| EMITENT |
Notă Aprobată prin ORDINUL nr. 140 din 14 februarie 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019
ANEXĂ
METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ŞI REVIZUIREA PLANURILOR JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI A PLANULUI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREŞTI
LISTĂ ABREVIERI
ANPM | Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului |
APM | Agenţia pentru Protecţia Mediului |
APL | Autoritate a Administraţiei Publice Locale |
CE | Comisia Europeană |
CJ | Consiliul Judeţean |
DCD | Deşeuri din construcţii şi desfiinţări |
DEEE | Deşeuri de echipamente electrice şi electronice |
HG | Hotărâre de Guvern |
INSSE | Institutul Naţional de Statistică |
OUG | Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului |
GNM | Garda Naţională de Mediu |
MM | Ministerul Mediului |
MP | Master Plan |
PJGD | Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor |
PJPGD | Programul Judeţean de Prevenire a Generării Deşeurilor |
PNPGD | Programul Naţional de Prevenire a Generării Deşeurilor |
PMGD | Planul de Gestionare a Deşeurilor pentru Municipiul Bucureşti |
PMPGD | Programul de Prevenire a Generării Deşeurilor pentru Municipiul Bucureşti |
PNGD | Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor |
SF | Studiu de Fezabilitate |
SMID | Sistem de Management Integrat al Deşeurilor |
SNGD | Strategia Naţionala de Gestionare a Deşeurilor |
UAT | Unitatea Administrativ Teritorială |
UE | Uniunea Europeană |
METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI PLANUL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREŞTI
METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ŞI REVIZUIREA PLANURILOR JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI A PLANULUI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREŞTI
LISTĂ ABREVIERI
METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI PLANUL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREŞTI
LISTĂ TABELE
SECŢIUNEA A METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI PLANULui DE GESTIONARE A DEŞEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CUVÂNT ÎNAINTE CUPRINS
LISTĂ ABREVIERI LISTĂ TABELE LISTĂ FIGURI
1. INTRODUCERE
1.1 Baza legală a elaborării PJGD/PMGD
1.2 Scopul şi obiectivele PJGD/PMGD
1.3 Orizontul de timp al PJGD/PMGD
1.4 Structura PJGD
1.5 Acoperire geografică
1.6 Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD/PMGD
1.7 Metodologia de elaborare a PJGD
1.8 Evaluarea strategică de mediu
2. PROBLEMATICA GESTIONĂRII DEŞEURILOR
2.1 Informaţii generale privind planificarea
2.2 Legislaţia privind gestionarea deşeurilor
2.3 Politica locală privind deşeurile
2.4 Autorităţi competente la nivel local
3. DESCRIEREA JUDEŢULUI/MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
3.1 Aşezări umane şi date demografice
3.1.1 Aşezări umane
3.1.2 Date demografice
3.2 Condiţii de mediu şi resurse
3.2.1 Clima
3.2.2 Relief
3.2.3 Geologie şi hidrogeologie
3.2.4 Ecologie şi arii protejate
3.2.5 Riscuri naturale
3.2.6 Utilizarea terenurilor
3.2.7 Resurse
3.3 Infrastructura
3.3.1 Transportul
3.3.2 Telecomunicaţiile
3.3.3 Energia
3.3.4 Alimentarea cu apă şi canalizarea, colectarea şi tratarea apei uzate
3.4 Situaţia socio-economică
4. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR
4.1 Surse de date utilizate şi metodologia de analiză
4.2 Deşeuri municipale
4.2.1 Generarea deşeurilor municipale
4.2.2 Structura deşeurilor municipale
4.2.3 Compoziţia deşeurilor municipale
4.2.4 Colectarea şi transportul deşeurilor municipale
4.2.5 Tratarea deşeurilor municipale
4.2.6 Tarifele pentru gestionarea deşeurilor municipale
4.2.7 Conformitatea sistemului existent cu legislaţia în vigoare
4.2.8 Evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor privind deşeurile municipale din PJGD/PMGD anterior
4.2.9 Proiecte existente privind gestionarea deşeurilor
4.3 Deşeuri periculoase municipale
4.4 Ulei uzat alimentar
4.5 Deşeuri de ambalaje
4.6 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
4.7 Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
4.8 Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
5. PROIECŢII
5.1 Proiecţia socio-economică
5.1.1 Proiecţia populaţiei
5.1.2 Proiecţia indicatori socio-economici
5.1.3 Proiecţie venituri populaţie
5.2 Proiecţia privind generarea deşeurilor municipale
5.2.1 Metodologia utilizată
5.2.2 Proiecţia deşeurilor municipale
5.2.3 Proiecţia compoziţiei deşeurilor municipale
5.3 Proiecţia privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale
5.3.1 Metodologia utilizată
5.3.2 Proiecţie deşeuri biodegradabile
5.4 Proiecţia privind generarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări
5.4.1 Metodologia utilizată
5.4.2 Proiecţie deşeuri din construcţii şi desfiinţări
5.5 Proiecţia privind generarea nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti
5.5.1 Metodologia utilizată
5.5.2 Proiecţie nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
6. OBIECTIVE ŞI ŢINTE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR
6.1 Stabilirea obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea deşeurilor
6.2 Cuantificarea obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea deşeurilor
6.3 Stabilirea unor rate minime de capturare în vederea colectării separate a cantităţilor de deşeuri necesare atingerii ţintelor
7. ANALIZA ALTERNATIVELOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE
7.1 Analiza de opţiuni tehnice pentru fiecare activitate de gestionare a deşeurilor municipale
7.1.1 Colectarea separată a deşeurilor municipale
7.1.2 Transportul deşeurilor municipale colectate separat
7.1.3 Sortarea deşeurilor municipale colectate separat
7.1.4 Tratarea biodeşeurilor municipale colectate separat
7.1.5 Tratarea deşeurilor municipale reziduale
7.1.6 Depozitarea
7.1.7 Colectarea separată a deşeurilor voluminoase
7.1.8 Colectarea separată a deşeurilor periculoase municipale
7.1.9 Colectarea separată a deşeurilor uleiului uzat alimentar
7.1.10 Colectarea separată a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
7.1.11 Colectarea separată şi tratarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări
7.2 Metodologie pentru stabilirea alternativelor
7.3 Metodologie pentru analiza alternativelor
7.3.1 Evaluarea financiară a alternativelor
7.3.2 Evaluarea alternativelor din punct de vedere al cuantificării impactului asupra mediului
7.3.3 Gradul de valorificare energetică a deşeurilor
7.3.4 Riscul de piaţă
7.3.5 Conformitatea cu principiile economiei circulare
7.3.6 Alte criterii relevante la nivel judeţean/municipiului Bucureşti
8. PREZENTAREA ALTERNATIVEI SELECTATĂ
8.1 Alternativa selectată
8.2 Amplasamente necesare pentru noile instalaţii
9. VERIFICAREA SUSTENABILITĂŢII
9.1 Estimarea capacităţii de plată a populaţiei
9.2 Compararea costului mediu unitar pe judeţ cu taxa/tariful maxim suportabil plătit de către utilizatorii sistemului
10. ANALIZA SENSITIVITĂŢII ŞI A RISCURILOR
10.1 Analiza de sensitivitate
10.2 Analiza de risc
11. PLANUL DE ACŢIUNE
12. PROGRAM DE PREVENIRE A GENERĂRII DEŞEURILOR
12.1 Scopul programului de prevenire a generării deşeurilor
12.2 Domeniul de acţiune
12.3 Categoriile de deşeuri care fac obiectul PJPGD/PMPGD
12.4 Situaţia actuală privind prevenirea generării deşeurilor la nivel local
12.5 Obiective strategice
12.6 Măsuri de prevenire
13. INDICATORI DE MONITORIZARE
14. ANEXE:
SECŢIUNEA B
METODOLOGIE PENTRU MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PLANURILOR
JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR şi a planului de gestionare a deşeurilor pentru municipiul bucureştI
1. PREVEDERILE LEGISLATIVE PRIVIND MONITORIZAREA, EVALUAREA ŞI REVIZUIREA PJGD/PMGD
2. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PJGD/PMGD
2.1 Constituirea grupului de monitorizare
2.2 Colectarea datelor necesare şi realizarea monitorizării
2.3 Elaborarea raportului de monitorizare
3. EVALUAREA şi REVIZUIREA PJGD/PMGD
LISTĂ TABELE
Tabel 1-1: Tipuri de deşeuri care fac obiectul planificării
Tabel 3-1: Indicatori economici de analizat la nivel regional şi judeţean Tabel 3-2: Venit populaţie
Tabel 4-1: Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada de analiză
Tabel 4-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţ/municipiul Bucureşti
Tabel 4-3: Cantităţi de deşeuri menajere generate în perioada de analiză pe medii de rezidenţă Tabel 4-4: Indici de generare a deşeurilor municipale şi menajere
Tabel 4-5: Estimare cantităţi deşeuri pe categorii, anul „x”
Tabel 4-6: Date privind compoziţia deşeurilor menajere şi similare, anul „n” Tabel 4-7: Date privind compoziţia deşeurilor din pieţe, anul „n”
Tabel 4-8: Date privind compoziţia deşeurilor verzi din parcuri şi grădini, anul „n”
Tabel 4-9: Operatori de salubrizare care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti, anul „n”
Tabel 4-10: Infrastructură colectare deşeuri menajere în amestec, anul „n” Tabel 4-11: Infrastructură colectarea separate a deşeurilor, anul „n”
Tabel 4-12: Cantităţi de deşeuri colectate separat de operatorii de salubrizare Tabel 4-13: Date referitoare la staţiile de transfer, anul ”n”
Tabel 4-14: Evoluţia cantităţilor de deşeuri transferate
Tabel 4-15: Date generale privind instalaţiile de sortare, anul ”n”
Tabel 4-16: Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate în amestec sortate Tabel 4-17: Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate separat sortate
Tabel 4-18: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare şi reciclate
Tabel 4-19: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare şi valorificate energetic
Tabel 4-20: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare şi eliminate Tabel 4-21: Date generale privind instalaţiile de tratare biologică, anul ”n”
Tabel 4-22: Evoluţia cantităţilor de deşeuri primite în instalaţiile de compostare Tabel 4-23: Evoluţia cantităţilor de compost/digestat rezultate
Tabel 4-25: Evoluţia cantităţilor de compost/digestat valorificate Tabel 4-25: Evoluţia cantităţilor de reziduuri depozitate
Tabel 4-26: Date generale privind instalaţiile TMB, anul ”n”
Tabel 4-27: Evoluţia cantităţilor de deşeuri primite în instalaţiile TMB Tabel 4-28: Evoluţia cantităţilor de deşeuri reciclabile rezultate
Tabel 4-29: Evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificabile energetic rezultate Tabel 4-30: Evoluţia cantităţilor de reziduuri depozitate
Tabel 4-31: Date generale privind instalaţiile de tratate termică, anul ”n” Tabel 4-32: Evoluţia cantităţilor de deşeuri tratate termic
Tabel 4-33: Evoluţia cantităţilor de cenuşă depozitate Tabel 4-34: Depozite conforme, anul ”n-1”
Tabel 4-35: Depozite neconforme, anul ”n”
Tabel 4-36: Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozite conforme
Tabel 4-37: Modul de îndeplinire a principalelor obiective şi ţinte privind gestionarea deşeurilor municipale
Tabel 4-38: Tipurile de deşeuri periculoase din deşeuri municipale care fac obiectul PJGD sunt următoarele
Tabel 4-39: Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale colectate
Tabel 4-40: Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale valorificate, eliminate
Tabel 4-41: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea deşeurilor periculoase municipale
Tabel 4-42: Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate alimentare colectate Tabel 4-43: Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate alimentare valorificate
Tabel 4-44: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare
Tabel 4-45: Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate de către alţi colectori autorizaţi Tabel 4-46: Date privind instalaţiile de reciclare a deşeurilor, anul „n”
Tabel 4-47: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea deşeurilor de ambalaje
Tabel 4-48: Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD/PMGD
Tabel 4-49: Cantitatea de DEEE colectată pe judeţ/municipiul Bucureşti Tabel 4-50: Puncte de colectare DEEE
Tabel 4-51: Instalaţii de tratare DEEE
Tabel 4-52: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea DEEE Tabel 4-53: Tipurile de deşeuri din construcţii şi desfiinţări care fac obiectul PJGD/PMGD Tabel 4-54: Cantităţi de DCD colectate
Tabel 4-55: Descrierea instalaţiilor de gestionare a DCD, anul „n” Tabel 4-56: Cantitatea de DCD tratată
Tabel 4-57: Cantitatea valorificată, respectiv eliminată de DCD
Tabel 4-58: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea DCD Tabel 4-59: Staţii de epurare orăşeneşti – situaţia existentă, anul „n”
Tabel 4-60: Staţii de epurare orăşeneşti – planificare
Tabel 4-61: Descrierea instalaţiilor de tratare/valorificare/eliminare a nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti, anul „n”
Tabel 4-62: Cantităţi de nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti gestionate
Tabel 4-63: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti
Tabel 5-1: Realizarea proiecţiei de generare pentru categoriile de deşeuri care fac obiectul planificării
Tabel 5-2: Indicatori socio-economici pentru care se va realiza proiecţia
Tabel 5-3: Evoluţia indicilor de generare a deşeurilor menajere în perioada de planificare
Tabel 5-4: Proiecţia cantităţilor de deşeuri municipale la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti Tabel 5-5: Proiecţia privind compoziţia deşeurilor menajere şi similare, 2018 - 2025
Tabel 5-6: Prognoza de generare a deşeurilor biodegradabile municipale Tabel 5-7: Prognoza de generare a deşeurilor din construcţii şi desfiinţări
Tabel 5-8: Prognoza de generare a nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti Tabel 6-1: Obiective şi ţinte privind gestionarea deşeurilor
Tabel 6-2: Exemplu de obiective şi ţinte privind gestionarea deşeurilor municipale Tabel 6-3: Cuantificarea ţintelor privind gestionarea deşeurilor
Tabel 7-1: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor reziduale în mediul urban Tabel 7-2: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor reziduale în mediul rural
Tabel 7-3: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor de hârtie/carton în mediul urban Tabel 7-4: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor de hârtie/carton în mediul rural Tabel 7-5: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor de plastic/metal în mediul urban Tabel 7-6: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor de plastic/metal în mediul rural Tabel 7-7: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor de sticlă în mediul urban
Tabel 7-8: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor de sticlă în mediul rural Tabel 7-9: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a biodeşeurilor în mediul urban Tabel 7-12: Evaluarea tehnicilor tratare a biodeşeurilor colectate separat
Tabel 7-15: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor voluminoase
Tabel 7-16: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor periculoase municipale Tabel 7-17: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a deşeurilor voluminoase
Tabel 7-18: Analiza opţiunilor tehnice de colectare a DEEE
Tabel 7-19: Analiza opţiunilor tehnice de colectare şi tratare a DCD Tabel 7-16: Rezultatul analizei alternativelor
Tabel 7-17: Determinare costuri de operare
Tabel 7-18: Emisii specifice de CO2 (kg CO2 echivalent/tona de deşeu) Tabel 7-19: Output-uri ale instalaţiilor de tratare a deşeurilor
Tabel 10-1: Listă orientativă a riscurilor sectoriale Tabel 11-1: Plan de acţiune propus
Tabel 12-1: Măsuri şi acţiuni pentru prevenirea generării deşeurilor la nivel local Tabel 13-1: Indicatori de monitorizare ai implementării PJGD/PMGD
Tabel 13-2: Exemplu de completare tabel indicatori de monitorizare ai PJGD/PMGD
SECŢIUNEA A METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI PLANULUI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREŞTI
CUVÂNT ÎNAINTE
Secţiunea are drept scop:
o prezentarea pe scurt a necesităţii şi utilităţii unui PJGD/PMGD
o prezentarea bazei legale a elaborării PJGD/PMGD
o adresarea de mulţumiri colaboratorilor
o solicitarea implicare din partea tuturor pentru reuşita implementării.
„Cuvântul înainte” este o parte importantă a Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor.
„Cuvântul înainte” indică, folosind o terminologie simplă, pe înţelesul publicului, modul şi motivele elaborării PJGD/PMGD.
La final, „Cuvântul înainte” solicită cetăţenilor, operatorilor economici şi celorlalţi factori implicaţi să sprijine pe deplin şi să participe la implementarea planului.
CUPRINS
LISTĂ ABREVIERI LISTĂ TABELE LISTĂ FIGURI
1. INTRODUCERE
1.1 Baza legală a elaborării PJGD/PMGD
Se vor prezenta prevederile legislative în baza cărora se elaborează planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, respectiv planul de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşti (PJGD/PMGD). De asemenea, se vor prezenta obligaţiile instituţiilor implicate în elaborare.
În această secţiune trebuie precizat că PJGD/PMGD este în deplină conformitate cu principiile şi obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu legislaţia română şi europeană.
1.2 Scopul şi obiectivele PJGD/PMGD
Scopul PJGD/PMGD este de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor. PJGD/PMGD are ca scop:
o definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene/municipiul Bucureşti în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi obiectivelor şi ţintelor existente la nivel european;
o abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor care fac obiectul planificării la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti;
o bază pentru stabilirea necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor care fac obiectul planificării;
o bază pentru realizarea şi dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti;
o bază pentru elaborare proiectelor pentru obţinerea finanţării.
1.3 Orizontul de timp al PJGD/PMGD
În Introducere trebuie să fie precizat orizontul de timp al planului. De asemenea, se prezintă anul de referinţă pentru calculul prognozei. Anul de referinţă apare notat cu „x” în prezenta metodologie. Anul de referinţă se stabileşte împreună cu APM, în funcţie de disponibilitatea datelor necesare pentru descrierea situaţiei actuale.
Informaţiile referitoare la cantităţile de deşeuri colectate şi tratate şi la gradul de acoperire cu servicii de salubrizare vor fi prezentate pentru perioada de analiză (notată „x-4” – „x”). Informaţiile referitoare la operatorii de salubrizare şi la instalaţiile de gestionare a deşeurilor vor fi prezentate pentru anul elaborării PJGD/PMGD (notat „n”).
Perioada pentru care se realizează proiecţia generării deşeurilor este perioada „x+1” – 2040 iar perioada de planificare (perioadă pentru care să propun măsuri de implementare a PJGD/PMGD) este „n+1” – 2025.
La stabilirea măsurilor şi la estimarea noilor capacităţi de investiţii se va ţine seama de toate obiectivele şi ţintele naţionale şi europene până în anul 2040.
În conformitate cu cerinţele pachetului economiei circulare aprobat în iunie 2018, ţintele de pregătire pentru reutilizare şi reciclare cresc până în anul 2035, iar în anul 2040 România trebuie să îndeplinească ţinta de reducere a deşeurilor municipale depozitate la 10% din cantitatea generată.
Astfel devine evident faptul că, pentru a evita supra capacitarea instalaţiilor noi, trebuie sa ţină seama de toate aceste obiective şi ţinte.
De exemplu, pentru PJGD/PMGD elaborate pe parcursul anului 2019 coordonatele sunt următoarele:
o anul elaborării („n”): 2019;
o anul de referinţă („x”): 2017 (de verificat cu APM dacă există date disponibile);
o datele utilizate pentru descrierea situaţiei actuale:
date privind cantităţile de deşeuri pentru perioada de analiză (notată „x-4” – „x”): 2013 – 2017
date privind instalaţiile de tratare a deşeurilor („n”): 2019
o perioada pentru proiecţiile de generare (notată cu „x+1” – 2040): 2018 – 2040;
o perioada de planificare (notată „n+1” – 2025): 2020 – 2025.
1.4 Structura PJGD
PJGD/PMGD trebuie structurat în conformitate cu un flux clar şi logic al informaţiilor pornind de la situaţia existentă în judeţ/municipiul Bucureşti, relevantă din punct de vedere geografic şi ajungând la măsurile de implementare şi monitorizare.
Se prezintă cuprinsul documentului (inclusiv anexe).
1.5 Acoperire geografică
Se menţionează aria geografică pentru care este elaborat planul.
1.6 Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD/PMGD
Categoriile de deşeuri care au făcut obiectul planificării PNGD 2018 – 2025 sunt următoarele:
o Deşeuri municipale;
o Fluxuri speciale de deşeuri: deşeuri de ambalaje, deşeuri alimentare, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori, vehicule scoase din uz, uleiuri uzate, deşeuri din construcţii şi desfiinţări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri cu conţinut de PBC, deşeuri de azbest;
o Deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare şi din activităţi veterinare;
o Deşeuri industriale;
o Deşeuri din agricultură, silvicultură şi pescuit.
Documentul de planificare la nivel naţional cuprinde prezentarea situaţiei actuale pentru toate categoriile de deşeuri menţionate, pentru fiecare în parte fiind identificate obiective şi ţinte de gestionare. În continuare, proiecţia generării a fost realizată numai pentru deşeurile municipale, biodeşeuri şi pentru deşeurile de ambalaje. Ulterior, au fost stabilite şi analizate alternative numai pentru gestionarea deşeurilor municipale, categorie pentru care a fost identificat necesarul de instalaţii. Pentru celelalte categorii de deşeuri au fost stabilite măsuri necesar a fi implementate, fără a fi stabili necesarul de instalaţii.
PJGD/PMGD sunt elaborate de către autorităţile publice (în colaborare cu APM) pentru gestionarea categoriilor de deşeuri care sunt în responsabilitatea completă sau parţială a acestora, sau în gestionarea cărora autoritatea publică poate fi implicată alături de entităţile responsabile.
Astfel, deşeurile care trebuie să facă în mod obligatoriu obiectul PJGD/PMGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi similare din comerţ, industrie şi instituţii) inclusiv uleiuri alimentare uzate şi fluxurile speciale parte a deşeurilor municipale (deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice), precum şi deşeurile din construcţii şi desfiinţări şi nămolurile de la epurarea apelor uzate.
În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare.
Tabel 1-1: Tipuri de deşeuri care fac obiectul planificării
Tip de deşeu
Cod deşeu
Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi deşeuri asimilabile provenite
20
din comerţ, industrie şi instituţii), inclusiv fracţiuni colectate separat:
20 01
20 02
din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)
20 03
Ambalaje şi deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeuri municipale de ambalaje colectate separat)
15 01
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
20 01 21*
20 01 23*
20 01 35*
20 01 36
Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
17 01; 17 02; 17 04
Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
19 08 05
o fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01)
o deşeuri din grădini şi parcuri (inclusiv deşeuri din cimitire)
o alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri
Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi deşeuri asimilabile provenite din comerţ, industrie şi instituţii), inclusiv fracţiuni colectate separat
În ceea ce priveşte nămolurile de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, se va analiza pentru fiecare judeţ/municipiul Bucureşti dacă această categorie de deşeuri face obiectul PJGD/PMGD. Decizia va fi luată în funcţie de existenţa/inexistenţa unei strategii de gestionare a nămolului la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti şi ţinând cont de situaţia aplicării măsurilor din respectiva strategie la momentul realizării PJGD/PMGD. Şi în situaţia în care această categorie de deşeuri nu va face obiectul planificării, se va prezenta situaţia actuală a gestionării acestui flux de deşeuri, în principal pentru a justifica decizia neincluderii în procesul de planificare.
În funcţie de specificul fiecărui judeţ în parte şi de problemele existente în gestionarea deşeurilor, mai pot fi adăugate, în mod justificat, şi alte categorii de deşeuri. Pentru acestea se prezintă minim datele solicitate pentru categoriile de deşeuri care fac în mod obligatoriu obiectul PJGD/PMGD.
1.7 Metodologia de elaborare a PJGD
Dacă este cazul, se prezintă rapoartele elaborate în procesul de elaborare a PJGD/PMGD. De asemenea se prezintă informaţii despre Grupul de lucru constituit: data la care a fost constituit,
instituţii ai căror reprezentanţi au făcut parte din grupul de lucru, modul în care acesta a fost implicat în toate etapele de elaborare a PJGD/PMGD.
1.8 Evaluarea strategică de mediu
Se vor prezenta detalii cu privire la etapele elaborării PJGD/PMGD şi impactul derulării procedurii asupra planului. Trebuie subliniat că PJGD/PMGD a fost elaborat în conformitate cu legislaţia română privind evaluarea strategică de mediu.
În acest sens se vor exemplifica următoarele:
o S-au primit [un număr] de comentarii din partea publicului sau a altor organizaţii interesate.
o S-au organizat [un număr] de dezbateri publice.
o Au fost elaborate şi transmise celor interesaţi [un număr] de răspunsuri.
o Au fost introduse în Plan [un număr] de sugestii provenite din comentarii sau dezbaterile publice.
De asemenea, se prezintă eventualele modificări care au apărut în procesul de planificare în urma realizării evaluării strategice de mediu.
2. PROBLEMATICA GESTIONĂRII DEŞEURILOR
2.1 Informaţii generale privind planificarea
Scopul realizări PJGD/PMGD este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deşeurilor la nivel judeţean/municipiul Bucureşti cu efecte negative minime asupra mediului.
Politica judeţeană în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se subscrie politicii naţionale în materie de prevenire a generării deşeurilor şi să urmărească reducerea consumului de resurse şi aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor, care, la rândul ei, se subscrie politicii europene.
Astfel, prevederile PJGD/PMGD trebuie să se subscrie prevederilor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor precum şi prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.
Conform prevederilor legale în vigoare, implementarea PJGD/PMGD se monitorizează anual de către APM. Cel puţin o dată la 2 ani se evaluează necesitatea revizuirii PJGD/PMGD, în baza rapoartelor de monitorizare întocmit anual de APM.
2.2 Legislaţia privind gestionarea deşeurilor
Se prezintă un rezumat al prevederilor principalelor acte normative care reglementează fluxurile de deşeuri care fac obiectul PJGD/PMGD.
La nivel naţional, principalele acte de reglementare în sectorul gestionării deşeurilor care fac obiectul PJGD/PMGD sunt următoarele:
o Legislaţia cadru privind deşeurile:
- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată 2014, cu modificările şi completările ulterioare;
- HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;
o Legislaţia privind tratarea deşeurilor:
- HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;
o Legislaţia privind serviciile de salubrizare:
- Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
o Legislaţia privind fluxurile speciale de deşeuri:
- Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare;
- OUG nr. 5/02.04.2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
- Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.
Legislaţia naţională transpune prevederile legislaţiei comunitare în sectorul gestionării deşeurilor.
Lista completă a legislaţiei privind deşeurile care fac obiectul planificării, inclusiv legislaţia secundară, se va prezenta în anexă.
2.3 Politica locală privind deşeurile
Se prezintă prevederile actelor cu relevanţă la nivel local (ex. hotărâri de consiliu), a strategiilor şi regulamentelor de salubrizare.
2.4 Autorităţi competente la nivel local
Se prezintă autorităţile care au competenţe în gestionarea deşeurilor care fac obiectul planificării şi principalele competenţe relevante ale acestora.
Posibilele autorităţi locale sunt: Prefectura, Consiliul Judeţean (după caz Consiliul General al Municipiului Bucureşti), consiliile locale (după caz consiliile locale ale primăriilor de sector), direcţia locală de sănătate publică, agenţia pentru protecţia mediului, comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu etc.
3. DESCRIEREA JUDEŢULUI/MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Descrierea generală a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti trebuie să cuprindă următoarele:
o Aşezării umane şi date demografice: evoluţia populaţiei în judeţ - pe medii (urban şi rural);
o Prezentarea judeţului: suprafaţă, relief, geologie, climă, vegetaţie, reţea hidrografică;
o Arii naturale protejate: arii naturale protejate la nivel naţional şi la nivel local, parcuri naţionale, parcuri naturale;
o Infrastructura: infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroporturi), alimentare cu apă şi canalizare;
o Dezvoltarea economică: activităţi economice, venitul lunar, şomajul, PIB, turism.
Textul trebuie să fie concis şi să cuprindă numai informaţii relevante pentru planificarea gestionării deşeurilor.
Pentru realizarea acestei secţiuni vor fi utilizate datele cele mai recente disponibile la nivel local (ex. din alte documente de planificare, din Raportul privind starea mediului etc.). În cazul fiecărei subsecţiuni se va prezenta un rezumat al datelor disponibile.
3.1 Aşezări umane şi date demografice
3.1.1 Aşezări umane
Va fi prezentată structura administrativă a judeţului/municipiului Bucureşti cu menţionarea numărului de oraşe şi municipii, comune şi sate, respectiv sectoare. Datele vor fi obţinute din Anuarul Statistic al României sau din statisticile judeţene.
În acest capitol vor fi prezentate şi informaţii privind localităţile izolate definite conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.
3.1.2 Date demografice
În planificarea şi dimensionarea investiţiilor în sisteme de management integrat al deşeurilor trebuie să se ţină seama de: evoluţia populaţiei şi factorii care o influenţează (sporul natalităţii, sporul migrator etc.), densitatea populaţiei, nivelul de urbanizare, precum şi numărul mediu de persoane dintr-o gospodărie.
Prin urmare, se recomandă prezentarea, calculul şi interpretarea următorilor indicatori demografici cu impact asupra generării deşeurilor.
Evoluţia populaţiei
Se va analiza evoluţia populaţiei regiunii/judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti în perioada de analiză (ex. 2013-2017) la nivel urban şi rural.
O posibilă sursă de date: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3 lang=ro ind=POP105A
În situaţia în care sunt identificate diferenţe semnificative între datele existente la nivelul UAT/ADI şi datele statistice (publicate de INSSE sau de direcţiile judeţene), se vor utiliza datele UAT/ADI.
Densitatea populaţiei
Se va calcula densitatea populaţiei la nivelul anului de referinţă (ex. 2017), exprimată ca raport între numărul de locuitori şi suprafaţă, atât la nivel regional cât şi la nivel de judeţ/municipiul Bucureşti şi se va analiza prin raportare la densitatea populaţiei la nivel naţional (în cazul densităţii calculate la nivel regional) sau la densitatea populaţiei la nivel regional (în cazul densităţii calculate la nivel de judeţ/municipiul Bucureşti).
Numărul mediu de persoane per gospodărie
Se va analiza numărul mediu de persoane per gospodărie, la nivel de regiune/judeţ, conform informaţiilor rezultate în urma Recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2011.
O posibilă sursă de date:
http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2015/05/vol4_t29.xls
3.2 Condiţii de mediu şi resurse
Se descrie poziţia judeţului/municipiului Bucureşti în cadrul regiunii, se prezintă coordonatele de amplasare (longitudine şi latitudine).
Se prezintă suprafaţa judeţului/municipiului Bucureşti în comparaţie cu a regiunii (km2 şi %).
3.2.1 Clima
Se prezintă tipul de climă în judeţ, prin intermediul anumitor indicatori caracteristici: temperatură, precipitaţii, vânt etc. Acestea pot avea relevanţă la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.2.2 Relief
Se prezintă principalele forme de relief şi suprapunerea acestora peste judeţ/municipiul Bucureşti. Datele au relevanţă la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.2.3 Geologie şi hidrogeologie
Se prezintă distribuţia tipurilor de soluri. Se prezintă cursurile de apă (râuri, lacuri etc.) şi date despre apa subterană. Acestea pot avea relevanţă la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.2.4 Ecologie şi arii protejate
Se prezintă ariile protejate existente la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, atât cele care beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional, cât şi cele care beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel local, inclusiv ariile NATURA 2000. Pentru fiecare arie în parte se menţionează elementul/elementele pentru care s-a instituit regimul de protecţie. Datele au relevanţă la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.2.5 Riscuri naturale
Se prezintă zonele cu risc la inundaţii, la alunecări de teren, cu risc seismic. Datele au relevanţă la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.2.6 Utilizarea terenurilor
Se prezintă suprafaţa agricolă, arabilă, păşuni, fâneţe, vii, livezi, păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, terenuri ocupate cu ape şi bălţi, terenuri ocupate cu construcţii căi de comunicaţii şi căi ferate, terenuri degradate şi neproductive, alte suprafeţe.
Aceste date pot avea relevanţă la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor precum şi la identificarea zonelor de generare a deşeurilor.
3.2.7 Resurse
Se prezintă resursele naturale, păduri, teren arabil, păşuni, resursele minerale, metale, sare, pietriş etc. Datele au relevanţă la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.3 Infrastructura
3.3.1 Transportul
Se prezintă date referitoare la lungimea drumurilor publice pe categorii, lungimea căilor ferate în exploatare, aeroporturi, transport public. Datele pot avea relevanţă la identificarea rutelor de transport a deşeurilor.
3.3.2 Telecomunicaţiile
Se prezintă date privind sistemele de telecomunicaţii existente pe teritoriul care face obiectul planificării (telefonie fixă, telefonie mobilă, cablu) şi, dacă este cazul se prezintă zonele în care locuitorii nu beneficiază de aceste servicii. Acestea reprezintă date informative adiţionale.
3.3.3 Energia
Se prezintă date referitoare la sistemele de încălzire - gospodării cu încălzire cu cărbuni, lemn, gaz etc. (nr.), lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor(km), date privind alimentarea cu energie electrică, tipurile de energie electrică produse şi utilizate. Dacă există, se prezintă zonele în care locuitorii nu sunt conectaţi la sistemul de alimentare cu energie electrică. Acestea reprezintă date informative adiţionale.
3.3.4 Alimentarea cu apă şi canalizarea, colectarea şi tratarea apei uzate
Se prezintă localităţile care sunt conectate la reţele de alimentare cu apă, la reţele de canalizare, respectiv la staţii de epurare a apei uzate şi numărul de locuitori conectaţi. De asemenea, se prezintă date referitoare la lungimea totală a reţelelor de alimentare, canalizare, staţiile de epurare, rate de conectare etc. Acestea reprezintă date informative adiţionale.
3.4 Situaţia socio-economică
Se prezintă situaţie economică la nivelul regiunii din care face parte judeţul/municipiul Bucureşti, respectiv la nivelul judeţului/municipiul Bucureşti care face obiectul planificării.
În vederea evidenţierii situaţiei economice a regiunii/judeţului, relevantă în fundamentarea investiţiilor în sistemele de gestionare a deşeurilor, se recomandă analiza indicatorilor economici din tabelul de mai jos pentru perioada de analiză (ex. 2013-2017).
Tabel 3-1: Indicatori economici de analizat la nivel regional şi judeţean
Nr.
crt.
Indicatori economici
UM
1
Rata inflaţiei la lei
%
2
Cursul mediu de schimb lei/euro
Lei/euro
3
PIB (preţuri curente)
Mld lei
4
Creşterea reală PIB
%
5
PIB/capita
Euro/pers
6
Rata şomajului
%
7
Câştigul salarial mediu net lunar
Lei/salariat
8
Creşterea câştigului salarial mediu net
%
Posibile surse de date: prognozele în profil teritorial, publicate anual de către Comisia Naţională de Prognoză: http://www.cnp.ro/ro/prognoze
În vederea identificării puterii de cumpărare a populaţiei din regiunea/judeţul în care se va elabora PJGD/PMGD, se recomandă analiza venitului mediu pe gospodărie pe perioada de analiză (ex. 2013-2017).
Tabel 3-2: Venit populaţie
Indicatori economici
UM
Posibilă sursă de date
Venituri medii lunare (la nivel
regional)
Lei/
gospodărie
INS Tempo
Lei/
persoană
Venituri medii lunare (la nivel de
judeţ)
Lei/
gospodărie
Direcţia Judeţeană de Statistică
Lei/
persoană
Notă: Veniturile prezentate în tabel sunt venituri totale brute.
4. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR
Capitolul privind situaţia actuală este considerat ca punct de referinţă în procesul de planificare. În această etapă se caracterizează situaţia generării şi gestionării fiecărei categorii de deşeuri în parte şi se identifică principalii indicatori care vor fi utilizaţi ca bază de pornire la realizarea proiecţiei de deşeuri.
Scopul descrierii situaţiei actuale este de a identifica starea prezentă (tipuri şi cantităţi de deşeuri) şi punctele slabe în cadrul organizării sistemului de gestionare a deşeurilor, astfel:
o Generarea deşeurilor;
o Colectarea şi transportul deşeurilor;
o Tratarea şi valorificarea deşeurilor;
o Eliminarea deşeurilor.
Pentru fiecare categorie de dat prezentate se va menţiona dacă acestea sunt estimate sau măsurate. Dacă datele disponibile sunt estimate, în mod obligatoriu, pentru comparaţie, se vor lua în considerare datele disponibile la nivel regional şi naţional (din alte judeţe care prezintă aceeaşi structură şi dezvoltare).
4.1 Surse de date utilizate şi metodologia de analiză
Se vor prezenta sursele de date utilizate şi modul în care au fost analizate pentru a identifica şi descrie situaţia actuală în domeniul gestionării deşeurilor care fac obiectul planificării. De asemenea, se vor prezenta cei doi parametrii principali care stau la baza realizării proiecţiei de generare a deşeurilor: indicele de generare şi compoziţia deşeurilor.
Caracterizarea situaţiei actuale se va realiza utilizând date privind cantităţile de deşeuri generate şi gestionate pentru cel puţin 5 ani, perioada (x-4) – (x), unde „x” este anul de referinţă PJGD/PMGD. Informaţiile privind instalaţiile în operare prezentate sunt aferente anului „n”, unde
„n” este anul elaborării PJGD/PMGD.
4.2 Deşeuri municipale
4.2.1 Generarea deşeurilor municipale
PJGD/PMGD trebuie să cuprindă următoarele informaţii referitoare la caracterizarea generării deşeurilor municipale din punct de vedere cantitativ şi calitativ:
o cantităţi de deşeuri municipale generate;
o structura deşeurilor municipale;
o compoziţia deşeurilor municipale;
o indicii de generare a deşeurilor municipale.
Cantităţi de deşeuri municipale generate
Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate (în amestec sau separat), cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile generate şi necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în care populaţia nu este conectată la serviciile de salubrizare.
În vederea identificării cantităţilor de deşeuri generate pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti în perioada de analiză pot fi utilizate următoarele surse de date:
o primăriile unităţilor administrativ teritoriale din judeţ, respectiv primăria municipiului Bucureşti şi primăriile de sector;
o operatorii de salubrizare care se ocupă de colectarea deşeurilor municipale (chiar dacă au sau nu au contract cu primăriile);
o operatorii instalaţiilor de tratare a deşeurilor: staţii de sortare, staţii de compostare, instalaţie TMB, depozite conforme (chiar dacă au sau nu au contract cu primăriile);
o în judeţele în care sunt implementate proiecte SMID, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară;
o alţi operatori autorizaţi care colectează deşeuri reciclabile (în special deşeuri de ambalaje).
Este posibil ca în procesul de colectare a datelor derulat pe parcursul elaborării PJGD/PMGD să se ajungă la concluzia că există cantităţi de deşeuri municipale colectate care nu sunt incluse in raportările operatorilor de colectare către primării şi nici în raportările statistice. Este vorba in principal de deşeurile colectate de către agenţii economici care desfăşoară activitatea de colectare a deşeurilor municipale, deşi nu au un contract de delegare a acestei activităţii cu primăriile.
În această situaţie estimarea datelor privind cantităţile de deşeuri municipale generate şi gestionate în perioada de analiză se face prin compararea datelor privind cantităţile de deşeuri colectate cu datele privind cantităţile de deşeuri tratate. Astfel se utilizează date referitoare la:
o cantităţile de deşeuri colectate şi trimise la instalaţiile de tratare – date preluate din chestionarele statistice MUN puse la dispoziţie de către APM;
o cantităţile de deşeuri municipale valorificate material şi energetic şi eliminate, inclusiv pierderile de masă prin procesul de tratare biologică (pe baza datelor furnizate de către operatorii instalaţiilor de sortare, compostare şi TMB, respectiv pe baza datelor furnizate de operatorii depozitelor de deşeuri (date preluate din chestionarele statistice TRAT puse la dispoziţie de către APM);
o cantităţile de deşeuri colectate de către operatori şi transmise direct la reciclatori – date preluate din chestionarele statistice MUN puse la dispoziţie de către APM;
o cantităţile de deşeuri reciclabile colectate de către operatorii de autorizaţi pentru colectarea deşeurilor reciclabile, inclusiv a deşeurilor de ambalaje municipale – date estimate pe baza informaţiilor furnizate de către aceşti operatori.
În vederea obţinerii cantităţii totale de deşeuri municipale estimat a fi fost generată pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti în perioada de analiză, la cantitatea de deşeuri generată (estimată pe baza cantităţilor de deşeuri tratate, inclusiv depozitate) se adaugă cantitatea de deşeuri colectată de către operatorii de salubrizare şi transportată direct la reciclare (estimată pe baza chestionarelor MUN), precum şi cantitatea de deşeuri reciclabile colectate de alţi operatori direct de la populaţie, care se presupune că este şi transportată tot direct la reciclatori (datorită modului de colectare gradul de impurificare este extrem de redus).
Pentru deşeurile din grădini şi parcuri, deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale se prezintă cantităţile raportate de primării/operatori pentru perioada de analiză.
Datele rezultate sunt prezentate într-un tabel similar cu tabelul de mai jos.
Tabel 4-1: Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada de analiză
Categorii de deşeuri municipale
Cantitate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Deşeuri menajere şi similare colectate
în amestec, din care:
Deşeuri menajere colectate în
amestec
Deşeuri similare colectate în amestec
Deşeuri menajere şi similare colectate
separat
Deşeuri menajere colectate separat
Deşeuri similare colectate separat
Deşeuri din grădini şi parcuri
Deşeuri din pieţe
Deşeuri stradale
Deşeuri menajere generate şi
necolectate
Total
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Deşeurile menajere generate şi necolectate se determină în baza indicilor de generare a deşeurilor menajere.
Populaţia conectată la serviciile de salubrizare
Datele privind gradul de acoperire cu servicii se vor prezenta pe o perioada de 5 ani, la nivel de judeţ/municipiul Bucureşti. Evoluţia gradului de acoperire se va prezenta şi sub formă grafică.
Tabel 4-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţ/municipiul Bucureşti
Judeţ/Municipiul Bucureşti
Grad de acoperire cu servicii de salubrizare
(%)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
total
mediul urban
mediul rural
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Indici de generare a deşeurilor municipale
Indicii de generare a deşeurilor generate, exprimaţi în kg/locuitor x an, reprezintă un parametru important atât de verificare a plauzibilităţii datelor, cât şi pentru calculul prognozei de generare şi se estimează în baza datelor de cantităţi şi în baza datelor privind populaţia.
În cazul în care există operatori de salubrizare care prestează servicii atât în mediul urban cât şi în mediul rural, defalcarea cantităţilor de deşeuri menajere colectate se va realiza în baza datelor furnizate de aceştia.
Tabel 4-3: Cantităţi de deşeuri menajere generate în perioada de analiză pe medii de rezidenţă
Categorii de deşeuri menajere
Cantitate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Deşeuri menajere colectate în
amestec în mediul urban
Deşeuri menajere colectate separat în
mediul urban
Deşeuri menajere colectate în
amestec în mediul rural
Deşeuri menajere colectate separat în
mediul rural
Total
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Indicii de generare se calculează pentru deşeurile municipale, cât şi pentru deşeurile menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei şi vor fi comparaţi cu indicii de generare obţinuţi la nivel naţional şi prezentaţi în PNGD 2018 – 2025.
Tabel 4-4: Indici de generare a deşeurilor municipale şi menajere
Indice generare deşeuri
Indici de generare
(kg/locuitor x an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Municipal
Menajer urban
Menajer rural
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Evoluţia indicilor de generare a deşeurilor municipale şi menajere se va reprezenta grafic. În cazul în care indicii de generare pentru deşeurile menajere rezultaţi sunt mai mici decât cei din PNGD 2018 – 2025, la realizarea proiecţiei vor fi utilizaţi indicii din documentul de planificare naţional. În situaţia în care indicii rezultaţi sunt mai mari vor fi utilizaţi aceştia. Este de aşteptat însă ca indicii de generare a deşeurilor municipale rezultaţi să nu depăşească indicele mediu calculat la nivel european, ultima valoare disponibilă la data elaborării documentului de planificare. (La data elaborării prezentei metodologii, indicele mediu la nivelul anului 2016 este de 483 kg/locuitor/an1).
4.2.2 Structura deşeurilor municipale
În funcţie de sursa de generare, deşeurile municipale sunt de mai multe categorii. Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale pe categorii este necesară pentru stabilirea ipotezelor privind colectarea separată astfel încât să se asigure colectarea unei cantităţi minime de deşeuri necesară pentru atingerea ţintelor privind gestionarea deşeurilor.
Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale pe categorii se realizează doar pentru anul „x”, în baza datelor furnizate. Se prezintă structura şi ipoteze luate în considerare la determinarea fiecărei categorii de deşeuri în parte, într-un tabel similar cu tabelul de mai jos.
1 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do, accesat decembrie 2018
Tabel 4-5: Estimare cantităţi deşeuri pe categorii, anul „x”
Categorii de deşeuri
municipale
Cantitate
(tone/an)
Mod de estimare
Deşeuri menajere
% din menajere şi similare
Deşeuri similare
% din menajere şi similare
Deşeuri similare din coşurile
stradale, deşeuri abandonate
% din cantitatea raportata de operatori ca
fiind 20 03 03 (chestionare MUN)
Deşeuri din grădini şi parcuri
pe baza chestionarelor MUN
Deşeuri din pieţe
pe baza chestionarelor MUN
Deşeuri de la măturatul stradal
% din cantitatea raportata de operatori ca
fiind 20 03 03 (chestionare MUN)
Total deşeuri municipale
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Procentul de deşeuri similare se stabileşte ca o medie la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, pe baza datelor furnizate de către primării şi de către operatorii de salubrizare. Prin deşeuri similare se înţelege deşeuri generate de instituţii şi operatori economici, care din punctul de vedere al naturii şi al compoziţiei sunt comparabile deşeurilor menajere.
În ceea ce priveşte deşeurile stradale, se verifică dacă în cantitatea de deşeuri stradale raportată de către operatorii de colectare şi transport sunt incluse atât deşeurile de la măturatul şi spălatul căilor publice, cât şi deşeurile colectate în coşurile stradale şi deşeurile menajere şi similare abandonate. Această verificare se realizează din analiza datelor privind situaţia existentă şi pe baza discuţiilor purtate cu operatorii de salubrizare care prestează servicii în judeţ/municipiul Bucureşti.
Pentru o încadrare corectă a cantităţilor de deşeuri pe categorii s-a asumat că % din cantitatea de deşeuri raportate ca deşeuri stradale sunt reprezentate de deşeurile din coşurile stradale, precum şi de deşeurile abandonate, care sunt deşeuri municipale amestecate (cod 20 03 01). Astfel, numai
% din cantitatea de deşeuri raportată de către operatorii de salubrizare ca fiind deşeuri stradale este considerată a fi deşeuri de această categorie, respectiv deşeuri rezultate de la măturatul şi spălatul căilor publice (cod 20 03 03).
PNGD 2018 – 2025 cuprinde o estimare a cantităţilor de deşeuri municipale generate în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Se va realiza o comparaţie, pentru fiecare categorie de deşeuri municipale generată, între estimările realizate la elaborarea PJGD/PMGD şi datele din PNGD.
4.2.3 Compoziţia deşeurilor municipale Compoziţia deşeurilor
Datele privind compoziţia deşeurilor municipale sunt furnizate de către operatorii de salubrizare, în baza determinărilor realizate. Acestea sunt preluate în documentele de planificare locale şi utilizate la realizarea proiecţiilor şi la stabilirea ipotezelor care stau la baza estimărilor utilizate în procesul de planificare.
În cazul în care există date de compoziţie recente (ex. proiectele SMID şi nu numai în care operatorii serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor au obligaţia determinării compoziţiei), vor fi prezentate şi utilizate.
În situaţia în care nu există determinări de compoziţie şi în funcţie de orizontul de timp în care este necesară elaborarea şi aprobarea PJGD/PMGD, se vor utiliza date din măsurători special realizate pentru elaborarea PJGD/PMGD sau datele medii raportate de către operatori, urmând ca aceştia să realizeze determinarea compoziţiei, utilizând un standard în vigoare la nivel naţional şi/sau european (ex. SR 13493 din noiembrie 2004 Metodologie de caracterizare a deşeurilor menajere ROMECOM).
Compoziţia se determină pentru minim următoarele categorii de deşeuri: deşeuri menajere şi similare, deşeuri din pieţe şi deşeuri din parcuri şi grădini. Pentru deşeurile menajere şi similare, determinarea compoziţie se face separat pentru mediul urban şi rural. Pentru determinarea datelor de compoziţie se realizează măsurători pentru minim 2 sezoane (sezonul cald şi sezonul rece).
Tabel 4-6: Date privind compoziţia deşeurilor menajere şi similare, anul „n”
Categorii de deşeuri
Date compoziţie (%)
Mediul urban
Mediul rural
Medie
Hârtie şi carton
Plastic
Metal
Sticlă
Lemn
Biodeşeuri
Textile
DEEE
Voluminoase
Periculoase
Deşeuri compozite
Deşeuri inerte
Altele
Deşeuri de mici dimensiuni (<4 cm)
Total
100
100
100
Sursa: estimare pe baza campaniilor de determinare a compoziţiei, date raportate de către operatori
Tabel 4-7: Date privind compoziţia deşeurilor din pieţe, anul „n”
Categorii de deşeuri
Date compoziţie (%)
Hârtie şi carton
Plastic
Metal
Sticlă
Lemn
Biodeşeuri
Textile
Voluminoase
Periculoase
Deşeuri compozite
Deşeuri inerte
Altele
Deşeuri de mici dimensiuni (<4 cm)
Total
100
Sursa: estimare pe baza campaniilor de determinare a compoziţiei, date raportate de către operatori
Tabel 4-8: Date privind compoziţia deşeurilor verzi din parcuri şi grădini, anul „n”
Categorii de deşeuri
Date compoziţie (%)
Biodeşeuri
Altele
Total
100
Sursa: estimare pe baza campaniilor de determinare a compoziţiei, date raportate de către operatori
În cazul în care, din motive obiective, nu s-a reuşit determinarea compoziţiei pentru deşeurile din pieţe şi deşeurile din parcuri şi grădini, se utilizează datele medii la nivel naţional din PNGD.
4.2.4 Colectarea şi transportul deşeurilor municipale
Principalele informaţii referitoare la colectarea şi transportul deşeurilor municipale sunt:
o date privind operatorii de salubrizare care colectează şi transportă deşeurile;
o dotările utilizate pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale;
o date privind staţiile de transfer.
Date privind operatorii de salubrizare care colectează şi transportă deşeurile municipale
Vor fi prezentate datele privind operatorii care colectează deşeurile municipale, atât operatorii de salubrizare care au contracte de delegare cât şi alţi operatori care nu acţionează în baza unor astfel de contracte.
Tabel 4-9: Operatori de salubrizare care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti, anul „n”
Nr. crt.
Denumire operator
Categorie
deşeuri municipale
UAT unde îşi
desfăşoară activitatea
Activităţi derulate
Autorizaţie de mediu
Licenţă
Sursa: date raportate de către UAT, operatori de salubrizare
Este necesară completarea tabelului pentru toate categoriile de deşeuri municipale care fac obiectul planificării, şi anume: deşeuri menajere, deşeuri similare, deşeuri din pieţe, deşeuri din parcuri şi grădini, deşeuri stradale. În cazul PMGD, în coloana “UAT unde îşi desfăşoară activitatea” trebuie completat cu sectorul respectiv.
În plus, pentru fiecare operator se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la aplicarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci”, respectiv indicatorii de performanţă şi penalităţile aferente.
Colectarea deşeurilor menajere şi similare în amestec
Se prezintă sistemele de colectare a deşeurilor în amestec utilizate (puncte de colectare sau “din poartă în poartă”) pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti şi infrastructura de colectare a deşeurilor în amestec (puncte de colectare şi recipiente) aparţinând operatorilor de salubrizare, autorităţilor administraţiilor publice locale, respectiv generatorilor.
Tabel 4-10: Infrastructură colectare deşeuri menajere în amestec, anul „n”
Infrastructură
Mediul urban
Mediul rural
Număr puncte supraterane colectare deşeuri în
amestec
Dotare puncte supraterane colectare deşeuri
amestec
Număr puncte subterane colectare deşeuri
amestec
Dotare (caracteristici) puncte subterane
colectare deşeuri amestec
Recipiente colectare deşeuri amestec din poartă
în poartă
Maşini colectare deşeuri amestec
Sursa: date raportate de către UAT, operatori de salubrizare
Pentru fiecare categorie de bunuri în parte se prezintă aspectele legate de proprietate şi alte condiţii contractuale relevante (ex. dacă sunt bunuri de retur).
Colectarea separată a deşeurilor menajere şi similare
Se prezintă sistemele de colectare separate a deşeurilor utilizate (puncte de colectare sau “din poartă în poartă”) pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti, pentru fiecare categorie de deşeuri (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă şi biodeşeuri) şi infrastructura de colectare separate a deşeurilor (puncte de colectare şi recipiente) aparţinând operatorilor de salubrizare, autorităţilor administraţiilor publice locale, respectiv generatorilor.
Tabel 4-11: Infrastructură colectarea separate a deşeurilor, anul „n”
Infrastructură
Mediul urban
Mediul rural
Număr puncte supraterane colectare separate
deşeuri
Dotare puncte supraterane colectare separate
deşeuri
Număr puncte subterane colectare separate
deşeuri
Dotare (caracteristici) puncte subterane
colectare separată deşeuri
Recipiente colectare separată deşeuri din poartă
în poartă
Maşini colectare separate deşeuri
Sursa: date raportate de către UAT, operatori de salubrizare
Pentru fiecare categorie de bunuri în parte se prezintă aspectele legate de proprietate şi alte condiţii contractuale relevante (ex. dacă sunt bunuri de retur).
Se prezintă cantităţile de deşeuri colectate separat şi, dacă este cazul, practicile (neconforme) întâlnite (ex. amestecarea deşeurilor colectate separat în vederea transportului).
Tabel 4-12: Cantităţi de deşeuri colectate separat de operatorii de salubrizare
Categorie deşeu
Cantitate colectată (t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Deşeuri de hârtie/carton
Deşeuri de plastic/metal
Deşeuri de sticlă
Biodeşeuri
Sursa: chestionare MUN, operatori de salubrizare
În situaţia în care deşeurile de plastic şi deşeurile de metal se colecteazaă în recipiente separate, în tabel se vor prezenta cantităţile colectate pe linii separate.
Dacă este cazul, pe lângă infrastructura de colectare separată pusă la dispoziţie de primării, respectiv de către operatorii de salubrizare, se prezintă infrastructura suplimentară asigurată în baza acordurilor voluntare sau a altor înţelegeri încheiate de către alţi colectori cu primăriile. În plus, se prezintă date despre colectorii de deşeuri de ambalaje care deţin autorizaţie de mediu2 şi care realizează colectarea deşeurilor reciclabile direct de la generatori (minim numărul de astfel de colectori autorizaţi şi cantităţile colectate).
Odată cu implementarea OUG nr. 74/2018 şi începând cu anul 2019, aceste date pot fi furnizate de către UAT/ADI. Conform prevederilor actului normative, această categorie de colectori are obligaţia să notifice UAT/ADI în legătură cu activitatea prestată şi să raporteze trimestrial cantităţile colectate.
Frecvenţele de colectare a deşeurilor menajere şi similare
Pentru deşeurile menajere se prezintă frecvenţele de colectare pentru fiecare categorie în parte (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeşeuri şi deşeuri reziduale), pentru fiecare sezon (cald, rece), separat pe medii de rezidenţă (urban, rural).
Se prezintă date şi despre frecvenţele de colectare ale deşeurilor similare.
Colectarea deşeurilor din grădini şi parcuri
Se prezintă date privind colectarea şi tratarea acestei categorii de deşeuri (dacă se realizează colectarea separată, care este situaţia la nivelul judeţului, care sunt operatorii responsabili cu colectarea).
Colectarea deşeurilor din pieţe
Se prezintă date privind colectarea şi tratarea acestei categorii de deşeuri (dacă se realizează colectarea separată, care este situaţia la nivelul judeţului, care sunt operatorii responsabili cu colectarea).
Date privind staţiile de transfer
Pentru staţiile de transfer vor fi prezentate două categorii de date:
o date referitoare la staţiile de transfer – date pentru anul ”n”;
o date referitoare la cantităţile de deşeuri transferate – date aferente ultimilor 5 ani.
2 posibilitatea autorizării acestei categorii de operatori a apărut în urma aprobării Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje care permite colectarea separată deşeurilor de ambalaje de la populaţie şi prin intermediul sistemelor de colectare distinctă înfiinţate de operatori economici autorizaţi, alţii decât operatorii de salubrizare prevăzuţi în Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006
Tabel 4-13: Date referitoare la staţiile de transfer, anul ”n”
Localizare
Suprafaţă (m2)
Capacitate proiectată (m3/an)
Destinaţia deşeurilor
Codul
operaţiunii de valorificare*
* conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-14: Evoluţia cantităţilor de deşeuri transferate
Localizare
Cantitate transferată (t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
4.2.5 Tratarea deşeurilor municipale
În acest capitol vor fi prezentate date referitoare la tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti. Principalele operaţii de tratare/valorificare a deşeurilor municipale sunt:
o sortarea deşeurilor;
o valorificarea deşeurilor municipale;
o tratarea biologică a biodeşeurilor colectate separat;
o tratarea mecano-biologică.
Ca şi în cazul staţiilor de transfer, datele prezentate în acest capitol sunt de două categorii: date referitoare la instalaţii şi date referitoare la cantităţile de deşeuri prelucrate în instalaţii.
Sortarea deşeurilor municipale
Obiectivul principal a unei instalaţii de sortare este separarea din deşeurile municipale colectate separat a fracţiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, cartonul plasticul, sticla, metalele şi lemnul.
Acest subcapitol va conţine date privind instalaţiile de sortare din judeţ/municipiul Bucureşti, cantităţi de deşeuri procesate şi cantităţi de deşeuri rezultate, conform tabelelor de mai jos. Din păcate, din cauza gradului scăzut de colectare separată, practica sortării deşeurilor colectate în amestec este extinsă la nivel naţional. Cantitatea de deşeuri valorificabile material astfel obţinută este redusă (maxim 5% din inputul instalaţiei), parte din deşeurile sortate (circa 30%) fiind valorificate material).
Tabel 4-15: Date generale privind instalaţiile de sortare, anul ”n”
Instalaţie de sortare/localitate
Capacitate proiectată (t/an)
Autorizaţie de mediu (număr şi
valabilitate)
Tipuri de deşeuri sortate*
Codul operaţiunii de
valorificare**
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
** conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Pentru fiecare instalaţie de sortare în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind input-ul instalaţiei (deşeuri colectate în amestec sau separate), date privind modul de funcţionare (proces manual, automatizat), numărul de schimburi de lucru şi ce se întâmplă cu deşeurile sortate (instalaţiile/operatorii la care sunt transportate). Se prezintă şi imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea instalaţiei şi, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operată.
În plus, pentru fiecare instalaţie se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la indicatorii de performanţă şi penalităţile aferente.
Tabel 4-16: Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate în amestec sortate
Instalaţie de sortare/localitate
Cantităţi de deşeuri colectate în amestec sortate
(tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
În cazul staţiilor de sortare în care se sortează deşeurile colectate separate, pentru fiecare instalaţie în parte în parte se completează pe o linie separată cantitatea de deşeuri sortată pe categorii: hârtie, carton, plastic şi metal.
Tabel 4-17: Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate separat sortate
Instalaţie de sortare/localitate
Tipuri de deşeuri sortate*
Cantităţi de deşeuri colectate separate
sortate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
În continuare se prezintă date privind evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificate material, energetic, respectiv depozitate.
Tabel 4-18: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare şi reciclate
Instalaţie de
sortare/localitate
Cantităţi de deşeuri reciclate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-19: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare şi valorificate energetic
Instalaţie de
sortare/localitate
Cantităţi de deşeuri valorificate energetic (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-20: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare şi eliminate
Instalaţie de
sortare/localitate
Cantităţi de deşeuri eliminate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Reciclarea deşeurilor municipale
Se vor identifica şi vor fi prezentate capacităţile de reciclare la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, pe tip de material: hârtie şi carton, plastic, sticlă, metale, lemn.
Tratarea biodeşeurilor colectate separat
În instalaţiile de tratare biologică (compostare, digestie anaerobă) pot fi tratate biodeşeurile municipale colectate separat, precum şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.
În urma procesului de tratare biologică rezultă compostul, după caz digestatul, care pot avea diferite utilizări, funcţie de calitatea acestuia (agricultură, remedierea terenurilor degradate etc.).
În PJGD/PMGD se vor prezenta atât date referitoare la instalaţiile de tratare biologică a biodeşeurilor municipale colectate separat (compostare, digestie), precum şi evoluţia cantităţilor de deşeuri prelucrate, a cantităţilor de compost, după caz digestat şi a deşeurilor reziduale rezultate.
Tabel 4-21: Date generale privind instalaţiile de tratare biologică, anul ”n”
Instalaţie de tratare biologică
/localitate
Capacitate proiectată (tone/an)
Autorizaţie de mediu (număr şi
valabilitate)
Tip deşeuri tratate*
Codul operaţiunii de
valorificare**
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
** conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Pentru fiecare instalaţie de tratare biologică în parte în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind input-ul instalaţiei (biodeşeuri colectate separate, nămoluri), date privind modul de funcţionare, numărul de schimburi de lucru şi ce se întâmplă cu compostul/digestatul/deşeurile rezultate (instalaţiile/operatorii la care sunt transportate). Se prezintă şi imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea instalaţiei şi, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operată.
În plus, pentru fiecare instalaţie se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la indicatorii de performanţă şi penalităţile aferente.
Tabel 4-22: Evoluţia cantităţilor de deşeuri primite în instalaţiile de compostare
Instalaţie de tratare
biologică/localitate
Cantităţi de deşeuri primite (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-23: Evoluţia cantităţilor de compost/digestat rezultate
Instalaţie de tratare
biologică/localitate
Cantităţi de compost rezultate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-24: Evoluţia cantităţilor de compost/digestat valorificate
Instalaţie de tratare
biologică/localitate
Cantităţi de compost/digestat rezultate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Se prezintă detalii privind modul de valorificare şi veniturile obţinute (dacă este cazul).
Tabel 4-25: Evoluţia cantităţilor de reziduuri depozitate
Instalaţie de
compostare/localitate
Cantităţi de reziduuri depozitate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tratarea mecano-biologică
În instalaţiile de tratare mecano-biologică (TMB) sunt tratate deşeurile municipale colectate în amestec printr-o combinaţie de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano- biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar deşeurile reziduale rezultate sunt tratate biologic (aerob sau anaerob).
În PJGD/PMGD se vor prezenta atât date referitoare la instalaţiile TMB, precum şi evoluţia cantităţilor de deşeuri tratate şi a cantităţilor de deşeurilor rezultate.
În plus, pentru fiecare instalaţie se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la indicatorii de performanţă şi penalităţile aferente.
Tabel 4-26: Date generale privind instalaţiile TMB, anul ”n”
Instalaţie TMB
/localitate
Capacitate
proiectată (tone/an)
Autorizaţie de
mediu (număr şi valabilitate)
Tip
deşeuri tratate*
Codul
operaţiunii de eliminare**
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
** conform Anexei nr. 2 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Pentru fiecare instalaţie TMB în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind input-ul instalaţiei, date privind modul de funcţionare (proces manual, automatizat), numărul de schimburi de lucru şi ce se întâmplă cu deşeurile tratate (instalaţiile/operatorii la care sunt transportate). Se prezintă şi imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea instalaţiei şi, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operată.
Tabel 4-27: Evoluţia cantităţilor de deşeuri primite în instalaţiile TMB
Instalaţie
TMB/localitate
Cantităţi de deşeuri primite (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-28: Evoluţia cantităţilor de deşeuri reciclabile rezultate
Instalaţie
TMB/localitate
Cantităţi de deşeuri reciclabile rezultate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Se completează doar în cazul instalaţiilor TMB care sunt dotate cu o linie de sortare pentru extragerea deşeurilor reciclabile.
Tabel 4-29: Evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificabile energetic rezultate
Instalaţie TMB/localitate
Cantităţi de deşeuri valorificabile energetic rezultate
(tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Se prezintă detalii privind modul de valorificare şi veniturile obţinute (dacă este cazul).
Tabel 4-30: Evoluţia cantităţilor de reziduuri depozitate
Instalaţie
TMB/localitate
Cantităţi de reziduuri depozitate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tratarea termică
În acesta secţiune se prezintă date referitoare la instalaţiile de tratare termică existente în judeţ, cantităţile de deşeuri tratate, precum şi cantităţile de deşeuri (cenuşă) rezultate în urma tratării termice, conform tabelelor de mai jos.
În PJGD/PMGD se vor prezenta atât date referitoare la instalaţiile de tratare termică, precum şi evoluţia cantităţilor de deşeuri tratate şi a cantităţilor de deşeurilor rezultate.
Tabel 4-31: Date generale privind instalaţiile de tratate termică, anul ”n”
Instalaţie de tratare termică
/localitate
Tip de tratare termică
Capacitate proiectată (tone/an)
Autorizaţie de mediu (număr şi valabilitate)
Tip deşeuri tratate*
Codul operaţiunii de valorificare/
eliminare**
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
** conform Anexei nr. 2, respectiv a Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor Sursa: date APM, operatori
Tipurile de tratare termică posibil a fi întâlnite sunt: incinerare (cu sau fără valorificare energetică), gazeificare, piroliză, co-incinerare în fabrici de ciment, co-incinerare în instalaţii termice.
Tabel 4-32: Evoluţia cantităţilor de deşeuri tratate termic
Instalaţie tratare
termică/localitate
Cantităţi de deşeuri tratate termic (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Instalaţie tratare
termică/localitate
Cantităţi de deşeuri tratate termic (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori
Tabel 4-33: Evoluţia cantităţilor de cenuşă depozitate
Instalaţie de tratare
termică/localitate
Cantităţi de cenuşă depozitate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Sursa: date APM, operatori
Alte metode de tratare/valorificare
În cazul în care la nivelul judeţului există şi alte instalaţii de tratare/valorificare decât cele arătate anterior se vor prezenta caracteristicile acestora, precum şi cantităţile de deşeuri prelucrate, după modelul celorlalte tipuri de instalaţii de gestionare a deşeurilor.
Eliminarea deşeurilor
Capitolul privind eliminarea deşeurilor va cuprinde date referitoare la depozitele de deşeuri existente în judeţ/municipiul Bucureşti, şi anume:
o Descrierea depozitelor conforme existente: capacităţi proiectate, capacităţi disponibile, an de închidere;
o Descrierea depozitelor neconforme existente: anul sistării activităţii, anul închiderii finale;
o Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate (total, depozite conforme şi depozite neconforme).
Datele pentru depozitele existente pot fi prezentate conform tabelelor de mai jos pentru anul anterior elaborării PJGD/PMGD.
Tabel 4-34: Depozite conforme, anul ”n-1”
Depozit conform/ localitate
Autorizaţie de mediu (număr şi valabilitate)
Capacitate proiectată (m3)
Capacitate disponibilă (m3)
Codul operaţiunii de
eliminare*
* conform Anexei nr. 2 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor Sursa: date APM, operatori
Pentru fiecare depozit conform în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind anul punerii in funcţiune, capacitate proiectată şi autorizată, număr celule, suprafaţă ocupată, capacitate ocupată. Se prezintă şi imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea depozitului şi, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operat.
Tabel 4-35: Depozite neconforme, anul ”n”
Depozit neconform/
localitate
An sistare
activitate
An
închidere
Observaţii
Sursa: date APM, primării
Se prezintă parametrii monitorizaţi. Dacă este cazul, se prezintă problemele/dificultăţile existente în etapa de post-monitorizare a depozitelor închise.
Tabel 4-36: Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozite conforme
Depozit
(ne)conform/localitate
Cantităţi de deşeuri depozitate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Sursa: date APM, primării
În final, pentru o mai bună înţelegere a situaţiei existente se recomandă realizarea unei scheme privind fluxul de deşeuri municipale pentru anul de referinţă.
Dacă este cazul se prezintă şi situaţia spaţiilor de stocare temporară autorizate şi modul propus de gestionare a acestora. Pentru fiecare spaţiu de stocare în parte se prezintă: numărul şi data autorizaţiei de mediu, valabilitatea, data la care a început stocarea, cantitatea/volumul stocat, cerinţele actului de reglementare în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor stocate şi existenţa surselor de finanţare.
4.2.6 Tarifele pentru gestionarea deşeurilor municipale
Pe baza datelor furnizate de unităţile administrativ teritoriale se prezintă modalitatea de încasare a contravalorii serviciului de salubrizare pe raza judeţului care face obiectul planificării, respectiv a municipiului Bucureşti. În completare se prezintă date privind intervalul de variaţie a taxei/tarifului aplicat pe categorii de utilizatori (casnici şi non-casnici).
De asemenea, se prezintă valoarea tarifelor la instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale de pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti (date furnizate de către UAT şi/sau operatorii instalaţiilor de deşeuri).
Un aspect important este legat de constituirea şi alimentarea fondurilor de închidere ale depozitelor aflate în operare pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti. Se prezintă situaţia constituirii acestora şi situaţia alimentării (suma aflată în cont).
De asemenea, se va prezenta modul în care este încasată şi utilizată contribuţia plătită de către organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorilor de ambalaje, în conformitate cu prevederile OUG nr.74/2018.
4.2.7 Conformitatea sistemului existent cu legislaţia în vigoare
Se va prezenta concluzia privind conformitatea sistemului de gestionare a deşeurilor existent în legătură cu:
o colectarea separată a deşeurilor;
o sortarea deşeurilor menajere şi similare;
o colectarea separată a biodeşeurilor (inclusiv deşeurile verzi din parcuri şi grădini) şi compostarea acestora;
o colectarea şi tratarea deşeurilor voluminoase;
o pre-tratarea deşeurilor municipale anterior depozitării (respectarea condiţiilor Malagrotta3).
Se va prezenta modul în care principalele prevederi legislative din domeniu (inclusiv cele care promovează obiectivele şi ţintele de gestionare a deşeurilor) sunt respectate la momentul elaborării noului PJGD/PMGD.
4.2.8 Evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor privind deşeurile municipale din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta principalele obiective şi ţinte privind gestionarea deşeurilor municipale din PJGD/PMGD anterior şi, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parţial sau îndeplinit în totalitate) şi modul de îndeplinire.
Tabel 4-37: Modul de îndeplinire a principalelor obiective şi ţinte privind gestionarea deşeurilor municipale
Obiectiv
Ţintă
Grad de
îndeplinire
Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea deşeurilor municipale.
4.2.9 Proiecte existente privind gestionarea deşeurilor
Se vor prezenta proiectele existente în domeniul gestionării deşeurilor municipale, principalele măsuri ce vor fi implementate (inclusiv construirea şi operarea de instalaţii), calendarul de implementare şi etapa în care se află la momentul elaborării PJGD
În cazul judeţelor în care este implementat sau este in curs de implementare un proiect SMID, se prezintă proiectul, stadiul implementării şi problemele întâmpinate în implementare şi operare, după caz.
4.3 Deşeuri periculoase municipale
Tipurile de deşeuri periculoase din deşeuri municipale care fac obiectul PJGD/PMGD sunt următoarele prezentate în tabelul de mai jos. Deşeurile de echipamente electrice şi electronice periculoase fac obiectul secţiunii 4.6 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
3 Hotărârea Curţii Europene de Justiţie în cazul C-323/13 (Malagrotta). Una din prevederile acestei hotărârii este aceea că nu orice metodă de pre-tratare trebuie implementată, ci aceea care este cea mai adecvată pentru reducerea pe cât posibil a impactelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane. Metoda de tratare trebuie să pună în aplicare ierarhia de gestionare a deşeurilor şi să urmărească cel mai bun rezultat privind mediul. Condiţiile la care se face referire, care trebuie să fie îndeplinite de deşeul depozitat sunt: conţinut minim de materiale reciclabile şi stabilizarea conţinutului biodegradabil.
Tabel 4-38: Tipurile de deşeuri periculoase din deşeuri municipale care fac obiectul PJGD sunt următoarele
Cod deşeu
Tip deşeu
20 01 13*
Solvenţi
20 01 14*
Acizi
20 01 15*
Alcali
20 01 17*
Substanţe chimice fotografice
20 01 19*
Pesticide
20 01 26*
Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27*
Vopseluri, cerneluri, adezivi şi răşini cu conţinut de substanţe periculoase
20 01 29*
Detergenţi cu conţinut de substanţe periculoase
20 01 31*
Medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 33*
Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 şi baterii şi
acumulatori nesortaţi conţinând aceste baterii
20 01 37*
Deşeuri de lemn cu conţinut de substanţe periculoase
Sursă: Lista europeană a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
Cantităţii de deşeuri periculoase municipale generate
La momentul elaborării prezentei metodologii, la nivel naţional nu există date privind generarea deşeurilor municipale periculoase. Conform datelor EUROSTAT, media de generare a deşeurilor municipale periculoase în România a fost de 2 kg/locuitor/an în 20164. În cazul UE-28 media de generare a fost de 5 kg/locuitor/an în 2014 crescând la 7 kg/locuitor/an în 2016.
Colectarea separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale nu este extinsă la nivel naţional, cantităţile colectate fiind extrem de reduse. După colectare acestea sunt stocate temporar şi transportate spre eliminare la instalaţiile de eliminare a deşeurilor periculoase.
În concluzie, estimarea cantităţii generate se va realiza pe baza de indicelui statistic de generare de 2 kg/persoana x an.
Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale
În PJGD/PMGD vor fi descrise metodele de colectare a deşeurilor municipale periculoase la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti.
De asemenea, vor fi prezentate toate instalaţiile de gestionare (tratare, valorificare, eliminare) existente atât la nivelul judeţului, cât şi la nivelul regiunii, capacităţile acestora şi tipurile de deşeuri preluate.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale colectate, tratate, valorificate şi eliminate, la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, în ultimii 5 ani, va fi prezentată într-un tabel centralizator, conform modelului de mai jos.
Tabel 4-39: Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale colectate
Cantităţi de deşeuri periculoase colectate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
4 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do, accesat octombrie 2018
Cantităţi de deşeuri periculoase colectate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Sursă: APM, operatori colectare
Tabel 4-40: Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale valorificate, eliminate
Cantităţi de deşeuri periculoase
valorificate (tone/an)
Cantităţi de deşeuri periculoase
eliminate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Sursă: APM, operatori colectare
Se vor selecta principalele obiective şi ţinte privind gestionarea deşeurilor municipale din PJGD/PMGD anterior şi, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parţial sau îndeplinit în totalitate) şi modul de îndeplinire.
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea deşeurilor periculoase municipale din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele şi ţintele privind gestionarea deşeurilor periculoase municipale din PJGD/PMGD anterior şi, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parţial sau îndeplinit în totalitate) şi modul de îndeplinire.
Tabel 4-41: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea deşeurilor periculoase municipale
Obiectiv
Ţintă
Grad de
îndeplinire
Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea deşeurilor periculoase municipale.
4.4 Ulei uzat alimentar
Categoriile de uleiuri uzate care se regăsesc în deşeurile municipale sunt cod 20 01 25 uleiuri şi grăsimi comestibile si cod 20 01 26* uleiuri şi grăsimi, altele decât cele specificate la 20 01 25.
Nu exista cerinţe legislative specifice pentru acesta categorie de deşeuri (hotărârea de guvern care reglementează gestionarea uleiurilor uzate are ca obiect numai uleiurile uzate minerale). Daca operatorii economici din industria HORECA sunt obligaţi sa colecteze separate uleiurile uzate alimentare ca pe orice alta categorie de deşeuri generată (obligaţie care apare si in autorizaţiile de mediu), populaţia nu are stabilita aceasta obligativitate prin niciun act normativ.
In România nu există o practică extinsă privind colectarea uleiului uzat alimentar de la populaţie. Există o serie de asociaţii neguvernamentale care derulează proiecte în cadrul cărora uleiului uzat alimentar este ridicat de la generator (Bucuresti, Timişoara, Constanta). Populaţia mai poate duce
uleiul uzat la benzinării sau la centrele operatorilor economici care colectează uleiul uzat din sectoarele HoReCa. În municipiul Timişoara compania de apa şi canal a amenajat puncte de colectare uleiului uzat alimentar de la populaţie în propriile sedii.
Cantităţii de uleiuri uzate alimentar generate
Conform PNGD 2018 – 2025, cantitatea de ulei uzat alimentar colectată în anul 2014 a fost de
1.400 tone din care au fost valorificate cca. 1.300 tone. Conform estimărilor realizate în cadrul unui studiu european5, potenţialul de generare a uleiului uzat alimentare în UE-27 este de 3,55 milioane de tone, echivalentul a 8 litri de ulei uzat alimentar pe cap de locuitor şi an.
Astfel, estimarea cantităţii generate de ulei uzat alimentar se va realiza pe baza de indicelui propus de generare de 4 litri/locuitor x an, aplicabil numai locuitorilor din mediul urban.
Gestionarea uleiului uzat alimentar
În PJGD/PMGD vor fi descrise metodele de colectare a uleiurilor uzate alimentare la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti.
Dacă este cazul, vor fi prezentate toate instalaţiile de gestionare (tratare, valorificare) existente atât la nivelul judeţului, cât şi la nivelul regiunii şi capacităţile acestora.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri uleiuri uzate alimentare colectate şi valorificate la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, în ultimii 5 ani, va fi prezentată într-un tabel centralizator, conform modelului de mai jos.
Tabel 4-42: Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate alimentare colectate
Cantităţi de uleiuri uzate alimentare colectate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Sursă: APM, operatori colectare uleiuri uzate
Tabel 4-43: Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate alimentare valorificate
Cantităţi de deşeuri uleiuri uzate alimentare
valorificate (tone/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Sursă: APM, operatori colectare uleiuri uzate
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare din PJGD/PMGD anterior
Se vor prezenta obiectivele şi ţinte privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare din PJGD/PMGD anterior (dacă documentul de planificare a cuprins obiective/ţinte pentru această categorie de deşeuri) şi, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parţial sau îndeplinit în totalitate) şi modul de îndeplinire.
5 https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/307119/trends-uco-market.pdf,
accesat octombrie 2018
Tabel 4-44: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare
Obiectiv
Ţintă
Grad de
îndeplinire
Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea uleiurilor uzate alimentare.
4.5 Deşeuri de ambalaje
Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată
Cu titlul de informaţie generală se prezintă cantitatea de ambalaje pusă pe piaţă (similară cu cantitatea de deşeuri de ambalaje) şi numărul de producători înregistraţi la nivel naţional, date disponibile pe paginile web ale ANPM, respectiv AFIM. Nu există date la nivel judeţean privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generată.
Gestionarea deşeurilor de ambalaje
Se prezintă date privind operatorii autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de ambalaje (alţii decât operatorii de salubrizare): număr operatori, cantităţi totale colectate (pe categorie de deşeu). Este de dorit ca prezentarea datele referitoare la cantităţile colectate să se realizeze pentru întreaga perioadă de analiză.
Tabel 4-45: Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate de către alţi colectori autorizaţi
Categorie deşeu
Cantitate colectată (t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Deşeuri de hârtie/carton
Deşeuri de plastic
Deşeuri lemn
Deşeuri metal
Deşeuri de sticlă
Sursa: chestionare PRODES
Pentru fiecare categorie de deşeuri în parte se prezintă operatorii economici care deţin instalaţii de reciclare. În cazul deşeurilor pentru care nu există instalaţii de reciclare pe raza judeţului/municipiului Bucureşti se menţionează instalaţia cea mai apropiată.
Tabel 4-46: Date privind instalaţiile de reciclare a deşeurilor, anul „n”
Instalaţie/
localizare
Autorizaţie
de mediu
Capacitate
(tone/an)
Deşeuri
acceptate (cod)
Sursa: APM
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea deşeurilor de ambalaje din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele şi ţintele privind gestionarea deşeurilor de ambalaje din PJGD/PMGD anterior şi, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parţial sau îndeplinit în totalitate) şi modul de îndeplinire.
Tabel 4-47: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea deşeurilor de ambalaje
Obiectiv
Ţintă
Grad de
îndeplinire
Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea deşeurilor de ambalaje.
4.6 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD/PMGD sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 4-48: Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD/PMGD
Cod deşeu**
Tip deşeu
20 01 21*
tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur
20 01 23*
echipamente casate cu conţinut de clorofluorocarburi
20 01 35*
echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23, cu conţinut de
componente periculoase
20 01 36
echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele
specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35
** conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
Cantitatea de DEEE colectată
Tabel 4-49: Cantitatea de DEEE colectată pe judeţ/municipiul Bucureşti
Categorii de DEEE
Cantitate colectată (t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
Echipamente informatice şi echipamente pentru
comunicaţii electronice
Aparate electrice de consum şi panouri fotovoltaice
Echipamente de iluminat
Unelte electrice şi electronice, cu excepţia uneltelor
industriale fixe de mari dimensiuni
Categorii de DEEE
Cantitate colectată (t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Jucării, echipament pentru petrecerea timpului liber şi
echipament sportiv
Dispozitive medicale, cu excepţia tuturor produselor
implantate şi infectate
Instrumente de monitorizare şi control
Distribuitoare automate
Total judeţ
Sursa: APM
Gestionarea DEEE
În PJGD/PMGD se va descrie modul de colectare a DEEE. Punctele de colectare din judeţ vor fi prezentate într-un tabel centralizator, conform modelului de mai jos.
Tabel 4-50: Puncte de colectare DEEE
Amplasament/ punct de/ centru ce colectare colectare (date de
identificare)
Societatea care administrează punctul/centrul de
colectare
Autorizaţie de mediu
Categorii de DEEE
colectate*
* conform OUG nr. 5 / 2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice Sursa: APM
În ceea ce priveşte tratarea DEEE vor fi prezentate instalaţiile existente, la nivelul judeţului, într- un tabel centralizator conform modelului de mai jos.
Tabel 4-51: Instalaţii de tratare DEEE
Denumire instalaţie/ localizare
Descrierea activităţii
Date de identificare operator
instalaţie
Autorizaţie de mediu
Capacitate proiectată (t/an)
Tip deşeuri tratate*
Categorii deşeuri tratate**
* se specifică codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare Sursa: APM
** conform OUG nr. 5 / 2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea DEEE din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele şi ţintele privind gestionarea DEEE din PJGD/PMGD anterior şi, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parţial sau îndeplinit în totalitate) şi modul de îndeplinire.
Tabel 4-52: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea DEEE
Obiectiv
Ţintă
Grad de
îndeplinire
Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
4.7 Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Tipurile de deşeuri din construcţii şi desfiinţări (DCD) care fac obiectul PJGD/PMGD sunt prezentate în tabelul de mai jos. Obiectul planificării îl constituie atât DCD de la populaţie, colectate de cele mai multe ori de operatorii de salubrizare, cât şi DCD rezultate în urma activităţilor din domeniul construcţiilor, gestionate în multe cazuri de respectivii operatori economici.
Tabel 4-53: Tipurile de deşeuri din construcţii şi desfiinţări care fac obiectul PJGD/PMGD
Cod deşeu**
Tip deşeu
17 01 01
Beton
17 01 02
Cărămizi
17 01 03
Ţigle şi produse ceramice
17 01 06*
Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice cu conţinut de
substanţe periculoase sau fracţii separate ale acestora
17 01 07
Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi produse ceramice, altele decât cele
specificate la 17 01 06
17 02 01
Lemn
17 02 02
Sticlă
17 02 03
Materiale plastice
17 02 04*
Sticlă, materiale plastice şi lemn cu conţinut de/sau contaminate cu
substanţe periculoase
17 04 01
Cupru, bronz, alamă
17 04 02
Aluminiu
17 04 03
Plumb
17 04 04
Zinc
17 04 05
Fier şi oţel
17 04 06
Staniu
17 04 07
Amestecuri metalice
17 04 09*
Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
17 04 10*
Cabluri cu conţinut de ulei, gudron şi alte substanţe periculoase
17 04 11
Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
** conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări generate
La momentul elaborării prezentei metodologii, la nivel naţional nu există date privind generarea DCD. Conform datelor EUROSTAT, media de generare a DCD în România a fost de 66 kg/locuitor x
an în 2012, scăzând până la 16 kg/locuitor x an în 20166. EUROSTAT nu oferă date despre cantitatea medie generată la nivel UE, însă se cantitatea raportat a fi generată în România este de departe cea mai redusă, valorile raportate de celelalte state variind între 166 – 5.800 kg/locuitor x an.
Aşa cum este precizat şi în PNGD 2018 – 2025, ţinând cont de situaţia actuală în sectorul DCD, de lipsa legislaţiei specifice privind cerinţele de raportare pentru firmele de construcţii (actele de reglementare nu cuprind cerinţe explicite de raportare a deşeurilor gestionate), precum şi având în vedere rezultatele studiilor recente realizate7, se poate aprecia ca la nivel naţional cantităţile de DCD generate sunt subestimate.
Astfel, estimarea cantităţii de DCD generate se va realiza pe baza următorilor indici de generare (preluaţi din studiul LIFE menţionat):
o 250 kg/locuitor x an pentru mediul urban;
o 80 kg/locuitor x an pentru mediul rural.
Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări
Se vor prezenta cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti pe o perioadă de 5 ani, defalcate pe coduri de deşeuri (17 01, 17 02, 17 04). Din cantitatea totală colectată se va evidenţia cantitatea de deşeuri periculoase.
Tabel 4-54: Cantităţi de DCD colectate
Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Cantitate colectată (t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
DCD nepericuloase
DCD periculoase
Total judeţ
** Sursă: APM
Vor fi prezentate toate instalaţiile de tratare şi eliminare a DCD existente la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti.
Tabel 4-55: Descrierea instalaţiilor de gestionare a DCD, anul „n”
Tip instalaţie
Localitate
Descriere
Capacitate
proiectată (t/an)
Cod deşeuri
preluate
Surse: APM, administraţia locală
Cantitatea gestionată de DCD va fi prezentată pe o perioadă de 5 ani conform tabelelor de mai jos.
Tabel 4-56: Cantitatea de DCD tratată
Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Cantitate tratată (t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
DCD nepericuloase
DCD periculoase
6 https://bit.ly/2EvJntK, accesat octombrie 2018
7 „Analiza situaţiei naţionale privind generarea, colectarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări”,
proiectul LIFE 10 ENV/RO/000727 Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări din judetu,l Buzău VAL-C D
Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Cantitate tratată (t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Total judeţ
Surse: APM, administraţia locală
Tabel 4-57: Cantitatea valorificată, respectiv eliminată de DCD
Deşeuri din construcţii
şi desfiinţări
Cantitate valorificată (t/an)
Cantitate eliminată (t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
x-4
x-3
x-2
x-1
x
DCD nepericuloase
DCD periculoase
Total judeţ
Surse: APM, administraţia locală
Se prezintă operaţiile de valorificare, respectiv eliminare la care au fost supuse DCD în perioada de analiză.
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea DCD din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele şi ţintele privind gestionarea DCD din PJGD/PMGD anterior şi, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parţial sau îndeplinit în totalitate) şi modul de îndeplinire.
Tabel 4-58: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea DCD
Obiectiv
Ţintă
Grad de
îndeplinire
Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea DCD la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti.
4.8 Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Cantităţi de nămol generate
Gestionarea nămolurilor la nivelul judeţelor în care au fost implementate proiecte cu finanţare europeană este reglementată de Strategiile de gestionare a nămolurilor, elaborate în cadrul proiectelor finanţate prin POS Mediu şi în curs de actualizare în cadrul proiectelor finanţate prin POIM.
În PJGD/PMGD vor fi prezentate toate staţiile de epurare orăşeneşti existente la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, caracteristicile acestora, precum şi cantităţile de nămol rezultate anual.
Tabel 4-59: Staţii de epurare orăşeneşti – situaţia existentă, anul „n”
Denumirea staţiei de epurare
Număr de
locuitori deserviţi
Echivalent locuitor *
Cantitate de nămol rezultată
(t/an subst. uscată**)
Denumirea staţiei de epurare
Număr de locuitori
deserviţi
Echivalent locuitor *
Cantitate de nămol rezultată
(t/an subst. uscată**)
Surse: APM, operatorii staţiilor de epurare, strategia de nămol din proiectul de apă
*Conform HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare, un echivalent locuitor (e.l.) reprezintă: încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO5 - de 60 g O2/zi;
** Conform SR 12702/1997 Nămoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafaţă şi epurarea apelor uzate, „substanţa uscată (solide totale)” reprezintă „substanţa rezultată din nămol prin uscarea acestuia la 1050C”.
În vederea stabilirii de măsuri adecvate pentru întreaga cantitate de nămol estimat a fi generată, vor fi identificate proiectele existente privind realizarea, reabilitarea sau extinderea staţiilor de epurare orăşeneşti şi prognozate cantităţile de nămol ce urmează a se genera.
Situaţia actuală a gestionării acestui flux de deşeuri se va prezenta şi în cazul în care acest flux de deşeuri nu face obiectul planificării, în principal pentru a justifica decizia neincluderii în procesul de planificare.
Tabel 4-60: Staţii de epurare orăşeneşti – planificare
Denumirea staţiei
de epurare
Număr de locuitori deserviţi
Echivalent locuitor
Tipul staţiei
de epurare
Anul punerii în funcţiune
Cantitate estimată de nămol (t/an subst.
uscată)
Mod de gestionare nămol
Surse date: APM, strategia de nămol din proiectul de apă
Gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti
Vor fi prezentate toate instalaţiile de tratare/valorificare/eliminare a nămolurilor existente la nivel de judeţ/municipiul Bucureşti.
Tabel 4-61: Descrierea instalaţiilor de tratare/valorificare/eliminare a nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti, anul „n”
Instalaţie/localitate
Tip instalaţie*
Autorizaţie de mediu
Descriere proces
Capacitate proiectată
(t/an)
Instalaţii de
tratare/valorificare*
Instalaţii de
eliminare**
Surse date: APM, operatorii staţiilor de epurare sau ai instalaţiilor de tratare/eliminare
Principalele tipuri de instalaţii de tratare/valorificare a nămolului sunt: staţii de compostare, instalaţii de digestie anaerobă, instalaţii de co-incinerare. Principalele tipuri de instalaţii de eliminare sunt incineratoarele şi depozitele.
Cantităţile de nămoluri gestionate la nivelul judeţului pot fi prezentate după modelul de mai jos.
Tabel 4-62: Cantităţi de nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti gestionate
Cantitate nămol(t/an)
x-4
x-3
x-2
x-1
x
Cantitate nămol rezultat
Cantitate nămol tratat/valorificat, din
care:
- prin compostare
- prin fermentare anaerobă
- prin co-incinerare
- utilizat în agricultură
Cantitate nămol depozitat
Cantitate nămol incinerat
Surse date: APM, operatorii staţiilor de epurare
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele şi ţintele privind gestionarea nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti din PJGD/PMGD anterior şi, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parţial sau îndeplinit în totalitate) şi modul de îndeplinire.
Tabel 4-63: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind gestionarea nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti
Obiectiv
Ţintă
Grad de
îndeplinire
Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti.
5. PROIECŢII
Planificarea gestionării deşeurilor se realizează pornind de la situaţia actuală, în baza prognozelor realizate. Rezultatul final al planificării este planul de acţiune, care cuprinde măsurile care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor şi ţintelor stabilite, responsabilii şi termenele de realizare.
Aşa cu este menţionat în PNGD, dat fiind faptul că documentul de planificare realizat la nivel naţional a utilizat ipoteze medii pentru proiecţia de generare a deşeurilor, precum şi ţinând seama de faptul ca gestionarea deşeurilor municipale este un proces în continuă dezvoltare, în PJGD/PMGD şi în studiile de fezabilitate care vor fi elaborate la nivel de judeţ sau regional se va realiza o verificare a măsurilor propuse în PNGD atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic.
Proiecţia de generare a deşeurilor din planurile judeţene şi planul Municipiului Bucureşti de gestionare a deşeurilor şi din studiile de fezabilitate se va realiza pe baza de date specifice judeţului/regiunii, recomandabil rezultate din măsurători.
Atât proiecţia socio-economică, cât şi proiecţia de generare a deşeurilor sunt realizate pentru perioada 2018-2040.
În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de deşeuri care fac obiectul planificării – pentru fiecare categorie în parte se precizează dacă se ca realiza proiecţia generării şi argumentele în cazul nerealizării.
Tabel 5-1: Realizarea proiecţiei de generare pentru categoriile de deşeuri care fac obiectul planificării
Categoriile de deşeuri care fac
obiectul planificării
Decizia privind realizarea proiecţiei de generare
Comentarii
Deşeuri municipale
Se va realiza proiecţia de generare pentru fiecare subcategorie în parte (menajere, similare, deşeuri din pieţe, deşeuri din parcuri şi
grădini, deşeuri stradale)
Gestionarea deşeurilor municipale este în responsabilitatea completă a UAT
Deşeuri biodegradabile municipale
Se va realiza proiecţia de generare pornind de la cantitatea de deşeuri generată pe subcategorii şi compoziţia
fiecărei subcategorii în parte
Gestionarea deşeurilor biodegradabile municipale este în responsabilitatea completă a UAT
Deşeuri periculoase municipale
Nu se va realiza
Conform PNGD, principala problemă în gestionarea acestei categorii de deşeuri este gradul de colectare separată foarte redus în rândul populaţiei şi nu insuficienţa capacităţilor de tratare (acestea se vor dezvolta pe măsura creşterii
cantităţii colectate).
Ulei uzat alimentar
Nu se va realiza
Conform PNGD, principala problemă în gestionarea acestei categorii de
deşeuri este gradul de colectare
Categoriile de deşeuri care fac
obiectul planificării
Decizia privind realizarea proiecţiei de generare
Comentarii
separată foarte redus în rândul populaţiei şi nu insuficienţa capacităţilor de tratare (acestea se vor dezvolta pe măsura creşterii
cantităţii colectate).
Deşeuri de ambalaje
Nu se va realiza
Responsabilitatea gestionării acestei a categorii revine în mare parte producătorilor (care au şi responsabilitatea atingerii ţintelor), UAT având responsabilităţi doar în ceea ce priveşte colectarea
separată a deşeurilor reciclabile
DEEE
Nu se va realiza
Responsabilitatea gestionării acestei a categorii revine în mare parte producătorilor (care au şi responsabilitatea atingerii ţintelor), UAT având responsabilităţi doar în ceea ce priveşte colectarea, alături
de producători
Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Se va realiza
UAT este responsabil cu gestionarea doar a acelor DCD generate de persoanele fizice, gestionarea DCD produse de operatorii economici fiind exclusiv în responsabilitatea acestora. Însă, conform PNGD, una dintre principalele probleme întâmpinate la nivel naţional este insuficienţa capacităţilor de tratare şi a depozitelor pentru deşeuri inerte, problemă care ar putea fi rezolvată în cadrul procesului de
planificare la nivel de judeţ.
Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Se va realiza
Este necesară realizarea de proiecţii în cazul în care se analizează tratarea acestor nămoluri împreună
cu biodeşeurile municipale.
Proiecţia (socio-economică şi pentru generarea deşeurilor) se va realiza pentru perioada „x+1” – 2040. De exemplu, pentru PJGD/PMGD elaborate pe parcursul anului 2019, proiecţia se ca realiza pentru perioada 2018 –2040.
5.1 Proiecţia socio-economică
5.1.1 Proiecţia populaţiei
Proiecţia populaţiei la nivel de judeţ/municipiul Bucureşti se va realiza separat pentru mediul urban şi mediul rural, pe scenariul mediu.
Date cu privire la evoluţia populaţiei la nivel de judeţ/municipiul Bucureşti pentru cele 3 scenarii se pot prelua din publicaţia statistică, elaborată de INS în 2017, ”Proiectarea populaţiei României, în profil teritorial, la orizontul anului 2060”, care se regăseşte la adresa http://www.insse.ro/cms/ro/tags/proiectarea-populatiei-romaniei-profil-teritorial-la-orizontul- anului-2060.
5.1.2 Proiecţia indicatori socio-economici
Se va realiza proiecţia pentru indicatori economici prezentaţi în tabelul de mai jos, la nivel regional şi judeţean/municipiul Bucureşti.
Tabel 5-2: Indicatori socio-economici pentru care se va realiza proiecţia
Indicator socio-economic
Unitatea de măsură
Rata inflaţiei la lei
%
Cursul mediu de schimb lei/euro
Lei/euro
PIB (preţuri curente)
Mld lei
Creşterea reală PIB
%
PIB/capita
Euro/pers
Rata şomajului
%
Câştigul salarial mediu net lunar
Lei/salariat
Creşterea câştigului salarial mediu net
%
Pentru perioada 2018 - 2022 se recomandă utilizarea datelor comunicate de Comisia Naţională de Prognoză în publicaţia Prognoza pe termen mediu 2018-2022 - varianta intermediară de vară 20188.
Pentru evitarea unei supraaprecieri, începând cu anul 2023, se recomandă ca valorile indicatorilor economici să fie limitate la cele estimate pentru anul 2022.
5.1.3 Proiecţie venituri populaţie
Pentru realizarea proiecţiei veniturilor populaţiei se vor utiliza următoarele etape:
8 http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2018_2022_varianta_intermediara_de_vara_2018.pdf
o proiecţia venitului brut pe gospodărie şi pe persoană: separat pentru mediul urban şi rural pentru familia medie;
o proiecţia veniturilor reale disponibile (nete) ale populaţiei pentru familia medie.
Pentru proiecţia venitului mediu brut pe gospodărie şi pe persoană, se vor utiliza următoarele ipoteze:
o la nivel regional, proiecţia veniturilor medii la nivel de gospodărie şi pe persoană constă în ajustarea valorilor înregistrate în anul de referinţă (anul 2017) cu valorile indicelui Creşterea reală PIB, estimate pentru perioada 2018-2040. Valorile de referinţă pentru venitul mediu brut pe gospodărie şi pe persoană se regăsesc în publicaţia statistică Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei în anul 20179;
o la nivel judeţean, proiecţia veniturilor medii brute la nivel de gospodărie şi pe persoană constă în ajustarea veniturilor brute proiectate la nivel de regiune cu un factor de corecţie judeţean, calculat ca raport dintre nivelul regional şi cel judeţean al creşterii salariului net;
o raportul între cheltuielile medii pe o gospodărie din mediul rural şi din cel urban se va menţine constant la nivelul anului 2017, de 1 : 1,2;
Pentru proiecţia veniturilor reale disponibile (nete) ale populaţiei pentru familia medie, se menţine constantă proporţia venitului mediu disponibil (net) în totalul veniturilor medii brute ale populaţiei înregistrate la nivelul anului 2017, de 77,90%.
5.2 Proiecţia privind generarea deşeurilor municipale
5.2.1 Metodologia utilizată
Pentru primul an de proiecţie, în funcţie de concluziile analizei datelor colectate privind gestionarea deşeurilor, cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel de judeţului/municipiului Bucureşti pot fi cele rezultate din analiza datelor sau estimate, pe baza analizei datelor. Necesitatea realizării unei estimări apare atunci când, din analiza realizată la prezentarea situaţiei actuale rezultă că datele colectate au un coeficient de încredere redus.
Ipotezele în baza cărora se va realiza această estimare (dacă este necesar) sunt următoarele:
o Indicii de generare deşeuri menajere – se vor utiliza indicii estimaţi la analiza situaţiei actuale; în cazul în care aceştia au valori mai reduse comparativ cu indicatorii medii din PNGD, se vor utiliza indicii de generare din PNGD;
o Gradul de deservire a populaţiei cu serviciul de salubrizare – se vor utiliza valorile identificate la analiza situaţiei actuale;
o Deşeurile similare – se vor calcula ca pondere din deşeurile menajere iar ponderea utilizată este cea identificată la analiza situaţiei actuale; în cazul în care nu s-a putut identifica o valoare sau valoarea identificată prezintă un grad de încredere redus se va utiliza media la nivel naţional din PNGD (deşeurile similare reprezintă 25% raportat la deşeurile menajere);
o Deşeurile din grădini şi parcuri, deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale – se vor utiliza cantităţile identificate a fi generate la analiza situaţiei actuale.
9 http://www.insse.ro/cms/ro/tags/coordonate-ale-nivelului-de-trai-romania-veniturile-si-consumul-populatie
Pentru proiecţia cantităţii de deşeuri municipale generate în perioada 2016-2025 sunt utilizate următoarele ipoteze, prevăzute în PNGD:
o Indicii de generare a deşeurilor menajere atât în mediul urban, cât şi în mediul rural:
- în primii doi ani de prognoză: rămân la valorile din primul an de prognoză;
- începând cu anul 3 de prognoză înregistrează o scădere (tabelul de mai jos); această scădere este estimată pe baza implementării măsurilor de prevenire a generării deşeurilor (ex. creşterea gradului de compostare individuală a biodeşeurilor în mediul rural, aplicarea de măsuri de prevenire a risipei de alimente, eficientizarea instrumentului economic referitor la ecotaxa pentru pungile de plastic şi implementarea instrumentului economic plăteşte pentru cât arunci);
- începând cu anul 2026 şi până la sfârşitul perioadei de planificare (2040), indicii rămân constanţi.
o În ceea ce priveşte gradul de conectare a populaţiei la serviciul de salubrizare, se asumă că acesta a fost în anul 2016 95% în mediul urban şi 85% în mediul rural, iar în anul 2017 100% în mediul urban şi 95% în mediul rural. Începând anul 2018 întreaga populaţie a ţării va fi deservită cu serviciu de salubrizare. Evoluţia gradului de conectare a populaţiei la serviciu de salubrizare este legată de implementarea proiectelor SMID care asigură colectarea separată a întregii cantităţi de deşeuri generată;
o Deşeurile similare reprezintă ponderea calculată din deşeurile menajere pentru întreaga perioada de planificare;
o Deşeurile din parcuri şi grădini, deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale rămân constante, la valoarea estimată pentru anul primul an de prognoză pentru întreaga perioadă de planificare.
Tabel 5-3: Evoluţia indicilor de generare a deşeurilor menajere în perioada de planificare
Mediu de
rezidenţă
Indice de generare (kg/locuitor x zi)
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
Urban
0,66
0,65
0,65
0,64
0,64
0,63
0,62
0,61
0,60
Rural
0,31
0,30
0,30
0,29
0,29
0,28
0,28
0,28
0,27
Sursa: PNGD
În perioada 2026 – 2040 indicii de generare rămân constanţi, având aceeaşi valoare cu indicii aferenţi anului 2025.
5.2.2 Proiecţia deşeurilor municipale
Proiecţia privind generarea deşeurilor municipale (deşeuri menajere şi similare din comerţ, industrie şi instituţii) se va realiza defalcat pe tipuri de deşeuri, în funcţie de provenienţă, şi anume:
o deşeuri menajere – mediul urban şi mediul rural;
o deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii;
o deşeuri din grădini şi parcuri;
o deşeuri din pieţe;
o deşeuri rezultate de la măturatul stradal;
o deşeuri menajere generate şi necolectate.
Proiecţia privind generarea deşeurilor menajere
Atât proiecţia de generare a deşeurilor menajere colectate, cât şi a celor generate şi necolectate se realizează pe medii (urban şi rural) şi pe baza următorilor indicatori:
o evoluţia populaţiei la nivelul judeţului pe medii de rezidenţă;
o evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
o evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere;
o în măsura în care se consideră necesar, evoluţia indicatorului economic – PIB/capita (aplicat cu o pondere de 30%).
Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere poate fi diferită la nivel local comparativ cu evoluţia acestuia luată în considerare la elaborarea PJGD.
Proiecţia de generare a deşeurilor similare din comerţ, industrie, instituţii – se va calcula raportat la deşeurile menajere, ca pondere.
Proiecţia de generare a deşeurilor din grădini şi parcuri, din pieţe şi a deşeurilor stradale se calculează pornind de la cantitatea de deşeuri generată în anul de referinţă şi ţinând ipotezele stabilite.
Cantitatea totală de deşeuri municipale generate se calculează ca sumă a cantităţilor prognozate de deşeuri menajere colectate, deşeuri menajere generate şi necolectate, deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale.
Tabel 5-4: Proiecţia cantităţilor de deşeuri municipale la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti
Categorii de deşeuri
municipale
Cantitate (tone/an)
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
Deşeuri menajere în amestec şi
separat
Deşeuri similare
colectate în amestec şi separat
Deşeuri din grădini şi parcuri
Deşeuri din pieţe
Deşeuri stradale
Total deşeuri municipale
generate
Sursă: estimare realizată la elaborarea PJGD/PMGD
În perioada 2026 – 2040 cantitatea de deşeuri municipale rămâne constantă, fiind egală cu cantitatea estimat a fi generată în anul 2025.
5.2.3 Proiecţia compoziţiei deşeurilor municipale
La realizarea proiecţiei privind compoziţia deşeurilor menajere şi similare pentru perioada 2018 - 2025 sunt luate în considerare ipotezele din PNGD). Se asumă că în perioada 2026 – 2040 compoziţia deşeurilor va rămâne constantă.
În ceea ce priveşte celelalte categorii de deşeuri (parcuri şi grădini, pieţe şi stradale), în perioada de planificare compoziţia rămâne constantă la valorile identificate în etapa de analiză a situaţiei actuale. Pornind de la ipotezele prezentate anterior, în tabelul de mai jos vor fi prezentate rezultatele proiecţiilor privind compoziţia pentru deşeurile menajere şi similare.
Tabel 5-5: Proiecţia privind compoziţia deşeurilor menajere şi similare, 2018 - 2025
Tip deşeu
Ponderea (%)
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
Hârtie şi carton
Metale
Plastic