METODOLOGIE din 14 februarie 2019pentru elaborarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea planurilor județene de gestionare a deșeurilor și a planului de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București
EMITENT
  • MINISTERUL MEDIULUI
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 295 bis din 17 aprilie 2019



    Notă
    Aprobată prin ORDINUL nr. 140 din 14 februarie 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019
     +  LISTĂ ABREVIERI ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului APM Agenția pentru Protecția Mediului APL Autoritate a Administrației Publice Locale CE Comisia Europeană CJ Consiliul Județean DCD Deșeuri din construcții și desființări DEEE Deșeuri de echipamente electrice și electronice HG Hotărâre de Guvern INSSE Institutul Național de Statistică OUG Ordonanța de Urgență a Guvernului GNM Garda Națională de Mediu MM Ministerul Mediului MP Master Plan PJGD Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor PJPGD Programul Județean de Prevenire a Generării Deșeurilor PNPGD Programul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor PMGD Planul de Gestionare a Deșeurilor pentru Municipiul București PMPGD Programul de Prevenire a Generării Deșeurilor pentru Municipiul București PNGD Planul Național de Gestionare a Deșeurilor SF Studiu de Fezabilitate SMID Sistem de Management Integrat al Deșeurilor SNGD Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor UAT Unitatea Administrativ Teritorială UE Uniunea Europeană  +  METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI A PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI LISTĂ ABREVIERI METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI LISTĂ TABELE  +  SECȚIUNEA A METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI CUVÂNT ÎNAINTE CUPRINS LISTĂ ABREVIERI LISTĂ TABELE LISTĂ FIGURI1. INTRODUCERE1.1. Baza legală a elaborării PJGD/PMGD1.2. Scopul și obiectivele PJGD/PMGD1.3. Orizontul de timp al PJGD/PMGD1.4. Structura PJGD1.5. Acoperire geografică1.6. Categorii de deșeuri care fac obiectul PJGD/PMGD1.7. Metodologia de elaborare a PJGD1.8. Evaluarea strategică de mediu2. PROBLEMATICA GESTIONĂRII DEȘEURILOR2.1. Informații generale privind planificarea2.2. Legislația privind gestionarea deșeurilor2.3. Politica locală privind deșeurile2.4. Autorități competente la nivel local3. DESCRIEREA JUDEȚULUI/MUNICIPIULUI BUCUREȘTI3.1. Așezări umane și date demografice3.1.1. Așezări umane3.1.2. Date demografice3.2. Condiții de mediu și resurse3.2.1. Clima3.2.2. Relief3.2.3. Geologie și hidrogeologie3.2.4. Ecologie și arii protejate3.2.5. Riscuri naturale3.2.6. Utilizarea terenurilor3.2.7. Resurse3.3. Infrastructura3.3.1. Transportul3.3.2. Telecomunicațiile3.3.3. Energia3.3.4. Alimentarea cu apă și canalizarea, colectarea și tratarea apei uzate3.4. Situația socio-economică4. SITUAȚIA ACTUALĂ PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR4.1. Surse de date utilizate și metodologia de analiză4.2. Deșeuri municipale4.2.1. Generarea deșeurilor municipale4.2.2. Structura deșeurilor municipale4.2.3. Compoziția deșeurilor municipale4.2.4. Colectarea și transportul deșeurilor municipale4.2.5. Tratarea deșeurilor municipale4.2.6. Tarifele pentru gestionarea deșeurilor municipale4.2.7. Conformitatea sistemului existent cu legislația în vigoare4.2.8. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind deșeurile municipale din PJGD/PMGD anterior4.2.9. Proiecte existente privind gestionarea deșeurilor4.3. Deșeuri periculoase municipale4.4. Ulei uzat alimentar4.5. Deșeuri de ambalaje4.6. Deșeuri de echipamente electrice și electronice4.7. Deșeuri din construcții și desființări4.8. Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești5. PROIECȚII5.1. Proiecția socio-economică5.1.1. Proiecția populației5.1.2. Proiecția indicatori socio-economici5.1.3. Proiecție venituri populație5.2. Proiecția privind generarea deșeurilor municipale5.2.1. Metodologia utilizată5.2.2. Proiecția deșeurilor municipale5.2.3. Proiecția compoziției deșeurilor municipale5.3. Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale5.3.1. Metodologia utilizată5.3.2. Proiecție deșeuri biodegradabile5.4. Proiecția privind generarea deșeurilor din construcții și desființări5.4.1. Metodologia utilizată5.4.2. Proiecție deșeuri din construcții și desființări5.5. Proiecția privind generarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești5.5.1. Metodologia utilizată5.5.2. Proiecție nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești6. OBIECTIVE ȘI ȚINTE PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR6.1. Stabilirea obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor6.2. Cuantificarea obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor6.3. Stabilirea unor rate minime de capturare în vederea colectării separate a cantităților de deșeuri necesare atingerii țintelor7. ANALIZA ALTERNATIVELOR DE GESTIONARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE7.1 Analiza de opțiuni tehnice pentru fiecare activitate de gestionare a deșeurilor municipale7.1.1. Colectarea separată a deșeurilor municipale7.1.2. Transportul deșeurilor municipale colectate separat7.1.3. Sortarea deșeurilor municipale colectate separat7.1.4. Tratarea biodeșeurilor municipale colectate separat7.1.5. Tratarea deșeurilor municipale reziduale7.1.6. Depozitarea7.1.7. Colectarea separată a deșeurilor voluminoase7.1.8. Colectarea separată a deșeurilor periculoase municipale7.1.9. Colectarea separată a deșeurilor uleiului uzat alimentar7.1.10. Colectarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice7.1.11. Colectarea separată și tratarea deșeurilor din construcții și desființări7.2. Metodologie pentru stabilirea alternativelor7.3. Metodologie pentru analiza alternativelor7.3.1. Evaluarea financiară a alternativelor7.3.2. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al cuantificării impactului asupra mediului7.3.3. Gradul de valorificare energetică a deșeurilor7.3.4. Riscul de piață7.3.5. Conformitatea cu principiile economiei circulare7.3.6. Alte criterii relevante la nivel județean/municipiului București8. PREZENTAREA ALTERNATIVEI SELECTATĂ8.1. Alternativa selectată8.2. Amplasamente necesare pentru noile instalații9. VERIFICAREA SUSTENABILITĂȚII9.1. Estimarea capacității de plată a populației9.2. Compararea costului mediu unitar pe județ cu taxa/tariful maxim suportabil plătit de către utilizatorii sistemului10. ANALIZA SENSITIVITĂȚII ȘI A RISCURILOR10.1. Analiza de sensitivitate10.2. Analiza de risc11. PLANUL DE ACȚIUNE12. PROGRAM DE PREVENIRE A GENERĂRII DEȘEURILOR12.1. Scopul programului de prevenire a generării deșeurilor12.2. Domeniul de acțiune12.3. Categoriile de deșeuri care fac obiectul PJPGD/PMPGD12.4. Situația actuală privind prevenirea generării deșeurilor la nivel local12.5. Obiective strategice12.6. Măsuri de prevenire13. INDICATORI DE MONITORIZARE14. ANEXE:  +  SECȚIUNEA B METODOLOGIE PENTRU MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR și a planului de gestionare a deșeurilor pentru municipiul bucurești1. PREVEDERILE LEGISLATIVE PRIVIND MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PJGD/PMGD2. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PJGD/PMGD2.1. Constituirea grupului de monitorizare2.2. Colectarea datelor necesare și realizarea monitorizării2.3 Elaborarea raportului de monitorizare3. EVALUAREA și REVIZUIREA PJGD/PMGD  +  LISTĂ TABELE Tabel 1-1: Tipuri de deșeuri care fac obiectul planificării Tabel 3-1: Indicatori economici de analizat la nivel regional și județean Tabel 3-2: Venit populație Tabel 4-1: Cantități de deșeuri municipale generate în perioada de analiză Tabel 4-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în județ/municipiul București Tabel 4-3: Cantități de deșeuri menajere generate în perioada de analiză pe medii de rezidență Tabel 4-4: Indici de generare a deșeurilor municipale și menajere Tabel 4-5: Estimare cantități deșeuri pe categorii, anul "x" Tabel 4-6: Date privind compoziția deșeurilor menajere și similare, anul "n" Tabel 4-7: Date privind compoziția deșeurilor din piețe, anul "n" Tabel 4-8: Date privind compoziția deșeurilor verzi din parcuri și grădini, anul "n" Tabel 4-9: Operatori de salubrizare care își desfășoară activitatea pe teritoriul județului/municipiului București, anul "n" Tabel 4-10: Infrastructură colectare deșeuri menajere în amestec, anul "n" Tabel 4-11: Infrastructură colectarea separare a deșeurilor, anul "n" Tabel 4-12: Cantități de deșeuri colectate separat de operatorii de salubrizare Tabel 4-13: Date referitoare la stațiile de transfer, anul "n" Tabel 4-14: Evoluția cantităților de deșeuri transferate Tabel 4-15: Date generale privind instalațiile de sortare, anul "n" Tabel 4-16: Evoluția cantităților de deșeuri colectate în amestec sortate Tabel 4-17: Evoluția cantităților de deșeuri colectate separat sortate Tabel 4-18: Evoluția cantităților de deșeuri rezultate de la stațiile de sortare și reciclate Tabel 4-19: Evoluția cantităților de deșeuri rezultate de la stațiile de sortare și valorificate energetic Tabel 4-20: Evoluția cantităților de deșeuri rezultate de la stațiile de sortare și eliminate Tabel 4-21: Date generale privind instalațiile de tratare biologică, anul "n" Tabel 4-22: Evoluția cantităților de deșeuri primite în instalațiile de compostare Tabel 4-23: Evoluția cantităților de compost/digestat rezultate Tabel 4-25: Evoluția cantităților de compost/digestat valorificate Tabel 4-25: Evoluția cantităților de reziduuri depozitate Tabel 4-26: Date generale privind instalațiile TMB, anul "n" Tabel 4-27: Evoluția cantităților de deșeuri primite în instalațiile TMB Tabel 4-28: Evoluția cantităților de deșeuri reciclabile rezultate Tabel 4-29: Evoluția cantităților de deșeuri valorificabile energetic rezultate Tabel 4-30: Evoluția cantităților de reziduuri depozitate Tabel 4-31: Date generale privind instalațiile de tratate termică, anul "n" Tabel 4-32: Evoluția cantităților de deșeuri tratate termic Tabel 4-33: Evoluția cantităților de cenușă depozitate Tabel 4-34: Depozite conforme, anul "n-1" Tabel 4-35: Depozite neconforme, anul "n" Tabel 4-36: Evoluția cantităților de deșeuri depozitate pe depozite conforme Tabel 4-37: Modul de îndeplinire a principalelor obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale Tabel 4-38: Tipurile de deșeuri periculoase din deșeuri municipale care fac obiectul PJGD sunt următoarele Tabel 4-39: Evoluția cantităților de deșeuri periculoase din deșeurile municipale colectate Tabel 4-40: Evoluția cantităților de deșeuri periculoase din deșeurile municipale valorificate, eliminate Tabel 4-41: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor periculoase municipale Tabel 4-42: Evoluția cantităților de uleiuri uzate alimentare colectate Tabel 4-43: Evoluția cantităților de uleiuri uzate alimentare valorificate Tabel 4-44: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare Tabel 4-45: Cantități de deșeuri de ambalaje colectate de către alți colectori autorizați Tabel 4-46: Date privind instalații de reciclare a deșeurilor, anul "n" Tabel 4-47: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor de ambalaje Tabel 4-48: Tipurile de deșeuri de echipamente electrice și electronice care fac obiectul PJGD/PMGD Tabel 4-49: Cantitatea de DEEE colectată pe județ/municipiul București Tabel 4-50: Puncte de colectare DEEE Tabel 4-51: Instalații de tratare DEEE Tabel 4-52: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea DEEE Tabel 4-53: Tipurile de deșeuri din construcții și desființări care fac obiectul PJGD/PMGD Tabel 4-54: Cantități de DCD colectate Tabel 4-55: Descrierea instalațiilor de gestionare a DCD, anul "n" Tabel 4-56: Cantitatea de DCD tratată Tabel 4-57: Cantitatea valorificată, respectiv eliminată de DCD Tabel 4-58: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea DCD Tabel 4-59: Stații de epurare orășenești - situația existentă, anul "n" Tabel 4-60: Stații de epurare orășenești - planificare Tabel 4-61: Descrierea instalațiilor de tratare/valorificare/eliminare a nămolului de la stațiile de epurare orășenești, anul "n" Tabel 4-62: Cantități de nămol de la stațiile de epurare orășenești gestionate Tabel 4-63: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești Tabel 5-1: Realizarea proiecției de generare pentru categoriile de deșeuri care fac obiectul planificării Tabel 5-2: Indicatori socio-economici pentru care se va realiza proiecția Tabel 5-3: Evoluția indicilor de generare a deșeurilor menajere în perioada de planificare Tabel 5-4: Proiecția cantităților de deșeuri municipale la nivelul județului/municipiului București Tabel 5-5: Proiecția privind compoziția deșeurilor menajere și similare, 2018 - 2025 Tabel 5-6: Prognoza de generare a deșeurilor biodegradabile municipale Tabel 5-7: Prognoza de generare a deșeurilor din construcții și desființări Tabel 5-8: Prognoza de generare a nămolurilor de la stațiile de epurare orășenești Tabel 6-1: Obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor Tabel 6-2: Exemplu de obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale Tabel 6-3: Cuantificarea țintelor privind gestionarea deșeurilor Tabel 7-1: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reziduale în mediul urban Tabel 7-2: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reziduale în mediul rural Tabel 7-3: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de hârtie/carton în mediul urban Tabel 7-4: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de hârtie/carton în mediul rural Tabel 7-5: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de plastic/metal în mediul urban Tabel 7-6: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de plastic/metal în mediul rural Tabel 7-7: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de sticlă în mediul urban Tabel 7-8: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de sticlă în mediul rural Tabel 7-9: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a biodeșeurilor în mediul urban Tabel 7-12: Evaluarea tehnicilor tratare a biodeșeurilor colectate separat Tabel 7-15: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor voluminoase Tabel 7-16: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor periculoase municipale Tabel 7-17: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor voluminoase Tabel 7-18: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a DEEE Tabel 7-19: Analiza opțiunilor tehnice de colectare și tratare a DCD Tabel 7-16: Rezultatul analizei alternativelor Tabel 7-17: Determinare costuri de operare Tabel 7-18: Emisii specifice de C02 (kg C02 echivalent/tona de deșeu) Tabel 7-19: Output-uri ale instalațiilor de tratare a deșeurilor Tabel 10-1: Listă orientativă a riscurilor sectoriale Tabel 11-1: Plan de acțiune propus Tabel 12-1: Măsuri și acțiuni pentru prevenirea generării deșeurilor la nivel local Tabel 13-1: Indicatori de monitorizare ai implementării PJGD/PMGD Tabel 13-2: Exemplu de completare tabel indicatori de monitorizare ai PJGD/PMGD  +  Secţiunea A METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI  +  CUVÂNT ÎNAINTESecțiunea are drept scop:o prezentarea pe scurt a necesității și utilității unui PJGD/PMGD o prezentarea bazei legale a elaborării PJGD/PMGD o adresarea de mulțumiri colaboratorilor o solicitarea implicare din partea tuturor pentru reușita implementării. "Cuvântul înainte" este o parte importantă a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor. "Cuvântul înainte" indică, folosind o terminologie simplă, pe înțelesul publicului, modul și motivele elaborării PJGD/PMGD. La final, "Cuvântul înainte" solicită cetățenilor, operatorilor economici și celorlalți factori implicați să sprijine pe deplin și să participe la implementarea planului.  +  CUPRINS LISTĂ ABREVIERI LISTĂ TABELE LISTĂ FIGURI1. INTRODUCERE1.1. Baza legală a elaborării PJGD/PMGD Se vor prezenta prevederile legislative în baza cărora se elaborează planurile județene de gestionare a deșeurilor, respectiv planul de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București (PJGD/PMGD). De asemenea, se vor prezenta obligațiile instituțiilor implicate în elaborare. În această secțiune trebuie precizat că PJGD/PMGD este în deplină conformitate cu principiile și obiectivele Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, precum și cu legislația română și europeană.1.2. Scopul și obiectivele PJGD/PMGD Scopul PJGD/PMGD este de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor și țintelor. PJGD, PMGD are ca scop: o definirea obiectivelor și țintelor județene/municipiul București în conformitate cu obiectivele și țintele Planului Național de Gestionare a Deșeurilor precum și obiectivelor și țintelor existente la nivel european; o abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deșeurilor care fac obiectul planificării la nivel județean/al municipiului București; o bază pentru stabilirea necesarului de investiții și a politicii în domeniul gestionării deșeurilor care fac obiectul planificării; o bază pentru realizarea și dezvoltarea cisternelor de management integrat al deșeurilor la nivel județean/al municipiului București; o bază pentru elaborarea proiectelor pentru obținerea finanțării.1.3. Orizontul de timp al PJGD/PMGD În Introducere trebuie să fie precizat orizontul de timp al planului. De asemenea, se prezintă anul de referință pentru calculul prognozei. Anul de referință apare notat cu "x" în prezenta metodologie. Anul de referință se stabilește împreună cu APM, în funcție de disponibilitatea datelor necesare pentru descrierea situației actuale. Informațiile referitoare la cantitățile de deșeuri colectate și tratate și la gradul de acoperire cu servicii de salubrizare vor fi prezentate pentru perioada de analiză (notată "x-4" - "x"). Informațiile referitoare la operatorii de salubrizare și la instalațiile de gestionare a deșeurilor vor fi prezentate pentru anul elaborării PJGD/PMGD (notat "n"). Perioada pentru care se realizează proiecția generării deșeurilor este perioada "x+1" - 2040 iar perioada de planificare (perioadă pentru care să propun măsuri de implementare a PJGD/PMGD) este "n + 1" - 2025. La stabilirea măsurilor și la estimarea noilor capacități de investiții se va ține seama de toate obiectivele și țintele naționale și europene până în anul 2040. În conformitate cu cerințele pachetului economiei circulare aprobat în iunie 2018, țintele de pregătire pentru reutilizare și reciclare cresc până în anul 2035, iar în anul 2040 România trebuie să îndeplinească ținta de reducere a deșeurilor municipale depozitate la 10% din cantitatea generată. Astfel devine evident faptul că, pentru a evita supra capacitarea instalațiilor noi, trebuie să țină seama de toate aceste obiective și ținte. De exemplu, pentru PJGD/PMGD elaborate pe parcursul anului 2019 coordonatele sunt următoarele: o anul elaborării ("n"): 2019; o anul de referință ("x"): 2017 (de verificat cu APM dacă există date disponibile); o datele utilizate pentru descrierea situației actuale:– date privind cantitățile de deșeuri pentru perioada de analiză (notată "x-4" - "x"): 2013 - 2017– date privind instalațiile de tratare a deșeurilor ("n"): 2019 o perioada pentru proiecțiile de generare (notată cu "x+1" - 2040): 2018 - 2040; o perioada de planificare (notată "n+1" - 2025): 2020 - 2025.1.4. Structura PJGD PJGD/PMGD trebuie structurat în conformitate cu un flux clar și logic al informațiilor pornind de la situația existentă în județ/municipiul București, relevantă din punct de vedere geografic și ajungând la măsurile de implementare și monitorizare. Se prezintă cuprinsul documentului (inclusiv anexe).1.5. Acoperire geografică Se menționează aria geografică pentru care este elaborat planul.1.6. Categorii de deșeuri care fac obiectul PJGD/PMGD Categoriile de deșeuri care au făcut obiectul planificării PNGD 2018 - 2025 sunt următoarele: o Deșeuri municipale; o Fluxuri speciale de deșeuri: deșeuri de ambalaje, deșeuri alimentare, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, vehicule scoase din uz, uleiuri uzate, deșeuri din construcții și desființări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești, deșeuri cu conținut de PBC, deșeuri de azbest; o Deșeuri rezultate din activitățile unităților sanitare și din activități veterinare; o Deșeuri industriale; o Deșeuri din agricultură, silvicultură și pescuit. Documentul de planificare la nivel național cuprinde prezentarea situației actuale pentru toate categoriile de deșeuri menționate, pentru fiecare în parte fiind identificate obiective și ținte de gestionare. În continuare, proiecția generării a fost realizată numai pentru deșeurile municipale, biodeșeuri și pentru deșeurile de ambalaje. Ulterior, au fost stabilite și analizate alternative numai pentru gestionarea deșeurilor municipale, categorie pentru care a fost identificat necesarul de instalații. Pentru celelalte categorii de deșeuri au fost stabilite măsuri necesar a fi implementate, fără a fi stabilit necesarul de instalații. PJGD/PMGD sunt elaborate de către autoritățile publice (în colaborare cu APM) pentru gestionarea categoriilor de deșeuri care sunt în responsabilitatea completă sau parțială a acestora, sau în gestionarea cărora autoritatea publică poate fi implicată alături de entitățile responsabile. Astfel, deșeurile care trebuie să facă în mod obligatoriu obiectul PJGD/PMGD sunt deșeurile municipale nepericuloase și periculoase (deșeurile menajere și similare din comerț, industrie și instituții) inclusiv uleiuri alimentare uzate și fluxurile speciale parte a deșeurilor municipale (deșeurile de ambalaje, deșeurile de echipamente electrice și electronice), precum și deșeurile din construcții și desființări și nămolurile de la epurarea apelor uzate. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deșeuri împreună cu codurile conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia nr. 2000/532/CE cu modificările ulterioare.  +  Tabel 1-1: Tipuri de deșeuri care fac obiectul planificării
    Tip de deșeuCod deșeu
    Deșeuri municipale (deșeuri menajere și deșeuri asimilabile provenite din comerț, industrie și instituții), inclusiv fracțiuni colectate separat:o fracții colectate separat (cu excepția 15 01) o deșeuri din grădini și parcuri (inclusiv deșeuri din cimitire) o alte deșeuri municipale (deșeuri municipale amestecate, deșeuri din piețe, deșeuri stradale, deșeuri voluminoase etc.)2020 01 20 02 20 03
    Ambalaje și deșeuri de ambalaje (inclusiv deșeuri municipale de ambalaje colectate separat)15 01
    Deșeuri de echipamente electrice și electronice20 01 21* 20 01 23* 20 01 35* 20 01 36
    Deșeuri din construcții și desființări17 01; 17 02; 17 04
    Nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești19 08 05
    Deșeuri municipale (deșeuri menajere și deșeuri asimilabile provenite din comerț, industrie și instituții), inclusiv fracțiuni colectate separat În ceea ce privește nămolurile de la epurarea apelor uzate orășenești, se va analiza pentru fiecare județ/municipiul București dacă această categorie de deșeuri face obiectul PJGD/PMGD. Decizia va fi luată în funcție de existența/inexistența unei strategii de gestionare a nămolului la nivelul județului/municipiului București și ținând cont de situația aplicării măsurilor din respectiva strategie la momentul realizării PJGD/PMGD. Și în situația în care această categorie de deșeuri nu va face obiectul planificării, se va prezenta situația actuală a gestionării acestui flux de deșeuri, în principal pentru a justifica decizia neincluderii în procesul de planificare. În funcție de specificul fiecărui județ în parte și de problemele existente în gestionarea deșeurilor, mai pot fi adăugate, în mod justificat, și alte categorii de deșeuri. Pentru acestea se prezintă minim datele solicitate pentru categoriile de deșeuri care fac în mod obligatoriu obiectul PJGD/PMGD.
    1.7. Metodologia de elaborare a PJGD Dacă este cazul, se prezintă rapoartele elaborate în procesul de elaborare a PJGD/PMGD. De asemenea se prezintă informații despre Grupul de lucru constituit: data la care a fost constituit, instituții ai căror reprezentanți au făcut parte din grupul de lucru, modul în care acesta a fost implicat în toate etapele de elaborare a PJGD/PMGD.1.8. Evaluarea strategică de mediu Se vor prezenta detalii cu privire la etapele elaborării PJGD/PMGD și impactul derulării procedurii asupra planului. Trebuie subliniat că PJGD/PMGD a fost elaborat în conformitate cu legislația română privind evaluarea strategică de mediu. În acest sens se vor exemplifica următoarele: o S-au primit [un număr] de comentarii din partea publicului sau a altor organizații interesate. o S-au organizat [un număr] de dezbateri publice. o Au fost elaborate și transmise celor interesați [un număr] de răspunsuri. o Au fost introduse în Plan [un număr] de sugestii provenite din comentarii sau dezbaterile publice. De asemenea, se prezintă eventualele modificări care au apărut în procesul de planificare în urma realizării evaluării strategice de mediu.
    2. PROBLEMATICA GESTIONĂRII DEȘEURILOR2.1. Informații generale privind planificarea Scopul realizării PJGD/PMGD este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deșeurilor la nivel județean/municipiul București cu efecte negative minime asupra mediului. Politica județeană în domeniul gestionării deșeurilor trebuie să se subscrie politicii naționale în materie de prevenire a generării deșeurilor și să urmărească reducerea consumului de resurse și aplicarea practică a ierarhiei deșeurilor, care, la rândul ei, se subscrie politicii europene. Astfel, prevederile PJGD/PMGD trebuie să se subscrie prevederilor Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor precum și prevederilor Planului Național de Gestionare a Deșeurilor. Conform prevederilor legale în vigoare, implementarea PJGD/PMGD se monitorizează anual de către APM. Cel puțin o dată la 2 ani se evaluează necesitatea revizuirii PJGD/PMGD, în baza rapoartelor de monitorizare întocmit anual de APM.2.2. Legislația privind gestionarea deșeurilor Se prezintă un rezumat al prevederilor principalelor normative care reglementează fluxurile de deșeuri care fac obiectul PJGD/PMGD. La nivel național, principalele acte de reglementare în sectorul gestionării deșeurilor care fac obiectul PJGD/PMGD sunt următoarele: o Legislația cadru privind deșeurile:– Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată 2014, cu modificările și completările ulterioare;– HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României; o Legislația privind tratarea deșeurilor:– HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;– Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale; o Legislația privind serviciile de salubrizare:– Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;– Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare; o Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri:– Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare;– OUG nr. 5/02.04.2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice;– Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. Legislația națională transpune prevederile legislației comunitare în sectorul gestionării deșeurilor. Lista completă a legislației privind deșeurile care fac obiectul planificării, inclusiv legislația secundară, se va prezenta în anexă.2.3. Politica locală privind deșeurile Se prezintă prevederile actelor cu relevanță la nivel local (ex. hotărâri de consiliu), a strategiilor și regulamentelor de salubrizare.2.4. Autorități competente la nivel local Se prezintă autoritățile care au competențe în gestionarea deșeurilor care fac obiectul planificării și principalele competențe relevante ale acestora. Posibilele autorități locale sunt: Prefectura, Consiliul Județean (după caz Consiliul General al Municipiului București), consiliile locale (după caz consiliile locale ale primăriilor de sector), direcția locală de sănătate publică, agenția pentru protecția mediului, comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu etc.3. DESCRIEREA JUDEȚULUI/MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Descrierea generală a județului, respectiv a municipiului București trebuie să cuprindă următoarele: o Așezării umane și date demografice: evoluția populației în județ - pe medii (urban și rural); o Prezentarea județului: suprafață, relief, geologie, climă, vegetație, rețea hidrografică; o Arii naturale protejate: arii naturale protejate la nivel național și la nivel local, parcuri naționale, parcuri naturale; o Infrastructura: infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroporturi), alimentare cu apă și canalizare; o Dezvoltarea economică: activități economice, venitul lunar, șomajul, PIB, turism. Textul trebuie să fie concis și să cuprindă numai informații relevante pentru planificarea gestionării deșeurilor. Pentru realizarea acestei secțiuni vor fi utilizate datele cele mai recente disponibile la nivel local (ex. din alte documente de planificare, din Raportul privind starea mediului etc.). În cazul fiecărei subsecțiuni se va prezenta un rezumat al datelor disponibile.3.1. Așezări umane și date demografice3.1.1. Așezări umane Va fi prezentată structura administrativă a județului/municipiului București cu menționarea numărului de orașe și municipii, comune și sate, respectiv sectoare. Datele vor fi obținute din Anuarul Statistic al României sau din statisticile județene. În acest capitol vor fi prezentate și informații privind localitățile izolate definite conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor.3.1.2. Date demografice În planificarea și dimensionarea investițiilor în sisteme de management integrat al deșeurilor trebuie să se țină seama de: evoluția populației și factorii care o influențează (sporul natalității, sporul migrator etc.), densitatea populației, nivelul de urbanizare, precum și numărul mediu de persoane dintr-o gospodărie. Prin urmare, se recomandă prezentarea, calculul și interpretarea următorilor indicatori demografici cu impact asupra generării deșeurilor. Evoluția populației Se va analiza evoluția populației regiunii/județului, respectiv a municipiului București în perioada de analiză (ex. 2013-2017) la nivel urban și rural. O posibilă sursă de date: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3 lang = ro ind = POP105A În situația în care sunt identificate diferențe semnificative între datele existente la nivelul UAT/ADI și datele statistice (publicate de INSSE sau de direcțiile județene), se vor utiliza datele UAT/ADI. Densitatea populației Se va calcula densitatea populației la nivelul anului de referință (ex. 2017), exprimată ca raport între numărul de locuitori și suprafață, atât la nivel regional cât și la nivel de județ/municipiul București și se va analiza prin raportare la densitatea populației la nivel național (în cazul densității calculate la nivel regional) sau la densitatea populației la nivel regional (în cazul densității calculate la nivel de județ/municipiul București). Numărul mediu de persoane per gospodărie Se va analiza numărul mediu de persoane per gospodărie, la nivel de regiune/județ, conform informațiilor rezultate în urma Recensământului populației și locuințelor din anul 2011. O posibilă sursă de date: http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2015/05/vol4_t29.xls3.2. Condiții de mediu și resurse Se descrie poziția județului/municipiului București în cadrul regiunii, se prezintă coordonatele de amplasare (longitudine și latitudine). Se prezintă suprafața județului/municipiului București în comparație cu a regiunii (kmp și %).3.2.1. Clima Se prezintă tipul de climă în județ, prin intermediul anumitor indicatori caracteristici: temperatură, precipitații, vânt etc. Acestea pot avea relevanță la amplasarea instalațiilor de tratare/eliminare a deșeurilor.3.2.2. Relief Se prezintă principalele forme de relief și suprapunerea acestora peste județ/municipiul București. Datele au relevanță la amplasarea instalațiilor de tratare/eliminare a deșeurilor.3.2.3. Geologie și hidrogeologie Se prezintă distribuția tipurilor de soluri. Se prezintă cursurile de apă (râuri, lacuri etc.) și date despre apa subterană. Acestea pot avea relevanță la amplasarea instalațiilor de tratare/eliminare a deșeurilor.3.2.4. Ecologie și arii protejate Se prezintă ariile protejate existente la nivelul județului/municipiului București, atât cele care beneficiază de un statut legal de protecție la nivel național, cât și cele care beneficiază de un statut legal de protecție la nivel local, inclusiv ariile NATURA 2000. Pentru fiecare arie în parte se menționează elementul/elementele pentru care s-a instituit regimul de protecție. Datele au relevanță la amplasarea instalațiilor de tratare/eliminare a deșeurilor.3.2.5. Riscuri naturale Se prezintă zonele cu risc la inundații, la alunecări de teren, cu risc seismic. Datele au relevanță la amplasarea instalațiilor de tratare/eliminare a deșeurilor.3.2.6. Utilizarea terenurilor Se prezintă suprafața agricolă, arabilă, pășuni, fânețe, vii, livezi, păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, terenuri ocupate cu ape și bălți, terenuri ocupate cu construcții căi de comunicații și căi ferate, terenuri degradate și neproductive, alte suprafețe. Aceste date pot avea relevanță la amplasarea instalațiilor de tratare/eliminare a deșeurilor precum și la identificarea zonelor de generare a deșeurilor.3.2.7. Resurse Se prezintă resursele naturale, păduri, teren arabil, pășuni, resursele minerale, metale, sare, pietriș etc. Datele au relevanță la amplasarea instalațiilor de tratare/eliminare a eseurilor.3.3. Infrastructura3.3.1. Transportul Se prezintă date referitoare la lungimea drumurilor publice pe categorii, lungimea căilor ferate în exploatare, aeroporturi, transport public. Datele pot avea relevanță la identificarea rutelor de transport a deșeurilor.3.3.2. Telecomunicațiile Se prezintă date privind sistemele de telecomunicații existente pe teritoriul care face obiectul planificării (telefonie fixă, telefonie mobilă, cablu) și, dacă este cazul se prezintă zonele în care locuitorii nu beneficiază de aceste servicii. Acestea reprezintă date informative adiționale.3.3.3. Energia Se prezintă date referitoare la sistemele de încălzire - gospodării cu încălzire cu cărbuni, lemn, gaz etc. (nr.), lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor (km), date privind alimentarea cu energie electrică, tipurile de energie electrică produse și utilizate. Dacă există, se prezintă zonele în care locuitorii nu sunt conectați la sistemul de alimentare cu energie electrică. Acestea reprezintă date informative adiționale.3.3.4. Alimentarea cu apă și canalizarea, colectarea și tratarea apei uzate Se prezintă localitățile care sunt conectate la rețele de alimentare cu apă, la rețele de canalizare, respectiv la stații de epurare a apei uzate și numărul de locuitori conectați. De asemenea, se prezintă date referitoare la lungimea totală a rețelelor de alimentare, canalizare, stațiile de epurare, rate de conectare etc. Acestea reprezintă date informative adiționale.3.4. Situația socio-economică Se prezintă situație economică la nivelul regiunii din care face parte județul/municipiul București, respectiv la nivelul județului/municipiul București care face obiectul planificării. În vederea evidențierii situației economice a regiunii/județului, relevantă în fundamentarea investițiilor în sistemele de gestionare a deșeurilor, se recomandă analiza indicatorilor economici din tabelul de mai jos pentru perioada de analiză (ex. 2013-2017).  +  Tabel 3-1: Indicatori economici de analizat la nivel regional și județean
    Nr. crt.Indicatori economiciUM
    1Rata inflației la lei%
    2Cursul mediu de schimb lei/euroLei/euro
    3PIB (prețuri curente)Mld lei
    4Creșterea reală PIB%
    5PIB/capitaEuro/pers
    6Rata șomajului%
    7Câștigul salarial mediu net lunarLei/salariat
    8Creșterea câștigului salarial mediu net%
    Posibile surse de date: prognozele în profil teritorial, publicate anual de către Comisia Națională de Prognoză: http://www.cnp.ro/ro/prognoze În vederea identificării puterii de cumpărare a populației din regiunea/județul în care se va elabora PJGD/PMGD, se recomandă analiza venitului mediu pe gospodărie pe perioada de analiză (ex. 2013-2017).
     +  Tabel 3-2: Venit populație
    IndicatorieconomiciUMPosibilă sursă de date
    Venituri medii lunare (la nivel regional)Lei/gospodărieINS Tempohttp://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3 lang = ro ind = BUF104J http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3 lang = ro ind=BUF105J
    Lei/persoană
    Venituri medii lunare (la nivel de județ)Lei/gospodărieDirecția Județeană de Statistică
    Lei/persoană
    Notă: Veniturile prezentate în tabel sunt venituri totale brute.
    4. SITUAȚIA ACTUALĂ PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR Capitolul privind situația actuală este considerat ca punct de referință în procesul de planificare. În această etapă se caracterizează situația generării și gestionării fiecărei categorii de deșeuri în parte și se identifică principalii indicatori care vor fi utilizați ca bază de pornire la realizarea proiecției de deșeuri. Scopul descrierii situației actuale este de a identifica starea prezentă (tipuri și calități de deșeuri) și punctele slabe în cadrul organizării sistemului de gestionare a deșeurilor, astfel: o Generarea deșeurilor; o Colectarea și transportul deșeurilor; o Tratarea și valorificarea deșeurilor; o Eliminarea deșeurilor. Pentru fiecare categorie de dat prezentate se va menționa dacă acestea sunt estimate sau măsurate. Dacă datele disponibile sunt estimate, în mod obligatoriu, pentru comparație, se vor lua în considerare datele disponibile la nivel regional și național (din alte județe care prezintă aceeași structură și dezvoltare).4.1. Surse de date utilizate și metodologia de analiză Se vor prezenta sursele de date utilizate și modul în care au fost analizate pentru a identifica și descrie situația actuală în domeniul gestionării deșeurilor care fac obiectul planificării. De asemenea, se vor prezenta cei doi parametri principali care stau la baza realizării proiecției de generare a deșeurilor: indicele de generare și compoziția deșeurilor. Caracterizarea situației actuale se va realiza utilizând date privind cantitățile de deșeuri generate și gestionate pentru cel puțin 5 ani, perioada (x-4) - (x), unde "x" este anul de referință PJGD/PMGD. Informațiile privind instalațiile în operare prezentate sunt aferente anului "n", unde "n" este anul elaborării PJGD/PMGD.4.2. Deșeuri municipale4.2.1. Generarea deșeurilor municipale PJGD/PMGD trebuie să cuprindă următoarele informații referitoare la caracterizarea generării deșeurilor municipale din punct de vedere cantitativ și calitativ: o cantități de deșeuri municipale generate; o structura deșeurilor municipale; o compoziția deșeurilor municipale; o indicii de generare a deșeurilor municipale.  +  Cantități de deșeuri municipale generate Deșeurile municipale generate cuprind atât deșeurile generate și colectate (în amestec sau separat), cât și deșeurile generate și necolectate. Deșeurile generate și necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deșeurile menajere din zonele în care populația nu este conectată la serviciile de salubrizare. În vederea identificării cantităților de deșeuri generate pe teritoriul județului/municipiului București în perioada de analiză pot fi utilizate următoarele surse de date: o primăriile unităților administrativ teritoriale din județ, respectiv primăria municipiului București și primăriile de sector; o operatorii de salubrizare care se ocupă de colectarea deșeurilor municipale (chiar dacă au sau nu au contract cu primăriile); o operatorii instalațiilor de tratare a deșeurilor: stații de sortare, stații de compostare, instalație TMB, depozite conforme (chiar dacă au sau nu au cont act cu primăriile); o în județele în care sunt implementate proiecte SMID, asociațiile de dezvoltare intercomunitară; o alți operatori autorizați care colectează deșeuri reciclabile (în special deșeuri de ambalaje). Este posibil ca în procesul de colectare a datelor derulat pe parcursul elaborării PJGD/PMGD să se ajungă la concluzia că există cantități de deșeuri municipale colectate care nu sunt incluse în raportările operatorilor de colectare către primării și nici în raportările statistice. Este vorba în principal de deșeurile colectate de către agenții economici care desfășoară activitatea de colectare a deșeurilor municipale, deși nu au un contract de delegare a acestei activității cu primăriile. În această situație estimarea datelor privind cantitatea de deșeuri municipale generate și gestionate în perioada de analiză se face prin compararea datelor privind cantitățile de deșeuri colectate cu datele privind cantitățile de deșeuri tratate. Astfel se utilizează date referitoare la: o cantitățile de deșeuri colectate și trimise la instalațiile de tratare - date preluate din chestionarele statistice MUN puse la dispoziție de către APM; o cantitățile de deșeuri municipale valorificate material și energetic și eliminate, inclusiv pierderile de masă prin procesul de tratare biologică (pe baza datelor furnizate de către operatorii instalațiilor de sortare, compostare și TMB, respectiv pe baza datelor furnizate de operatorii depozitelor de deșeuri (date preluate din chestionarele statistice TRAT puse la dispoziție de către APM); o cantitățile de deșeuri colectate de către operatori și transmise direct la reciclatori - date preluate din chestionarele statistice MUN puse la dispoziție de către APM; o cantitățile de deșeuri reciclabile colectate de către operatorii de autorizați pentru colectarea deșeurilor reciclabile, inclusiv a deșeurilor de ambalaje municipale - date estimate pe baza informațiilor furnizate de către acești operatori. În vederea obținerii cantității totale de deșeuri municipale estimat a fi fost generată pe teritoriul județului/municipiului București în perioada de analiză, la cantitatea de deșeuri generată (estimată pe baza cantităților de deșeuri tratate, inclusiv depozitate) se adaugă cantitatea de deșeuri colectată de către operatorii de salubrizare și transportată direct la reciclare (estimată pe baza chestionarelor MUN), precum și cantitatea de deșeuri reciclabile colectate de alți operatori direct de la populație, care se presupune că este și transportată tot direct la reciclatori (datorită modului de colectare gradul de impurificare este extrem de redus). Pentru deșeurile din grădini și parcuri, deșeurile din piețe și deșeurile stradale se prezintă cantitățile raportate de primării/operatori pentru perioada de analiză. Datele rezultate sunt prezentate într-un tabel similar cu tabelul de mai jos.  +  Tabel 4-1: Cantități de deșeuri municipale generate în perioada de analiză
    Categorii de deșeuri municipaleCantitate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Deșeuri menajere și similare colectate în amestec, din care:
    Deșeuri menajere colectate în amestec
    Deșeuri similare colectate în amestec
    Deșeuri menajere și similare colectate separat
    Deșeuri menajere colectate separat
    Deșeuri similare colectate separat
    Deșeuri din grădini și parcuri
    Deșeuri din piețe
    Deșeuri stradale
    Deșeuri menajere generate și necolectate
    Total
    Sursa: date furnizate, estimări realizate Deșeurile menajere generate și necolectate se determină în baza indicilor de generare a deșeurilor menajere.
     +  Populația conectată la serviciile de salubrizare Datele privind gradul de acoperire cu servicii se vor prezenta pe o perioadă de 5 ani, la nivel de județ/municipiul București. Evoluția codului de acoperire se va prezenta și sub formă grafică.  +  Tabel 4-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în județ/municipiul București
    Județ/Municipiul BucureștiGrad de acoperire cu servicii de salubrizare(%)
    x-4x-3x-2x-1x
    total
    mediul urban
    mediul rural
    Sursa: date furnizate, estimări realizate
     +  Indici de generare a deșeurilor municipale Indicii de generare a deșeurilor generate, exprimați în kg/locuitor x an, reprezintă un parametru important atât de verificare a plauzabilității datelor, cât și pentru calculul prognozei de generare și se estimează în baza datelor de cantități și în baza datelor privind populația. În cazul în care există operatori de salubrizare care prestează servicii atât în mediul urban cât și în mediul rural, defalcarea cantităților de deșeuri menajere colectate se va realiza în baza datelor furnizate de aceștia.  +  Tabel 4-3: Cantități de deșeuri menajere generate în perioada de analiză pe medii de rezidență
    Categorii de deșeuri menajereCantitate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Deșeuri menajere colectate în amestec în mediul urban
    Deșeuri menajere colectate separat în mediul urban
    Deșeuri menajere colectate în amestec în mediul rural
    Deșeuri menajere colectate separat în mediul rural
    Total
    Sursa: date furnizate, estimări realizate Indicii de generare se calculează pentru deșeurile municipale, cât și pentru deșeurile menajere pe baza cantității generate și a populației și vor fi comparați cu indicii de generare obținuți la nivel național și prezentați în PNGD 2018 - 2025.
     +  Tabel 4-4: Indici de generare a deșeurilor municipale și menajere
    Indice generare deșeuriIndici de generare (kg/locuitor x an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Municipal
    Menajer urban
    Menajer rural
    Sursa: date furnizate, estimări realizate Evoluția indicilor de generare a deșeurilor municipale și menajere se va reprezenta grafic. În cazul în care indicii de generare pentru deșeurile menajere rezultați sunt mai mici decât cei din PNGD 2018 - 2025, la realizarea proiecției vor fi utilizați indicii din documentul de planificare național. În situația în care indicii rezultați sunt mai mari vor fi utilizați aceștia. Este de așteptat însă ca indicii de generare a deșeurilor municipale rezultați să nu depășească indicele mediu calculat la nivel european, ultima valoare disponibilă la data elaborării documentului de planificare. [La data elaborării prezentei metodologii, indicele mediu la nivelul anului 2016 este de 483 kg/locuitor/an*1)]. *1) http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do, accesat decembrie 2018
    4.2.2. Structura deșeurilor municipale În funcție de sursa de generare, deșeurile municipale sunt de mai multe categorii. Estimarea cantităților de deșeuri municipale pe categorii este necesară pentru stabilirea ipotezelor privind colectarea separată astfel încât să se asigure colectarea unei cantități minime de deșeuri necesară pentru atingerea țintelor privind gestionarea deșeurilor. Estimarea cantităților de deșeuri municipale pe categorii se realizează doar pentru anul "x", în baza datelor furnizate. Se prezintă structura și ipoteze luate în considerare la determinarea fiecărei categorii de deșeuri în parte, într-un tabel similar cu tabelul de mai jos.  +  Tabel 4-5: Estimare cantități deșeuri pe categorii, anul "x"
    Categorii de deșeuri municipaleCantitate(tone/an)Mod de estimare
    Deșeuri menajere% din menajere și similare
    Deșeuri similare% din menajere și similare
    Deșeuri similare din coșurile stradale, deșeuri abandonate% din cantitatea raportată de operatori ca fiind 20 03 03 (chestionare MUN)
    Deșeuri din grădini și parcuripe baza chestionarelor MUN
    Deșeuri din piețepe baza chestionarelor MUN
    Deșeuri de la măturatul stradal% din cantitatea raportată de operatori ca fiind 20 03 03 (chestionare MUN)
    Total deșeuri municipale
    Sursa: date furnizate, estimări realizate Procentul de deșeuri similare se stabilește ca o medie la nivelul județului/municipiului București, pe baza datelor furnizate de către primării și de către operatorii de salubrizare. Prin deșeuri similare se înțelege deșeuri generate de instituții și operatori economici care din punctul de vedere al naturii și al compoziției sunt comparabile deșeurilor menajere.
    În ceea ce privește deșeurile stradale, se verifică dacă în cantitatea de deșeuri stradale raportată de către operatorii de colectare și transport sunt incluse atât deșeurile de la măturatul și spălatul căilor publice, cât și deșeurile colectate în coșurile stradale și deșeurile menajere și similare abandonate. Această verificare se realizează din analiza datelor privind situația existentă și pe baza discuțiilor purtate cu operatorii de salubrizare care prestează servicii în județ/municipiul București. Pentru o încadrare corectă a cantităților de deșeuri pe categorii s-a asumat că % din cantitatea de deșeuri raportate ca deșeuri stradale sunt reprezentate de deșeurile din coșurile stradale, precum și de deșeurile abandonate, care sunt deșeuri municipale amestecate (cod 20 03 01). Astfel, numai % din cantitatea de deșeuri raportată de către operatorii de salubrizare ca fiind deșeuri stradale este considerată a fi deșeuri de această categorie, respectiv deșeuri rezultate de la măturatul și spălatul căilor publice (cod 20 03 03). PNGD 2018 - 2025 cuprinde o estimare a cantităților de deșeuri municipale generate în fiecare județ și în municipiul București. Se va realiza o comparație, pentru fiecare categorie de deșeuri municipale generată, între estimările realizate la elaborarea PJGD/PMGD și datele din PNGD.
    4.2.3. Compoziția deșeurilor municipale  +  Compoziția deșeurilor Datele privind compoziția deșeurilor municipale sunt furnizate de către operatorii de salubrizare, în baza determinărilor realizate. Acestea sunt preluate în documentele de planificare locale și utilizate la realizarea proiecțiilor și la stabilirea ipotezelor care stau la baza estimărilor utilizate în procesul de planificare. În cazul în care există date de compoziție recente (ex. proiectele SMID și nu numai în care operatorii serviciilor de colectare și transport al deșeurilor au obligația determinării compoziției), vor fi prezentate și utilizate. În situația în care nu există determinări de compoziție și în funcție de orizontul de timp în care este necesară elaborarea și aprobarea PJGD/PMGD, se vor utiliza date din măsurători special realizate pentru elaborarea PJGD/PMGD sau datele medii raportate de către operatori, urmând ca aceștia să realizeze determinarea compoziției, utilizând un standard în vigoare la nivel național și/sau european (ex. SR 13493 din noiembrie 2004 Metodologie de caracterizare a deșeurilor menajere ROMECOM). Compoziția se determină pentru minim următoarele categorii de deșeuri: deșeuri menajere și similare, deșeuri din piețe și deșeuri din parcuri și grădini. Pentru deșeurile menajere și similare, determinarea compoziție se face separat pentru mediul urban și rural. Pentru determinarea datelor de compoziție se realizează măsurători pentru minim 2 sezoane (sezonul cald și sezonul rece).  +  Tabel 4-6: Date privind compoziția deșeurilor menajere și similare, anul "n"
    Categorii de deșeuriDate compoziție (%)
    Mediul urbanMediul ruralMedie
    Hârtie și carton
    Plastic
    Metal
    Sticlă
    Lemn
    Biodeșeuri
    Textile
    DEEE
    Voluminoase
    Periculoase
    Deșeuri compozite
    Deșeuri inerte
    Altele
    Deșeuri de mici dimensiuni (<4 cm)
    Total100100100
    Sursa: estimare pe baza campaniilor de determinare a compoziției, date raportate de către operatori
     +  Tabel 4-7: Date privind compoziția deșeurilor din piețe, anul "n"
    Categorii de deșeuriDate compoziție (%)
    Hârtie și carton
    Plastic
    Metal
    Sticlă
    Lemn
    Biodeșeuri
    Textile
    Voluminoase
    Periculoase
    Deșeuri compozite
    Deșeuri inerte
    Altele
    Deșeuri de mici dimensiuni (<4 cm)
    Total100
    Sursa: estimare pe baza campaniilor de determinare a compoziției, date raportate de către operatori
     +  Tabel 4-8: Date privind compoziția deșeurilor verzi din parcuri și grădini, anul "n"
    Categorii de deșeuriDate compoziție (%)
    Biodeșeuri
    Altele
    Total100
    Sursa: estimare pe baza campaniilor de determinare a compoziției, date raportate de către operatori
    În cazul în care, din motive obiective, nu s-a reușit determinarea compoziției pentru deșeurile din piețe și deșeurile din parcuri și grădini, se utilizează datele medii la nivel național din PNGD.
    4.2.4. Colectarea și transportul deșeurilor municipale Principalele informații referitoare la colectarea și transportul deșeurilor municipale sunt: o date privind operatorii de salubrizare care colectează transportă deșeurile; o dotările utilizate pentru colectarea și transportul deșeurilor municipale; o date privind stațiile de transfer.  +  Date privind operatorii de salubrizare care colectează și transportă deșeurile municipale Vor fi prezentate datele privind operatorii care colectează deșeurile municipale, atât operatorii de salubrizare care au contracte de delegare cât și alți operatori care nu acționează în baza unor astfel de contracte.  +  Tabel 4-9: Operatori de salubrizare care își desfășoară activitatea pe teritoriul județului/municipiului București, anul "n"
    Nr.crt.DenumireoperatorCategoriedeșeurimunicipaleUAT unde îșidesfășoarăactivitateaActivitățiderulateAutorizație de mediuLicență
    Sursa: date raportate de către UAT, operatori de salubrizare Este necesară completarea tabelului pentru toate categoriile de deșeuri municipale care fac obiectul planificării, și anume: deșeuri menajere, deșeuri similare, deșeuri din piețe, deșeuri din parcuri și grădini, deșeuri stradale. În cazul PMGD, în coloana "UAT unde își desfășoară activitatea" trebuie completat cu sectorul respectiv. În plus, pentru fiecare operator se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la aplicarea instrumentului economic "plătește pentru cât arunci", respectiv indicatorii de performanță și penalitățile aferente.
     +  Colectarea deșeurilor menajere și similare în amestec Se prezintă sistemele de colectare a deșeurilor în amestec utilizate (puncte de colectare sau "din poartă în poartă") pe teritoriul județului/municipiului București și infrastructura de colectare a deșeurilor în amestec (puncte de colectare și recipiente) aparținând operatorilor de salubrizare, autorităților administrațiilor publice locale, respectiv generatorilor.  +  Tabel 4-10: Infrastructură colectare deșeuri menajere în amestec, anul "n"
    InfrastructurăMediul urbanMediul rural
    Număr puncte supraterane colectare deșeuri în amestec
    Dotare puncte supraterane colectare deșeuri amestec
    Număr puncte subterane colectare deșeuri amestec
    Dotare (caracteristici) puncte subterane colectare deșeuri amestec
    Recipiente colectare deșeuri amestec din poartă în poartă
    Mașini colectare deșeuri amestec
    Sursa: date raportate de către UAT, operatori de salubrizare Pentru fiecare categorie de bunuri în parte se prezintă aspectele legate de proprietate și alte condiții contractuale relevante (ex. dacă sunt bunuri de retur).
     +  Colectarea separată a deșeurilor menajere și similare Se prezintă sistemele de colectare separate a deșeurilor utilizate (puncte de colectare sau "din poartă în poartă") pe teritoriul județului/municipiului București, pentru fiecare categorie de deșeuri (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și biodeșeuri) și infrastructura de colectare separate a deșeurilor (puncte de colectare și recipiente) aparținând operatorilor de salubrizare, autorităților administrațiilor publice locale, respectiv generatorilor.  +  Tabel 4-11: Infrastructură colectarea separate a deșeurilor, anul "n"
    InfrastructurăMediul urbanMediul rural
    Număr puncte supraterane colectare separate deșeuri
    Dotare puncte supraterane colectare separate deșeuri
    Număr puncte subterane colectare separate deșeuri
    Dotare (caracteristici) puncte subterane colectare separată deșeuri
    Recipiente colectare separată deșeuri din poartă în poartă
    Mașini colectare separate deșeuri
    Sursa: date raportate de către UAT, operatori de salubrizare Pentru fiecare categorie de bunuri în parte se prezintă aspectele legate de proprietate și alte condiții contractuale relevante (ex. dacă sunt bunuri de retur). Se prezintă cantitățile de deșeuri colectate separat și, dacă este cazul, practicile (neconforme) întâlnite (ex. amestecarea deșeurilor colectate separat în vederea transportului).
     +  Tabel 4-12: Cantități de deșeuri colectate separat de operatorii de salubrizare
    Categorie deșeuCantitate colectată (t/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Deșeuri de hârtie/carton
    Deșeuri de plastic/metal
    Deșeuri de sticlă
    Biodeșeuri
    Sursa: chestionare MUN, operatori de salubrizare În situația în care deșeurile de plastic și deșeurile de metal se colectează în recipiente separate, în tabel se vor prezenta cantitățile colectate pe linii separate. Dacă este cazul, pe lângă infrastructura de colectare separată pusă la dispoziție de primării, respectiv de către operatorii de salubrizare, se prezintă infrastructura suplimentară asigurată în baza acordurilor voluntare sau a altor înțelegeri încheiate de către alți colectori cu primăriile. În plus, se prezintă date despre colectorii de deșeuri de ambalaje care dețin autorizație de mediu*2) și care realizează colectarea deșeurilor reciclabile direct de la generatori (minim numărul de astfel de colectori autorizați și cantitățile colectate). *2) posibilitatea autorizării acestei categorii de operatori a apărut în urma aprobării Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje care permite colectarea separată deșeurilor de ambalaje de la populație și prin intermediul sistemelor de colectare distinctă înființate de operatori economici autorizați, alții decât operatorii de salubrizare prevăzuți în Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006
    Odată cu implementarea OUG nr. 74/2018 și începând cu anul 2019, aceste date pot fi furnizate de către UAT/ADI. Conform prevederilor actului normativ, această categorie de colectori are obligația să notifice UAT/ADI în legătură cu activitatea prestată și să raporteze trimestrial cantitățile colectate.
     +  Frecvențele de colectare a deșeurilor menajere și similare Pentru deșeurile menajere se prezintă frecvențele de colectare pentru fiecare categorie în parte (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri și deșeuri reziduale), pentru fiecare sezon (cald, rece), separat pe medii de rezidență (urban, rural). Se prezintă date și despre frecvențele de colectare ale deșeurilor similare.  +  Colectarea deșeurilor din grădini și parcuri Se prezintă date privind colectarea și tratarea acestei categorii de deșeuri (dacă se realizează colectarea separată, care este situația la nivelul județului, care sunt operatorii responsabili cu colectarea).  +  Colectarea deșeurilor din piețe Se prezintă date privind colectarea și tratarea acestei categorii de deșeuri (dacă se realizează colectarea separată, care este situația la nivelul județului, care sunt operatorii responsabili cu colectarea).  +  Date privind stațiile de transfer Pentru stațiile de transfer vor fi prezentate două categorii de date: o date referitoare la stațiile de transfer - date pentru anul "n"; o date referitoare la cantitățile de deșeuri transferate - date aferente ultimilor 5 ani.  +  Tabel 4-13: Date referitoare la stațiile de transfer, anul "n"
    LocalizareSuprafață (mp)Capacitate proiectată (mc/an)Destinația deșeurilorCodul operațiunii de valorificare*
    *) conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor Sursa: date APM, operatori de salubrizare
     +  Tabel 4-14: Evoluția cantităților de deșeuri transferate
    LocalizareCantitate transferată (t/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare
    4.2.5. Tratarea deșeurilor municipale În acest capitol vor fi prezentate date referitoare la tratarea și valorificarea deșeurilor municipale la nivelul județului/municipiului București. Principalele operații de tratare/valorificare a deșeurilor municipale sunt: o sortarea deșeurilor; o valorificarea deșeurilor municipale; o tratarea biologică a biodeșeurilor colectate separat; o tratarea mecano-biologică. Ca și în cazul stațiilor de transfer, datele prezentate în acest capitol sunt de două categorii: date referitoare la instalații și date referitoare la cantitățile de deșeuri prelucrate în instalații.  +  Sortarea deșeurilor municipale Obiectivul principal a unei instalații de sortare este separarea din deșeurile municipale colectate separat a fracțiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, cartonul, plasticul, sticla, metalele și lemnul. Acest subcapitol va conține date privind instalațiile de sortare din județ/municipiul București, cantități de deșeuri procesate și cantități de deșeuri rezultate, conform tabelelor de mai jos. Din păcate, din cauza gradului scăzut de colectare separată, practica sortării deșeurilor colectate în amestec este extinsă la nivel național. Cantitatea de deșeuri valorificabile material astfel obținută este redusă (maxim 5% din inputul instalației), parte din deșeurile sortate (circa 30%) fiind valorificate material).  +  Tabel 4-15: Date generale privind instalațiile de sortare, anul "n"
    Instalație de sortare/localitateCapacitate proiectată (t/an)Autorizatie de mediu(număr și de valabilitate)Tipuri dedeșeuri sortate*)Codul operațiuniide valorificare**)
    _
    *) se specifică și codul deșeurilor conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare **) conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor sursa: date APM, operatori de salubrizare Pentru fiecare instalație de sortare în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind input-ul instalației (deșeuri colectate în amestec sau separate), date privind modul de funcționare (proces manual, automatizat), numărul de schimburi de lucru și ce se întâmplă cu deșeurile sortate (instalațiile/operatorii la care sunt transportate). Se prezintă și imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea instalației și, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operată. În plus, pentru fiecare instalație se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la indicatorii de performanță și penalitățile aferente.
     +  Tabel 4-16: Evoluția cantităților de deșeuri proiectate în amestec sortate
    Instalație de sortare/localitateCantități de deșeuri colectate în amestec sortate(tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare În cazul stațiilor de sortare în care se sortează deșeurile colectate separate, pentru fiecare instalație în parte în parte se completează pe o linie separată cantitatea de deșeuri sortată pe categorii: hârtie, carton, plastic și metal.
     +  Tabel 4-17: Evoluția cantităților de deșeuri colectate separat sortate
    Instalație de sortare/localitateTipuri de deșeuri sortate*)Cantități de deșeuri colectate separate sortate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    *) se specifică și codul deșeurilor conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare Sursa: date APM, operatori de salubrizare În continuare se prezintă date privind evoluția cantităților de deșeuri valorificate material, energetic, respectiv depozitate.
     +  Tabel 4-18: Evoluția cantităților de deșeuri rezultate de la stațiile de sortare și reciclate
    Instalație de sortare/localitateCantitate de deșeuri reciclate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare
     +  Tabel 4-19: Evoluția cantităților de deșeuri rezultate de la stațiile de sortare și valorificate energetic
    Instalație de sortare/localitateCantități de deșeuri valorificate energetic (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare
     +  Tabel 4-20: Evoluția cantităților de deșeuri rezultate de la stațiile de sortare și eliminate
    Instalație de sortare/localitateCantități de deșeuri eliminate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare
     +  Reciclarea deșeurilor municipale Se vor identifica și vor fi prezentate capacitățile de reciclare la nivelul județului/municipiului București, pe tip de material: hârtie și carton, plastic, sticlă, metale, lemn. Tratarea biodeșeurilor colectate separat În instalațiile de tratare biologică (compostare, digestie anaerobă) pot fi tratate biodeșeurile municipale colectate separat, precum și nămolurile rezultate de la stațiile de epurare orășenești. În urma procesului de tratare biologică rezultă compostul, după caz digestatul, care pot avea diferite utilizări, fuNcție de calitatea acestuia (agricultură, remedierea terenurilor degradate etc.). În PJGD/PMGD se vor prezenta atât date referitoare la instalațiile de tratare biologică a biodeșeurilor municipale colectate separat (compostare, digestie), precum și evoluția cantităților de deșeuri prelucrate, a cantităților de compost, după caz digestat și a deșeurilor reziduale rezultate.  +  Tabel 4-21: Date generale privind instalațiile de tratare biologică, anul "n"
    Instalație de tratare biologică/localitateCapacitate proiectată(tone/an)Autorizație de mediu (număr șivalabilitate)Tip deșeuri tratate*)Codul operațiunii devalorificare**)
    *) se specifică și codul deșeurilor conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare **) conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor Sursa: date APM, operatori de salubrizare Pentru fiecare instalație de tratare biologică în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind input-ul instalației (biodeșeuri colectate separate, nămoluri), date privind modul de funcționare, numărul de schimburi de lucru și ce se întâmplă cu compostul/digestatul/deșeurile rezultate (instalațiile/operatorii la care sunt transportate). Se prezintă și imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea instalației și, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operată. În plus, pentru fiecare instalație se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la indicatorii de performanță și penalitățile aferente.
     +  Tabel 4-22: Evoluția cantităților de deșeuri primite în instalațiile de compostare
    Instalație de tratare biologică/localitateCantități de deșeuri primite (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare
     +  Tabel 4-23: Evoluția cantităților de compost/digestat rezultate
    Instalație de tratare biologică/localitateCantități de compost rezultate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare
     +  Tabel 4-24: Evoluția cantităților de compost/digestat valorificate
    Instalație de tratare biologică/localitateCantități de compost/digestat rezultate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare Se prezintă detalii privind modul de valorificare și veniturile obținute (dacă este cazul).
     +  Tabel 4-25: Evoluția cantităților de reziduuri depozitate
    Instalație de compostare /localitateCantități de reziduuri/depozitate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare
     +  Tratarea mecano-biologică În instalațiile de tratare mecano-biologică (TMB) sunt tratate deșeurile municipale colectate în amestec printr-o combinație de procese mecanice și biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate mecanic deșeurile valorificabile material și energetic, iar deșeurile reziduale rezultate sunt tratate biologic (aerob sau anaerob). În PJGD/PMGD se vor prezenta atât date referitoare la instalațiile TMB, precum și evoluția cantităților de deșeuri tratate și a cantităților de deșeurilor rezultate. În plus, pentru fiecare instalație se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la indicatorii de performanță și penalitățile aferente.  +  Tabel 4-26: Date generale privind instalațiile TMB, anul "n"
    Instalație TMB/localitateCapacitate proiectată(tone/an)Autorizație de mediu (număr și valabilitate)Tip deșeuritratate*)Codul operațiunii deeliminare**)
    *) se specifică și codul deșeurilor conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare **) conform Anexei nr. 2 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor Sursa: date APM, operatori de salubrizare Pentru fiecare instalație TMB în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind input-ul instalației, date privind modul de funcționare (proces manual, automatizat), numărul de schimburi de lucru și ce se întâmplă cu deșeurile tratate (instalațiile/operatorii la care sunt transportate). Se prezintă și imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea instalației și, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operată.
     +  Tabel 4-27: Evoluția cantităților de deșeuri primite în instalațiile TMB
    Instalație TMB /localitateCantități de deșeuri primite (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare
     +  Tabel 4-28: Evoluția cantităților de deșeuri reciclabile rezultate
    Instalație TMB /localitateCantități de deșeuri reciclabile rezultate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare Se completează doar în cazul instalațiilor TMB care sunt dotate cu o linie de sortare pentru extragerea deșeurilor reciclabile.
     +  Tabel 4-29: Evoluția cantităților de deșeuri valorificabile energetic rezultate
    Instalație TMB /localitateCantități de deșeuri valorificabile energetic rezultate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare Se prezintă detalii privind modul de valorificare și veniturile obținute (dacă este cazul).
     +  Tabel 4-30: Evoluția cantităților de reziduuri depozitate
    Instalație TMB /localitateCantități de reziduuri depozitate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori de salubrizare
     +  Tratarea termică În această secțiune se prezintă date referitoare la instalațiile de tratare termică existente în județ, cantitățile de deșeuri tratate, precum și cantitățile de deșeuri (cenușă) rezultate în urma tratării termice, conform tabelelor de mai jos. În PJGD/PMGD se vor prezenta atât date referitoare la instalațiile de tratare termică, precum și evoluția cantităților de deșeuri tratate și a cantităților de deșeurilor rezultate.  +  Tabel 4-31: Date generale privind instalațiile de tratate termică, anul "n"
    Instalație de tratare termică/localitateTip de tratare termicăCapacitate proiectată(tone/an)Autorizație de mediu (număr șivalabilitate)Tip deșeuritratate*)Codul operațiunii de valorificare/eliminare**)
    *) se specifică și codul deșeurilor conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare **) conform Anexei nr. 2, respectiv a Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor Sursa: date APM, operatori Tipurile de tratare termică posibil a fi întâlnite sunt: incinerare (cu sau fără valorificare energetică), gazeificare, piroliză, co-incinerare în fabrici de ciment, co-incinerare în instalații termice.
     +  Tabel 4-32: Evoluția cantităților de deșeuri tratate termic
    Instalație tratare termică/localitateCantități de deșeuri tratate termic (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori
     +  Tabel 4-33: Evoluția cantităților de cenușă depozitate
    Instalație de tratare termică/localitateCantități de cenușă depozitate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Total județ
    Sursa: date APM, operatori
     +  Alte metode de tratare/valorificareÎn cazul în care la nivelul județului există și alte instalații de tratare/valorificare decât cele arătate anterior se vor prezenta caracteristicile acestora, precum și cantitățile de deșeuri prelucrate, după modelul celorlalte tipuri de instalații de gestionare a deșeurilor.  +  Eliminarea deșeurilor Capitolul privind eliminarea deșeurilor va cuprinde date referitoare la depozitele de deșeuri existente în județ/municipiul București, și anume: o Descrierea depozitelor conforme existente: capacități proiectate, capacități disponibile, an de închidere; o Descrierea depozitelor neconforme existente: anul sistării activității, anul închiderii finale; o Evoluția cantităților de deșeuri depozitate (total, depozite conforme și depozite neconforme). Datele pentru depozitele existente pot fi prezentate conform tabelelor de mai jos pentru anul anterior elaborării PJGD/PMGD.  +  Tabel 4-34: Depozite conforme, anul "n-1"
    Depozit conform/ localitateAutorizație de mediu (număr și valabilitate)Capacitate proiectată(mc)Capacitatedisponibilă (mc)Codul operațiuniide eliminare*)
    *) conform Anexei nr. 2 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor Sursa: date APM, operatori Pentru fiecare depozit conform în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind anul punerii în funcțiune, capacitate proiectată și autorizată, număr celule, suprafață ocupată, capacitate ocupată. Se prezintă și imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea depozitului și, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operat.
     +  Tabel 4-35: Depozite neconforme, anul "n"
    Depozit neconform/ localitateAn sistare activitateAn închidereObservații
    Sursa: date APM, primării Se prezintă parametrii monitorizați. Dacă este cazul, se prezintă problemele/dificultățile existente în etapa de post-monitorizare a depozitelor închise.
     +  Tabel 4-36: Evoluția cantităților de deșeuri depozitate pe depozite conforme
    Depozit (ne)conform/localitateCantități de deșeuri depozitate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Sursa: date APM, primării
    În final, pentru o mai bună înțelegere a situației existente se recomandă realizarea unei scheme privind fluxul de deșeuri municipale pentru anul de referință. Dacă este cazul se prezintă și situația spațiilor de stocare temporară autorizate și modul propus de gestionare a acestora. Pentru fiecare spațiu de stocare în parte se prezintă: numărul și data autorizației de mediu, valabilitatea, data la care a început stocarea, cantitatea/volumul stocat, cerințele actului de reglementare în ceea ce privește gestionarea deșeurilor stocate și existența surselor de finanțare.
    4.2.6. Tarifele pentru gestionarea deșeurilor municipale Pe baza datelor furnizate de unitățile administrativ teritoriale se prezintă modalitatea de încasare a contravalorii serviciului de salubrizare pe raza județului care face obiectul planificării, respectiv a municipiului București. În completare se prezintă date privind intervalul de variație a taxei/tarifului aplicat pe categorii de utilizatori (casnici și non-casnici). De asemenea, se prezintă valoarea tarifelor la instalațiile de tratare a deșeurilor municipale de pe teritoriul județului/municipiului București (date furnizate de către UAT și/sau operatorii instalațiilor de deșeuri). Un aspect important este legat de constituirea și alimentarea fondurilor de închidere ale depozitelor aflate în operare pe teritoriul județului/municipiului București. Se prezintă situația constituirii acestora și situația alimentării (suma aflată în cont). De asemenea, se va prezenta modul în care este încasată și utilizată contribuția plătită de către organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor de ambalaje, în conformitate cu prevederile OUG nr. 74/2018.4.2.7. Conformitatea sistemului existent cu legislația în vigoare Se va prezenta concluzia privind conformitatea sistemului de gestionare a deșeurilor existent în legătură cu: o colectarea separată a deșeurilor; o sortarea deșeurilor menajere și similare; o colectarea separată a biodeșeurilor (inclusiv deșeurile verzi din parcuri și grădini) și compostarea acestora; o colectarea și tratarea deșeurilor voluminoase; o pre-tratarea deșeurilor municipale anterior depozitării [respectarea condițiilor Malagrotta*3)]. *3) Hotărârea Curții Europene de Justiție în cazul C-323/13 (Malagrotta). Una din prevederile acestei hotărâri este aceea că nu orice metodă de pre-tratare trebuie implementată, ci aceea care este cea mai adecvată pentru reducerea pe cât posibil a impactelor negative asupra mediului și sănătății umane. Metoda de tratare trebuie să pună în aplicare ierarhia de gestionare a deșeurilor și să urmărească cel mai bun rezultat privind mediul. Condițiile la care se face referire, care trebuie să fie îndeplinite de deșeul depozitat sunt: conținut minim de materiale reciclabile și stabilizarea conținutului biodegradabil. Se va prezenta modul în care principalele prevederi legislative din domeniu (inclusiv cele care promovează obiectivele și țintele de gestionare a deșeurilor) sunt respectate la momentul elaborării noului PJGD/PMGD.4.2.8. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind deșeurile municipale din PJGD/PMGD anterior Se vor selecta principalele obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale din PJGD/PMGD anterior și, pentru fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire  +  Tabel 4-37: Modul de îndeplinire a principalelor obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale
    ObiectivȚintăGrad de îndeplinireMod de îndeplinire
    Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele identificate în gestionarea deșeurilor municipale.
    4.2.9. Proiecte existente privind gestionarea deșeurilor Se vor prezenta proiectele existente în domeniul gestionării deșeurilor municipale, principalele măsuri ce vor fi implementate (inclusiv construirea și operarea de instalații), calendarul de implementare și etapa în care se află la momentul elaborării PJGD În cazul județelor în care este implementat sau este în curs de implementare un proiect SMID, se prezintă proiectul, stadiul implementării și problemele întâmpinate în implementare și operare, după caz.
    4.3. Deșeuri periculoase municipale Tipurile de deșeuri periculoase din deșeuri municipale care fac obiectul PJGD/PMGD sunt următoarele prezentate în tabelul de mai jos. Deșeurile de echipamente electrice și electronice periculoase fac obiectul secțiunii 4.6 Deșeuri de echipamente electrice și electronice.  +  Tabel 4-38: Tipurile de deșeuri periculoase din deșeuri municipale care fac obiectul PJGD sunt următoarele
    Cod deșeuTip deșeu
    20 01 13*Solvenți
    20 01 14*Acizi
    20 01 15*Alcali
    20 01 17*Substanțe chimice fotografice
    20 01 19*Pesticide
    20 01 26*Uleiuri și grăsimi, altele decât cele menționate în 20 01 25
    20 01 27*Vopseluri, cerneluri, adezivi și rășini cu conținut de substanțe periculoase
    20 01 29*Detergenți cu conținut de substanțe periculoase
    20 01 31*Medicamente citotoxice și citostatice
    20 01 33*Baterii și acumulatori incluși la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 și baterii și acumulatori nesortați conținând aceste baterii
    20 01 37*Deșeuri de lemn cu conținut de substanțe periculoase
    Sursă: Lista europeană a deșeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
     +  Cantității de deșeuri periculoase municipale generate La momentul elaborării prezentei metodologii, la nivel național nu există date privind generarea deșeurilor municipale periculoase. Conform datelor EUROSTAT, media de generare a deșeurilor municipale periculoase în România a fost de 2 kg/locuitor/an în 2016*4). În cazul UE-28 media de generare a fost de 5 kg/locuitor/an în 2014 crescând la 7 kg/locuitor/an în 2016. *4) http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do, accesat octombrie 2018 Colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale nu este extinsă la nivel național, cantitățile colectate fiind extrem de reduse. După colectare acestea sunt stocate temporar și transportate spre eliminare la instalațiile de eliminare a deșeurilor periculoase. În concluzie, estimarea cantității generate se va realiza pe baza indicelui statistic de generare de 2 kg/persoana x an. Gestionarea deșeurilor periculoase din deșeurile municipale În PJGD/PMGD vor fi descrise metodele de colectare a deșeurilor municipale periculoase la nivelul județului/municipiului București. De asemenea, vor fi prezentate toate instalațiile de gestionare (tratare, valorificare, eliminare) existente atât la nivelul județului, cât și la nivelul regiunii, capacitățile acestora și tipurile de deșeuri preluate. Evoluția cantităților de deșeuri periculoase din deșeurile municipale colectate, tratate, valorificate și eliminate, la nivelul județului/municipiului București, în ultimii 5 ani, va fi prezentată într-un tabel centralizator, conform modelului de mai jos.  +  Tabel 4-39: Evoluția cantităților de deșeuri periculoase din deșeurile municipale colectate
    Cantități de deșeuri periculoase colectate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Sursă: APM, operatori colectare
     +  Tabel 4-40: Evoluția cantităților de deșeuri periculoase din deșeurile municipale valorificate, eliminate
    Cantități de deșeuri periculoase valorificate (tone/an)Cantități de deșeuri periculoase eliminate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1xx-4x-3x-2x-1x
    Sursă: APM, operatori colectare Se vor selecta principalele obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor periculoase municipale din PJGD/PMGD anterior Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea deșeurilor periculoase municipale din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.
     +  Tabel 4-41: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor periculoase municipale
    ObiectivȚintăGrad de îndeplinireMod de îndeplinire
    Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele identificate în gestionarea deșeurilor periculoase municipale.
    4.4. Ulei uzat alimentar Categoriile de uleiuri uzate care se regăsesc în deșeurile municipale sunt cod 20 01 25 uleiuri și grăsimi comestibile și cod 20 01 26* uleiuri și grăsimi, altele decât cele specificate la 20 01 25. Nu există cerințe legislative specifice pentru această categorie de deșeuri (hotărârea de guvern care reglementează gestionarea uleiurilor uzate are ca obiect numai uleiurile uzate minerale). Dacă operatorii economici din industria HORECA sunt obligați să colecteze separate uleiurile uzate alimentare ca pe orice altă categorie de deșeuri generată (obligație care apare și în autorizațiile de mediu), populația nu are stabilită această obligativitate prin niciun act normativ. În România nu există o practică extinsă privind colectarea uleiului uzat alimentar de la populație. Există o serie de asociații neguvernamentale care derulează proiecte în cadrul cărora uleiului uzat alimentar este ridicat de la generator (București, Timișoara, Constanța). Populația mai poate duce uleiul uzat la benzinării sau la centrele operatorilor economici care colectează uleiul uzat din sectoarele HoReCa. În municipiul Timișoara compania de apă și canal a amenajat puncte de colectare uleiului uzat alimentar de la populație în propriile sedii.  +  Cantității de uleiuri uzate alimentar generate Conform PNGD 2018 - 2025, cantitatea de ulei uzat alimentar colectată în anul 2014 a fost de 1.400 tone din care au fost valorificate cca. 1.300 tone. Conform estimărilor realizate în cadrul unui studiu european*5), potențialul de generare a uleiului uzat alimentare în UE-27 este de 3,55 milioane de tone, echivalentul a 8 litri de ulei uzat alimentar pe cap de locuitor și an. *5) https://assets.publishing.servjce.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/307119/trends-uco-market.pdf, accesat octombrie 2018 Astfel, estimarea cantității generate de ulei uzat alimentar se va realiza pe baza indicelui propus de generare de 4 litri/locuitor x an, aplicabil numai locuitorilor din mediul urban.  +  Gestionarea uleiului uzat alimentar În PJGD/PMGD vor fi descrise metodele de colectare a uleiurilor uzate alimentare la nivelul județului/municipiului București. Dacă este cazul, vor fi prezentate toate instalațiile de gestionare (tratare, valorificare) existente atât la nivelul județului, cât și la nivelul regiunii și capacitățile acestora. Evoluția cantităților de deșeuri uleiuri uzate alimentare colectate și valorificate la nivelul județului/municipiului București, în ultimii 5 ani, va fi prezentată într-un tabel centralizator, conform modelului de mai jos.  +  Tabel 4-42: Evoluția cantităților de uleiuri uzate alimentare colectate
    Cantități de uleiuri uzate alimentare colectate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1
    Sursă: APM, operatori colectare uleiuri uzate
     +  Tabel 4-43: Evoluția cantităților de uleiuri uzate alimentare valorificate
    Cantități de deșeuri uleiuri uzate alimentare valorificate (tone/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Sursa APM, operatori colectare uleiuri uzate
     +  Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare din PJGD/PMGD anterior Se vor prezenta obiectivele și ținte privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare din PJGD/PMGD anterior (dacă documentul de planificare a cuprins obiective/ținte pentru această categorie de deșeuri) și, pentru fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.  +  Tabel 4-44: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare
    ObiectivȚintăGrad de îndeplinireMod de îndeplinire
    Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele identificate în gestionarea uleiurilor uzate alimentare.
    4.5. Deșeuri de ambalaje  +  Cantitatea de deșeuri de ambalaje generată Cu titlul de informație generală se prezintă cantitatea de ambalaje pusă pe piață (similară cu cantitatea de deșeuri de ambalaje) și numărul de producători înregistrați la nivel național, date disponibile pe paginile web ale ANPM, respectiv AFIM. Nu există date la nivel județean privind cantitatea de deșeuri de ambalaje generată.  +  Gestionarea deșeurilor de ambalaje Se prezintă date privind operatorii autorizați pentru colectarea deșeurilor de ambalaje (alții decât operatorii de salubrizare): număr operatori, cantități totale colectate (pe categorie de deșeu). Este de dorit ca prezentarea datele referitoare la cantitățile colectate să se realizeze pentru întreaga perioadă de analiză.  +  Tabel 4-45: Cantități de deșeuri de ambalaje colectate de către alți colectori autorizați
    Categorie deșeuCantitate colectată (t/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Deșeuri de hârtie/carton
    Deșeuri de plastic
    Deșeuri lemn
    Deșeuri metal
    Deșeuri de sticlă
    Sursa: chestionare PRODES Pentru fiecare categorie de deșeuri în parte se prezintă operatorii economici care dețin instalații de reciclare. În cazul deșeurilor pentru care nu există instalații de reciclare pe raza județului/municipiului București se menționează instalația cea mai apropiată.
     +  Tabel 4-46: Date privind instalațiile de reciclare a deșeurilor, anul "n"
    Instalație/ localizareAutorizație de mediuCapacitate(tone/an)Deșeuri acceptate (cod)
    Sursa: APM
     +  Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor de ambalaje din PJGD/PMGD anterior Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea deșeurilor de ambalaje din PJGD/PMGD anterior și, pentru fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.  +  Tabel 4-47: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor de ambalaje
    ObiectivȚintăGrad de îndeplinireMod de îndeplinire
    Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele identificate în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    4.6. Deșeuri de echipamente electrice și electronice Tipurile de deșeuri de echipamente electrice și electronice care fac obiectul PJGD/PMGD sunt prezentate în tabelul de mai jos.  +  Tabel 4-48: Tipurile de deșeuri de echipamente electrice și electronice care fac obiectul PJGD/PMGD
    Cod deșeu**)Tip deșeu
    20 01 21*tuburi fluorescente și alte deșeuri cu conținut de mercur
    20 01 23*echipamente casate cu conținut de clorofluorocarburi
    20 01 35*echipamente electrice și electronice casate, altele decât cele menționate la 20 01 21 și 20 01 23, cu conținut de componente periculoase
    20 01 36echipamente electrice și electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 și 20 01 35
    **) conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
     +  Cantitatea de DEEE colectată  +  Tabel 4-49: Cantitatea de DEEE colectată pe județ/municipiul București
    Categorii de DEEECantitate colectată (t/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
    Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
    Echipamente informatice și echipamente pentru comunicații electronice
    Aparate electrice de consum și panouri fotovoltaice
    Echipamente de iluminat
    Unelte electrice și electronice, cu excepția uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni
    Jucării, echipament pentru petrecerea timpului liber și echipament sportiv
    Dispozitive medicale, cu excepția tuturor produselor implantate și infectate
    Instrumente de monitorizare și control
    Distribuitoare automate
    Total județ
    Sursa: APM
     +  Gestionarea DEEE În PJGD/PMGD se va descrie modul de colectare a DEEE. Punctele de colectare din județ vor fi prezentate într-un tabel centralizator, conform modelului de mai jos.  +  Tabel 4-50: Puncte de colectare DEEE
    Amplasament/ punct de/ centru ce colectare colectare (date de identificare)Societatea care administreazăpunctul/centrul de colectareAutorizație de mediuCategorii de DEEEcolectate*)
    * conform OUG nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice Sursa: APM
    În ceea ce privește tratarea DEEE vor fi prezentate instalațiile existente, la nivelul județului, într-un tabel centralizator conform modelului de mai jos.  +  Tabel 4-51: Instalații de tratare DEEE
    Denumireinstalație/ localizareDescriere activitățiDate de identificareoperator instalațieAutorizațiede mediuCapacitateproiectată(t/an)Tipdeșeuritratate*)Categoriideșeuritratate**)
    *) se specifică codul deșeurilor conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare **) conform OUG nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electroniceSursa: APM
     +  Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea DEEE din PJGD/PMGD anterior Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea DEEE din PJGD/PMGD anterior și, pentru fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.  +  Tabel 4-52: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea DEEE
    ObiectivȚintăGrad de îndeplinireMod de îndeplinire
    Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele identificate în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
    4.7. Deșeuri din construcții și desființări Tipurile de deșeuri din construcții și desființări (DCD) care fac obiectul PJGD/PMGD sunt prezentate în tabelul de mai jos. Obiectul planificării îl constituie atât DCP de la populație, colectate de cele mai multe ori de operatorii de salubrizare, cât și DCD rezultate în urma activităților din domeniul construcțiilor, gestionate în multe cazuri de respectivii operatori economici.  +  Tabel 4-53: Tipurile de deșeuri din construcții și desființări care fac obiectul PJGD/PMGD
    Cod deșeu**)Tip deșeu
    17 01 01Beton
    17 01 02Cărămizi
    17 01 03Țigle și produse ceramice
    17 01 06*Amestecuri de beton, cărămizi, țigle, sau materiale ceramice cu conținut de substanțe periculoase sau fracții separate ale acestora
    17 01 07Amestecuri de beton, cărămizi, țigle și produse ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06
    17 02 01Lemn
    17 02 02Sticlă
    17 02 03Materiale plastice
    17 02 04*Sticlă, materiale plastice și lemn cu conținut de/sau contaminate cu substanțe periculoase
    17 04 01Cupru, bronz, alamă
    17 04 02Aluminiu
    17 04 03Plumb
    17 04 04Zinc
    17 04 05Fier și oțel
    17 04 06Staniu
    17 04 07Amestecuri metalice
    17 04 09*Deșeuri metalice contaminate cu substanțe periculoase
    17 04 10*Cabluri cu conținut de ulei, gudron și alte substanțe periculoase
    17 04 11Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
    ** conform Listei europene a deșeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
     +  Cantități de deșeuri din construcții și demolări generate La momentul elaborării prezentei metodologii, la nivel național nu există date privind generarea DCD. Conform datelor EUROSTAT, media de generare a DCD în România a fost de 66 kg/locuitor x an în 2012, scăzând până la 16 kg/locuitor x an în 2016*6). EUROSTAT nu oferă date despre cantitatea medie generată la nivel UE, însă de cantitatea raportat a fi generată în România este de departe cea mai redusă, valorile raportate de celelalte state variind între 166 - 5.800 kg/locuitor x an. *6) https://bit.ly/2EvJntK, accesat octombrie 2018 Așa cum este precizat și în PNGD 2018 - 2025, ținând cont de situația actuală în sectorul DCD, de lipsa legislației specifice privind cerințele de raportare pentru firmele de construcții (actele de reglementare nu cuprind cerințe explicite de raportare a deșeurilor gestionate), precum și având în vedere rezultatele studiilor recente realizate*7), se poate aprecia ca la nivel național cantitățile de DCD generate sunt subestimate. *7) "Analiza situației naționale privind generarea, colectarea, tratarea și valorificarea deșeurilor din construcții și demolări", proiectul LIFE 10 ENV/RO/000727 Valorificarea deșeurilor din construcții și demolări din județul Buzău VAL-C D Astfel, estimarea cantității de DCD generate se va realiza pe baza următorilor indici de generare (preluați din studiul LIFE menționat): o 250 kg/locuitor x an pentru mediul urban; o 80 kg/locuitor x an pentru mediul rural.  +  Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări Se vor prezenta cantitățile de deșeuri din construcții și demolări colectate la nivelul județului/municipiului București pe o perioadă de 5 ani, defalcate pe coduri de deșeuri (17 01, 17 02, 17 04). Din cantitatea totală colectată se va evidenția cantitatea de deșeuri periculoase.  +  Tabel 4-54: Cantități de DCD colectate
    Deșeuri din construcții și desființăriCantitate colectată (t/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    DCD nepericuloase
    DCD periculoase
    Total județ
    ** Sursă: APM Vor fi prezentate toate instalațiile de tratare și eliminare a DCD existente la nivelul județului/municipiului București
     +  Tabel 4-55: Descrierea instalațiilor de gestionare a DCD, anul "n"
    Tip instalațieLocalitateDescriereCapacitate proiectată (t/an)Cod deșeuri preluate
    Surse: APM, administrația locală Cantitatea gestionată de DCD va fi prezentată pe o perioadă de 5 ani conform tabelelor de mai jos.
     +  Tabel 4-56: Cantitatea de DCD tratată
    Deșeuri din construcții și desființăriCantitate tratată (t/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    DCD nepericuloase
    DCD periculoase
    Total județ
    Surse: APM, administrația locală
     +  Tabel 4-57: Cantitatea valorificată, respectiv eliminată de DCD
    Deșeuri din construcțiiși desființăriCantitate valorificată (t/an)Cantitate eliminată (t/an)
    x-4x-3x-2x-1xx-4x-3x-2x-1x
    DCD nepericuloase
    DCD periculoase
    Total județ
    Surse: APM, administrația locală Se prezintă operațiile de valorificare, respectiv eliminare la care au fost supuse DCD în perioada de analiză.
     +  Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea DCD din PJGD/PMGD anterior Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea DCO din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.  +  Tabel 4-58: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea DCD
    ObiectivȚintăGrad de îndeplinireMod de îndeplinire
    Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele identificate în gestionarea DCD la nivel județean/al municipiului București.
    4.8. Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești  +  Cantități de nămol generate Gestionarea nămolurilor la nivelul județelor în care au fost implementate proiecte cu finanțare europeană este reglementată de Strategiile de gestionare a nămolurilor, elaborate în cadrul proiectelor finanțate prin POS Mediu și în curs de actualizare în cadrul proiectelor finanțate prin POIM. În PJGD/PMGD vor fi prezentate toate stațiile de epurare orășenești existente la nivelul județului/municipiului București, caracteristicile acestora, precum și cantitățile de nămol rezultate anual.  +  Tabel 4-59: Stații de epurare orășenești - situația existentă, anul "n"
    Denumirea stației de epurareNumăr delocuitorideservițiEchivalent locuitor *)Cantitate de nămol rezultată(t/an subst. uscată**)
    Surse: APM, operatorii stațiilor de epurare, strategia de nămol din proiectul de apă *) Conform HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, un echivalent locuitor (e.l.) reprezintă: încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile -CBO5 - de 60 g O2/zi; **) Conform SR 12702/1997 Nămoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafață și epurarea apelor uzate, "substanța uscată (solide totale)" reprezintă "substanța rezultată din nămol prin uscarea acestuia la 105°C". În vederea stabilirii de măsuri adecvate pentru întreaga cantitate de nămol estimat a fi generată, vor fi identificate proiectele existente privind realizarea, reabilitarea sau extinderea stațiilor de epurare orășenești și prognozate cantitățile de nămol ce urmează a se genera. Situația actuală a gestionării acestui flux de deșeuri se va prezenta și în cazul în care acest flux de deșeuri nu face obiectul planificării, în principal pentru a justifica decizia neincluderii în procesul de planificare.
     +  Tabel 4-60: Stații de epurare orășenești - planificare
    Denumirea stațieide epurareNumăr de locuitorideservițiEchivalent locuitorTipul stațieide epurareAnul puneriiîn funcțiuneCantitate estimată denămol (t/an subst. uscată)Mod degestionarenămol
    Surse date: APM, strategia de nămol din proiectul de apă
     +  Gestionarea nămolurilor rezultate de la stațiile de epurare orășenești Vor fi prezentate toate instalațiile de tratare/valorificare/eliminare a nămolurilor existente la nivel de județ/municipiul București.  +  Tabel 4-61: Descrierea instalațiilor de tratare/valorificare/eliminare a nămolului de la stațiile de epurare orășenești, anul "n"
    Instalație/localitateTip instalație*Autorizațiede mediuDescriereprocesCapacitateproiectată(t/an)
    Instalații de tratare/valorificare*
    Instalații de eliminare**
    Surse date: APM, operatorii stațiilor de epurare sau ai instalațiilor de tratare/eliminare Principalele tipuri de instalații de tratare/valorificare a nămolului sunt: stații de compostare, instalații de digestie anaerobă, instalații de co-incinerare. Principalele tipuri de instalații de eliminare sunt incineratoarele și depozitele.
    Cantitățile de nămoluri gestionate la nivelul județului pot fi prezentate după modelul de mai jos.  +  Tabel 4-62: Cantități de nămol de la stațiile de epurare orășenești gestionate
    Cantitate nămol (t/an)
    x-4x-3x-2x-1x
    Cantitate nămol rezultat
    Cantitate nămol tratat/valorificat, din care:
    - prin compostare
    - prin fermentare anaerobă
    - prin co-incinerare
    - utilizat în agricultură
    Cantitate nămol depozitat
    Cantitate nămol incinerat
    Surse date: APM, operatorii stațiilor de epurare
     +  Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești din PJGD/PMGD anterior Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești din PJGD/PMGD anterior și, pentru fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.  +  Tabel 4-63: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești
    ObiectivȚintăGrad de îndeplinireMod de îndeplinire
    Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele identificate în gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești la nivel județean/al municipiului București.
    5. PROIECȚII Planificarea gestionării deșeurilor se realizează pornind de la situația actuală, în baza prognozelor realizate. Rezultatul final al planificării este planul de acțiune, care cuprinde măsurile care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor și țintelor stabilite, responsabilii și termenele de realizare. Așa cum este menționat în PNGD, dat fiind faptul că documentul de planificare realizat la nivel național a utilizat ipoteze medii pentru proiecția de generare a deșeurilor, precum și ținând seama de faptul ca gestionarea deșeurilor municipale este un proces în continuă dezvoltare, în PJGD/PMGD și în studiile de fezabilitate care vor fi elaborate la nivel de județ sau regional se va realiza o verificare a măsurilor propuse în PNGD atât din punct de vedere tehnic, cât și economic. Proiecția de generare a deșeurilor din planurile județene și planul Municipiului București de gestionare a deșeurilor și din studiile de fezabilitate se va realiza pe baza de date specifice județului/regiunii, recomandabil rezultate din măsurători. Atât proiecția socio-economică, cât și proiecția de generare a deșeurilor sunt realizate pentru perioada 2018-2040. În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de deșeuri care fac obiectul planificării - pentru fiecare categorie în parte se precizează dacă se va realiza proiecția generării și argumentele în cazul nerealizării.  +  Tabel 5-1: Realizarea proiecției de generare pentru categoriile de deșeuri care fac obiectul planificării
    Categoriile de deșeuri care facobiectul planificăriiDecizia privind realizarea proiecției de generareComentarii
    Deșeuri municipaleSe va realiza proiecția de generare pentru fiecare subcategorie în parte (menajere, similare, deșeuri din piețe, deșeuri din parcuri și grădini, deșeuri stradale)Gestionarea deșeurilor municipale este în responsabilitatea completă a UAT
    DeșeuribiodegradabilemunicipaleSe va realiza proiecția de generare pornind de la cantitatea de deșeuri generată pe subcategorii și compoziția fiecărei subcategorii în parteGestionarea deșeurilor biodegradabile municipale este în responsabilitatea completă a UAT
    Deșeuri periculoase municipaleNu se va realizaConform PNGD, principala problemă în gestionarea acestei categorii de deșeuri este gradul de colectare separată foarte redus în rândul populației și nu insuficiența capacităților de tratare (acestea se vor dezvolta pe măsura creșterii cantității colectate).
    Ulei uzat alimentarNu se va realizaConform PNGD, principala problemă în gestionarea acestei categorii de deșeuri este gradul de colectare separată foarte redus în rândul populației și nu insuficiența capacităților de tratare (acestea se vor dezvolta pe măsura creșterii cantității colectate).
    Deșeuri de ambalajeNu se va realizaResponsabilitatea gestionării acestei categorii revine în mare parte producătorilor (care au și responsabilitatea atingerii țintelor), UAT având responsabilități doar în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor reciclabile
    DEEENu se va realizaResponsabilitatea gestionării acestei categorii revine în mare parte producătorilor (care au și responsabilitatea atingerii țintelor), UAT având responsabilități doar în ceea ce privește colectarea, alături de producători
    Deșeuri din construcții și desființăriSe va realizaUAT este responsabil cu gestionarea doar a acelor DCD generate de persoanele fizice, gestionarea DCD produse de operatorii economici fiind exclusiv în responsabilitatea acestora. Însă, conform PNGD, una dintre principalele probleme întâmpinate la nivel național este insuficiența capacităților de tratare și a depozitelor pentru deșeuri inerte, problemă care ar putea fi rezolvată în cadrul procesului de planificare la nivel de județ.
    Nămoluri de la epurarea apelor uzate orășeneștiSe va realizaEste necesară realizarea de proiecții în cazul în care se analizează tratarea acestor nămoluri împreună cu biodeșeurile municipale.
    Proiecția (socio-economică și pentru generarea deșeurilor) se va realiza pentru perioada "x+1" -2040. De exemplu, pentru PJGD/PMGD elaborate pe parcursul anului 2019, proiecția se va realiza pentru perioada 2018-2040.
    5.1. Proiecția socio-economică5.1.1. Proiecția populației Proiecția populației la nivel de județ/municipiul București se va realiza separat pentru mediul urban și mediul rural, pe scenariul mediu.Date cu privire la evoluția populației la nivel de județ/municipiul București pentru cele 3 scenarii se pot prelua din publicația statistică, elaborată de INS în 2017, "Proiectarea populației României, în profil teritorial, la orizontul anului 2060", care se regăsește la adresa http://www.insse.ro/cms/ro/tags/proiectarea-populației-româniei-profil-teritorial-la-orizontul-anului-2060.5.1.2. Proiecția indicatori socio-economici Se va realiza proiecția pentru indicatori economici prezentați în tabelul de mai jos, la nivel regional și județean/municipiul București.  +  Tabel 5-2: Indicatori socio-economici pentru care se realiza proiecția
    Indicator socio-economicUnitatea de măsură
    Rata inflației la lei%
    Cursul mediu de schimb lei/euroLei/euro
    PIB (prețuri curente)Mld lei
    Creșterea reală PIB%
    PIB/capitalEuro/pers
    Rata șomajului%
    Câștigul salarial mediu net lunarLei/salariat
    Creșterea câștigului salarial mediu net%
    Pentru perioada 2018 - 2022 se recomandă utilizarea datelor comunicate de Comisia Națională de Prognoză în publicația Prognoza pe termen mediu 2018-2022 - varianta intermediară de vară 2018*8). *8) http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2018_2022_varianta_intermediara_de_vara_2018.pdf Pentru evitarea unei supraaprecieri, începând cu anul 2023, se recomandă ca valorile indicatorilor economici să fie limitate la cele estimate pentru anul 2022.
    5.1.3. Proiecție venituri populație Pentru realizarea proiecției veniturilor populației se vor utiliza următoarele etape: o proiecția venitului brut pe gospodărie și pe persoană: separat pentru mediul urban și rural pentru familia medie; o proiecția veniturilor reale disponibile (nete) ale populației pentru familia medie. Pentru proiecția venitului mediu brut pe gospodărie și pe persoană, se vor utiliza următoarele ipoteze: o la nivel regional, proiecția veniturilor medii la nivel de gospodărie și pe persoană constă în ajustarea valorilor înregistrate în anul de referință (anul 2017) cu valorile indicelui Creșterea reală PIB, estimate pentru perioada 2018-2040. Valorile de referință pentru venitul mediu brut pe gospodărie și pe persoană se regăsesc în publicația statistică Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2017*9); *9) http://www.insse.ro/cms/ro/tags/coordonate-ale-nivelului-de-trai-românia-veniturile-și-consumul-populație o la nivel județean, proiecția veniturilor medii brute la nivel de gospodărie și pe persoană constă în ajustarea veniturilor brute proiectate la nivel de regiune cu un factor de corecție județean, calculat ca raport dintre nivelul regional și cel județean al creșterii salariului net; o raportul între cheltuielile medii pe o gospodărie din mediul rural și din cel urban se va menține constant la nivelul anului 2017, de 1:1,2; Pentru proiecția veniturilor reale disponibile (nete) ale populației pentru familia medie, se menține constantă proporția venitului mediu disponibil (net) în traiul veniturilor medii brute ale populației înregistrate la nivelul anului 2017, de 77,90%.
    5.2. Proiecția privind generarea deșeurilor municipale5.2.1. Metodologia utilizată Pentru primul an de proiecție, în funcție de concluziile analizei datelor colectate privind gestionarea deșeurilor, cantitățile de deșeuri municipale generate la nivel de județului/municipiului București pot fi cele rezultate din analiza datelor sau estimate, pe baza analizei datelor. Necesitatea realizării unei estimări apare atunci când, din analiza realizată la prezentarea situației actuale rezultă că datele colectate au un coeficient de încredere redus. Ipotezele în baza cărora se va realiza această estimare (dacă este necesar) sunt următoarele: o Indicii de generare deșeuri menajere - se vor utiliza indicii estimați la analiza situației actuale; în cazul în care aceștia au valori mai reduse comparativ cu indicatorii medii din PNGD, se vor utiliza indicii de generare din PNGD; o Gradul de deservire a populației cu serviciul de salubrizare - se vor utiliza valorile identificate la analiza situației actuale; o Deșeurile similare - se vor calcula ca pondere din deșeurile menajere iar ponderea utilizată este cea identificată la analiza situației actuale; în cazul în care nu s-a putut identifica o valoare sau valoarea identificată prezintă un grad de încredere redus se va utiliza media la nivel național din PNGD (deșeurile similare reprezintă 25% raportat la deșeurile menajere); o Deșeurile din grădini și parcuri, deșeurile din piețe și deșeurile stradale - se vor utiliza cantitățile identificate a fi generate la analiza situației actuale. Pentru proiecția cantității de deșeuri municipale generate în perioada 2016-2025 sunt utilizate următoarele ipoteze, prevăzute în PNGD: o Indicii de generare a deșeurilor menajere atât în mediul urban, cât și în mediul rural:– în primii doi ani de prognoză: rămân la valorile din primul an de prognoză;– începând cu anul 3 de prognoză înregistrează o scădere (tabelul de mai jos); această scădere este estimată pe baza implementării măsurilor de prevenire a generării deșeurilor (ex. creșterea gradului de compostare individuală a biodeșeurilor în mediul rural, aplicarea de măsuri de prevenire a risipei de alimente, eficientizarea instrumentului economic referitor la ecotaxa pentru pungile de plastic și implementarea instrumentului economic plătește pentru cât arunci);– începând cu anul 2026 și până la sfârșitul perioadei de planificare (2040), indicii rămân constanți. o În ceea ce privește gradul de conectare a populației la serviciul de salubrizare, se asumă că acesta a fost în anul 2016 95% în mediul urban și 85% în mediul rural, iar în anul 2017 100% în mediul urban și 95% în mediul rural. Începând anul 2018 întreaga populație a țării va fi deservită cu serviciu de salubrizare. Evoluția gradului de conectare a populației la serviciu de salubrizare este legată de implementarea proiectelor SMID care asigură colectarea separată a întregii cantități de deșeuri generată; o Deșeurile similare reprezintă ponderea calculată din deșeurile menajere pentru întreaga perioada de planificare; o Deșeurile din parcuri și grădini, deșeurile din piețe și deșeurile stradale rămân constante, la valoarea estimată pentru anul primul an de prognoză pentru întreaga perioadă de planificare.  +  Tabel 5-3: Evoluția indicilor de generare a deșeurilor menajere în perioada de planificare
    Mediu de rezidențăIndice de generare (kg/locuitor x zi)
    201720182019202020212022202320242025
    Urban0,660,650,650,640,640,630,620,610,60
    Rural0,310,300,300,290,290,280,280,280,27
    Sursa: PNGD În perioada 2026 - 2040 indicii de generare rămân constanți, având aceeași valoare cu indicii aferenți anului 2025
    5.2.2. Proiecția deșeurilor municipale Proiecția privind generarea deșeurilor municipale (deșeuri menajere și similare din comerț, industrie și instituții) se va realiza defalcat pe tipuri de deșeuri, în funcție de proveniență, și anume: o deșeuri menajere - mediul urban și mediul rural; o deșeuri similare din comerț, industrie, instituții; o deșeuri din grădini și parcuri; o deșeuri din piețe; o deșeuri rezultate de la măturatul stradal; o deșeuri menajere generate și necolectate.  +  Proiecția privind generarea deșeurilor menajere Atât proiecția de generare a deșeurilor menajere colectate, cât și a celor generate și necolectate se realizează pe medii (urban și rural) și pe baza următorilor indicatori: o evoluția populației la nivelul județului pe medii de rezidență; o evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; o evoluția indicelui de generare a deșeurilor menajere; o în măsura în care se consideră necesar, evoluția indicatorului economic - PIB/capita (aplicat cu o pondere de 30%). Evoluția indicelui de generare a deșeurilor menajere poate fi diferită la nivel local comparativ cu evoluția acestuia luată în considerare la elaborarea PJGD. Proiecția de generare a deșeurilor similare din comerț, industrie, instituții - se va calcula raportat la deșeurile menajere, ca pondere. Proiecția de generare a deșeurilor din grădini și parcuri, din piețe și a deșeurilor stradale se calculează pornind de la cantitatea de deșeuri generată în anul de referință și ținând ipotezele stabilite. Cantitatea totală de deșeuri municipale generate se calculează ca sumă a cantităților prognozate de deșeuri menajere colectate, deșeuri menajer* generate și necolectate, deșeuri similare din comerț, industrie, instituții, deșeuri din grădini și parcuri, deșeuri din piețe și deșeuri stradale.  +  Tabel 5-4: Proiecția cantităților de deșeuri municipale la nivelul județului/municipiului București
    Categorii de deșeurimunicipaleCantitate (tone/an)
    20182019202020212022202320242025
    Deșeuri menajere în amestec și separat
    Deșeuri similare colectate în amestec și separat
    Deșeuri din grădini și parcuri
    Deșeuri din piețe
    Deșeuri stradale
    Total deșeuri municipale generate
    Sursă: estimare realizată la elaborarea PJGD/PMGD În perioada 2026 - 2040 cantitatea de deșeuri municipale rămâne constantă, fiind egală cu cantitatea estimat a fi generată în anul 2025.
    5.2.3. Proiecția compoziției deșeurilor municipale La realizarea proiecției privind compoziția deșeurilor menajere și similare pentru perioada 2018-2025 sunt luate în considerare ipotezele din PNGD. Se asumă că în perioada 2026 - 2040 compoziția deșeurilor va rămâne constantă. În ceea ce privește celelalte categorii de deșeuri (parcuri și grădini, piețe și stradale), în perioada de planificare compoziția rămâne constantă la valorile identificate în etapa de analiză a situației actuale. Pornind de la ipotezele prezentate anterior, în tabelul de mai jos vor fi prezentate rezultatele proiecțiilor privind compoziția pentru deșeurile menajere și similare.  +  Tabel 5-5: Proiecția privind compoziția deșeurilor menajere și similare, 2018 - 2025
    Tip deșeuPonderea (%)
    20182019202020212022202320242025
    Hârtie și carton
    Metale
    Plastic
    Sticlă
    Lemn
    Biodeșeuri
    Textile
    Voluminoase
    Alte deșeuri
    Sursa: PNGD Pentru celelalte categorii de deșeuri (deșeuri din parcuri și grădini, deșeuri din piețe și deșeuri stradale), vor fi prezentate valorile obținute în etapa de analiză a datelor, compoziția acestora fiind menținută constantă de-a lungul perioadei de planificare.
    5.3. Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale5.3.1. Metodologia utilizată Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale este deosebit de importantă în proiectarea sistemului de management integrat al deșeurilor atât din punct de vedere al stabilirii măsurilor privind reciclarea deșeurilor municipale, cât și în ceea ce privește obiectivul privind reducerea la depozitare a deșeurilor biodegradabile municipale. Cantitățile de deșeuri biodegradabile municipale se calculează pe baza prognozei de generare a deșeurilor municipale și ținând seama de ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile municipale (conform datelor de compoziție).5.3.2. Proiecție deșeuri biodegradabile Aplicând metodologia descrisă anterior, se calculează cantitatea de deșeuri biodegradabile (hârtie, carton, lemn și biodeșeuri) estimat a fi generată pentru fiecare categorie de deșeuri municipale în parte: deșeuri menajere, deșeuri similare, deșeuri din piețe și deșeuri din parcuri și grădini. Se asumă că deșeurile de la măturatul stradal nu cuprind fracție biodegradabilă. Prin însumarea acestora se obține cantitatea de deșeuri biodegradabile estimat a fi generată în județ/municipiul București.  +  Tabel 5-6: Prognoza de generare a deșeurilor biodegradabile municipale
    Categorie deșeu biodegradabilCantitate (tone/an)
    20182019202020212022202320242025
    Hârtie+carton + lemn din deșeurile menajere
    Biodeșeuri din deșeurile menajere
    Hârtie+carton+lemn din deșeurile similare
    Biodeșeuri din deșeurile similare
    Hârtie+carton+lemn din deșeurile din piețe
    Biodeșeuri din deșeurile din piețe
    Biodeșeuri din deșeurile din grădini și parcuri
    Total deșeuri biodegradabile
    Sursă: estimare realizată la elaborarea PJGD/PMGD În vederea estimării cât mai corecte a capacităților instalațiilor de reciclare pentru biodeșeuri, în cadrul PJGD/PMGD se va realiza o estimare a cantităților de biodeșeuri care ar putea fi colectate separat în perioada de planificare de la hoteluri, restaurante și cantine (HoReCa). Estimarea se va realiza pe bază de chestionare și interviuri cu toate unitățile HoReCa din aria de planificare. Informațiile care trebuie colectate se vor referi atât la cantitățile de biodeșeuri generate, cât și la disponibilitatea colectării separate și predării în vederea reciclării.
    5.4. Proiecția privind generarea deșeurilor din construcții și desființări5.4.1. Metodologia utilizată Proiecția cantității anuale de deșeuri din construcții și demolări generată este realizată pe baza proiecției populației și a indicilor de generare a acestora, care au următoarele valori*10): *10) http://life-dcd.ro/documente/?did = 2, accesat octombrie 2018 o 250 kg/locuitor x an pentru mediul urban; o 80 kg/locuitor x an pentru mediul rural. Conform studiului menționat, indicii de generare corespund unor cantități totale estimat a fi generate în urma desfășurării tuturor activităților din spațiul public (activități desfășurate de populație în propria gospodărie dar și activitățile desfășurate de municipalitate în teritoriul administrat). Se au în vedere toate proiectele de infrastructură desfășurate în intravilanul localităților (sociale, culturale, edilitare). Nu sunt incluse în această evaluare proiectele mari de infrastructură (parcuri eoliene, dezafectări de sonde, căi rutiere noi, înființări de rețele regionale de apă canal, reabilitări de căi ferate) sau investițiile economice semnificative din sectorul privat (unități mari de producție).5.4.2. Proiecție deșeuri din construcții și desființări Aplicând metodologia descrisă anterior, se calculează cantitatea de DCD estimat a fi generată în mediul urban și mediul rural și cantitatea totală estimat a fi generată în județ/municipiul București.  +  Tabel 5-7: Prognoza de generare a deșeurilor din construcții și desființări
    Deșeuri din construcții și desființăriCantitate (tone/an)
    20182019202020212022202320242025
    Mediul urban
    Mediul rural
    Total DCD
    Sursă: estimare realizată la elaborarea PJGD/PMGD
    5.5. Proiecția privind generarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești5.5.1. Metodologia utilizată Cantitatea de nămol generată depinde de gradul de racordare a populației la sistemele de canalizare și de tipul procesului aplicat pentru epurarea apelor uzate. Gestionarea nămolurilor la nivelul județelor în care au fost implementate proiecte cu finanțare europeană este reglementată de Strategiile de gestionare a nămolurilor, elaborate în cadrul proiectelor finanțate prin POS Mediu și în curs de actualizare în cadrul proiectelor finanțate prin POIM, care cuprind date privind cantitățile de nămol estimat a fi generate. În cazul județelor în care nu au fost implementate astfel de proiecte, sau în care, din diverse motive nu există strategii de gestionare a nămolului sau date valide, proiecția generării se va realiza pe baza ipotezelor de extindere a rețelelor de canalizare (stabilite în baza planurilor de dezvoltare existente la nivel local), utilizând un indicator de generare de 60 g substanță uscată/locuitor x zi.5.5.2. Proiecție nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești În cazul în care datele nu sunt disponibile în strategia de nămol a județului, aplicând metodologia descrisă anterior, se calculează cantitatea de nămol de la epurarea apelor uzate orășenești estimat a fi generată în județ/municipiul București.  +  Tabel 5-8: Prognoza de generare a nămolurilor de la stațiile de epurare orășenești
    Nămol de la epurareaapelor uzate orășeneștiCantitate (tone S.U./an)
    20182019202020212022202320242025
    Sursă: estimare realizată la elaborarea PJGD/PMGD
    6. OBIECTIVE ȘI ȚINTE PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR6.1. Stabilirea obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor Capitolul "Obiective și ținte" din PJGD/PMGD are ca scop: o stabilirea obiectivelor și țintelor județene în conformitate cu obiectivele și țintele PNGD și a legislației naționale și europene; o să servească ca bază de pornire în stabilirea măsurilor de implementare; o să servească ca bază la identificarea indicatorilor de monitorizare Obiectivele privind gestionarea deșeurilor pentru perioada de planificare 2018-2025 și relevante la nivel județean/al municipiului București vor fi stabilite pe baza obiectivelor și țintelor prevăzute în PNGD, pentru fiecare categorie de deșeuri care face obiectul planificării. În plus, în vederea estimării capacităților investițiilor noi, vor fi luate în considerare și obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare, precum și obiectivul de reducere a cantității de deșeuri depozitate din cadrul pachetului economiei circulare aprobat în iunie 2018. Pentru fiecare obiectiv sunt prezentate ținte și termene de îndeplinire și, de asemenea, justificările referitoare la stabilirea acestora. Țintele trebuie să exprime fiecare obiectiv stabilit într-o formă cuantificabilă (cantitate și timp).  +  Tabel 6-1: Obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor
    Nr.crt.ObiectivȚintaJustificare
    În funcție de caracteristicile fiecărui județ, de existența facilităților de colectare, transport, tratare, reciclare, respectiv eliminare a deșeurilor, sau funcție de puterea economică/nivelul veniturilor populației, fiecare județ poate stabili obiective și ținte mai ambițioase decât cele la nivel național.
    În continuare, pentru ușurința procesului de planificare, este prezentat un exemplu privind setul de obiective și ținte stabilite la nivelul unui județ pentru gestionarea deșeurilor municipale.  +  Tabel 6-2: Exemplu de obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale
    Nr.crt.ObiectivȚinta/TermenJustificare
    Obiective tehnice
    1Toată populația județului, atât din mediul urban cât și din mediul rural, este conectată la serviciu de salubrizareGradul de acoperire cu serviciu de salubrizare 100%Termen: 2019Pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor municipale este necesar ca toată populația să beneficieze de serviciu de salubrizare
    2Creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale*)o minim 50% din cantitatea totală de deșeuri reciclabile generata Termen: 2020o minim 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate Termen: 2025o minim 60% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate Termen: 2030 o minim 65% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate Termen: 2035Ținta cu termen de îndeplinire anul 2020 este prevăzut în Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor cu modificările și completările ulterioare, precum și în PNGD.Ținta cu termen de îndeplinire anul 2025 este prevăzut în PNGD.Țintele pentru 2030 și 2035 sunt stabilite în conformitate cu prevederile propunerii Directivei cadru a deșeurilor din Pachetul Economiei Circulare.
    3Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipaleminim 15 % din entitatea totală de deșeuri municipale valorificată energetic Termen: 2025Acest obiectiv este prevăzut în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și în PNGD pentru anul 2025. Termenul trebuie corelat cu intrarea în operare a instalațiilor necesare.
    4Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipaleLa 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995 Termen: 2020România a obținut derogare pentru îndeplinirea acestui obiectiv în anul 2020. Acest obiectiv este prevăzut în PNGDTermenul trebuie corelat cu intrarea în operare a instalațiilor necesare.
    5Interzicerea la depozitare a deșeurilor municipale colectate separatTermen: permanentEste obiectiv necesar pentru stimularea reciclării deșeurilor
    6Depozitarea numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratareDepozitarea deșeurilor municipale este permisă numai dacă acestea sunt supuse în prealabil unor operații de tratare fezabile tehnicTermen: 2025Acest obiectiv este prevăzut în HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor și în PNGDTermenul trebuie corelat cu intrarea în operare a instalațiilor necesare.
    7Reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate*)Maxim 10% din cantitatea totală de deșeuri municipale generată mai poate fi depozitată Termen: 2035
    8Asigurarea capacității de depozitare a întregii cantități de deșeuri care nu pot fi valorificateTermen: permanentAcest obiectiv este în conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 și PNGD
    9Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase menajereTermen: permanentDeficiență identificată în analiza situației actuale
    10Colectarea separată, pregătirea pentru reutilizare sau, după caz, tratarea corespunzătoare deșeurilor voluminoaseTermen: permanentDeficiență identificată în analiza situației actuale
    11Încurajarea utilizării în agricultură a materialelor rezultate de la tratarea biodeșeurilor (compostare și digestie anaerobă)Termen: permanentCreșterea capacităților de tratare a biodeșeurilor impune asigurarea utilizării în agricultură a materialului rezultat în urma tratării (compost, digestat)
    12Colectarea separată (atât de la populație cât și de la operatorii economici) și valorificarea uleiului uzat alimentarTermen: permanentDeficiență identificată în analiza situației actuale
    Obiective instituționale și organizaționale
    13Creșterea capacității instituționale atât a autorităților de mediu, cât și a autorităților locale și ADI din domeniul deșeurilorTermen: 2019Deficiență identificată în analiza situației actuale în cadrul PNGD
    14Intensificarea controlului privind modul de desfășurare a activităților de gestionare a deșeurilor municipale atât din punct de vedere al respectării prevederilor legale, cât și din punct de vedere al respectării prevederilor din autorizația de mediuTermen: permanentDeficiență identificată în analiza situației actuale în cadrul PNGD
    Obiective privind raportarea
    15Determinarea prin analize a principalilor indicatori privind deșeurile municipale (indici de generare și compoziție pentru fiecare tip de deșeuri municipale)Termen: 2019Deficiență identificată în analiza situației actuale
    *) în cazul în care, până la data elaborării PJGD/PMGD, România solicită amânarea aplicării țintelor conform prevederilor directivei cadru, la elaborarea documentelor de planificare se vor lua în considerare noile termene
    6.2. Cuantificarea obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor Doar două din obiectivele prevăzute în PJGD/PMGD au ținte cuantificabile. În tabelul de mai jos este prezentat modul de cuantificare a țintelor pentru fiecare obiectiv în parte. Cantitatea de deșeuri municipale ce trebuie pregătită pentru reutilizare și reciclare, respectiv cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă la depozitare sunt deosebit de importante, pe baza acestora determinându-se capacitățile instalațiilor necesare a se realiza.  +  Tabel 6-3: Cuantificarea țintelor privind gestionarea deșeurilor
    Obiectiv ȚintaMod de cuantificare
    Pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale50% • 2020 (Metoda 2)Ținta este calculată prin luarea în considerare a deșeurilor de hârtie și carton, plastic, metal și lemn. Deșeurile se consider reciclate în momentul în care intră în acțiunea de reciclare. Practic, la calculul îndeplinirii obiectivului vor fi luate în considerare doar deșeurile predate efectiv la reciclatori.
    50% - 2025 (Metoda 4)Țintele se calculează prin raportare la întreaga cantitate de deșeuri municipale (inclusive biodeșeuri). Deșeurile se consider reciclate în momentul în care intră în acțiunea de reciclare. Practic, la calculul îndeplinirii obiectivului vor fi luate în considerare doar deșeurile predate efectiv la reciclatori.
    60% - 2030 (Metoda 4)
    65% - 2035 (Metoda 4)
    Reducerea la depozitare a deșeurilor municipale biodegradabileCantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 - 2020Cuantificarea țintei ce reprezintă cantitatea maximă de deșeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată se realizează pe baza cantității de deșeuri biodegradabile municipale generate în anul 1995 la nivelul județului/municipiului București. Acesta se determină considerând aceeași pondere pentru deșeurile biodegradabile municipale generate în județ/municipiului București raportat la cantitatea generată la nivel național că în cazul cantități totale de deșeuri municipale.
    Reducerea cantității de deșeuri municipale depozitateCantitatea depozitată trebuie să se reducă la 10 % din cantitatea totală generată - 2035Ținta se calculează conform prevederilor art. 5a din Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor.
    Metodele de calcul ale țintelor (metode 2, respectiv metoda 4) sunt cele prevăzute în Decizia Comisiei 753/2011 de stabilire a normelor și metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
    6.3. Stabilirea unor rate minime de capturare în vederea colectării separate a cantităților de deșeuri necesare atingerii țintelor În urma cuantificării obiectivelor și țintelor de gestionare a deșeurilor rezultă cantitățile de deșeuri care trebuie tratate în vederea asigurării atingerii acestora. Pentru asigurarea acestora, este necesară stabilirea unor rate minime de capturare, pentru fiecare categorie în parte. Rata de capturare reprezintă ponderea cantității de deșeuri colectate separat, exclusiv impurități, din cantitatea totală generată.  +  Deșeurile reciclabile Ratele minime de capturare sunt cele prevăzute în Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, și anume: o 40% pentru anul 2019; o 50% pentru anul 2020; o 60% pentru anul 2021; o 70% începând cu anul 2022.  +  Biodeșeuri Rata minimă de capturare este cea prevăzută în PNGD: o 45% începând cu anul 2020. Ratele minime de capturare se ajustează anul corespunzător astfel încât să se asigure colectarea separată a unor cantități suficiente de deșeuri în vederea atingerii țintelor. La stabilirea ratelor minime de capturare trebuie luate, pentru fiecare categorie de deșeuri în parte, următoarele grade maxime de reciclabilitate*11) (se aplică numai deșeurilor de ambalaje): *11) Analysis of Eurostat packaging recycling data a study of the years 2006-2012, studiu Expra, octombrie 2015 o deșeuri de hârtie/carton - 95%; o deșeuri de plastic - 60%; o deșeuri de metal - 98%; o deșeuri de sticlă - 95%; o deșeuri de lemn - 70%. În cazul județelor/municipiului București în care urmează a se realiza instalații TMB care utilizează sortarea optică (și alte tehnologii automate de sortare), la calculul ratelor minime de capturare se va lua în considerare și ponderea deșeurilor reciclabile sortate, începând cu anul asumat al intrării în operare a instalației respective.
    7. ANALIZA ALTERNATIVELOR DE GESTIONARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE Analiza opțiunilor tehnice existente, respectiv proiectarea și analiza alternativelor se va realiza numai pentru gestionarea deșeurilor municipale, deoarece gestionarea doar a acestui flux de deșeuri este în responsabilitatea exclusivă a unităților administrativ teritoriale. Procesul de analiză a alternativelor implică parcurgerea următorilor pași: o analiza și selectarea de opțiune tehnice pentru fiecare activitate de gestionare a deșeurilor; o construirea a minim 2 alternative pentru sistemul de gestionare a deșeurilor; o stabilirea și aplicarea de criterii de analiză pentru selectarea alternativei cele mai bune. O primă selecție a opțiunilor tehnice aplicabile a avut loc în etape de elaborare a PNGD, la nivel de PJGD/PMGD urmând a se realiza o analiză mai în detaliu a opțiunii selectată în PNGD precum și o analiză a modalității de implementare.7.1. Analiza de opțiuni tehnice pentru fiecare activitate de gestionare a deșeurilor municipale Pentru activitatea de colectare și pentru fiecare activitate de tratare a deșeurilor municipale se va realiza o evaluare a opțiunilor tehnice selecte la nivel de PNGD 2018 - 2025, se vor prezenta avantajele și dezavantajele fiecăreia și se va selecta opțiunea propus a fi implementată la nivelul județului/municipiului București. În ceea ce privește instalațiile de deșeuri necesare, dacă situația o permite, se va lua în considerare utilizarea instalațiilor de tratate a deșeurilor din alte județe aflate în proximitatea județului care face obiectul analizei, în vederea utilizării acestora la capacitatea proiectată și pentru evitarea realizării de noi instalații care vor ajunge să nu fie utilizate. Astfel se va realiza analiza opțiunilor tehnice pentru următoarele activități: o colectarea separată a deșeurilor reziduale; o colectarea separată a deșeurilor reciclabile; o colectarea separată a biodeșeurilor; o colectarea deșeurilor voluminoase; o colectarea deșeurilor periculoase menajere; o sortarea deșeurilor colectate separat; o tratarea biodeșeurilor municipale; o tratarea deșeurilor reziduale municipale. În cazul județelor în care au fost sau sunt în curs de implementare proiecte SMID, se analizează sistemele de colectare implementate și se decide dacă este necesară modificarea acestora. La analiză se au în vedere: accesibilitatea sistemului, gradul de participare a populației la colectarea separată, gradul de impurificare a deșeurilor în recipientele de colectare, efectivitatea programelor de informare și conștientizare derulate. Modificarea sistemelor de colectare implementate în cadrul proiectelor SMID poate fi realizată în perioada de monitorizare a proiectului numai cu condiția utilizării în continuare a tuturor recipientelor/echipamentelor de colectare a deșeurilor achiziționate prin proiect. După terminarea perioadei de planificare a PNGD 2018 - 2025, analiza de opțiuni tehnice pentru viitoarele PJGD/PMGD se va realiza pornind de la documentul de planificare a gestionării deșeurilor în vigoare la nivel național (viitorul PNGD).7.1.1. Colectarea separată a deșeurilor municipale În cadrul PNGD s-a stabilit că la nivel național colectarea separată a deșeurilor menajere și similare se va realiza pe 5 fracții în mediul urban (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri și deșeuri reziduale), respectiv 4 fracții în mediul rural hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și deșeuri reziduale). În cadrul PJGD/PMGD se va analiza fezabilitatea tehnică a colectării separate pe numărul de fracții stabilite la nivel național, separat pentru mediul urban și rural și, dacă va fi cazul, vor fi identificate zonele în care acest sistem nu poate fi implementat (ex. zone urbane cu densitate a populației foarte ridicată și care prezintă problema spațiului foarte redus/inexistent pentru amenajarea punctelor de colectare). De asemenea, pentru fiecare categorie de deșeuri colectată separat în parte (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, reziduale și, dacă este cazul, biodeșeuri) se va face o analiză în ceea ce privește sistemul de colectare recomandat a fi implementat - "din poartă în poartă" sau în puncte de colectare, și se va selecta sistemul propus. La realizarea analizei vor fi avute în vedere și noile prevederi introduse prin OUG nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu cu impact asupra sistemelor de management integrat al deșeurilor în special cele referitoare la obligativitatea aplicării instrumentului economic "plătește pentru cât arunci". Rezultatul analizei va fi prezentarea sistemului propus pentru colectarea fiecărei fracții de deșeuri în parte precum și a tipului de recipient recomandat (containere, pubele, saci plastic, saci hârtie etc.). Conform prevederilor PNGD, adaptarea la condițiile locale a măsurilor referitoare la sistemul de colectare separată a deșeurilor municipale care vor fi propuse și implementate la nivel de județ trebuie să asigure cel puțin atingerea obiectivelor minime prevăzute în documentul național în ceea ce privește ratele de capturare.  +  Prezentarea și evaluarea opțiunilor tehnice pentru colectarea deșeurilor reziduale Analiza de opțiuni tehnice se va realiza pentru fiecare categorie de deșeuri colectată separat (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, reziduale și biodeșeuri) în ceea ce privește sistemul de colectare: din ușă în ușă sau în puncte de colectare.  +  Tabel 7-1: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reziduale în mediul urban
    Colectarea „din poartă în poartă"Colectarea în puncte de colectare
    Costuri de investiție
    Capacitate disponibilă
    Confortul pentru utilizator
    Costuri de colectare
    Probleme ce ar putea să apară
    Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor reziduale în mediul urban. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere supra- sau subterane) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
     +  Tabel 7-2: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reziduale în mediul rural
    Colectarea „din poartă în poartă"Colectarea în puncte de colectare
    Costuri de investiție
    Capacitate disponibilă
    Confortul pentru utilizator
    Costuri de colectare
    Probleme ce ar putea să apară
    Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor reziduale în mediul rural. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
     +  Prezentarea și evaluarea opțiunilor tehnice pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton Există câteva reguli generale care vor fi luate în considerare în procesul de luare a deciziilor în ceea ce privește sistemul de colectare cel mai potrivit, reguli care se aplică la toate categoriile de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic și metal): o în general, colectarea "din poartă în poartă" trebuie implementată în cazul în care țintele de reciclare sunt mari (în special pentru deșeurile de hârtie/carton) și nu pot fi atinse prin aport voluntar; o un alt aspect important este acela că odată stabilit, sistemul de colectare din poartă în poartă (cu pubele sau saci) este extrem de dificil să se treacă la sistemul de colectare prin aport voluntar și la convingerea populației să se deplaseze pe distanțe mai mari pentru a arunca deșeurile; o mărimea recipientului influențează cantitatea și gradul de impurificare a deșeurilor colectate (aplicabil în cazul sistemului "din poartă în poartă", mai ales în mediul rural). În continuare se va prezenta analiza de opțiuni tehnice și opțiunea selectată pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton pentru mediul urban, respectiv rural. În cazul mediului urban analiza de opțiuni se va realiza separat pentru zonele de locuire diferite (zone cu blocuri cu regim mare de înălțime, zone cu blocuri cu regim redus de înălțime, zone de case etc.). La analiza de opțiuni trebuie avută în vedere măsura prevăzută de PNGD de extindere la nivel național a sistemului de colectare a deșeurilor reciclabile din poartă în poartă, în special pentru deșeuri de hârtie și carton în zona urbană, cu asigurarea unei rate minime de capturare a deșeurilor reciclabile în fiecare județ și în Municipiul București de 75%, până în anul 2025.  +  Tabel 7-3: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de hârtie/carton în mediul urban
    Colectarea „din poartă în poartă"Colectarea în puncte de colectare
    Costuri de investiție
    Capacitate disponibilă
    Confortul pentru utilizator
    Gradul de impurificare a deșeurilor colectate
    Costuri de colectare
    Costuri de sortare
    Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton în mediul urban. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
     +  Tabel 7-4: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de hârtie/carton în mediul rural
    Colectarea „din poartă în poartă"Colectarea în puncte de colectare
    Costuri de investiție
    Capacitate disponibilă
    Confortul pentru utilizator
    Gradul de impurificare a deșeurilor colectate
    Costuri de colectare
    Costuri de sortare
    Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton în mediul rural. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
     +  Prezentarea și evaluare opțiunilor tehnice pentru colectarea deșeurilor de plastic/metal Se va prezenta analiza de opțiuni tehnice și opțiunea selectată pentru colectarea deșeurilor de plastic/metal pentru mediul urban, respectiv rural. În cazul mediului urban analiza de opțiuni se va realiza separat pentru zonele de locuire diferite (zone cu blocuri cu regim mare de înălțime, zone cu blocuri cu regim redus de înălțime, zone de case etc.). La analiza de opțiuni trebuie avută în vedere măsura prevăzută de PNGD de extindere la nivel național a sistemului de colectare a deșeurilor reciclabile din poartă în poartă, în special pentru deșeuri de plastic și metal în zona urbană, cu asigurarea unei rate minime de capturare a deșeurilor reciclabile în fiecare județ și în Municipiul București de 75%, până în anul 2025.  +  Tabel 7-5: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de plastic/metal în mediul urban
    Colectarea „din poartă în poartă"Colectarea în puncte de colectare
    Costuri de investiție
    Capacitate disponibilă
    Confortul pentru utilizator
    Gradul de impurificare a deșeurilor colectate
    Costuri de colectare
    Costuri de sortare
    Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de plastic/metal în mediul urban.
     +  Tabel 7-6: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de plastic/ metal în mediul rural
    Colectarea „din poartă în poartă"Colectarea în puncte de colectare
    Costuri de investiție
    Capacitate disponibilă
    Confortul pentru utilizator
    Gradul de impurificare a deșeurilor colectate
    Costuri de colectare
    Costuri de sortare
    Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de plastic/metal în mediul rural.
     +  Prezentarea și evaluarea opțiunilor tehnice pentru colectarea deșeurilor de sticlă Se va prezenta analiza de opțiuni tehnice și opțiunea selectată pentru colectarea deșeurilor de sticlă pentru mediul urban, respectiv rural în cazul mediului urban analiza de opțiuni se va realiza separat pentru zonele de locuire diferite (zone cu blocuri cu regim mare de înălțime, zone cu blocuri cu regim redus de înălțime, zone de case etc.).  +  Tabel 7-7: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de sticlă în mediul urban
    Colectarea „din poartă în poartă"Colectarea în puncte de colectare
    Costuri de investiție
    Capacitate disponibilă
    Confortul pentru utilizator
    Gradul de impurificare a deșeurilor colectate
    Costuri de colectare
    Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de sticlă în mediul urban.
     +  Tabel 7-8: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de sticlă în mediul rural
    Colectarea „din poartă în poartă"Colectarea în puncte de colectare
    Costuri de investiție
    Capacitate disponibilă
    Confortul pentru utilizator
    Gradul de impurificare a deșeurilor colectate
    Costuri de colectare
    Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de sticlă în mediul rural.
     +  Prezentarea și evaluarea opțiunilor tehnice pentru colectarea biodeșeurilor Conform PNGD, colectarea separată a deșeurilor se realizează numai în mediul urban, în mediul rural fiind implementată compostarea individuală ca o măsură de prevenire a generării deșeurilor, în funcție de specificul fiecărui județ, PJGD/PMGD poate propune colectarea separată a biodeșeurilor și în anumite zone din mediul rural precum și în zonele peri urbane. Analiza opțiunilor tehnice de colectare a biodeșeurilor în mediul urban se realizează în mod individual pentru fiecare categorie de biodeșeuri, pe categorii de zone de locuire.  +  Tabel 7-9: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a biodeșeurilor în mediul urban
    Categorii de biodeșeuriCentrul orașului și zonele de blocuriZone cu case individuale
    Biodeșeuri de la populație (resturi alimentare)
    Biodeșeuri de la populație (deșeuri verzi)
    Biodeșeuri rezultate de la operatorii economici (prepararea hranei și alimente expirate)
    Biodeșeuri din piețe
    Biodeșeuri din parcuri și grădini
    Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea biodeșeurilor în mediul rural. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
    7.1.2. Transportul deșeurilor municipale colectate separat Se va analiza care este cea mai fezabilă variantă de transport a deșeurilor colectate și dacă este necesară construirea unor stații (suplimentare) de transfer. La realizarea acestei analize se va avea în vedere că transferul deșeurilor reciclabile colectate separat trebuie asigurat fără amestecarea acestora.7.1.3. Sortarea deșeurilor municipale colectate separat PNGD analizează pentru fiecare județ/municipiul București necesarul stații de sortare (luând în considerare instalațiile existente) pentru atingerea țintelor din perioada de planificare la nivelul fiecărui județ/municipiul București. În cadrul PJGD/PMGD se va realiza verificarea suficienței instalațiilor stabilite prin planul național și, dacă este cazul, se va propune revizuirea capacităților sau capacități noi de sortare.7.1.4. Tratarea biodeșeurilor municipale colectate separat Opțiunea de tratare a biodeșeurilor colectate separat selectată în cadrul procesului de elaborare a PNGD este tratarea în digestoare anaerobe. PNGD analizează pentru fiecare județ/municipiul București necesarul de digestoare anaerobe (luând în considerare stațiile de compostare existente) pentru atingerea țintelor din perioada de planificare la nivelul fiecărui județ/municipiul București. Așa cum este precizat în documentul de planificare de la nivel național, unele dintre instalații de digestie anaerobă propuse pot fi înlocuite cu instalații de compostare, dacă din studiile de fezabilitate, analizele la nivel local rezultă că este mai fezabilă această opțiune. Astfel, în cadrul PJGD/PMGD se va face o analiză comparativă a digestiei anaerobe versus compostare, luând în considerare condițiile locale și caracteristicile deșeurilor care necesită tratare pentru atingerea țintei de reciclare. Astfel, opțiunea care va rezulta din analiza comparativă va fi adaptată la specificul local.  +  Tabel 7-1010: Evaluarea tehnicilor tratare a biodeșeurilor colectate separat
    CriteriiComportare în aer liberCompostare în spații închiseDigestie anaerobă
    Descriere proces
    Categorii de deșeuri pretabil a fi tratate
    Sensibilitate în ceea ce privește variația caracteristicilor inputului
    Sensibilitate în ceea ce privește condițiile de mediu
    Sensibilitate în ceea ce privește condițiile de proces
    Timp de tratare biologică
    Produs
    Existența pieței pentru produsul rezultat
    Emisii
    Referințe (utilizarea tehnologiei la nivel european/mondial)
    Cerințe amplasament
    Se prezintă tipul de instalație recomandat a fi implementat. De asemenea, se va realiza o verificare a suficienței instalațiilor stabilite prin PNGD și, dacă este cazul, se va propune revizuirea capacităților instalațiilor în funcție de cantitatea și compoziția deșeurilor care trebuie tratată. La stabilirea capacității instalațiilor de digestie anaerobă se va lua în considerare cantitatea de deșeuri biodegradabile care ar putea fi colectată separat de la hoteluri, restaurante și cantine. Așa cum PNGD prevede și în funcție de prevederile strategiei de nămol (dacă există), la stabilirea capacităților instalațiilor de digestie anaerobă/compostare se va putea lua în considerare și posibilitatea de tratare în comun a biodeșeurilor cu nămolul rezultat de la stațiile de epurare orășenești.
    7.1.5. Tratarea deșeurilor municipale reziduale Opțiunile de tratare a deșeurilor reziduale selectate în cadrul procesului de elaborare a PNGD sunt tratarea mecano-biologică cu biouscare și incinerarea cu valorificare energetică (doar pentru municipiul București). PNGD analizează pentru fiecare județ/municipiul București necesarul de instalații de tratare a deșeurilor reziduale (luând în considerare instalațiile TMB existente) pentru a asigura tratarea întregii cantități de deșeuri municipale înaintea depozitării la nivelul fiecărui județ/municipiul București. La elaborarea PJGD/PMGD, se va realiza o verificare a suficienței instalațiilor stabilite prin PNGD și, dacă este cazul, se va propune revizuirea capacităților instalațiilor în funcție de cantitatea deșeurilor care trebuie tratate. De asemenea, pentru noile instalații TMB, pe lângă opțiunea cu biouscare (din PNGD) se va evalua și opțiunea TMB cu digestie anaerobă pentru tratarea biologică. În cazul acestei opțiuni se va lua în considerare combinarea cu digestia anaerobă ca activitate de reciclare. Aceasta înseamnă ca o unitate de digestie ar putea fi folosit pentru tratarea deșeurilor biodegradabile din deșeurile reziduale, iar o altă unitate de digestie pentru tratarea biodeșeurilor colectate separat. Indiferent de opțiunea selectată, este obligatoriu ca partea de tratare mecanică din instalația TMB să dețină o tehnologie care să permită selectarea unui procent cât mai ridicat din deșeurile supuse sortării în vederea reciclării (ex. sortare optică). Așa cum PNGD prevede, la determinarea capacității instalațiilor noi de tratare a deșeurilor reziduale (instalații de tratare mecano-biologică și instalații de incinerare cu valorificare energetică) se va ține seama de faptul ca input-ul stabilit trebuie să fie asigurat pe o perioadă de 20-30 ani (durata medie de viață a instalațiilor) în condiție de creștere a obiectivelor de reciclare și a obiectivului de reducere a cantității depozitate din pachetul economiei circulare. Astfel, capacitatea instalațiilor de tratare a deșeurilor reziduale trebuie să țină seama de ținta cea mai mare de reciclare, respectiv cea din anul 2035. De asemenea, la planificarea și proiectarea instalațiilor TMB se va ține seama de garantarea utilizării SRF la coincinerare fabrici de ciment și/sau centrale termice).7.1.6. Depozitarea Pornind de la cantitățile de deșeuri estimat a fi depozitate pe perioada planificată, PNGD analizează pentru fiecare județ/municipiul București necesarul de investiții pentru construirea de capacități suplimentare de depozitare, fără a preciza dacă acesta va fi asigurat prin construirea de noi depozite de extinderea depozitelor existente. De asemenea, în cadrul PNGD sunt identificate județele în care sunt necesare investiții pentru închiderea depozitelor neconforme. La elaborarea documentelor de planificare la nivel județean se va realiza o verificare a suficienței investițiilor stabilite prin PNGD și, dacă este cazul, se va propune revizuirea necesarului de investiții în funcție de cantitatea deșeurilor care trebuie depozitată. De asemenea, se va verifica situația închiderii depozitelor neconforme de deșeuri, precum și situația eventualelor spații de stocare temporară și, dacă este cazul, se vor propune măsuri de închidere/transport deșeuri/reabilitare, cu condiția însă a evitării dublei finanțări.7.1.7. Colectarea separată a deșeurilor voluminoase Se vor analiza opțiunile tehnice cele mai utilizate pentru colectarea separată a deșeurilor voluminoase, și anume: colectarea din poartă în poartă cu o frecvență stabilită, colectarea din poartă în poartă la cerere și colectarea prin aport voluntar. Dacă se consideră necesar și în funcție de specificul zonei de colectare, pot fi analizate și alte opțiuni.  +  Tabel 7-1111: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor voluminoase
    Colectarea deșeurilor voluminoaseColectarea din poartă în poartă cu o frecvență stabilităColectarea din poartă în poartă la cerereCentre de colectare prin aport voluntar
    Costuri de investiție
    Costuri de operare
    Confortul pentru utilizator
    Gradul de impurificare a deșeurilor colectate
    Costuri de colectare
    Posibilul disconfort creat
    Analiza se realizează în mod separat pentru mediul urban și mediul rural. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor voluminoase în mediul urban, respective în mediul rural.
    7.1.8. Colectarea separată a deșeurilor periculoase municipale Se vor analiza opțiunile tehnice cele mai utilizate pentru colectarea separată a deșeurilor periculoase municipale, și anume: colectarea prin intermediul unităților mobile, centre de colectare, containere publice de colectare și preluarea de către distribuitori. Dacă se consideră necesar și în funcție de specificul zonei de colectare, pot fi analizate și alte opțiuni.  +  Tabel 7-12: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor periculoase municipale
    Opțiune de colectare a deșeurilor periculoase municipaleAvantajeDezavantaje
    Prin intermediul unităților mobile (campanii de colectare)
    Centre de colectare
    Containere publice de colectare
    Preluarea de către distribuitori și companii specializate
    Analiza se realizează în mod separat pentru mediul urban și mediul rural. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor periculoase municipale în mediul urban, respective în mediul rural.
    7.1.9. Colectarea separată a deșeurilor uleiului uzat alimentar Se vor analiza opțiunile tehnice cele mai utilizate pentru colectarea separată a uleiului uzat alimentar, și anume: colectarea din poartă în poartă cu o frecvență stabilită, colectarea din poartă în poartă la cerere și colectarea prin aport voluntar. Dacă se consideră necesar și în funcție de specificul zonei de colectare, pot fi analizate și alte opțiuni.  +  Tabel 7-12: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor voluminoase
    Colectarea uleiului uzat alimentarColectarea din poartă în poartă cu o frecvență stabilităColectarea din poartă în poartă la cerereCentre de colectare prin aport voluntar
    Costuri de investiție
    Costuri de operare
    Confortul pentru utilizator
    Gradul de impurificare a deșeurilor colectate
    Costuri de colectare
    Analiza se realizează pentru mediul urban și, în măsura în care se consideră necesar și pentru mediul rural. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea uleiului uzat în mediul urban, și după caz și în mediul rural. Se va analiza și stabili modul de organizare și delimitare a responsabilităților legale pentru fiecare activitate de gestionare (ex. pre-colectare separată de către generatori, colectare de către operatorii economici intermediari, asigurarea transportului, stocării temporare, tratării, valorificării și eliminării).
    7.1.10. Colectarea separată a deșeurile de echipamente electrice și electronice Conform prevederilor OUG nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice unitățile administrativ teritoriale au obligația de a asigura colectarea DEEE provenite de la gospodăriile particulare, prin cel puțin una din următoarele metode: o centre fixe de colectare, cel puțin unul la 50.000 de locuitori, dar nu mai puțin de un centru în fiecare unitate administrativ-teritorială; o puncte de colectare mobile (în măsura în care acestea sunt accesibile populației ca amplasament și perioadă de timp disponibilă); o colectare periodică, cu operatori desemnați, cel puțin o dată pe trimestru. Colectarea DEEE de la gospodăriile particulare poate fi realizată de către operatorii de salubrizare delegați sau de către alți operatori desemnați. Astfel, la nivel de PJGD/PMGD se vor analiza opțiunile tehnice menționate anterior pentru colectarea separată a DEEE.  +  Tabel 7-13: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a DEEE
    Opțiune de colectare a DEEEAvantajeDezavantaje
    Centre fixe de colectare (cel puțin câte 1 centru în fiecare UAT)
    Puncte de colectare mobile
    Colectare periodică (minim trimestrial)
    Analiza se realizează în mod separat pentru mediul urban și mediul rural. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea DEEE în mediul urban, respectiv în mediul rural. Se va analiza și stabili modul de organizare și delimitare a responsabilităților legale pentru fiecare activitate de gestionare (ex. pre-colectare separată de către generatori, colectare de către operatorii economici intermediari, asigurarea transportului, stocării temporare, tratării, valorificării și eliminării).
    7.1.11. Colectarea separată și tratarea deșeurilor din construcții și desființări Deșeurile din construcții și desființări pot fi împărțite în 2 mari grupe, și anume: o deșeuri minerale inerte, care includ materiale rezultate în urma excavării deșeuri rezultate în urma construcției drumurilor, deșeuri din beton rezultate din demolarea clădirilor; o deșeuri mixte, categorie în care sunt incluse deșeurile rezultate prin degradarea ambalajelor materialelor de construcții ambalate, deșeuri rezultate din dezafectarea amenajărilor interioare sau alte materiale rezultate din activitățile de renovare a locuirilor, colectate în containere. Conform prevederilor legale (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor), gestionarea DCD și atingerea obiectivelor și țintelor stabilite este în sarcina titularilor autorizațiilor de construire și/sau desființare emise conform Legii nr. 50/1991 autorizarea executării lucrărilor de construcții. În cadrul PJGD/PMGD se vor analiza cel puțin două opțiuni tehnice privind colectarea și gestionarea acestei categorii de deșeuri, și anume: o colectarea și tratarea locală (unde este posibil chiar la locul de generare și/sau în instalații locale); o colectarea și transportul la centre locale unde se realizează trierea și stocarea temporară și transferul ulterior către instalații județene/regionale.  +  Tabel 7-14: Analiza opțiunilor tehnice de colectare și tratare a DCD
    Colectarea și tratarea DCDColectare și tratare localăColectare locală șitratare
    Cantitate generată
    Instalații și echipamente existente
    Distanțe de parcurs
    Posibilitatea de valorificare în aria proiectului
    Analiza se realizează în mod unitar la nivelul întregului județ/municipiul București. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă, dacă este cazul, necesarul de facilități intermediare de triere și stocare temporară a DCD sau necesarul de instalații județene. Se va analiza și stabili modul de organizare și delimitare a responsabilităților legale pentru fiecare activitate de gestionare (ex. pre-colectare separată de către generatori, colectare de către operatorii economici intermediari, asigurarea transportului, stocării temporare, tratării, valorificării și eliminării).
    7.2. Metodologie pentru stabilirea alternativelor Stabilirea alternativelor de gestionare a sistemului necesită parcurgerea următoarelor etape: o identificarea obiectivelor și țintelor determinante pentru stabilirea alternativelor; o pentru fiecare obiectiv în parte - identificarea măsurilor care trebuie aplicate și a opțiunilor tehnice disponibile pentru aplicarea fiecărei măsuri în parte.  +  Identificarea obiectivelor și țintelor determinante Obiectivele și țintele determinante sunt acelea pentru atingerea cărora este necesară realizarea de investiții (colectarea separată și instalații). Identificarea lor se realizează pornind de la obiectivele și țintele prezentate în capitolul 6. În continuare este prezentată o listă a posibilelor obiective și ținte determinante: o creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare:– la 50% din cantitatea de deșeuri din hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn din deșeurile menajere și deșeurile similare (Metoda 2 de calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) - termen 2020, conform prevederilor legale în vigoare;– la 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate (Metoda 4 calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) - termen 2025, conform prevederilor legale în vigoare;– la 60% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate (Metoda 4 calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) - termen 2030, conform Directivei cadru recent modificată;– la 65% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate (Metoda 4 calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) - termen 2035, conform Directivei cadru recent modificată. o reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric produsă în anul 1995 - termen 2020; o creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale la 15 % din cantitatea totală de deșeuri generată - termen 2025; o depozitarea deșeurilor este permisă numai dacă deșeurile sunt supuse în prealabil unor operații de tratate fezabile tehnic - termen 2025; o reducerea deșeurilor municipale eliminate prin depozitare la 10% din totalul deșeurilor municipale generate - termen 2035; o depozitarea deșeurilor numai în depozite conforme - permanent. La nivelul fiecărui județ în parte, respectiv municipiul București, lista obiectivelor și țintelor determinante poate suferi modificări, însă numai cu respectarea obiectivelor și țintelor din PNGD.  +  Identificarea măsurilor și a opțiunilor tehnice Se realizează pentru fiecare obiectiv determinant în parte. Pentru o mai ușoară înțelegere în continuare este prezentat un exemplu de identificare a măsurilor și opțiunilor tehnice disponibile pentru atingerea obiectivului de creștere etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare. Pentru a determina investițiile necesar a fi realizate în vederea atingerii celor patru ținte aferente obiectivului se pornește de la analiza compoziției deșeurilor municipale. Deșeurile care asigură atingerea țintei din anul 2020 sunt deșeurile din hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn din deșeurile menajere și deșeurile similare - se prezintă cantitatea ce trebuie colectată separat pentru atingerea țintei (estimată în capitolul 6.2 Cuantificarea obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor). Măsurile care ar putea să conducă la îndeplinirea primei ținte de reciclare din anul 2020 sunt următoarele: o Extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile (deșeuri din hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn din deșeurile menajere și deșeurile similare) cu asigurarea ratei totale de capturare stabilită în cadrul capitolului 6.3 Stabilirea unor rate minime de capturare în vederea colectării separate a cantităților de deșeuri necesare atingerii țintelor; o Asigurarea de capacități de sortare pentru întreaga cantitate de deșeuri reciclabile colectată separat. Întrucât nu există alte soluții tehnice pentru atingerea primei ținte aferentă obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare, măsurile de mai sus vor fi aceleași în toate cele trei alternative. Conform deciziei CE, celelalte trei ținte se calculează prin raportarea la întreaga cantitate de deșeuri municipale generate. Se prezintă cantitățile de deșeuri ce trebuie reciclate conform cuantificării țintelor. În continuare se prezintă structura deșeurilor municipale pe perioada de planificare și cantitățile aferente, conform estimărilor de proiecție realizate la capitolul 5 Proiecții: o deșeurile reciclabile din deșeuri menajere și similare și deșeuri din piețe; o biodeșeurile din deșeurile menajere, similare și deșeuri din piețe; o biodeșeuri din deșeurile din parcuri și grădini; o alte tipuri de deșeuri. Cel mai probabil, din datele prezentate se va observa că atingerea celor trei ținte (din anii 2025, 2030, 2035) se poate realiza numai în condițiile în care gradul de colectare separată crește progresiv, iar în paralel este implementată și colectarea separată a biodeșeurilor. Opțiunile tehnice identificate pentru reciclarea biodeșeurilor municipale colectate separat sunt instalații cu procese aerobe (compostarea) sau anaerobe (digestia). În funcție de raportul dintre cantitatea de deșeuri alimentare și deșeuri verzi care trebuie tratate se stabilește instalația cea mai potrivită. Din punct de vedere tehnic, deșeurile alimentare nu pot fi tratate aerob în absența unui material de structură, care de obicei este reprezentat de deșeurile din parcuri și grădini. De subliniat faptul că, atât compostarea, cât și digestia anaerobă sunt considerare operații de reciclare numai dacă materialele rezultat în urma tratării biologice (compost, respectiv digestat) sunt reciclate (ex. utilizate în agricultură, reabilitare terenuri degradate etc.). Pe post de concluzie se prezintă măsurile care conduc la îndeplinirea celor patru ținte de reciclare: o extinderea progresivă a sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, cu prezentarea ratelor minime de capturare aferente anilor 2020, 2025, 2030 și 2035; o implementarea și/sau extinderea sistemului de colectare a biodeșeurilor din deșeuri menajere, similare și din piețe, cu prezentarea ratelor minime de capturare aferente anilor 2025, 2030 și 2035; o colectarea separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini astfel, cu prezentarea ratei minime de capturare aferentă anului 2020; o asigurarea de capacități de sortare pentru întreaga cantitate de deșeuri reciclabile colectate separat; o asigurarea de capacități de compostare; o asigurarea de capacități de digestie anaerobă pentru deșeurile alimentare colectate separat, care nu sunt compostate în instalațiile de compostare. Întrucât nu există alte soluții tehnice pentru atingerea celor trei ținte raportate la cantitatea totală de deșeuri municipale generate ale obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare, măsurile de mai sus vor fi aceleași în cele trei alternative. Acest proces se aplică pentru fiecare obiectiv determinant și se selectează în final opțiunile tehnice aplicabile. Pornind de la opțiunile tehnice selectate pentru colectarea deșeurilor și pentru fiecare activitate de tratare în parte, se vor proiecta minim 2 alternative tehnice care să asigure îndeplinirea obiectivelor și țintelor de gestionare a deșeurilor stabilite în cadrul PJGD/PMGD. La stabilirea alternativelor se va avea în vedere analiza utilizării instalațiilor de tratare a deșeurilor existente realizate cu investiții private (în funcție de situația existentă la nivel local privind modul de funcționare a acestora, respectarea parametrilor tehnici, impactul asupra vecinătăților etc.). În funcție de rezultatul acestei analize, la stabilirea alternativelor se va avea în vedere identificarea unor alternative în care aceste instalații nu sunt luate în considerare, fiind prevăzute noi investiții. În ceea ce privește instalațiile de tratare a deșeurilor construite prin proiecte cu finanțare europeană, așa cum este prevăzut și în PNGD, acestea trebuie să fie luate în considerare cu prioritate, astfel încât să se asigure funcționarea la capacitate maximă. Astfel se va lua în considerare și posibilitatea utilizării acestor instalații la nivel regional. Se va prezenta descrierea alternativelor și verificarea îndeplinirii țintelor pentru fiecare alternativă în parte și se va detalia modul de estimare a capacităților instalațiilor pentru fiecare alternativă în parte. În cadrul PJGD/PMGD nu se va realiza estimarea necesarului de echipamente pentru activitatea de colectare separată a deșeurilor, această activitate urmând a fi realizată la elaborarea ulterioară a documentelor pentru accesarea finanțărilor (Master Plan, Studiu de Fezabilitate etc.). Ținând seama de termenul relativ scurt de implementare a alternativei selectate, la stabilirea de alternative trebuie analizată opțiunea cuplării într-o singură instalație a digestorului anaerob și a instalației TMB. Astfel, în cazul în care opțiunea selectată pentru instalația TMB este cea cu digestie anaerobă, partea de digestie trebuie să aibă o unitate separate pentru tratarea biodeșeurilor colectate separat în vederea reciclării. Se va avea în vedere și prezentarea Alternativei "zero", alternativă care reprezintă păstrarea situației existente la momentul elaborării PJGD/PMGD.7.3. Metodologie pentru analiza alternativelor Analiza alternativelor propuse se realizează în baza următorului set de criterii: o cantitative:– evaluare financiară (estimare costuri cu investițiile și costuri cu operarea și întreținerea);– cuantificarea impactului asupra mediului (estimarea emisiilor nete exprimate în tone emisii CO(2) echivalent); o calitative:– gradul de valorificare a deșeurilor;– riscul de piață;– conformitatea cu principiile economiei circulare;– alte criterii relevante la nivel județean (se prezintă o fundamentare a acestora). Evaluarea se va realiza pentru toate cele minim 3 alternativele analizate (minim 2 alternative și Alternativa "zero") și se va selecta alternativa care obține punctajul cel mai ridicat.  +  Tabel 7-15: Rezultatul analizei alternativelor
    CriteriuAlternativa "zero"Alternativa 1Alternativa n
    Costuri investiție
    Costuri investiție totale (milioane Euro)
    Punctaj (1-3)
    Costuri O M
    Costuri operare (milioane Euro)
    Punctaj (1-3)
    Impact asupra mediului
    Emisii gaze cu efect de seră (tone CO2(e)/an)
    Punctaj (1-3)
    Gradul de valorificare energetică a deșeurilor
    Cantitatea/procentul de deșeuri valorificată energetic (tone/%)
    Punctaj (1-3)
    Riscul de piață
    Gradul de dependență de funcționarea instalațiilor existente
    Punctaj (1-3)
    Conformitatea cu principiile economiei circulare
    Cantitatea/procentul de deșeuri valorificată material și energetic (tone/%)
    Punctaj (1-3)
    Alt criteriu relevant
    Descrierea criteriului
    Punctaj (1-3)
    Evaluare generală (total punctaj)
    Pentru fiecare criteriu în parte, punctajul cel mai mare este acordat alternativei cele mai favorabile. Se propune spre implementare alternativa care obține punctajul cel mai ridicat. În continuare este prezentat, pentru fiecare criteriu de evaluare în parte, modalitatea de calcul/aplicare.
    7.3.1. Evaluarea financiară a alternativelor Evaluarea financiară a alternativelor are scopul de a identifica și de a cuantifica costurile de investiție și costurile de operare și întreținere, pentru fiecare dintre cele minim 3 alternative (minim 2 alternative + Alternativa "zero"), în vederea fundamentării alegerii alternativei optime. Evaluarea financiară are în vedere două aspecte relevante: o Metodologia folosită în determinarea costurilor de investiție și a costurilor de operare și întreținere aferente celor minim 3 alternative; o Identificarea și cuantificarea datelor de intrare în vederea parcurgerii etapelor necesare calculului costurilor de investiție și a costurilor de operare și întreținere pentru fiecare dintre cele minim 3 alternative. În continuare sunt prezentate etapele recomandate în modelarea financiară a alternativelor. Prima etapă constă în definirea costurilor de investiție și a costurilor de operare și întreținere aferente investițiilor necesare pentru implementarea măsurilor prevăzute în PJGD. Costurile de investiție (CAPEX) sunt costurile aferente necesarului de investiții pentru implementarea PJGD/PMGD. Se recomandă următoarea structură de costuri: o colectare și transport (ex. investiții în colectarea separată a deșeurilor reciclabile, a biodeșeurilor, a deșeurilor reziduale etc); o infrastructuri fixe - instalații (ex. stații de transfer, stații de compostare, stații de sortare a deșeurilor colectate separat, instalații de digestie anaerobă, instalații de TMB, incineratoare cu valorificare energetică etc); o extindere depozite, inclusiv construire de depozite noi; o închidere depozite care și-au epuizat capacitatea; o alte costuri (ex. proiectare, asistență tehnică, supervizare etc). Costurile de investiții nu includ costul terenului, costurile diverse și neprevăzute, costurile financiare (exp. costurile cu creditul bancar) aferente finanțării investițiilor. Costurile de investiții pentru Alternativa "zero" presupun doar investițiile existente și cele care urmează a fi finalizate prin proiectele SMID aflate în derulare, inclusiv proiectele fazate, precum și investițiile necesare menținerii condițiilor actuale de reglementare. Costurile de operare și întreținere ale investiției (OPEX) sunt costurile necesare operării și întreținerii investiților efectuate în: o colectare și transport (ex. costuri cu colectarea separată a deșeurilor reciclabile, costuri cu colectarea separată a biodeșeurilor, costuri cu colectarea separată a deșeurilor reziduale etc); o instalații - infrastructuri fixe (ex. costuri de transfer, costuri cu compostarea biodeșeurilor, costuri cu sortarea deșeurilor reciclabile colectate separat, costuri cu digestia anaerobă, costuri cu TMB, costuri cu incinerarea etc); o depozite (ex.: cost depozitare, taxă depozitare, cost monitorizare post-închidere). Costurile de operare sunt nete, respectiv sunt ajustate cu veniturile din valorificarea deșeurilor reciclabile și/sau a energiei rezultate, precum și cu veniturile din încasarea costurilor cu gestionarea deșeurilor de ambalaje trimise la valorificare, venituri încasate de la organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului. Veniturile vor fi evidențiate separat. La estimarea costurilor de operare trebuie avute în vedere și coșurile cu contribuția pentru economia circulară, conform prevederilor OUG nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. A doua etapă constă în cuantificarea costurilor de investiție și a costurilor de operare și întreținere aferente investițiilor necesare pentru implementarea măsurilor prevăzute în PJGD/PMGD.  +  Costurile de investiție (CAPEX) În cuantificarea costurilor de investiție se vor avea în vedere următoarele recomandări: o determinarea costurilor totale de investiție se face prin multiplicarea costurilor medii unitare și a capacităților planificate a fi realizate; o sursele datelor recomandate pentru determinarea costurilor unitare sunt:– aplicațiile de finanțare, respectiv volumele Studiu de fezabilitate (FS) și Analiza cost-beneficiu (ACB);– studiul "Identification of future waste management projects (2014 - 2020)", elaborat de Consorțiul ENVIROPLAN, Loius Berger, KOCKS, 2012, JASPERS (Studiul Eunomie);– date referitoare la piața românească de profil, tarife și costuri de implementare.  +  Costurile de operare și întreținere (OPEX) În cuantificarea costurilor de operare și întreținere se vor avea în vedere următoarele recomandări: o cuantificarea costurilor de operare și întreținere se face în funcție de graficul de implementare și specificul fiecărei activități și de cantitățile colectate, respectiv intrate în fiecare instalație/stație, respectiv depozitate; o determinarea costurilor totale de operare și întreținere se face prin multiplicarea costurilor medii unitare aferente fiecărei activități și a cantităților planificate a fi colectate, tratate respectiv depozitate. o sursele datelor recomandate pentru determinarea costurilor unitare sunt:– Studiul "Identification of future waste management projects (2014 - 2020)", elaborat de Consorțiul ENVIROPLAN, Loius Berger, KOCKS, 2012, JASPERS (Studiul Eunomia);– Date referitoare la piața românească de profil, tarife și costuri de implementare.  +  Tabel 7-16: Determinare costuri de operare
    ElementeValoare unitară(euro/tonă)Cantitate de deșeuriValoare totală(euro)
    01234 = 2x3
    aCosturi de colectare și transportCantitate colectată
    bCosturi cu tratarea deșeurilorCantitatea intrată în fiecare instalație
    cCosturi cu depozitareaCantitate depozitată
    dCosturi cu contribuția pentru economia circularăCantitatea depozitată aferentă îndeplinirii indicatorilor de performanță
    ITOTAL COSTURI BRUTE DE OPERAREI = a + b + c + d
    eVenituri din valorificarea deșeurilor reciclabile, a energiei rezultateCantitatea valorificată
    fVenituri din valorificare biogaz/energieCantitatea valorificată
    gVenituri aferente cotei suportate de OTRCantitatea de deșeuri de ambalaj colectată separat, sortată și predată la valorificare
    IITOTAL COSTURI NETE DE OPERAREII = I - e - f - g
    A treia etapă constă în proiecția costurilor de investiție și a costurilor de operare și de întreținere pe perioada de planificare. În cazul elaborării PJGD/PMGD în anul 2019, perioada de planificare este 2018-2040, perioadă echivalentă proiecției deșeurilor municipale. În vederea eșalonării costurilor de investiție, se vor avea în vedere următoarele recomandări: o pentru pregătirea investițiilor (ex.: serviciile de proiectare) se va aloca un an; o pentru implementarea propriu-zisă a investiției, estimată la doi ani, se va avea în vedere următoarea schemă:– primul an 30% din costurile de investiție;– al doilea an 70% din costurile de investiție; o Pentru implementarea propriu-zisă a investiției, estimată la doi ani, se va avea în vedere următoarea schemă:– primul an 10% din costurile de investiție;– al doilea an 60% din costurile de investiție;– al treilea an 30% din costurile de investiție. o Se vor avea în vedere și costurile CAPEX și OPEX aferente SMID-urilor aflate în pregătire sau implementare. În vederea evaluării financiare a alternativelor se vor utiliza valoarea totală CAPEX aferentă fiecărei alternative și valoarea OPEX (euro/an) aferentă fiecărei alternative, estimată la nivelul anului în care se consideră toate capacitățile operaționale 100%.
    7.3.2. Evaluarea alternativelor din punct de vedere al cuantificării impactului asupra mediului Cuantificarea impactului asupra mediului se realizează utilizând ca unic criteriu emisiile de gaze cu efect de seră rezultate în urma implementării alternativei selectate. Se consider că celelalte externalități economice nu variază semnificativ de la o alternativă la alta. Astfel, se vor estima emisiile de gaze cu efect de seră exprimate în emisii de dioxid de carbon echivalent [C0(2e)]. La estimarea emisiilor de C0(2e) vor fi utilizați factorii de emisie din Metodologia JASPERS de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru proiectele de deșeuri*12). Astfel vor fi considerați următorii factori de emisie, pentru fiecare operație de tratare a deșeurilor precum și pentru reciclarea deșeurilor.*12)http://www.jaspersnetwork.org/download/attachments/4948011/13-03-11%20JASPERS%20WP_Methodology20for20GHG20Emission%20Calculation_Waste%20Calculation_FINAL.pdf?version=1 modificationDate=1366389231000 api=v2, accesat în octombrie 2018  +  Tabel 7-17: Emisii specifice de C0(2) (kg CO(2) echivalent/tona de deșeu)
    Activitate gestionare deșeuriEmisii CO2e/tonă deșeu
    Deșeuri necolectate sau colectate în amestec și eliminate în depozite care nu dețin sistem de colectare a gazului de depozit833
    Deșeuri colectate în amestec eliminate direct la depozitul conform