DECIZIA nr. 801 din 6 decembrie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (5) și art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 29 martie 2019
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (5) și art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Elena Minona Pavel în Dosarul nr. 4.223/197/2012 al Judecătoriei Brașov și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.362D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile constituționale invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate nu sunt încălcate, deoarece oricare dintre părțile care formulează o cerere principală, reconvențională sau modificatoare poate solicita și, eventual, obține acordarea ajutorului public judiciar. De asemenea, arată că instanța de judecată poate fi sesizată de partea adversă cu privire la valoarea reală a veniturilor celui care solicită acordarea ajutorului public judiciar. Menționează și jurisprudența Curții în materie, spre exemplu, Decizia nr. 63 din 11 februarie 2014.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.223/197/2012, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (5) și art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Elena Minona Pavel într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind partajarea bunurilor comune.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 43 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale prin faptul că reglementează o procedură lipsită de publicitate în camera de consiliu de un complet de judecată care se pronunță irevocabil, fără ca partea adversă să aibă dreptul la apărare atunci când facilitatea la plată a taxei judiciare de timbru este acordată celeilalte părți în urma soluționării cererii de reexaminare. În lipsa posibilității părții adverse de a ataca încheierea irevocabilă, raporturile de egalitate procesuală sunt denaturate și se încalcă dreptul de proprietate al acesteia. Prin urmare, dispoziția legală criticată dă posibilitatea instanței să dispună fără posibilitatea exercitării unui control judiciar acordarea facilităților în dauna și în prejudicierea intereselor celeilalte părți care, la sfârșitul procesului, este obligată să suporte un risc patrimonial imprevizibil la momentul acordării facilității.6. Judecătoria Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 43 alin. (5) și ale art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziții potrivit cărora: – Art. 43 alin. (5): „Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.“;– Art. 44: (1) În cazul încuviințării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată și cuantumul ratelor.(2) Eșalonarea plății taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni și pentru maximum 12 termene.(3) În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite.(4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanța de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile.13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 44 privind dreptul de proprietate privată.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, încheierea prin care se soluționează cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru se comunică solicitantului și părții adverse, dacă este cazul, aceștia putând formula cerere de reexaminare, ce va fi soluționată în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă. Instanța de judecată încuviințează acordarea ajutorului judiciar printr-o încheiere motivată, fără ca textul de lege să prevadă caracterul irevocabil al acestei încheieri, iar soluționarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective și presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului și a familiei sale. În acest mod, legiuitorul nu a restrâns dreptul de acces liber la justiție sau dreptul la apărare, ci a asigurat celeritatea soluționării cererii prin care se contestă modul de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.15. Faptul că cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet care se pronunță prin încheiere irevocabilă nu este de natură a aduce atingere prevederilor constituționale invocate, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar potrivit art. 129 din Legea fundamentală, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. 16. De altfel, Curtea reține că judecarea cererii de reexaminare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părților, și inexistența căii de atac a recursului la o instanță superioară. Totodată, judecarea cererii se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi dovedite prin înscrisuri.17. În continuare, Curtea are în vedere și dispozițiile art. 17 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, potrivit cărora „Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanța care a încuviințat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situația reală a celui căruia i s-a încuviințat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări“. Așadar, având în vedere că situația materială a celui care a solicitat acordarea ajutorului judiciar se poate modifica pe parcursul procesului, precum și luând în considerare eventualele cazuri în care solicitantul ar fi de rea-credință, legea a prevăzut, prin dispozițiile art. 17 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa instanței tocmai pentru a se restabili situația legală.18. În aceste condiții, nu poate fi reținută încălcarea dreptului la un proces echitabil sau a dreptului de proprietate al vreuneia dintre părți.19. În ceea ce privește art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea reține că acesta prevede modalitățile concrete de punere în executare a încheierii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru și se aplică în mod egal tuturor celor care au formulat cerere și li s-au acordat facilități la plata taxei judiciare de timbru.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Minona Pavel în Dosarul nr. 4.223/197/2012 al Judecătoriei Brașov și constată că dispozițiile art. 43 alin. (5) și art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brașov și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin------
| EMITENT |
| Valer Dorneanu | - președinte |
| Marian Enache | - judecător |
| Petre Lăzăroiu | - judecător |
| Daniel Marius Morar | - judecător |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Andreea Costin | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.223/197/2012, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (5) și art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Elena Minona Pavel într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind partajarea bunurilor comune.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 43 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale prin faptul că reglementează o procedură lipsită de publicitate în camera de consiliu de un complet de judecată care se pronunță irevocabil, fără ca partea adversă să aibă dreptul la apărare atunci când facilitatea la plată a taxei judiciare de timbru este acordată celeilalte părți în urma soluționării cererii de reexaminare. În lipsa posibilității părții adverse de a ataca încheierea irevocabilă, raporturile de egalitate procesuală sunt denaturate și se încalcă dreptul de proprietate al acesteia. Prin urmare, dispoziția legală criticată dă posibilitatea instanței să dispună fără posibilitatea exercitării unui control judiciar acordarea facilităților în dauna și în prejudicierea intereselor celeilalte părți care, la sfârșitul procesului, este obligată să suporte un risc patrimonial imprevizibil la momentul acordării facilității.6. Judecătoria Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 43 alin. (5) și ale art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziții potrivit cărora: – Art. 43 alin. (5): „Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.“;– Art. 44: (1) În cazul încuviințării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată și cuantumul ratelor.(2) Eșalonarea plății taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni și pentru maximum 12 termene.(3) În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite.(4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanța de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile.13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 44 privind dreptul de proprietate privată.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, încheierea prin care se soluționează cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru se comunică solicitantului și părții adverse, dacă este cazul, aceștia putând formula cerere de reexaminare, ce va fi soluționată în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă. Instanța de judecată încuviințează acordarea ajutorului judiciar printr-o încheiere motivată, fără ca textul de lege să prevadă caracterul irevocabil al acestei încheieri, iar soluționarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective și presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului și a familiei sale. În acest mod, legiuitorul nu a restrâns dreptul de acces liber la justiție sau dreptul la apărare, ci a asigurat celeritatea soluționării cererii prin care se contestă modul de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.15. Faptul că cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet care se pronunță prin încheiere irevocabilă nu este de natură a aduce atingere prevederilor constituționale invocate, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar potrivit art. 129 din Legea fundamentală, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. 16. De altfel, Curtea reține că judecarea cererii de reexaminare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părților, și inexistența căii de atac a recursului la o instanță superioară. Totodată, judecarea cererii se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi dovedite prin înscrisuri.17. În continuare, Curtea are în vedere și dispozițiile art. 17 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, potrivit cărora „Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanța care a încuviințat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situația reală a celui căruia i s-a încuviințat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări“. Așadar, având în vedere că situația materială a celui care a solicitat acordarea ajutorului judiciar se poate modifica pe parcursul procesului, precum și luând în considerare eventualele cazuri în care solicitantul ar fi de rea-credință, legea a prevăzut, prin dispozițiile art. 17 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa instanței tocmai pentru a se restabili situația legală.18. În aceste condiții, nu poate fi reținută încălcarea dreptului la un proces echitabil sau a dreptului de proprietate al vreuneia dintre părți.19. În ceea ce privește art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea reține că acesta prevede modalitățile concrete de punere în executare a încheierii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru și se aplică în mod egal tuturor celor care au formulat cerere și li s-au acordat facilități la plata taxei judiciare de timbru.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Minona Pavel în Dosarul nr. 4.223/197/2012 al Judecătoriei Brașov și constată că dispozițiile art. 43 alin. (5) și art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brașov și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari