001 | 0,005 | 0,007 | 0,013 | ||||
| Reînnoirea parcului de mașini agricole | 0,005 | 0,006 | 0,007 | 0,018 | ||||
| Reorganizarea terenului agricol sub formă de asociații agricole | 0,001 | 0,005 | 0,005 | 0,011 | ||||
| Măsura politică energetică | 2014 | 2015 | 2016 | Total 2014-2016 |
| TOTAL Sistemul de alimentare cu energie- transformare, transport și distribuție | 0,374982 | 0,340349 | 0,516170 | 1,231502 |
| Planul Național de Investiții | 0,102478 | 0,102478 | 0,262284 | 0,467240 |
| Reducerea CPT în RED | 0,004046 | 0,004331 | 0,013042 | 0,021419 |
| Reducerea CPT în RET | 0,000156 | 0,003017 | 0,004234 | 0,007406 |
| Contorizare inteligentă | 0 | 0 | 0 | 0 |
| Promovarea cogenerării de înaltă eficiență | 0,262386 | 0,228244 | 0,236586 | 0,727216 |
| Continuarea programului „Termoficare 2006-2016 – Căldură și Confort” | 0,005917 | 0,002279 | 0,000025 | 0,008221 |
| TOTAL Eficiența energetică în sectorul industrial | 0,048613 | 0,048685 | 0,104895 | 0,202193 |
| EE în industria încadrata în EU-ETS*1) | 0,000000 | 0,000185 | 0,059520 | 0,059705 |
| Audit energetic și management energetic | 0,048613 | 0,048500 | 0,045375 | 0,142488 |
| TOTAL Eficiența energetică în sectorul rezidențial | 0,069830 | 0,106570 | 0,145490 | 0,321890 |
| Reabilitare termică a blocurilor de locuințe | 0,069830 | 0,095570 | 0,114790 | 0,280190 |
| Reabilitare termică a locuințelor unifamiliale | 0,000000 | 0,010000*2) | 0,029200*2) | 0,029200*2) |
| Achiziționarea de echipamente electrice cu performanțe superioare | 0,000000 | 0,001000*2) | 0,001500*2) | 0,001500*2) |
| Audit energetic și management energetic | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 |
| TOTAL Eficiență Energetică în sectorul servicii | 0,000000 | 0,002240 | 0,041240 | 0,043480 |
| Reabilitare termică în clădiri guvernamentale | 0,000000 | 0,002240 | 0,002240 | 0,002240 |
| Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri guvernamentale | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 |
| Reabilitarea termică în clădiri publice (primării, școli și altele asemenea) | 0,000000 | 0,000000 | 0,016000*2) | 0,016000*2) |
| Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri publice | 0,000000 | 0,000000 | 0,001000*2) | 0,001000*2) |
| Reabilitarea iluminatului public | 0,000000 | 0,000000 | 0,006000 | 0,006000 |
| Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 |
| Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spații comerciale și altele asemenea) | 0,000000 | 0,000000 | 0,016000 | 0,016000 |
| Achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență pentru sectorul servicii | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 |
| Dezvoltarea serviciilor energetice/piața ESCO | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 | 0,000000 |
| TOTAL Sectorul Transport | 0,011227 | 0,006661 | 0,010153 | 0,028041 |
| Reînnoirea parcului de mașini (automobile și autovehicule de marfă) | 0,001000*2) | 0,001500*2) | 0,002000*2) | 0,002000*2) |
| Modernizarea transportului public urban | 0,000000 | 0,000590 | 0,002924 | 0,003514 |
| Extinderea metroului în București | 0,000747 | 0,000747 | 0,000817 | 0,002311 |
| Modernizare transport feroviar | 0,008480 | 0,002106 | 0,002064 | 0,012650 |
| Modernizare transport naval | 0,000000 | 0,000105 | 0,000048 | 0,000153 |
| Modernizare transport aerian | 0,000000 | 0,000113 | 0,000300 | 0,000413 |
| Mobilitate alternativă | 0,001000*2) | 0,001500*2) | 0,002000*2) | 0,002000*2) |
| TOTAL GENERAL ANUAL și PE PERIOADA 2014-2020 | 0,504652 | 0,504505 | 0,817948 | 1,827106 |
| 2014 | 2015 | 2016 | 2014-2016 |
| Măsura politică energetică | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | Total |
| Realizat | Plan | |||||||
| TOTAL Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport și distribuție | 0,3750 | 0,3403 | 0,5162 | 0,3850 | 0,3874 | 0,3924 | 0,5090 | 2,9054 |
| Planul Național de Investiții | 0,1025 | 0,1025 | 0,2623 | 0,1000 | 0,1000 | 0,1000 | 0,1000 | 0,8672 |
| Reducerea CPT în RD*1) | 0,0040 | 0,0043 | 0,0130 | 0,0120 | 0,0130 | 0,0140 | 0,0200 | 0,0804 |
| Reducerea CPT în RT*2) | 0,0002 | 0,0030 | 0,0042 | 0,0010 | 0,0010 | 0,0020 | 0,0020 | 0,0134 |
| Promovarea cogenerării de înaltă eficiență | 0,2624 | 0,2282 | 0,2366 | 0,2424 | 0,2424 | 0,2424 | 0,3500 | 1,8044 |
| Continuarea programului "Termoficare 2006-2016 - Căldură și Confort" | 0,0059 | 0,0023 | 0,0000 | 0,0296 | 0,0310 | 0,0340 | 0,0370 | 0,1399 |
| Măsura politică energetică | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | Total |
| Realizat | Plan | |||||||
| EFICIENȚA ENERGETICĂ LA CONSUMATORUL FINAL (art. 7 DIRECTIVA 2012/27/UE) | ||||||||
| TOTAL | 0,1297 | 0,1642 | 0,3066 | 0,7022 | 1,0965 | 1,3647 | 1,7472 | 5,5110 |
| Contorizare inteligentă | 0,0010 | 0,0040 | 0,0050 | 0,0050 | 0,0150 | |||
| TOTAL Eficiență energetică în sectorul industrial | 0,0486 | 0,0487 | 0,1049 | 0,2340 | 0,2960 | 0,2960 | 0,3065 | 1,3347 |
| Eficiența energetică în sectorul industrial | ||||||||
| EE în industria care beneficiază de ajutor de stat conform H.G. nr. 495/2014 | 0,0002 | 0,0595 | 0,0622 | 0,0662 | 0,0805 | 0,1040 | 0,3726 | |
| Audit energetic și management energetic | 0,0486 | 0,0485 | 0,0454 | 0,1718 | 0,2298 | 0,2155 | 0,2025 | 0,9621 |
| TOTAL Eficienta energetica în sectorul constructii | 0,0000 | 0,0000 | 0,0038 | 0,0000 | 0,0030 | 0,0110 | 0,0140 | 0,0318 |
| Eficiența energetică în sectorul construcții | ||||||||
| Achiziționarea de echipamente cu performanțe superioare | 0,0038 | 0,0020 | 0,0070 | 0,0070 | 0,0198 | |||
| Audit energetic și management energetic | 0,0010 | 0,0040 | 0,0070 | 0,0120 | ||||
| TOTAL Eficiența energetică în sectorul rezidențial | 0,0698 | 0,1066 | 0,1455 | 0,2300 | 0,2700 | 0,3720 | 0,5190 | 1,7129 |
| Eficiența energetică în sectorul rezidential | ||||||||
| Reabilitare termică a blocurilor de locuințe | 0,0698 | 0,0956 | 0,1148 | 0,0870 | 0,0900 | 0,1100 | 0,1420 | 0,7092 |
| Reabilitare termică a locuințelor unifamiliale | 0,0000 | 0,0100 | 0,0292 | 0,0590 | 0,0670 | 0,0900 | 0,1200 | 0,3752 |
| Achiziționarea de echipamente electrice cu performanțe superioare | 0,0000 | 0,0010 | 0,0015 | 0,0750 | 0,1000 | 0,1550 | 0,2300 | 0,5625 |
| Audit energetic și management energetic | 0,0000 | 0,0000 | 0,0000 | 0,0090 | 0,0130 | 0,0170 | 0,0270 | 0,0660 |
| TOTAL Eficiență Energetică în sectorul servicii | 0,0000 | 0,0022 | 0,0412 | 0,0959 | 0,2750 | 0,3710 | 0,4650 | 1,2504 |
| Eficiență Energetică în sectorul servicii | ||||||||
| Reabilitare termică în clădiri guvernamentale | 0,0000 | 0,0022 | 0,0022 | 0,0040 | 0,0070 | 0,0090 | 0,0110 | 0,0355 |
| Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri guvernamentale | 0,0000 | 0,0000 | 0,0000 | 0,0015 | 0,0015 | 0,0020 | 0,0020 | 0,0070 |
| Reabilitarea termică în clădiri publice (primării, școli și altele asemenea) | 0,0000 | 0,0000 | 0,0160 | 0,0230 | 0,0350 | 0,0450 | 0,0500 | 0,1690 |
| Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri publice | 0,0000 | 0,0000 | 0,0010 | 0,0050 | 0,0050 | 0,0070 | 0,0100 | 0,0280 |
| Reabilitarea iluminatului public | 0,0000 | 0,0000 | 0,0060 | 0,0080 | 0,0090 | 0,0100 | 0,0120 | 0,0450 |
| Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă | 0,0000 | 0,0000 | 0,0000 | 0,0014 | 0,0020 | 0,0030 | 0,0040 | 0,0104 |
| Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spații comerciale și altele asemenea) | 0,0000 | 0,0000 | 0,0160 | 0,0500 | 0,0700 | 0,0900 | 0,1200 | 0,3460 |
| Achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență pentru sectorul servicii | 0,0000 | 0,0000 | 0,0000 | 0,0030 | 0,0045 | 0,0050 | 0,0060 | 0,0185 |
| Dezvoltarea serviciilor energetice/piața ESCO | 0,1410 | 0,2000 | 0,2500 | 0,5910 | ||||
| TOTAL Sectorul Transport | 0,0112 | 0,0067 | 0,0102 | 0,1413 | 0,2415 | 0,2937 | 0,4127 | 1,1173 |
| Sectorul Transport | ||||||||
| Reînnoirea parcului de mașini (automobile și autovehicule de marfă) | 0,0010 | 0,0015 | 0,0020 | 0,0450 | 0,1000 | 0,1500 | 0,2000 | 0,4995 |
| Modernizarea transportului public urban | 0,0000 | 0,0006 | 0,0029 | 0,0196 | 0,0196 | 0,0196 | 0,0196 | 0,0819 |
| Extinderea metroului în București | 0,0007 | 0,0007 | 0,0008 | 0,0020 | 0,0025 | 0,0001 | 0,0001 | 0,0071 |
| Modernizare transport feroviar | 0,0085 | 0,0021 | 0,0021 | 0,0089 | 0,0185 | 0,0230 | 0,0270 | 0,0901 |
| Modernizare transport naval | 0,0000 | 0,0001 | 0,0000 | 0,0001 | 0,0001 | 0,0001 | 0,0001 | 0,0005 |
| Modernizare transport aerian | 0,0000 | 0,0001 | 0,0003 | 0,0007 | 0,0008 | 0,0009 | 0,0009 | 0,0037 |
| Mobilitate alternativă | 0,0010 | 0,0015 | 0,0020 | 0,0650 | 0,1000 | 0,1000 | 0,1650 | 0,4345 |
| TOTAL Sectorul Agricultură | 0,0000 | 0,0000 | 0,0010 | 0,0000 | 0,0070 | 0,0160 | 0,0250 | 0,0490 |
| Sectorul Agricultură | ||||||||
| Achiziționarea de echipamente cu performanțe superioare pentru sistemul de irigații | 0,0020 | 0,0100 | 0,0180 | 0,0300 | ||||
| Reînnoirea parcului de mașini agricole | 0,0010 | 0,0050 | 0,0060 | 0,0070 | 0,0190 | |||
| Anul | Auditori care au elaborat audituri energetice | Agenți economici care au realizat audituri energetice | Măsuri de eficiență energetică | Economii de energie estimate (tep) |
| 2010 | 14 | 72 | 275 | 176200 |
| 2011 | 6 | 41 | 103 | 112171 |
| 2012 | 23 | 198 | 564 | 406652 |
| 2013 | 33 | 226 | 701 | 196705 |
| 2014 | 37 | 349 | 432 | 26790 |
| 2015 | 73 | 448 | 1118 | 247611 |
| 2016 | 70 | 330 | 1286 | 144818 |
Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016
(Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016) Economiile de energie estimate a fi obținute în urma implementării măsurilor de eficiență energetică recomandate de către auditorii energetici în anul 2016 au fost repartizate pe următoarele tipuri de audituri energetice: ● audituri termoenergetice; ● audituri electroenergetice; ● audituri complexe. Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice
| Tipul | Număr auditori | Economii de energie (tep) | ||||
| PFA | PJ | TOTAL | PFA | PJ | TOTAL | |
| Audituri termoenergetice | 4 | 29 | 33 | 15 | 23164 | 23179 |
| Audituri electroenergetice | 8 | 64 | 72 | 808 | 2771 | 3579 |
| Audituri complexe | 21 | 204 | 225 | 1986 | 116074 | 118060 |
| TOTAL | 31 | 297 | 326 | 2809 | 142009 | 144818 |
| Sectorul de activitate | Economii de energie estimate (tep) | ||
| 2014 | 2015 | 2016 | |
| Industria materialelor de construcții | 3170 | 58560 | 55127,47 |
| Industria prelucrătoare* | 1822 | 12727 | 28368,28 |
| Industria energetică | 12783 | 117871 | 24995,09 |
| Industria chimică | 1904 | 14545 | 20016,89 |
| Servicii | 1435 | 9636 | 7001,14 |
| Industria metalurgică | 1004 | 15454 | 1920,68 |
| Agricultura | - | - | 1712,37 |
| Industria alimentară | 2079 | 5545 | 1686,55 |
| Industria lemnului | 2398 | - | 1208,13 |
| Transporturi | - | 7273 | 885,32 |
| Învățământ | - | - | 817,12 |
| Construcții | 19 | - | 472,05 |
| Industria textilă | 181 | - | 471,52 |
| Administrația publică | - | - | 105,57 |
| Sănătate | - | - | 29,82 |
| TOTAL | 26795 | 241611 | 144818 |
| Operator de distribuție | 2015 | 2016 | TOTAL | ||||||
| Număr proiecte pilot | Număr clienți | Valoare În lei | Număr proiecte pilot | Număr clienți | Valoare În lei | Număr proiecte pilot | Număr clienți | Valoare În lei | |
| E-Distribuție Banat | 3 | 10126 | 4083403 | 6 | 31122 | 8305562 | 9 | 41248 | 12388965 |
| E-Distribuție Dobrogea | 4 | 10227 | 3928854 | 4 | 26565 | 7936769 | 8 | 36792 | 11865623 |
| E-Distribuție muntenia | 1 | 11016 | 3940472 | 4 | 50539 | 13215654 | 5 | 61555 | 17156126 |
| Distribuție Energie Oltenia | 2 | 20150 | 15816050 | 0 | 0 | 0 | 2 | 20150 | 15816050 |
| Delgaz Grid | 2 | 22622 | 7913352 | 2 | 48721 | 14265570 | 4 | 71343 | 22178922 |
| SDEE Transilvania Sud | 2 | 23024 | 21167273 | 0 | 0 | 0 | 2 | 23024 | 21167273 |
| SDEE Transilvania Nord | 2 | 5470 | 3232573 | 2 | 8210 | 2480500 | 4 | 13680 | 5713073 |
| SDEE Muntenia Nord | 2 | 2139 | 1429431 | 0 | 0 | 0 | 2 | 2139 | 1429431 |
| TOTAL | 18 | 104774 | 61511408 | 18 | 165157 | 46204055 | 36 | 269931 | 107715463 |
Figura 3.2. Evoluția autorizărilor auditorilor energetici și a operatorilor economici care au realizat audituri energetice
(Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016) Numărul relevant de auditori energetici autorizați anual de DACEE indică deschiderea pieței de servicii energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit energetic conform prevederilor legale. În tabelul 3.5. se prezintă structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016. Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016
| ANUL | 2014 | 2015 | 2016 | ||||||
| Total | Atestate/ Autorizații noi | Prelungiri Atestate/ Autorizații | Total | Atestate/ Autorizații noi | Prelungiri Atestate/ Autorizații | Total | Atestate/ Autorizații noi | Prelungiri Atestate/ Autorizații | |
| Manageri energetici | 117 | 69 | 3 | 123 | 71 | 62 | 183 | 89 | 94 |
| Auditori energetici PFA | 89 | 69 | 20 | 53 | 43 | 10 | 80 | 38 | 42 |
| Auditori energetici Persoane juridice | 17 | 9 | 8 | 14 | 12 | 2 | 21 | 9 | 12 |
| Societăți prestatoare de servicii energetice acreditate | 4 | - | - | 17 | - | - | 11 | - | - |
| TOTAL | Pentru încălzire, preparare apă caldă menajeră și hrană, | Pentru utilizări electrice | Pentru transport | ||
| 1. | Rezidențial | 7386535 | 6345511 | 1041024 | - |
| 2 | Servicii | 2019238 | 1091113 | 723591 | 204534 |
| TOTAL | 9405773 | 7436624 | 1764615 | 204534 | |
Figura 3.3 Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero
În 30 iunie 2015 a fost emis Ordinul nr. 263 al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice privind inventarierea clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de administrația publică centrală, cu o suprafață totală utilă cuprinsă între 250 mp și 500 mp și punerea inventarului la dispoziția publicului în conformitate cu cerințele Legii nr. 121/2014. Datele și informațiile privind clădirile inventariate s-au transmis până în prezent, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția generală dezvoltare regională și infrastructură pentru completarea băncilor de date specifice privind eficiența energetică. În 1 februarie 2016 Guvernul României a emis Ordonanța Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor. Conform acestei OG certificatul de performanță energetică a clădirii este document elaborat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cantitatea de emisii în echivalent CO(2). Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum. În această OG se definesc: ● clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit, în proporție de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la față locului sau în apropiere; ● clădire de interes și utilitate publică - clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 mp frecvent vizitată de public, ocupată de autorități ale administrației publice în care se desfășoară activități de interes public național, județean sau local sau în care se desfășoară activități comerciale, social-culturale, de învățământ, educație, asistență medicală, sportive, financiar-bancare, de cazare și alimentație publică, prestări de servicii și altele asemenea. Conform acestei OG se precizează la articolul 14 următoarele: ● alin. 1 Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. ● alin. 2 Prin excepție de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. ● alin. 3 Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice, diferențiat pe zone cu potențial de energie din surse regenerabile, și se actualizează periodic, în funcție de progresul tehnic. ● alin. 4 Primarii localităților urbane cu mai mult de 5000 de locuitori inițiază planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de zonele climatice și de categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale. Conform acestei OG se precizează la articolul 23 următoarele: ● În scopul reducerii consumului de energie și al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează:a) inspecție periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală mai mare de 20 kW; inspecția se efectuează și pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;b) inspecție periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecția periodică se efectuează la intervale de 4 ani. ● (2) Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW, indiferent de natura combustibilului și la care există un sistem de monitorizare și control al funcționării acestora, inspecția se efectuează la intervale de 10 ani. La 11 aprilie 2017 a intrat în vigoare Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007. În anexa 1 la acest ordin sunt prezentate Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri și elemente de anvelopă ale acestora. Cerințele minime de performanță energetică pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirii sunt stabilite diferențiat pentru clădirile noi și existente, precum și pentru diverse categorii de clădiri. Astfel conform acestui Ordin se prezintă:A. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri noi (A.1. Clădiri rezidențiale A.2. Clădiri nerezidențiale)B. Cerințe minime de confort higrotermic în clădirile noiB.1. Cerințele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirilor noi și existenteB.2. Pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale, cerințele minime pe elementele de construcție ale clădirilor, din punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la:a) diferența maximă de temperatură admisă între temperatura interioară și temperatura medie a suprafeței interioareb) rezistența termică corectată a elementului de construcție, calculată cu luarea în considerare a influenței tuturor punților termice asupra acestuiac) temperatura superficială minimă pentru evitarea riscului de condens superficial pe suprafața interioară a elementelor de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirilorC. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zeroD. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri existenteD.1. La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor noiD.2. La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor nerezidențiale noi.3.2.2. Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficiență energetică în clădiri rezidențiale Creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial se realizează prin următoarele programe: ● Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe; ● Programele locale privind creșterea performanțelor energetice a blocurilor de locuințe; ● Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe finanțat din fonduri structurale și de coeziune ale UE, POR 2007-2013, DMI 1.2 Sprijinirea investițiilor în eficiență energetică a blocurilor de locuințe; ● Programul Operațional Regional 2014-2020. AP3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. PI 3.1. - Operațiunea A - clădiri rezidențiale Prin Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, finanțat potrivit O.U.G. nr. 18/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare în perioada 2009-2016 au fost executate lucrări de eficiență energetică la 1657 blocuri de locuințe din diverse zone climaterice, reprezentând circa 62559 apartamente. Economia de energie rezultată este de 0,04840 milioane tep. În perioada 2014-2016 au fost emise următoarele Ordine ale MDRAP nr. 951/2015, nr. 292/2016, nr. 2775/2016 pentru aprobarea Programul național multianual privind creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe cu finanțare pe anul 2015 și 2016. Conform acestor Ordine urmează să se reabiliteze termic circa 30000 apartamente pe an din anul 2017. În cadrul Programelor locale finanțate potrivit prevederilor art. II din O.U.G. nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, din datele transmise de către autoritățile administrației publice locale până la 31.12.2016, au fost finalizate lucrări de intervenție la anvelopa blocurilor de locuințe la 1110 clădiri, reprezentând cca. 63.368 apartamente, pentru care economia de energie este de 0,03663 milioane tep. Prin Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin împrumuturi bancare cu garanție guvernamentală, finanțat potrivit O.U.G. nr. 69/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2011, până la 31.12.2016 au fost incluse în program 13 blocuri de locuințe, din diverse zone climatice, reprezentând cca. 620 apartamente și 3 locuințe individuale economia de energie fiind de 0,000623 milioane tep. În conformitate cu regulamentele și procedurile de accesare a fonduri din POR 2007-2013 și în condițiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaționale, până la 31 decembrie 2016 au fost finanțate 111 proiecte, reprezentând 715 blocuri de locuințe, respectiv 41311 apartamente. Economia de energie rezultată la renovarea clădirilor rezidențiale este de 0,0298 milioane tep. Prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în cadrul apelului de proiecte închis la 16.11.2016 aferent Axei Prioritare 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1.A - eficiență energetică în clădiri rezidențiale, au fost depuse 182 cereri de finanțare, care cuprind 1148 clădiri rezidențiale; lucrările urmează a fi executate în următorii ani. În perioada 2014-2016 s-au realizat reabilitări termice și la locuințe unifamiliale atât în mediu urban, cât și în mediu rural prin fonduri proprii. Deoarece nu se dispun de date privind numărul locuințelor unifamiliale reabilitate termic se face ipoteza că 1% din locuințele unifamiliale (total țară-4.940.000 locuințe unifamiliale) și-au îmbunătățit performanțele energetice în perioada 2014-2016. Astfel se apreciază ca la circa 49.000 locuințe unifamiliale rezultă o economie de energie de 0,0392 milioane tep. Rezulta că până în anul 2016 prin creșterea performanțelor energetice ale locuințelor unifamiliale s-au obținut economii de energie de 0,0392 milioane tep. Pentru perioada 2017 - 2020 prin continuarea programelor de creștere a performanțelor energetice în blocurile de locuințe se prognozează obținerea unei economii de energie de 0,142 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6. Prin reabilitarea termică susținută și la locuințe unifamiliale în perioada 2017-2020 se prognozează să se obțină o economie de energie de 0,12 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6. În perioada 2014-2016 s-au înlocuit dotări (aparate electrocasnice, sisteme de iluminat și altele asemenea) din clădirile rezidențiale cu dotări având performanțe energetice ridicate. În rapoartele de monitorizare a implementării PNAEE din anii 2015 și 2016 ANRE-DEE a făcut o analiză de detaliu a achizițiilor de echipamente cu performanțe ridicate, bunuri de folosință îndelungata. Având în vedere aceste achiziții s-au calculat economii de energie de 0,0001 milioane tep în anul 2015 și 0,00005 milioane tep în anul 2016 conform datelor din tabelul 2.6. În perioada 2017-2020 se va continua reînnoirea cu aparate performante ce consumă energie electrică și se prognozează obținerea unei economii de energie de 0,23 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6. Având în vedere precizările din O.U.G. nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor este important să se realizeze audit energetic și managementul energetic în sectorul rezidențial. În conformitate cu Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007, realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:– Evaluarea performanței energetice a clădirii în condiții normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcție - instalații aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat).– Respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri și elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006.– Identificarea măsurilor de modernizare energetică și analiza eficienței economice a acestora.– Întocmirea raportului de audit energetic. În perioada 2017-2020 ca urmare a acestei măsuri este prognozată realizarea unei economii de energie de 0,066 milioane tep în conform datelor din tabelul 2.6.3.2.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale*ii) *ii) Material transmis de MDRAP Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale se realizează conform cu precizările prezentate în subcapitolele 3.1.1 și 3.2.2. În Programul Operațional Regional 2014-2020 la AP 3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon la prioritatea de investiții 3.1 Eficiența energetică în clădiri rezidențiale este alocat un buget de 420,61 mil Euro (buget FEDR 352,54 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării 18,32 mil Euro (FEDR 15,57 mil Euro) și buget SUERD 89,64 mil Euro (FEDR 76,20 mil Euro Euro). Până în prezent au fost depuse 457 proiecte cu valoare eligibilă de 500,89 mil lei. Ca indicator de rezultat al obiectivului este reducerea consumului final energetic în sectorul rezidențial în perioada 2012-2023 de la 0,96 tep la 0,47 tep. Ca indicator de realizare este considerat numărul gospodăriilor cu o clasificare mai bună a consumului de energie și anume: ● 18.186 gospodării în anul 2023, în regiuni mai dezvoltate; ● 83.469 gospodării în anul 2023, în regiuni mai puțin dezvoltate. În Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020 la AP 6 promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon la Obiectivul Specific 6.3 reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuințelor este alocat un buget de 40.550.688 Euro (FEDR 24.468.085 Euro). S-a deschis apel pentru proiecte în 2017. Indicatorul de rezultat este scăderea consumului anual de energie electrică pe locuință în perioada 2013 - 2023 de la 1,35 MWh la 1,2 MWh. Indicator de realizare la eficiență energetică este numărul de utilizatori suplimentari de energie conectați la rețele inteligente: 80.000 în 2023.3.3. Măsuri de eficiență energetică în clădirile organismelor publice3.3.1. Clădiri guvernamentale Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), care realizează politica guvernamentală în domeniul reabilitării termice a clădirilor, deține pe site-ul sau (www.mdrap.ro) documentul "Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețe utile de peste 250 mp, deținute și ocupate de administrația sa centrală", întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018. Conform acestui document, inventarul cuprinde un număr de 2399 de clădiri încălzite și/sau răcite, cu o suprafață utilă de peste 500 mp, reprezentând o suprafață utilă de 5,35 milioane mp și un număr de 480 clădiri, încălzite și/sau răcite, cu o suprafață utilă de sub 500 mp și peste 250 mp având o suprafață utilă de 152.713,02 mp. În tabelul 3.8. se prezintă inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală. În tabelul 3.9. se prezintă "Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 mp și peste 250 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală", întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018. Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală| Ordonator credite | Număr clădiri | Date tehnice | |
| Suprafața utilă totală (mp) | Suprafața construită la sol, în (mp) | ||
| TOTAL GENERAL din care: | 2.399 | 5.358.330,09 | 2.247.001,13 |
| I. CAMERA DEPUTAȚILOR | 1 | 188.172,00 | 58.132,00 |
| II. MINISTERE | 2.069 | 4.267.837,94 | 1.829.135,28 |
| III. ALTE ORGANE DE SPECIALITATE ORGANIZATE ÎN SUBORDINEA GUVERNULUI | 179 | 437.810,42 | 201.699,67 |
| IV. AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE AUTONOME | 150 | 464.509,53 | 158.034,35 |
| Ordonator credite | Număr clădiri | Date tehnice | |
| Suprafața utilă totală (mp) | Suprafața construită la sol, în (mp) | ||
| TOTAL GENERAL din care: | 480 | 152.713,02 | 130.425,45 |
| I. MINISTERE | 404 | 126.952,81 | 113.126,54 |
| II. ALTE ORGANE DE SPECIALITATE | 58 | 19.517,93 | 12.882,14 |
| III. AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE AUTONOME | 18 | 6.242,28 | 4.416,77 |
| Destinația clădirii | Categoria | Număr unități |
| Administrație publică | Prefecturi,consilii județene | 84 |
| Primării, consilii locale în orașe | 326 | |
| Primării, consilii locale în comune | 2861 | |
| Învatamânt | Școli și licee | 5.982 |
| Grădinițe | 1498 | |
| Învățământ superior | 624 | |
| Cămine, internate | 14.927 | |
| Sănătate | Spitale | 503 |
| Policlinici,dispensare | 515 | |
| Creșe | 297 | |
| Cabinete medicale | 36.502 | |
| Farmacii, laboratoare | 13.049 | |
| Centre de îngrijire | 403 | |
| Cultură | Biblioteci publice | 3.429 |
| Teatre | 158 | |
| Cinematografe | 68 | |
| Muzee | 687 | |
| Clădiri pentru sport | Săli de sport, agrement, bazine de înot | 4700 |
| Nr. crt. | Tipul investiției | Stadiu | Economia de energie în tep/an |
| 1. | Modernizarea sistemului de iluminat public exterior | realizată | 47,0 |
| 2. | Modernizarea sistemului de iluminat public exterior | realizată | 172,0 |
| 3. | Modernizarea sistemului de iluminat public exterior | realizată | 97,0 |
| 4 | Modernizarea sistemului de iluminat public exterior | realizată | 105,0 |
| 5. | Modernizarea iluminatului public în comună prin utilizarea tehnologiei LED | realizată | 43,0 |
| 6 | Modernizarea iluminatului public în comună prin utilizarea tehnologiei LED | realizată | 69,0 |
| 7. | Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la rețeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energetică | execuție | 85,0 |
| 8. | Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la rețeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energetică | execuție | 70,0 |
| 9. | Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la rețeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energetică | execuție | 70,0 |
| TOTAL Economie de energie | 758 | ||
| Economia de energie tep/an | |
| Anul 2015 | |
| Total anul 2015 | 185,15 |
| Anul 2016 | |
| Total anul 2016 | 59334,9 |
| Nr. crt. | Sectorul | Tipul investiției | Stadiu | Economia de energie în tep/an |
| 1. | Construcții de mașini | Modernizarea stației de producere a aerului comprimat prin înlocuirea compresoarelor existente cu unele moderne de eficiență energetică ridicată/Clientul a realizat investiția | realizată | 440,0 |
| 2. | Industria alimentară | Montarea unui cazan industrial pentru producerea energiei termice pe coji de floarea soarelui. | realizată | 621,0 |
| 3. | Industria celulozei | Modernizarea sistemului abur-condens la mașina de fabricat hârtie si implementarea unui sistem de gestiune a consumurilor de energie. | realizată | 1.130,0 |
| 4 | Construcții de mașini | Modernizarea sistemului local de încălzire industrială cu tuburi radiante. | realizată | 957,0 |
| 5. | Industria sticlei | Modernizarea unor echipamente tehnologice | realizată | 898,0 |
| 6 | Industria petrolului | Modernizarea producerii de energie termică în scopuri tehnologice | realizată | 1.601,0 |
| 7. | Industria celulozei și hârtiei | Modernizarea micro hidrounităților de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electric | realizată | 1.012,0 |
| 8. | Industria chimică | Instalarea unui sistem de co-generare cu turbină cu gaze si cazan recuperator | realizată | 13.509,0 |
| 9. | Materiale de construcții | Modernizarea unei linii tehnologice de fabricat cărămizi | realizată | 648,0 |
| 10. | Industria celulozei și hârtiei | Modernizarea microhidro unităților de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electrică | realizată | 0,0 |
| 11. | Construcții de mașini | Sectorizarea si optimizarea consumului de apă tehnologică și aer comprimat în secțiile de producție | realizată | 148,0 |
| 12. | Industria celulozei și hârtiei | Modernizarea microhidro unităților de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electrică | realizată | 688,0 |
| 13. | Industria chimică | Instalarea unui sistem de co-generare | realizata | 8.999,0 |
| TOTAL Economii de energie | 30.651,0 | |||
| Total [tep] | Huilă/lignit [tep] | Lemn [tep] | Benzină [tep] | Petroluri [tep] | Motorină [tep] | Păcură [tep] | GPL [tep] | Alte Produse petroliere [tep] | Gaze Naturale [tep] | Energie Electrică [tep] | Energie Termică [tep] |
| 379348 | 750 | 3054 | 9620 | 87 | 209253 | 1111 | 38538 | 9955 | 64873 | 38744 | 3269 |
| Mod de transport | Total | Benzină | Petroluri | Motorină | GPL | Gaze naturale | Alți Combus- tibili | Energie Electrică | Energie Termică |
| Aerian | 272244 | 1114 | 271130 | - | - | - | - | - | - |
| Rutier | 5068407 | 1270024 | - | 3522542 | 62564 | - | 212186 | 3654 | - |
| Feroviar | 202207 | 1279 | - | 113000 | 120 | - | - | 87858 | - |
| Naval | 44100 | 151 | - | 43950 | - | - | - | - | - |
| Prin conducte | 4398 | - | - | - | - | 1188 | 1585 | 1628 | |
| TOTAL | 5591446 | 1270024 | 271130 | 3679491 | 62684 | 1188 | 212186 | 93097 | 1628 |
| Anul | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
| Transport feroviar | 15,8 | 15,2 | 11,1 | 12,4 | 14,7 | 13,5 | 12,9 | 12,3 | 13,7 |
| Transport rutier | 59,5 |