DECIZIA nr. 852 din 18 decembrie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 470 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 și art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 21 iunie 2019
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 470 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 și art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ioan Sion-Covaciu în Dosarul nr. 8.321/111/2013* al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.680D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că reglementarea unor taxe judiciare de timbru și sancțiunea neachitării acestora în cazurile prevăzute de lege nu aduc atingere accesului liber la justiție și dreptului la apărare.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 26 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.321/111/2013*, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 470 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 și art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ioan Sion-Covaciu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Bihor prin care s-a admis excepția netimbrării cererii, invocată din oficiu de către instanță.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că normele legale criticate, prin care se stabilește un cuantum al taxei judiciare de timbru și care conduc la nulitatea cererii de chemare în judecată ca urmare a neachitării sumelor aferente, sunt de natură a aduce atingere accesului liber la justiție și dreptului la apărare. Totodată, se fac precizări cu privire la aspecte ce țin de parcursul procesual al cauzei, context în care se apreciază că sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (1) și (3), art. 4 alin. (1) și (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1)-(3), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și art. 47 alin. (1) din Constituție.6. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă opinează în sensul că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că în materia taxelor judiciare de timbru există o bogată jurisprudență a Curții Constituționale, fiind normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56. De asemenea, s-a statuat că normele de procedură reprezintă apanajul legiuitorului, acesta edictându-le în temeiul competenței sale constituționale atribuite potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. În acest context au fost adoptate și prevederile din Codul de procedură civilă, care stabilesc că la cererea de apel se atașează dovada achitării taxelor de timbru, nerespectarea acestei obligații fiind sancționată cu nulitatea cererii de apel. Astfel, legiuitorul a instituit în acest mod o mai mare responsabilizare a părților în exercitarea drepturilor conferite de lege și prevenirea abuzului de drept. Mai mult, legiuitorul, tocmai pentru a veni în sprijinul justițiabilului, a prevăzut că lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată. Nu în ultimul rând, pentru situațiile în care părțile nu pot plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului stabilit potrivit legii, legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Ca atare, cele prezentate denotă că sancțiunea nulității stabilită de legiuitor în cazul neîndeplinirii formalității de timbrare a cererii vizează comportamentul neadecvat al participanților la actul procesual, neputând fi privită ca o îngrădire a drepturilor constituționale.9. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, arată că, în realitate, invocarea acesteia a fost determinată de modul de interpretare și aplicare a prevederilor criticate, autorul fiind nemulțumit de cuantumul taxei judiciare de timbru aplicate de către instanță. Or, modul de interpretare și aplicare a normelor legale în materie, inclusiv calculul taxei judiciare de timbru, este de competența exclusivă a instanței de judecată. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, aspectele care determină finalitatea capetelor de cerere, necesară pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional. Totodată, menționează că prevederile criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice și tuturor litigiilor de aceeași natură, fără diferențieri pe considerente arbitrare, din momentul intrării acestora în vigoare, motiv pentru care nu sunt nesocotite dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.10. De asemenea, cu privire la art. 21 din Constituție se arată că, astfel cum este statuat în jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie, accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate, iar la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenții sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestațiile efectuate, în condițiile legii, de organele de justiție. Având în vedere aceste considerente, se apreciază că nu sunt aduse atingeri nici dreptului la apărare. Celelalte prevederi constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate nu au incidență în cauză. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 470 alin. (2) și (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, și ale art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 și art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: – Art. 470 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă: (2) La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru.(3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.– Art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: (1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel: [...]f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei;– Art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: „Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.“– Art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.(2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru. (3) Cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.14. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (1) și (3) referitor la statul român și la statul de drept, art. 4 privind solidaritatea cetățenilor statului și criteriile de nediscriminare, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa în materia taxelor judiciare de timbru, spre exemplu Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007, a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, activitatea autorității judecătorești corespunzând asigurării unui serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Curtea a mai reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.16. În acest context, normele codului de procedură civilă referitoare la calea de atac a apelului prevăd că la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru, iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel. În caz de neconformare a justițiabilului, aceasta va conduce, după caz, la sancțiunea nulității sau la sancțiunea decăderii. 17. De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, în jurisprudența sa, dacă accesul liber la justiție este un drept absolut și dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Astfel, instanța europeană a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Larco și alții împotriva României, paragrafele 54 și 58, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară de timbru corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată o limitare a dreptului de acces la o instanță sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, fiind proporțională cu suma solicitată de reclamant (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 31).18. De asemenea, potrivit art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, iar, în anumite situații, expres prevăzute de lege, instanța acordă și persoanelor juridice, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești.19. Împrejurarea că prin normele criticate se stabilește cuantumul taxei judiciare de timbru și se prevede, după caz, sancțiunea nulității cererii formulate ca urmare a neachitării unei asemenea taxe nu este de natură a afecta accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, având în vedere că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, fiind astfel apanajul legiuitorului de a stabili cum se verifică îndeplinirea obligațiilor rezultate din legislația privind taxele judiciare de timbru și sancțiunile aferente ca urmare a nerespectării acestora.20. Ca atare, nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale. 21. Cu privire la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (1) referitor la statul român, art. 4 privind solidaritatea cetățenilor statului și criteriile de nediscriminare, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai, pe lângă faptul că autorul excepției nu motivează în concret în ce constă pretinsa încălcare, acestea nici nu au incidență în cauză.22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Sion-Covaciu în Dosarul nr. 8.321/111/2013* al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 470 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă și ale art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 și art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu------
| EMITENT |
| Valer Dorneanu | - președinte |
| Marian Enache | - judecător |
| Petre Lăzăroiu | - judecător |
| Mircea Ștefan Minea | - judecător |
| Daniel Marius Morar | - judecător |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Simona-Maya Teodoroiu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Ionița Cochințu | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 26 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.321/111/2013*, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 470 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 și art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ioan Sion-Covaciu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Bihor prin care s-a admis excepția netimbrării cererii, invocată din oficiu de către instanță.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că normele legale criticate, prin care se stabilește un cuantum al taxei judiciare de timbru și care conduc la nulitatea cererii de chemare în judecată ca urmare a neachitării sumelor aferente, sunt de natură a aduce atingere accesului liber la justiție și dreptului la apărare. Totodată, se fac precizări cu privire la aspecte ce țin de parcursul procesual al cauzei, context în care se apreciază că sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (1) și (3), art. 4 alin. (1) și (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1)-(3), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) și art. 47 alin. (1) din Constituție.6. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă opinează în sensul că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că în materia taxelor judiciare de timbru există o bogată jurisprudență a Curții Constituționale, fiind normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56. De asemenea, s-a statuat că normele de procedură reprezintă apanajul legiuitorului, acesta edictându-le în temeiul competenței sale constituționale atribuite potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. În acest context au fost adoptate și prevederile din Codul de procedură civilă, care stabilesc că la cererea de apel se atașează dovada achitării taxelor de timbru, nerespectarea acestei obligații fiind sancționată cu nulitatea cererii de apel. Astfel, legiuitorul a instituit în acest mod o mai mare responsabilizare a părților în exercitarea drepturilor conferite de lege și prevenirea abuzului de drept. Mai mult, legiuitorul, tocmai pentru a veni în sprijinul justițiabilului, a prevăzut că lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată. Nu în ultimul rând, pentru situațiile în care părțile nu pot plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului stabilit potrivit legii, legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Ca atare, cele prezentate denotă că sancțiunea nulității stabilită de legiuitor în cazul neîndeplinirii formalității de timbrare a cererii vizează comportamentul neadecvat al participanților la actul procesual, neputând fi privită ca o îngrădire a drepturilor constituționale.9. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, arată că, în realitate, invocarea acesteia a fost determinată de modul de interpretare și aplicare a prevederilor criticate, autorul fiind nemulțumit de cuantumul taxei judiciare de timbru aplicate de către instanță. Or, modul de interpretare și aplicare a normelor legale în materie, inclusiv calculul taxei judiciare de timbru, este de competența exclusivă a instanței de judecată. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, aspectele care determină finalitatea capetelor de cerere, necesară pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional. Totodată, menționează că prevederile criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice și tuturor litigiilor de aceeași natură, fără diferențieri pe considerente arbitrare, din momentul intrării acestora în vigoare, motiv pentru care nu sunt nesocotite dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.10. De asemenea, cu privire la art. 21 din Constituție se arată că, astfel cum este statuat în jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie, accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate, iar la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenții sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestațiile efectuate, în condițiile legii, de organele de justiție. Având în vedere aceste considerente, se apreciază că nu sunt aduse atingeri nici dreptului la apărare. Celelalte prevederi constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate nu au incidență în cauză. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 470 alin. (2) și (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, și ale art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 și art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: – Art. 470 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă: (2) La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru.(3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.– Art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: (1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel: [...]f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei;– Art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: „Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.“– Art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.(2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru. (3) Cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.14. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (1) și (3) referitor la statul român și la statul de drept, art. 4 privind solidaritatea cetățenilor statului și criteriile de nediscriminare, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa în materia taxelor judiciare de timbru, spre exemplu Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007, a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, activitatea autorității judecătorești corespunzând asigurării unui serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Curtea a mai reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.16. În acest context, normele codului de procedură civilă referitoare la calea de atac a apelului prevăd că la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru, iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel. În caz de neconformare a justițiabilului, aceasta va conduce, după caz, la sancțiunea nulității sau la sancțiunea decăderii. 17. De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, în jurisprudența sa, dacă accesul liber la justiție este un drept absolut și dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Astfel, instanța europeană a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Larco și alții împotriva României, paragrafele 54 și 58, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară de timbru corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată o limitare a dreptului de acces la o instanță sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, fiind proporțională cu suma solicitată de reclamant (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 31).18. De asemenea, potrivit art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, iar, în anumite situații, expres prevăzute de lege, instanța acordă și persoanelor juridice, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești.19. Împrejurarea că prin normele criticate se stabilește cuantumul taxei judiciare de timbru și se prevede, după caz, sancțiunea nulității cererii formulate ca urmare a neachitării unei asemenea taxe nu este de natură a afecta accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, având în vedere că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, fiind astfel apanajul legiuitorului de a stabili cum se verifică îndeplinirea obligațiilor rezultate din legislația privind taxele judiciare de timbru și sancțiunile aferente ca urmare a nerespectării acestora.20. Ca atare, nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale. 21. Cu privire la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (1) referitor la statul român, art. 4 privind solidaritatea cetățenilor statului și criteriile de nediscriminare, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai, pe lângă faptul că autorul excepției nu motivează în concret în ce constă pretinsa încălcare, acestea nici nu au incidență în cauză.22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Sion-Covaciu în Dosarul nr. 8.321/111/2013* al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 470 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă și ale art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 și art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari