DECIZIA nr. 151 din 14 martie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 3 mai 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Andreea Costin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihael Căcescu în Dosarul nr. 3.183/324/2015 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.008D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei părțile Societatea Combavipor - S.A. din Galați și Societatea Galmopan - S.A. din Galați au depus note scrise prin care se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că în această materie există precedent constituțional și nu există temeiuri pentru reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 13 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.183/324/2015, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihael Căcescu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile prin care a fost admisă contestația la executare și, în consecință, au fost anulate toate formele de executare și desființate toate măsurile de executare.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate care reglementează supraviețuirea legii vechi sunt în contradicție cu principiul aplicării imediate și generale a legii noi.7. Tribunalul Galați - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate fiind constituționale.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.“13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 409 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 13 iulie 2015, paragraful 12, a statuat că prin dispoziția legală criticată legiuitorul a optat ca legea de procedură nouă să se aplice numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865), potrivit căreia legea nouă se aplică, de la data intrării ei în vigoare, și proceselor, și executărilor silite începute sub legea veche.15. Dispozițiile legale criticate au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenței sale, astfel cum este consacrată prin prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, justificat de necesitatea asigurării unei judecăți sau executări silite unitare, care să se desfășoare după reguli previzibile - dinainte cunoscute, având în vedere caracterul unitar al procesului civil.16. În jurisprudența sa, Curtea a mai reținut faptul că în ceea ce privește rezolvarea conflictului în timp al legilor de procedură, prin determinarea situațiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum și a celor care sunt guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii în timp, care este de competența exclusivă a instanțelor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 152 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004).17. Principiul aplicării imediate a normei procesuale este de sorginte legală, iar nu constituțională, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la acesta în anumite situații particulare, fără ca o atare soluție să fie calificată ca neconstituțională.18. Prin urmare, principiile care guvernează aplicarea în timp a legii de procedură civilă - aplicarea imediată a normei procesuale și, corelativ, supraviețuirea legii vechi - sunt de sorginte legală, iar nu constituțională, legiuitorul având competența conferită de art. 126 din Legea fundamentală de a da preeminență unuia dintre ele, astfel încât Curtea nu poate reține nicio relație de contrarietate dintre dispozițiile legale criticate și art. 78 din Constituție care conferă cetățenilor posibilitatea cunoașterii prevederilor legii în vederea respectării drepturilor și obligațiilor corelative reglementate de acestea. De altfel, Curtea reține că, astfel cum au fost formulate, criticile de neconstituționalitate vizează aplicarea în timp a legilor, ceea ce nu intră în sfera de cuprindere a art. 78 din Constituție.19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihael Căcescu în Dosarul nr. 3.183/324/2015 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Andreea Costin
    ----