| EMITENT |
Notă Aprobată prin ORDINUL nr. 1.042/2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 29 iulie 2019.
ANEXĂ
REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ
privind măsurarea punctelor de interes aeronautic
în Sistemul Geodezic Global – 1984 (WGS-84), RACR – WGS-84
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1. Scop şi aplicabilitate
1.1.1. Prin structură şi conţinut, prezenta reglementare:
(1) stabileşte cerinţele generale pentru determinarea/măsurarea punctelor de interes aeronautic în Sistemul Geodezic Global – 1984 (WGS-84);
(2) armonizează prevederile actelor normative naţionale cu cerinţele europene şi internaţionale actuale aplicabile, pentru implementarea uniformă a sistemului de referinţă WGS-84 în aviaţia civilă din România.
1.1.2. – (1) Operatorii de aerodromuri/heliporturi certificate în temeiul regulamentelor europene aplicabile sau autorizate la nivel naţional, furnizorii de servicii de navigaţie aeriană, serviciile de informare aeronautică (AIS), persoanele fizice sau juridice din domeniul geodeziei şi organizaţiile din domeniul proiectării care desfăşoară activităţi aeronautice civile (pentru sau în legătură cu infrastructura şi mijloacele de aerodrom, mijloacele CNS şi meteorologice, procedurile de zbor, hărţile/documentaţiile tehnice aeronautice etc.), alte entităţi competente, după caz, precum şi personalul AACR de specialitate implicat, utilizează/aplică prevederile prezentei reglementări în funcţie de domeniul şi de obligaţiile/sarcinile lor specifice, precum şi de particularităţile fiecărei activităţi.
(2) În condiţiile de la alin. (1), organizaţiile implicate utilizează/aplică prevederile prezentei reglementări direct sau în colaborare cu entităţi publice sau private competente pe bază de aranjamente oficiale (scrisori de înţelegere, proceduri comune, protocoale, contracte etc.), situaţie în care îşi asumă responsabilitatea pentru serviciile prestate şi/sau pentru rezultatele generate de entităţile respective.
(3) În particular, operatorii de aerodrom încheie, după caz:
(a) aranjamente oficiale cu entităţi publice sau private care furnizează:
(i) servicii de navigaţie aeriană;
(ii) servicii de generare şi furnizare de date aeronautice;
(iii) servicii de proiectare proceduri de zbor;
(iv) date electronice de teren; şi
(v) date electronice de obstacolare.
(b) aranjamente oficiale cu organizaţiile cu care schimbă date aeronautice şi/sau informaţii aeronautice, inclusiv cu entităţile menţionate la alin. (3) lit. (a).
1.1.3. Organizaţiile/părţile implicate menţionate la pct. 1.1.2. alin. (1) au obligaţie să aplice/utilizeze prevederile prezentei reglementări în cazul determinărilor/măsurătorilor geodezice (poziţii geografice, puncte de referinţă, obstacole etc.) efectuate pentru:
(a) aerodromuri/heliporturi certificate în temeiul regulamentelor europene aplicabile, autorizate la nivel naţional sau aflate în proces de certificare/autorizare;
(b) mijloace de comunicaţii, navigaţie, supraveghere (CNS) şi meteorologice din regiunea terminală şi pe rută;
(c) proiectarea şi publicarea procedurilor instrumentale de sosire (aterizare) şi/sau de plecare (decolare);
(d) elaborarea documentaţiilor tehnice pentru obiectivele din zone cu servituţi aeronautice civile sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului, în particular proiectele de dezvoltare-modernizare a aerodromurilor/heliporturilor şi a mijloacelor CNS şi meteorologice;
(e) elaborarea şi publicarea altor documentaţii tehnice aeronautice (hărţi, planuri etc.);
(f) evaluarea, analizarea şi avizarea documentaţiilor tehnice aeronautice, după caz.
1.1.4. Prezenta reglementare nu se substituie actelor normative care stabilesc organizarea şi funcţionarea organizaţiilor/părţilor implicate menţionate la pct. 1.1.2. alin. (1).
1.1.5. Faţă de prevederile prezentei reglementări, AACR poate solicita părţilor implicate elemente suplimentare (date/informaţii, descrieri, înregistrări, planuri etc.) pe care le consideră necesare în condiţii şi/sau circumstanţe particulare, cu respectarea prevederilor actelor normative aplicabile.
1.1.6. Stabilirea cerinţelor şi a zonelor de siguranţă (pentru aerodromuri/heliporturi), de protecţie (pentru echipamente CNS şi meteorologice), precum şi a celor corespondente suprafeţelor PANS-OPS considerate la proiectarea procedurilor de zbor instrumental şi suprafeţelor de colectare a datelor de teren şi obstacolare în format electronic, face obiectul unor acte normative specifice.
1.2. Documente de referin,ă
Prevederile prezentei reglementări se corelează şi se completează, de la caz la caz, cu specificaţiile de profil aplicabile prevăzute în ediţiile în vigoare, inclusiv amendamentele la zi, ale următoarelor documente:
(1) Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului;
(2) Decizia nr. 2014/012/R a Directorului Executiv al EASA de adoptare a mijloacelor acceptabile de conformitate (AMC) şi a materialelor de îndrumare (GM) la Regulamentul (UE) nr. 139/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
(3) Decizia nr. 2014/013/R a Directorului Executiv al EASA de adoptare a specificaţiilor de certificare (CS) şi a materialelor de îndrumare (GM) pentru proiectarea aerodromurilor (CS-ADR-DSN), cu modificările şi completările ulterioare;
(4) Regulamentul (UE) nr. 73/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a cerinţelor de calitate a datelor aeronautice şi informaţiilor aeronautice pentru Cerul unic european;
(5) Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, cu modificările şi completările ulterioare;
(6) Legea nr. 50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare;
(7) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modifăcările şi completările ulterioare;
(8) Reglementarea aeronautică civilă română privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR- ZSAC, ediţia 1/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 735/2015), cu modificările şi completările ulterioare;
(9) Reglementarea aeronautică civilă română privind emiterea avizelor la documentaţiile tehnice aferente obiectivelor din zone cu servituţi aeronautice civile sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-AVZ, ediţia 1/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 731/2015);
(10) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-HA: Hărţi aeronautice, ediţia 3/2015, (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 767/2015);
(11) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AIS: Serviciul de informare aeronautică, ediţia 3/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 768/2015);
(12) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AD-PETA: Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor, ediţia 2/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 640/11.05.2015);
(13) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AD-PETH: Proiectarea şi exploatarea tehnică a heliporturilor, ediţia 3/2014 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1312/2014);
(14) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-CPPZI: Cerinţe privind proiectarea şi aprobarea procedurilor de zbor instrumental, ediţia 2/2018 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1307/2018);
(15) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-ATS: Serviciile de trafic aerian, ediţia 3.0/2014 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1723/30.12.2014), cu modificările şi completările ulterioare;
(16) Anexa 4 ICAO: Hărţi aeronautice;
(17) Anexa 5 ICAO: Unităţi de măsură utilizate în operaţiuni aeriene şi la sol;
(18) Anexa 11 ICAO: Servicii de trafic aerian;
(19) Anexa 14 ICAO: Aerodromuri –
Vol. I: Proiectare şi operaţiuni de aerodrom; Vol. II: Heliporturi;
(20) Anexa 15 ICAO: Serviciul de informare aeronautică;
(21) Doc ICAO 9674: Manualul sistemului geodezic global – 1984 (WGS-84), ediţia 2/2002;
(22) Doc ICAO 8168: PANS OPS -
Vol. I: Proceduri de zbor;
Vol. II: Construirea procedurilor de zbor instrumental şi la vedere.
1.3. No,iuni, termeni şi acronime
1.3.1. No,iuni şi termeni
În sensul prezentei reglementări, noţiunile şi termenii relevanţi au semnificaţiile prezentate mai jos.
Acurateţe - grad de concordanţă între valoarea estimată sau măsurată şi valoarea reală.
Asigurarea calităţii – parte a managementului calităţii concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite (ISO 9000).
Calitatea datelor – grad sau nivel de încredere în capacitatea datelor furnizate de a îndeplini cerinţele utilizatorului de date în ceea ce priveşte acurateţea, rezoluţia şi integritatea.
Colocaţie – poziţie/plasament al unui obiect în raport cu altul/altele.
Controlul calităţii - parte a managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate (ISO 9000).
Corp de apă de suprafaţă - parte distinctă şi semnificativă a unei ape de suprafaţă, cum ar fi: lac, lac de acumulare, iaz, curs de apă, râu sau canal, ori un segment al unui curs de apă, râu sau canal, o apă de tranziţie.
Date aeronautice - reprezentare a faptelor, conceptelor sau instrucţiunilor aeronautice într- un mod reglementat şi adecvat comunicării, interpretării sau procesării.
Date privind obstacolele - date privind obiectele fixe (indiferent dacă au caracter temporar sau permanent) şi mobile sau părţi ale acestora, care sunt amplasate într-o zonă destinată deplasării terestre a aeronavelor sau care se extind deasupra unei suprafeţe definite destinate să protejeze aeronavele în zbor.
Date privind terenul - date despre suprafaţa terestră care cuprinde elemente naturale precum munţi, dealuri, culmi, văi, corpuri de apă, gheţuri şi zăpezi permanente, excluzând obstacolele.
Element de date - un singur atribut al unui set de date complet, căruia îi este alocată o valoare ce îi defineşte statutul curent.
Generare de date - crearea unui nou element de date cu valoarea aferentă, modificarea valorii unui element de date existent sau ştergerea unui element de date existent.
Generator de date – o entitate responsabilă cu generarea datelor.
Geoid - suprafaţa echipotenţială a câmpului gravitaţional al Pământului, care coincide cu nivelul mediu al mării neperturbat (MSL) extins în mod continuu sub continente.
Notă. Forma geoidului este neregulată, din cauza perturbaţiilor gravitaţionale locale (valuri, salinitate, curenţi, etc.), iar direcţia forţei gravitaţionale este perpendiculară pe geoid în fiecare punct al său.
Informaţii aeronautice - informaţii rezultate din colectarea, analizarea şi formatarea datelor aeronautice.
Integritate – un grad de asigurare a faptului că un element de date şi valoarea acestuia nu au fost pierdute sau alterate de când datele au fost generate sau modificate cu aprobare.
Obstacol - orice obiect fix (temporar sau permanent) şi mobil sau părţi ale acestuia care:
(1) este amplasat pe suprafaţa de mişcare a aeronavelor; sau
(2) se extinde deasupra unei suprafeţe definite, destinate să protejeze aeronavele în zbor; sau
(3) se află în afara acestor suprafeţe şi este evaluat ca reprezentând un pericol pentru navigaţia aeriană.
Ondulaţia geoidului - distanţa geoidului (pozitivă sau negativă) faţă de suprafaţa elipsoidului de referinţă matematic.
Notă. Referitor la elipsoidul definit în sistemul geodezic global - 1984 (WGS-84), ondulaţia geoidică WGS-84 într-un punct dat reprezintă diferenţa dintre înălţimea elipsoidică WGS -84 şi înălţimea ortometrică în punctul respectiv.
Poziţie geografică – un set de coordonate (latitudine şi longitudine) stabilite faţă de elipsoidul matematic de referinţă, care definesc poziţia unui punct pe suprafaţa Pământului.
Prag - începutul acelei porţiuni a pistei utilizabile pentru aterizare. Prag decalat - prag nelocalizat la marginea pistei.
Precizie - cea mai mică diferenţă care poate fi stabilită cu încredere printr-un proces de măsurare.
Notă. În cazul măsurătorilor geodezice, precizia se referă la fineţea de executare a unei operaţiuni sau la gradul de perfecţiune al instrumentelor şi metodelor utilizate pentru efectuarea măsurătorilor.
Punct de referinţă al aerodromului (ARP) - localizarea geografică a unui aerodrom.
Reţea de sprijin pe aerodrom - orice aranjament de puncte pe un aerodrom, materializate în general prin borne amplasate pe sol, pentru care au fost determinate coordonatele geografice şi care sunt folosite pentru măsurarea punctelor de interes aeronautic de pe acel aerodrom şi din vecinătatea acestuia.
Rezoluţie - un număr de unităţi sau caractere în care se exprimă şi se utilizează o valoare măsurată sau calculată.
1.3.2 Acronime
AIP | publicaţie de informare aeronautică |
AIS | serviciul de informare aeronautică |
ARP | punct de referinţă al aerodromului |
ATS | serviciile de trafic aerian |
CNS | comunicaţii, navigaţie, supraveghere |
DME | echipament de măsurare a distanţei |
DVOR | VOR Doppler |
FATO | zonă de apropiere finală şi de decolare |
FAF | reper de apropiere finală |
FAP | punct de apropiere finală |
FIR | regiune de informare a zborului |
OACI / ICAO | Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale |
IAP | punct de apropiere iniţială |
ILS | sistem de aterizare instrumentală |
INS | sistem de navigaţie inerţială |
Lat | latitudine |
Long | longitudine |
MLS | sistem de aterizare pe bază de microunde |
MSL | nivel mediu al mării |
NDB | radiofar nedirecţional |
NM | mile nautice |
OLS | suprafaţă de limitare a obstacolelor |
OPS | operaţiuni |
PANS | procedură pentru serviciile de navigaţie aeriană |
PAR | radar de apropiere de precizie |
RNAV | navigaţie de suprafaţă |
SID | procedură standard de plecare instrumentală |
STAR | procedură standard de sosire instrumentală |
TACAN | (sistem de) navigaţie aeriană tactică |
TLOF | aria prizei de contact şi de zbor |
VHF | frecvenţă foarte înaltă |
VOR | radiofar omnidirecţional VHF |
WGS | sistem geodezic global |
CAPITOLUL 2.
ACURATE,EA, REZOLU,IA ,I INTEGRITATEA DATELOR AERONAUTICE
2.1. Date de pozi,ie
2.1.1. – (1) Punctele de navigaţie aeriană se structurează în două grupe de bază:
(a) puncte RNAV pe rută; şi
(b) puncte de aerodrom/heliport.
(2) Corespunzător, principalele elemente/puncte de navigaţie aeriană pentru care sunt necesare coordonate geografice sunt:
Coordonate RNAV/pe rută
Coordonate de aerodrom/heliport
Puncte pe rută ATS/RNAV Puncte de aşteptare
Mijloace de radionavigaţie pe rută
Zone restricţionate/interzise/periculoase Obstacole – pe rută
Limite FIR
Regiuni, zone de control Alte puncte semnificative
Punct de referinţă de aerodrom/heliport (ARP) Piste, praguri FATO
Mijloace de radionavigaţie din regiunea terminală Puncte FAF, FAP şi alte puncte esenţiale IAP Puncte axiale ale pistei
Puncte de staţionare aeronave Obstacole pe aerodrom/heliport
Obstacole în vecinătatea aerodromului/heliportului
2.1.2. Punctele de navigaţie aeriană se clasifică după tipul datelor de poziţie astfel: puncte măsurate, puncte calculate şi puncte declarate.
2.1.2.1. – (1) Punct măsurat. Un punct măsurat este un punct fizic definit clar, specificat prin latitudine şi longitudine, determinat prin măsurare în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.
(2) Facilităţile pentru comunicaţii, porţile de îmbarcare, amplasamentele mijloacelor de navigaţie aeriană, punctele de verificare de navigaţie, poziţiile obstacolelor şi pragurile de pistă sunt puncte măsurate.
2.1.2.2. – (1) Punct calculat. Un punct calculat este un punct în spaţiu care nu trebuie specificat prin latitudine şi longitudine, dar care a fost obţinut, prin metode matematice, pornind de la un punct măsurat cunoscut.
(2) Un punct calculat poate fi, de exemplu, determinat printr-un radial/relevment şi printr-o distanţă de la un punct măsurat, cum ar fi un mijloc de radionavigaţie aeriană, sau prin intersecţia unui număr de radiale/relevmente de la un număr de mijloace de radionavigaţie aeriană. Punctele de intersecţie, calculate la intersecţia rutelor sau la intersecţia radialelor, sunt, de asemenea, puncte calculate, deşi sunt exprimate prin latitudine şi longitudine.
2.1.2.3. – (1) Punct declarat. Un punct declarat este un punct în spaţiu definit prin latitudine şi longitudine, care nu este nici dependent de un punct măsurat, nici raportat oficial la un asemenea punct.
(2) Punctele de graniţă ale FIR şi punctele din zonele restricţionate, periculoase sau interzise care sunt în afara regiunilor de control sunt adesea puncte declarate.
2.1.2.4. Datele aeronautice se determină şi se raportează în conformitate cu cerinţele de acurateţe şi integritate din tabelele 2-1 la 2-6, inclusiv:
Tabelul 2-1. Cerin,ele pentru calitatea datelor aeronautice asociate aerodromurilor (latitudine/longitudine)
Latitudinea şi longitudinea
Punctul de referinţă al aerodromului/heliportului (ARP) .……..
Mijloace de radionavigaţie localizate pe aerodrom/heliport ….
Obstacole în Zona 3 (*) ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …….
Obstacole în Zona 2 (*) - partea din interiorul limitelor aerodromului …... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …..
Pragurile pistei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ….. . . . . . . ..
Sfârşitul pistei (punctul de aliniere la traiectoria de zbor) …….
Acurateţea Tipul datelor
30 m măsurat / calculat
3 m măsurat
0,5 m
măsurat
5m măsurat
0,3 m
măsurat
1 m măsurat
Clasificare Integritate
de rutină esenţială esenţială esenţială critică critică
Puncte pe axul pistei …………………. . . . . . . . . . . . . . . . . .
Poziţii de aşteptare la pistă . . . . …….. . . . . . . . . . . . . . . . . . Puncte pe axul căii de rulare / liniei de ghidare pentru parcare Intersecţia căilor de rulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ….
Ghidare spre ieşire . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . …….
Limitele platformei (poligon) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……..
Platforma pentru degivrare / antigivrare (poligon) …………...
Poziţii de staţionare aeronave/elicoptere/
puncte de verificare INS ………………………………………….
1 m măsurat
0,5 m
măsurat
0,5 m
măsurat
0,5 m
măsurat
0,5 m
măsurat
1 m măsurat
1 m măsurat
0,5 m
măsurat
critică critică esenţială esenţială esenţială de rutină de rutină
de rutină
unde (*) – zone corespondente suprafeţelor de culegere a datelor de teren
Tabelul 2-2. Cerin,ele pentru calitatea datelor aeronautice asociate elementelor de naviga,ie aeriană (latitudine/longitudine)
Latitudinea şi longitudinea
Puncte mijloace de radionavigaţie şi repere pe rută,
Acurateţea Tipul datelor
Clasificare Integritate
puncte de aşteptare, puncte STAR/SID …..………...... 100 m
măsurat/calculat
esenţială
Obstacole în zona de apropiere indirectă şi pe
aerodrom/heliport ………………………………………... 3 m
măsurat
esenţială
Obstacole semnificative în zona de apropiere şi de
decolare ………………………………….……………...... 3 m
măsurat
esenţială
Puncte/repere pentru apropierea finală şi alte puncte/repere esenţiale utilizate în procedurile de
apropiere instrumentală ……………………………….….. 3 m
măsurat
esenţială
Puncte pe axul căilor de rulaj aerian şi al rutelor de tranzit în zbor
……….……………………………………….
Centrul geometric al TLOF sau al pragului FATO la
0,5 m
măsurat
esenţială
heliporturi ………………………………………………..….. 1 m
măsurat/calculat
critică
Reţeaua geodezică de sprijin pe aerodrom/heliport
(transfer de date) ………………………………………...... 1 m
măsurat
Critică
Tabelul 2-3. Cerin,ele pentru calitatea datelor aeronautice (eleva,ie/altitudine/înăl,ime)
Cota / altitudinea / înălţimea
Cota aerodromului/heliportului ……… . . . . . . . . . . . . . . . . . . …...
Ondulaţia geoidului faţă de elipsoidul WGS-84 la punctul de cotă al aerodromului/heliportului .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ………….
Pragul pistei sau al FATO, apropieri de neprecizie . . . . ….. ……..
Ondulaţia geoidului faţă de elipsoidul WGS-84 la pragul pistei sau al FATO, centrul geometric al TLOF, apropieri de neprecizie …….
Pragul pistei sau al FATO, apropieri de precizie . . . ……… ……..
Ondulaţia geoidului faţă de elipsoidul WGS-84 la pragul pistei sau al FATO, centrul geometric al TLOF, apropieri de precizie ………
Puncte pe axul pistei …………………………………………. ………
Puncte pe axul căii de rulare / liniei de ghidare pentru parcare . . .
Obstacole în Zona 2 (*) - partea din interiorul limitelor aerodromului ……………………………………………………………
Obstacole în Zona 3 (*) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ………………...
Echipament de măsurare a distanţei de precizie (DME/P) ………..
Acurateţea Tipul datelor
0,5 m
măsurat
0,5 m sau 1 ft măsurat
0,5 m
măsurat
0,5 m sau 1 ft măsurat
0,25 m
măsurat
0,25 m sau 1 ft măsurat
0,25 m
măsurat
1 m măsurat
3 m măsurat
0,5 m
măsurat
3 m măsurat
Clasificare Integritate
esenţială
esenţială
esenţială
esenţială
critică
critică
critică
esenţială
esenţială
esenţială
esenţială
unde (*) – zone corespondente suprafeţelor de culegere a datelor de teren
Tabelul 2-4. Cerin,ele pentru calitatea datelor aeronautice (declina,ie magnetică)
Declinaţia magnetică
Acurateţea Tipul datelor
Clasificare Integritate
Declinaţia staţiilor mijloacelor VHF folosite la calibrare …………… 1 grad
măsurat
esenţială
Declinaţia magnetică în zona de aerodrom/heliport . . . . . . ..……. Declinaţia magnetică la antena ILS direcţie . . . . . . . . . . . . . …… Declinaţia magnetică la antena MLS azimut . . . . . . . . . . . . …….
1 grad măsurat
1 grad măsurat
1 grad măsurat
esenţială esenţială esenţială
Tabelul 2-5. Cerin,ele pentru calitatea datelor aeronautice (relevment)
Relevmentul
Aliniere antenă ILS direcţie (LOC) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ….. Aliniere antenă MLS raportată la azimut zero . . . . . . . . . . ... ….. Direcţia pistei şi a FATO . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . …………..
Acurateţea Tipul datelor
1/100 grad măsurat
1/100 grad măsurat
1/100 grad măsurat
Clasificare Integritate
esenţială esenţială de rutină
Tabelul 2-6. Cerin,ele pentru calitatea datelor aeronautice (lungime/distan,ă/dimensiuni)
Lungimea / distanţa / alte dimensiuni
Lungimea pistei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……
Lăţimea pistei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……
Distanţa de la marginea pistei la pragul decalat . . . . . . . . . . . . . . . Lungimea şi lăţimea prelungirii de oprire . . . . . . . . . . . . . . . ……..
Lungimea şi lăţimea prelungirii degajate . . . . . . . . . . . . . . . . …….
Distanţa disponibilă pentru aterizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . …… Distanţa disponibilă pentru rularea la decolare (TORA) . . . . …… Distanţa disponibilă la decolare (TODA) . . . . . . . . . . . . . . . ……... Distanţa disponibilă pentru accelerare-oprire (ASDA) . . . . . . …..
Acurateţea Tipul datelor
1 m măsurat
1 m măsurat
1 m măsurat
1 m măsurat
1 m măsurat
1 m măsurat
1 m măsurat
1 m măsurat
1 m măsurat
Clasificare Integritate
critică esenţială de rutină critică esenţială critică critică critică critică
Lăţimea acostamentelor pistei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……
Lăţimea căii de rulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……
Lăţimea acostamentelor căii de rulare . . . . . . . . . . . . . . . . . …….
Distanţa antenă ILS direcţie – margine pistă . . . . . . . . ….……….
Distanţa antenă ILS pantă – prag, în lungul axului pistei şi distanţa antenă ILS pantă – ax pistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……..
Distanţa markere asociate ILS – prag ……………….. . . . . . . ……
Distanţa antenă ILS DME – prag, în lungul axului pistei şi distanţa antenă DME (DME/P) – ax pistă . . . . . . . . …………………………
Distanţa antenă MLS azimut – margine pistă ……… . . . . . . . . ….
Distanţa antenă MLS elevaţie – prag, în lungul axului pistei şi distanţa antenă MLS elevaţie – ax pistă . . . . . . . . . . . . . . ……….
Distanţa antenă MLS DME/P – prag, în lungul axului pistei ………
1 m măsurat
1 m măsurat
1 m măsurat
3 m calculat
3 m calculat
3 m calculat
3 m calculat
3 m calculat
3 m calculat
3 m calculat
esenţială esenţială
esenţială de rutină de rutină esenţială esenţială de rutină de rutină esenţială
2.1.2.5. – (1) Zonele de acoperire pentru seturile de date de teren şi obstacolare în format electronic (Zonele 1, 2, 3 şi 4), respectiv structura, conţinutul, ilustrarea grafică şi specificaţiile datelor de teren şi obstacolare sunt prezentate în reglementarea RACR-AIS, cap. 10 şi anexa 8 (tabelele A8-1 şi A8-2).
(2) Specificaţiile numerice pentru datele de teren şi obstacolare sunt prezentate în tabelele 2-7 şi 2-8.
Tabelul 2-7. Specifica,iile numerice pentru datele de teren
Zona 1
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Pasul (între 2 puncte succesive măsurate)
3 sec. de arc (aprox. 90 m)
1 sec. de arc (aprox. 30 m)
0,6 sec. de arc (aprox. 20 m)
0,3 sec. de arc (aprox. 9 m)
Acurateţea verticală
30 m
3 m
0,5 m
1 m
Rezoluţia verticală
1 m
0,1 m
0,01 m
0,1 m
Acurateţea orizontală
50 m
5 m
0,5 m
2,5 m
Gradul de încredere
90%
90%
90%
90%
Clasificarea integrităţii
de rutină
esenţiale
esenţiale
esenţiale
Perioada de actualizare
după cum
după cum este
după cum
după cum
este necesar necesar este necesar este necesar
Tabelul 2-8. Specifica,iile numerice pentru datele de obstacolare
Zona 1
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Acurateţea verticală
30 m
3 m
0,5 m
1 m
Rezoluţia verticală
1 m
0,1 m
0,01 m
0,1 m
Acurateţea orizontală
50 m
5 m
0,5 m
2,5 m
Gradul de încredere
90%
90%
90%
90%
Clasificarea integrităţii
de rutină
esenţiale
esenţiale
esenţiale
Perioada de actualizare
după cum este necesar
după cum este necesar
după cum este necesar
după cum este necesar
2.2. Cerin,e pentru acurate,e
2.2.1 Pentru a fi utilizabile, datele aeronautice trebuie să aibă acurateţe şi, în acest context, se subclasifică în două categorii distincte:
(1) date aeronautice evaluate; şi
(2) date aeronautice de referinţă.
2.2.2 – (1) Datele aeronautice evaluate includ informaţii precum date de poziţie, cote, lungimea pistei, distanţe declarate, caracteristicile de portanţă ale platformelor şi declinaţia magnetică.
(2) Datele aeronautice de referinţă includ indicativele şi frecvenţele mijloacelor de radionavigaţie aeriană, numele punctelor de pe rută, facilităţile de salvare şi de stingere incendii, orele de operare, numere de telefon etc.
2.2.3 – (1) Cerinţa de acurateţe pentru datele aeronautice de referinţă este absolută: informaţia este fie adevărată, fie falsă.
(2) Gradul de acurateţe cerut datelor aeronautice evaluate variază în funcţie de utilizarea datelor în cauză.
2.3. Cerin,e pentru rezolu,ie
2.3.1 Rezoluţia datelor de poziţie este separarea minimă care poate fi reprezentată prin metoda utilizată pentru a face declararea poziţiei.
2.3.2. Orice proces care manevrează date după măsurarea sau definirea iniţiale nu poate creşte precizia iniţială a datelor care au fost măsurate sau definite, indiferent de rezoluţia internă a sistemului.
2.3.3. Clasificarea integrităţii şi rezoluţia de publicare a coordonatelor geografice (latitudine şi longitudine) şi a cotelor/altitudinilor/înălţimilor sunt stabilite în RACR-AIS, cap. 1 şi anexa 7 (tabelele A7-1 şi A7-2).
2.3.4. – (1) Rezoluţia elementelor de date conţinute în baza de date trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele de acurateţe a datelor.
(2) Rezoluţia elementelor de date conţinute în baza de date poate fi aceeaşi sau mai precisă decât rezoluţia de publicare.
2.4 Cerin,e pentru integritate
2.4.1. Utilizarea unei date formează baza pentru determinarea cerinţelor sale de integritate. Cerinţele pentru integritatea datelor aeronautice trebuie să se bazeze pe riscul potenţial rezultat din alterarea datelor şi din utilizarea particulară a datelor respective.
2.4.2. Din punct de vedere al integrităţii, datele aeronautice se clasifică după cum urmează:
(1) date aeronautice critice, date care, dacă sunt utilizate în formă alterată, prezintă o probabilitate ridicată ca siguranţa continuării zborului şi a aterizării unei aeronave să fie serios compromisă, cu risc de catastrofă (ex.: date referitoare la pragurile pistei);
(2) date aeronautice esenţiale, date care, dacă sunt utilizate în formă alterată, prezintă o probabilitate scăzută ca siguranţa continuării zborului şi a aterizării unei aeronave să fie serios compromisă, cu risc de catastrofă (ex.: date referitoare la obstacole şi la mijloace de radionavigaţie de rută);
(3) date aeronautice de rutină, date care, dacă sunt utilizate în formă alterată, prezintă o probabilitate foarte scăzută ca siguranţa continuării zborului şi a aterizării unei aeronave să fie serios compromisă, cu risc de catastrofă (ex.: date referitoare la punctele de graniţă ale FIR).
2.4.3. Integritatea datelor aeronautice trebuie păstrată pe parcursul întregului proces de prelucrare a acestora, de la măsurare/generare până la distribuirea către utilizatorul următor/final. Corespunzător, este necesar să se asigure:
(1) pentru datele de rutină: evitarea coruperii datelor pe timpul procesării lor.
(2) pentru datele esenţiale: că nu se produce coruperea datelor în nici una din etapele procesului şi că acesta poate include procese suplimentare necesare pentru abordarea riscurilor potenţiale din arhitectura întregului sistem în vederea asigurării integrităţii datelor la acest nivel.
(3) pentru datele critice: că nu se produce coruperea datelor în nici una din etapele procesului şi că acesta include proceduri suplimentare de asigurare a integrităţii, pentru reducerea totală a efectelor erorilor identificate, printr-o analiză detaliată a arhitecturii întregului sistem, ca riscuri potenţiale asupra integrităţii datelor.
2.5. Re,eaua de sprijin pe aerodrom
2.5.1. Generalită,i
2.5.1.1. Pentru determinarea punctelor de interes aeronautic pe şi în vecinătatea unui aerodrom, operatorul aerodromului realizează o reţea geodezică de sprijin pe aerodromul respectiv.
2.5.1.2. – (1) Reţeaua de sprijin se formează din minimum două staţii inter-vizibile, având o separare laterală minimă:
(a) de 500 metri, pentru aerodromuri şi heliporturi amplasate pe aerodromuri;
(b) stabilită adecvat, pentru alte heliporturi decât cele amplasate pe aerodromuri.
(2) Din considerente de redundanţă, reţeaua de sprijin poate fi constituită din minimum patru staţii.
2.5.2. Cerin,e de acurate,e pentru re,eaua de sprijin
2.5.2.1. Poziţia fiecărei staţii a reţelei geodezice de sprijin se determină cu o acurateţe de 1 metru faţă de o referinţă geodezică adecvată.
2.5.2.2. Reţeaua de sprijin trebuie să aibă o acurateţe internă care să asigure baza pentru determinarea cu acurateţea necesară a punctelor de interes aeronautic de pe şi din vecinătatea aerodromului.
2.5.3. Marcarea sta,iilor din re,eaua de sprijin
2.5.3.1. – (1) Poziţiile staţiilor reţelei de sprijin de pe aerodrom/heliport se materializează prin borne.
(2) Bornele trebuie să fie adecvate tipului de teren şi de suprafaţă pe care sunt amplasate.
(3) Modele de borne sunt prezentate în figurile 2-1 la 2-3, inclusiv, dar, în condiţiile alin. (2), pot fi considerate şi alte tipuri de borne.
2.5.3.2. – (1) Fiecare bornă a reţelei de sprijin de pe aerodrom/heliport se numerotează în mod unic.
(2) Corespunzător, pe discul bornei (vezi figura 2-1) se inscripţionează cel puţin următoarele elemente:
(a) indicativul ICAO al aerodromului/heliportului;
(b) indicativul staţiei (alfabetic sau numeric);
(c) anul stabilirii;
(d) sistemul geodezic / WGS-84.
2.5.3.3. Marcaje-martor se instalează şi în alte puncte relevante măsurate pe aerodrom/ heliport (ex.: pragurile pistei), astfel încât să fie posibilă restabilirea punctelor respective după efectuarea unor lucrări de mentenanţă (ex.: reabilitarea suprafeţei pistei, refacerea marcajelor pistei) sau pentru verificarea măsurătorilor.
Figura 2-1. Bornă geodezică
Figura 2-2. Bornă geodezică
Figura 2-3. Bornă geodezică
2.5.4. Planul amplasării sta,iilor
2.5.4.1. Operatorul de aerodrom:
(1) elaborează planul reţelei de sprijin pe aerodrom la scara 1/2000 sau altă scară cartografică standard adecvată, indicând amplasamentul tuturor staţiilor geodezice şi al principalelor elemente topografice, precum şi direcţia nordului geografic;
(2) transmite la AACR planul reţelei de sprijin şi proiectele bornelor de pe aerodrom, pentru avizare prealabilă.
2.5.4.2. Planul reţelei de sprijin şi bornele avizate de AACR stau la baza măsurării în sistemul WGS-84 a coordonatelor geografice ale punctelor de interes aeronautic (elemente semnificative de infrastructură, mijloace CNS şi meteorologice, obstacole de pe aerodrom şi din vecinătate etc.), necesare la elaborarea diferitelor documentaţii tehnice aeronautice (studii, proiecte, planuri, proceduri de zbor instrumental, hărţi, publicaţii etc.).
2.5.5. Descrierea sta,iilor
2.5.5.1. Este necesar ca planul reţelei de sprijin să includă o descriere succintă a staţiilor din reţeaua de sprijin, constând într-o parte scrisă şi o diagramă indicând clar poziţia relativă a fiecărei staţii faţă de detaliile din teren şi de celelalte staţii din reţea.
2.5.5.2. În scopul identificării şi înregistrării eventualelor degradări ale bornelor şi refacerii acestora, operatorul de aerodrom/heliport efectuează inspecţii periodice de verificare a stării reţelei de sprijin.
2.5.6. Determinarea coordonatelor punctelor din re,eaua de sprijin
Pentru determinarea coordonatelor punctelor din reţeaua de sprijin se foloseşte una din următoarele metode:
2.5.6.1. Conexiunea geodezică directă
(1) Măsurătorile se efectuează astfel încât erorile care apar în procesul de conectare a reţelei de sprijin de aerodrom/heliport cu o reţea geodezică naţională sau internaţională (ex.: cadrul internaţional de referinţă terestră / ITRF), să nu contribuie în mod semnificativ la eroarea coordonatelor staţiilor reţelei de aerodrom/heliport.
(2) Conexiuni GPS diferenţial static pot fi făcute cu trei puncte ale unei reţele geodezice adecvate dar, în toate cazurile, trebuie făcute cu minimum două puncte.
2.5.6.2. Conexiunea geodezică derivată
(1) În cazul în care se cunosc relaţiile locale de transformare între reţeaua geodezică existentă şi sistemul WGS-84 cu o acurateţe suficientă pentru a îndeplini cerinţele specificate în această reglementare, se pot aplica metode de transformare standard, aprobate la nivel naţional sau regional, pentru determinarea coordonatelor staţiilor reţelei
de sprijin existente (înainte de implementarea sistemului WGS-84) pe aerodromul/ heliportul în cauză.
(2) Raportul măsurătorilor conţine:
(a) descrierea completă a metodei de transformare;
(b) valorile parametrilor de transformare; şi
(c) toate detaliile conexiunilor stabilite în condiţiile de la alin. (1).
2.5.6.3. Observare directă în sistemul WGS-84
(1) Pentru acele regiuni în care nu sunt disponibile coordonatele naţionale sau internaţionale, coordonatele staţiilor din reţeaua de sprijin de pe aerodrom/heliport se determină prin observare directă în sistemul WGS-84, utilizând un receptor geodezic GPS adecvat.
(2) Toate observaţiile de acest tip se controlează prin observaţii simultane în puncte de coordonate WGS-84 cunoscute.
(3) Metodele de măsurare şi de calcul trebuie să fie astfel încât coordonatele absolute ale reţelelor de sprijin de pe aerodrom/heliport să respecte cerinţele de acurateţe specificate în această reglementare.
2.5.6.4. Determinarea rela,iei locale între sistemul de referin,ă existent cunoscut şi sistemul WGS-84
(1) În cazul în care este necesar să se folosească coordonatele unor puncte cunoscute într-un sistem de coordonate local (coordonatele obstacolelor de exemplu), se deduce relaţia locală de transformare între sistemul local respectiv şi sistemul WGS-84.
(2) Relaţiile de transformare locale trebuie să aibă o acurateţe comparabilă cu acurateţea coordonatelor care sunt transformate.
(3) Relaţiile de transformare şi acurateţea lor se specifică în raportul măsurătorilor elaborat de organizaţia care a realizat determinările (executantul lucrării).
3.1. Specifica,ii generale
CAPITOLUL 3.
ELEMENTE DE TOPOGRAFIE
3.1.1 - (1) Elementele de navigaţie aeriană relevante se stabilesc pe criterii/cerinţe operaţionale.
(2) Sistemul geodezic de referinţă la care se raportează coordonatele elementelor de navigaţie pe rută şi pe aerodrom/heliport este WGS-84.
3.1.2. Coordonatele geografice se determină în format sexagesimal (grade, minute, secunde şi sutimi de secundă).
3.1.3. Dimensiunile şi distanţele se determină prin următoarele unităţi de măsură:
(a) metru (m);
(b) picior (1 ft = 0,3048 m); sau
(c) mile nautice (1 NM = 1852 m).
3.2. Cerin,e de măsurare pentru elementele de naviga,ie pe aerodrom/heliport
3.2.1 Praguri şi linii axiale pe pistă
3.2.1.1. – (1) Pentru măsurare, linia axială se consideră a fi centrul geometric al lăţimii suprafeţei portante a pistei.
(2) Acolo unde marginea pistei este neregulată sau racordată la o cale de rulare, se stabileşte o linie teoretică adecvată care să identifice cât mai bine marginea probabilă a pistei.
3.2.1.2. – (1) Pentru măsurare, poziţiile pragului se consideră în centrul geometric al pistei şi la începutul zonei pavate (începutul porţiunii pistei utilizabile pentru aterizare).
(2) În cazul în care pragul pistei este evidenţiat cu marcaje adecvate (ex.: prag decalat), aceste repere se consideră puncte de prag.
(3) În cazul în care există măsurători pentru luminile de prag, amplasamentul acestora se descrie într-o diagramă ataşată raportului măsurătorilor.
(4) În cazul în care nu există lumini de prag, se stabileşte un punct adecvat pentru măsurare, potrivit diagramelor din figurile 3-1 la 3-5, inclusiv.
3.2.1.3. – (1) Dacă pista are un singur prag certificat pentru aterizare, se măsoară poziţia marginii pistei.
(2) Pentru măsurare, poziţia marginii pistei se consideră în centrul geometric al pistei şi la marginea suprafeţei pavate (sfârşitul porţiunii pistei utilizabile pentru aterizare).
3.2.1.4. – (1) Suplimentar, se măsoară alte două puncte pe axul pistei, separate la o distanţă mai mare de 10% din lungimea pistei.
(2) Executantul lucrării determină şi înscrie în raportul măsurătorilor gradul de coliniaritate al punctelor de prag şi al punctelor menţionate la alin. (1).
3.2.2. Determinarea coordonatelor pragului pistei
3.2.2.1. În cazul în care un punct axial selectat pentru măsurare nu coincide cu pragul pistei dar este decalat în lungul axului pistei, coordonatele pragului pot fi determinate prin calcul.
3.2.2.2. Noile coordonatele ale pragului pistei se supun verificării de coliniaritate potrivit pct. 3.2.1.4.
Figura 3-1. Pozi,ia planimetrică a pragului care se determină prin măsurare
Figura 3-2. Pozi,ia planimetrică a pragului care se determină prin măsurare
Figura 3-3. Pozi,ia planimetrică a pragului care se determină prin măsurare
Figura 3-4. Pozi,ii planimetrice ale pragurilor TLOF şi FATO care se determină prin măsurare
Figura 3-5. Pozi,ia planimetrică a pragului FATO care se determină prin măsurare
3.2.3. Căi de rulare şi pozi,ii de parcare/puncte de verificare
3.2.3.1. Căi de rulare
(1) Pentru ghidarea aeronavelor care intră pe pistă pentru decolare sau părăsesc pista după aterizare, se măsoară următoarele elemente:
(a) punctul în care raza de viraj a căii de rulare este tangentă la axul pistei şi punctul de tangenţă între raza de viraj şi marcajul axial al căii de rulare;
(b) punctul care determină centrul arcului de cerc; şi
(c) raza arcului de cerc.
Dacă aceste măsurători nu pot fi realizate pe teren, se măsoară o serie de puncte succesive pe secţiunea curbă a axului căilor de rulare.
(2) Acolo unde marcajul axului căii de rulare este aplicat pe o pistă care face parte dintr-o rută standard de rulare sau unde axul unei căi de rulare nu coincide cu axul pistei – vezi figurile 3-6 şi 3-7, se măsoară următoarele puncte:
(a) punctul de pe marcajul căii de rulare unde calea de rulare intră pe pistă;
(b) punctele unde calea de rulare deviază de la linia dreaptă;
(c) intersecţia marcajului axial al căii de rulare cu limita fiecărui „bloc” publicat ca parte a sistemului de ghidare şi control al circulaţiei la sol; şi
(d) punctul de pe marcajul căii de rulare unde calea de rulare iese de pe pistă.
Figura 3-6. Intersec,ii piste – căi de rulare care se determină prin măsurare
Figura 3-7. Intersec,ii piste – căi de rulare care se determină prin măsurare
(3) Puncte care se măsoară în centrul marcajului axial al căilor de rulare, după caz:
(a) puncte de aşteptare intermediare şi puncte de aşteptare la pistă – vezi figura 3-8 (inclusiv cele asociate cu intersecţia unei piste cu altă pistă în condiţiile în care prima pistă face parte din ruta standard pentru rulare şi pentru poziţiile de protecţie stabilite în zonele sensibile ale echipamentelor de navigaţie aeriană);
(b) puncte pe marcajele de la intersecţia căilor de rulare – vezi figura 3-9;
(c) puncte la intersecţia altor căi de rulare, inclusiv cele descrise la pct. 3.2.3.1. alin. (2);
(d) puncte la intersecţia „blocurilor” definite pentru sistemele de ghidare şi control ale circulaţiei la sol;
(e) puncte la începutul şi la sfârşitul sistemului de balizaj luminos comutabil al căilor de rulare asigurat în cadrul sistemelor de ghidare şi control ale circulaţiei la sol, acolo unde diferă de cele de la alin. (d); şi
(f) puncte la baretele stop.
3.2.3.2. Puncte de verificare INS
(1) Acolo unde se măsoară punctele de verificare folosite pentru validarea sistemelor de navigaţie, coordonatele punctelor respective se determină cu acurateţea indicată în tabelul 3-1.
(2) Acolo unde aceste puncte coincid cu poziţiile de parcare pentru aeronave, se măsoară poziţia de oprire a roţii din faţă, conform pct. 3.2.3.6.
3.2.3.3. Pozi,ii de aşteptare pe căile de rulare
Adaptat la cerinţele locale, se determină coordonatele punctelor semnificative pentru sistemul de ghidare şi control al circulaţiei vehiculelor pe suprafaţa de mişcare a aerodromului.
3.2.3.4. Alte elementele de naviga,ie pe aerodrom/heliport
Pentru celelalte elemente de navigaţie de aerodrom/heliport se măsoară centrul geometric al elementului, cu excepţia situaţiei în care un alt punct specific de măsurare este standardizat pentru elementul în cauză.
3.2.3.5. Cerin,e pentru rapoartele măsurătorilor pe aerodrom/heliport
Executantul lucrării sistematizează activităţile şi măsurătorile efectuate pentru determinarea coordonatelor geografice ale elementelor de navigaţie pe aeroporturi/ heliporturi şi le transmite părţii(lor) implicate/interesate în conformitate cu structura de bază prezentată în capitolului 5.
Figura 3-8. Pozi,ii de aşteptare la pistă care se determină prin măsurare
Figura 3-9. Intersec,ii de căi de rulare care se determină prin măsurare
3.2.3.6. Pozi,ii de parcare pentru aeronave
Pentru definirea poziţiilor de parcare a aeronavelor, se măsoară în centrul marcajului liniilor de ghidare punctele de referinţă (vezi figurile 3-10 la 3-18, inclusiv) ale următoarelor elemente, după caz:
(1) axul căilor de acces la poziţia de parcare;
(2) linia (liniile) de ghidare la intrare;
(3) linia de viraj;
(4) secţiunea rectilinie a liniei de viraj;
(5) poziţia de oprire a roţii din faţă;
(6) cap adevărat al baretei de aliniere;
(7) linia (liniile) de ghidare la ieşire.
Poziţie
Descrierea punctelor de măsurare
A
B C D E
F G
Punct de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la intrare cu axul marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la intrare şi al razei
Punct de tangenţă cu axul marcajului liniei de ghidare la intrare Centrul arcului liniei de ghidare la intrare şi al razei
Punct de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la intrare cu axul marcajului căii de rulare
Poziţia roţii din faţă a aeronavei parcate
Sfârşitul marcajului liniei de ghidare la intrare
Figura 3-10. Linie simplă de ghidare la intrare
Poziţie
Descrierea punctelor de măsurare
H
I J K
L
M N
Intersecţia dintre axul marcajului liniei de ghidare la intrare şi axul marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la intrare şi al razei Începutul secţiunii rectilinii a liniei de ghidare la intrare
Intersecţia dintre axul marcajului liniei de ghidare la intrare şi axul marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la intrare şi al razei Poziţia roţii din faţă a aeronavei parcate
Sfârşitul marcajului liniei de ghidare la intrare
Figura 3-11. Linie decalată de ghidare la intrare
Figura 3-12. Linie simplă de ghidare la ieşire
Figura 3-13. Linie simplă de ghidare la ieşire
Figura 3-14. Linie simplă de ghidare la ieşire
Poziţie
Descrierea punctelor de măsurare (Fig. 3-12 la 3-14, inclusiv)
A B C D E
F G
Începutul marcajului liniei de viraj Centrul arcului liniei de viraj şi al razei
Intersecţia dintre marcajul liniei de viraj şi marcajul liniei de ghidare la ieşire Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Punctul de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Punctul de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
H I J K
L M
Începutul liniei de ghidare la ieşire
Începutul secţiunii curbe a liniei de ghidare la ieşire Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Punctul de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Punctul de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
N
O P Q
R
Punctul de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
Începutul secţiunii curbe a liniei de ghidare la ieşire Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Punctul de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
Intersecţia dintre axul marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii
de rulare
Figura 3-15. Linie decalată de ghidare la ieşire
Figura 3-16. Linie decalată de ghidare la ieşire
Figura 3-17. Linie decalată de ghidare la ieşire
Poziţie
Descrierea punctelor de măsurare (Fig. 3-15 la 3-17, inclusiv)
A B C D E F
G H
Începutul marcajului liniei de viraj Centrul arcului liniei de viraj şi al razei
Intersecţia marcajului liniei de viraj cu marcajul liniei de ghidare la ieşire Sfârşitul secţiunii drepte a liniei de ghidare la ieşire
Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Intersecţia axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Intersecţia axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
I J K L
M N
Începutul liniei de ghidare la ieşire
Începutul secţiunii curbe a liniei de ghidare la ieşire Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Intersecţia axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Intersecţia axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
O P Q R
Începutul liniei de ghidare la ieşire
Începutul secţiunii curbe a liniei de ghidare la ieşire Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Intersecţia axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de
rulare
Poziţie
Descrierea punctelor de măsurare
A
B C D
E F
G H I J K L M N O
P Q
Intersecţia axului marcajului liniei de ghidare la intrare şi al marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la intrare şi al razei Începutul secţiunii drepte a liniei de ghidare la intrare
Intersecţia axului marcajului liniei de ghidare la intrare şi al marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la intrare şi al razei
Sfârşitul secţiunii drepte a marcajului liniei de ghidare la intrare / începutul marcajului liniei de viraj
Centrul arcului liniei de viraj şi al razei
Începutul secţiunii drepte a marcajului liniei de viraj Poziţia roţii din faţă a aeronavei parcate
Sfârşitul secţiunii drepte a marcajului liniei de viraj Relevment magnetic al baretei de aliniere Începutul marcajului liniei de ghidare la ieşire Începutul secţiunii curbe a liniei de ghidare la ieşire Centrul arcului liniei de ghidare la ieşire şi al razei
Punctul de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
Centrul arcului liniei de ghidare la iesire şi al razei
Punctul de tangenţă al axului marcajului liniei de ghidare la ieşire şi al marcajului căii de rulare
Figura 3-18. Linii de viraj
3.3. Cerin,e de măsurare pentru mijloacele de naviga,ia aeriană pe rută
3.3.1. Generalită,i
3.3.1.1. Măsurarea mijloacelor folosite la navigaţia pe rută se face cu acurateţea indicată în tabelul 3-1.
3.3.1.2. În cazul mijloacelor de navigaţie ale căror coordonate existente satisfac cerinţele de acurateţe şi integritate şi care sunt convertite matematic în sistemul WGS-84, trebuie să se demonstreze că procesul de conversie menţine acurateţea coordonatelor.
3.3.1.3. - (1) Dacă acurateţea şi integritatea coordonatelor existente nu pot fi determinate, acestea se măsoară cu acurateţea indicată în tabelul 3-1.
(2) La publicare, coordonatele determinate prin măsurare sunt preferate coordonatelor determinate prin metode grafice.
3.3.2. Descrierea mijloacelor de naviga,ie pe rută şi pe aerodrom/heliport
3.3.2.1. – (1) Pentru mijloacele de navigaţie pe rută şi pe aerodrom/heliport care nu sunt descrise în prezenta reglementare, se determină prin măsurare poziţia centrului geometric al antenei – vezi figurile 3-20 la 3-27, inclusiv.
(2) În cazurile în care nu este posibilă măsurarea directă a poziţiei centrului geometric al antenei sau a altui element de navigaţie, se utilizează metode de măsurare alternative (ex.: măsurare laterală / off-set).
3.3.2.2. În cazul sistemelor VOR/DME colocate, se consideră şi se măsoară poziţia elementului DME ca poziţie pentru ambele sisteme.
3.3.3. Cerin,e pentru rapoartele măsurătorilor pe rută
Executantul lucrării sistematizează activităţile şi măsurătorile efectuate pentru determinarea coordonatelor geometrice ale elementelor de navigaţie pe rută şi le transmite părţii(lor) implicate/interesate în conformitate cu structura de bază prezentată în capitolul 5.
Figura 3-20. Antena ILS de direc,ie
Figura 3-21. MLS
Figura 3-22. MLS
Figura 3-23. VOR/DME
Figura 3-24. DVOR/DME
Figura 3-25. VOR
Figura 3-26. NDB
Figura 3-27. TACAN
CAPITOLUL 4.
ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITĂ,II
4.1. Generalită,i
4.1.1. – (1) Prevenirea erorilor la aplicarea sistemului WGS-84, respectiv la obţinerea coordonatelor/datelor de poziţie relevante, cu un înalt nivel de încredere privind precizia şi integritatea datelor respective, se realizează prin intermediul unui sistem de management al calităţii.
(2) Elemente de bază ale unui astfel de sistem:
(a) Organizarea/Structura managementului. Stabilirea responsabilităţilor operaţionale/ funcţionale, cunoaşterea şi înţelegerea acestora de către personalul implicat.
(b) Planificarea şi procedurile. Identificarea sarcinilor de îndeplinit şi elaborarea procedurilor necesare procesului de obţinere a datelor.
(c) Documentaţia/Documentele. Proceduri scrise astfel încât să permită aplicarea uniformă de către diferiţi membri ai personalului. Sunt necesare înregistrări scrise privind calitatea, pentru asigurarea trasabilităţii dacă trebuie stabilită/localizată cauza unei probleme.
(d) Evaluarea. Procesul care permite cunoaşterea dacă procedurile sunt utilizate corect şi dacă reuşesc să atingă rezultatele preconizate. Scopul evaluării este de a furniza recomandări constructive pentru îmbunătăţire în cazurile de neconformitate şi pentru stabilirea încrederii în metode acolo unde există conformitate.
(e) Revizuirea. Procesul de analizare a rezultatului evaluării şi de implementare a tuturor schimbărilor necesare prin intermediul unei proceduri de acţiune corectivă.
4.1.2. Pentru toate coordonatele determinate, trebuie demonstrată îndeplinirea cerinţelor de acurateţe.
4.1.3 Aranjamentele oficiale menţionate la pct. 1.1.2. alin. (2) şi (3) includ cel puţin următoarele elemente:
(1) scopul furnizării datelor aeronautice sau informaţiilor aeronautice;
(2) cerinţele de acurateţe, rezoluţie şi integritate pentru fiecare categorie de date;
(3) metodele necesare pentru demonstrarea conformităţii datelor furnizate cu cerinţele specificate;
(4) acţiunile preconizate pentru eventualitatea identificării de erori sau inconsecvenţe în datele furnizate;
(5) criterii pentru notificarea modificărilor de date;
(6) partea responsabilă pentru documentarea modificărilor de date;
(7) modalităţile de rezolvare a potenţialelor ambiguităţi cauzate de utilizarea unor formate diferite în schimbul de date aeronautice sau de informaţii aeronautice;
(8) limitări în utilizarea datelor;
(9) cerinţe privind elaborarea de către furnizorul datelor a unor rapoarte de calitate care să faciliteze verificarea de către utilizatorii datelor a calităţii datelor respective;
(10) cerinţe pentru metadate;
(11) cerinţe privind structura/conţinutul raportului măsurătorilor (vezi cap. 5); şi
(12) cerinţe pentru situaţii neprevăzute referitoare la continuitatea furnizării datelor.
4.1.4. Pentru asigurarea integrităţii datelor sunt necesare proceduri bine definite pentru toate stadiile de tratare a datelor aeronautice, în particular a datelor de obstacolare, de la generare până la utilizare.
4.1.5. Îndrumări referitoare la cerinţele privind calitatea datelor aeronautice (acurateţe, rezoluţie, integritate, trasabilitate şi cerinţe de protecţie) şi la determinarea/măsurarea coordonatelor geografice ale elementelor de interes aeronautic sunt conţinute în Doc 9674 ICAO: Manualul Sistemului Geodezic Global – 1984 (WGS-84).
4.2 Calibrarea echipamentelor
4.2.1. Pentru toate echipamentele folosite la determinarea coordonatelor geografice în sistemul WGS-84 sunt necesare dovezi că au fost calibrate şi generează rezultate cu acurateţea specificată.
4.2.2. Calibrarea echipamentelor trebuie să fie valabilă la data efectuării determinărilor.
4.2.3. Raportul măsurătorilor conţine detalii privind calibrarea echipamentelor.
4.3. Înregistrările calită,ii
4.3.1. Istoricul tuturor coordonatelor geografice determinate trebuie documentat în întregime, începând cu generatorul de date.
4.3.2. Informaţiile privind generatorul de date cuprind:
(1) organizaţia care a executat lucrarea geodezică, dacă este cazul;
(2) numele şi prenumele persoanelor de specialitate implicate (măsurat, desenat, verificat);
(3) data efectuării măsurătorilor;
(4) metoda folosită;
(5) echipamentul utilizat.
4.3.3. Este necesar să se păstreze înregistrări complete pentru toate coordonatele geografice publicate în AIP-România.
4.4. Evaluare
4.4.1. Toate determinările se înregistrează şi se includ în raportul măsurătorilor astfel încât calitatea coordonatelor geografice să poată fi verificată.
4.4.2. În cazul identificării unor coordonate geografice neconforme, AACR notifică organizaţia care a executat lucrarea, precizând neconformităţile respective.
4.5. Ac,iuni corective
În situaţia de la pct. 4.4.2. organizaţia în cauză are obligaţia:
(1) să aplice acţiuni corective adecvate pentru remedierea neconformităţilor semnalate; şi
(2) să redacteze un raport suplimentar către AACR, referitor la acţiunile corective adoptate.
CAPITOLUL 5.
RAPORTUL MĂSURĂTORILOR
5.1. Măsurători pe aerodrom/heliport
5.1.1. Raportul măsurătorilor pe aerodrom/heliport conţine:
(1) confirmarea de primire a raportului, semnată de reprezentantul organizaţiei care a solicitat lucrarea, indicând data primirii raportului şi lista de distribuţie a exemplarelor acestuia;
(2) metadate (obiectivul general al măsurătorilor, numele geodezului şi a organizaţiei care a executat lucrarea etc.);
(3) descrierea metodei de măsurare;
(4) detalii ale observaţiilor efectuate;
(5) planul de măsurare a elementelor de navigaţie şi a diagramelor martor (unde este necesar);
(6) cronologia de observare a punctelor măsurate, indicând coordonatele şi data măsurării, inclusiv diagramele necesare;
(7) raportul de control a calităţii, indicând informaţii referitoare la calibrarea echipamentelor, metoda de verificare a măsurării şi dovezi demonstrabile că cerinţele de acurateţe au fost respectate.
5.1.2. Înregistrările observaţiilor făcute se furnizează într-un volum indexat separat. Raportul măsurătorilor trebuie să conţină referiri/trimiteri la observaţii.
5.2. Măsurători pe rută
5.2.1. Raportul măsurătorilor pe rută conţine următoarele elemente:
(1) confirmarea de primire a raportului, semnată de reprezentantul organizaţiei care a solicitat lucrarea, indicând data primirii raportului şi lista de distribuţie a exemplarelor acestuia;
(2) metadate (obiectivul general al măsurătorilor, numele geodezului şi a organizaţiei care a executat lucrarea etc.);
(3) descrierea metodei de măsurare;
(4) detalii privind coordonarea diferitelor mijloace de navigaţie;
(5) diagrama de măsurare indicând conexiunea cu măsurătorile locale, prin care au fost obţinute coordonatele centrului echipamentului/mijlocului de navigaţie;
(6) cronologia de observare a punctelor măsurate, indicând coordonatele şi data măsurării;
(7) raportul de control a calităţii, indicând informaţii referitoare la calibrarea echipamentelor, metoda de verificare a măsurării şi dovezi demonstrabile că cerinţele de acurateţe au fost respectate.
5.2.2. Înregistrările observaţiilor făcute se furnizează într-un volum indexat separat. Raportul măsurătorilor trebuie să conţină referiri/trimiteri la observaţii.
5.3. Elemente suplimentare
Corelat cu cerinţele de la pct. 5.1. şi 5.2., precum şi cu obiectivul şi particularităţile determinărilor, raportul măsurătorilor include, după caz:
5.3.1. Tabel cu obstacole, cuprinzând următoarele informaţii:
(1) Coordonatele geografice în sistem WGS-84 ale pragurilor pistei şi cotele acestora raportate la sistemul de referinţă Marea Neagră 1975;
(2) Tabelul propriu-zis, structurat după cum urmează:
(a) număr curent;
(b) denumire obstacol;
(c) sursa informaţiei: P123 sau NNNN/YY sau M (tabel obstacolare precedent / nr. crt. sau nr. şi anul emiterii avizului AACR sau măsurători noi);
(d) situaţie balizare: F / V / L / V+L / NA (fără / balizare prin vopsire / lumini de balizare / vopsire + lumini / informaţie indisponibilă);
(e) coordonate pe elipsoidul WGS-84:
(i) latitudine;
(ii) longitudine;
(iii) cota la sol;
(f) cote raportate la planul de referinţă Marea Neagră 1975:
(i) cotă la sol;
(ii) înălţime obstacol;
(iii) cotă la vârf;
(g) poziţia relativă faţă de axul pistei sau de prelungirea acestuia (ex.: nord, nord – est);
(h) distanţa la axul pistei;
(j) distanţa pe axul pistei (raportată la cele două praguri);
(k) poziţia relativă şi distanţa faţă de mijloace CNS şi meteorologice.
5.3.2. – (1) Suprafeţe de limitare a obstacolelor (OLS), în particular suprafeţele corespondente zonelor I şi II de siguranţă asociate aerodromurilor şi zonelor specifice de
protecţie asociate mijloacelor CNS şi meteorologice (stabilite şi declarate conform reglementării RACR-ZSAC).
(2) Suprafeţe PANS-OPS.
(3) Suprafeţele de colectare a datelor de teren şi obstacolare în format electronic.
5.3.3. Planşe desenate/Hărţi de obstacolare, îndeplinind următoarele cerinţe:
(1) menţionează numele şi prenumele persoanelor de specialitate care au măsurat, desenat, verificat;
(2) precizează data elaborării şi scara;
(3) cuprind integral zonele în care sunt evaluate obstacolele;
(4) prezintă proiecţia obstacolelor în secţiune longitudinală şi transversală;
(5) realizează corespondenţa cu tabelul obstacolelor (vezi 5.3.1.), prin etichetarea fiecărui obstacol cu numărul de identificare (numărul curent) din tabel.
5.3.4. Declinaţia magnetică, rezultată din măsurători şi variaţia medie anuală.
5.3.5. Pentru piste la care se preconizează operarea la CAT II/III, elementele necesare întocmirii hărţilor de teren pentru apropiere de precizie (PATC) conform reglementării RACR – HA.
5.3.6. Pentru dezvoltarea/modificarea infrastructurii de aerodrom:
(1) distanţele declarate ale pistei, inclusiv pentru decolare de la intersecţie, unde este cazul;
(2) configuraţia luminilor de apropiere şi a balizajului luminos (reprezentare grafică);
(3) coordonatele geografice şi cotele terenului punctelor INS;
(4) reprezentarea grafică a marcajelor pistelor, căilor de rulare şi platformelor.
5.3.7. Pentru dezvoltarea/modificarea infrastructurii de radionavigaţie:
(1) tipul mijlocului de radionavigaţie;
(2) performanţele tehnice şi operaţionale ale mijlocului de radionavigaţie;
(3) coordonatele geografice şi cota terenului măsurate conform prezentei reglementări;
(4) cota la vârf a mijlocului de radionavigaţie.
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari