DECIZIA nr. 843 din 13 decembrie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 și ale art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 224 din 22 martie 2019
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 și ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Teodoriu Liliana în Dosarul nr. 2.390/40/2016 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.696D/2017.2. La apelul nominal se prezintă autoarea excepției. Lipsesc părțile Casa Județeană de Pensii Botoșani și Casa Națională de Pensii Publice București. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că atât timp cât plătește o cauțiune pentru suspendarea executării unei hotărâri judecătorești, sintagma „poate suspenda executarea“ din cuprinsul art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțională, întrucât instituie o opțiune pentru instanța de judecată, și nu o obligație. În ceea ce privește dispozițiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 arată că acestea sunt neconstituționale întrucât stabilesc o valoare a indicelui de corecție a pensiei de 1,07, care nu corespunde valorii prevăzute de art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Consideră că nu este vina sa că nu s-a pensionat anterior, când valoarea indicelui de corecție era mai mare. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 19 din Legea nr. 340/2013, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, în care a constatat constituționalitatea acestor dispoziții de lege. Referitor la critica formulată de autoarea excepției în raport cu dispozițiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă arată că argumentele invocate nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează modul de aplicare a legii.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 25 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.390/40/2016, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 și ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Teodoriu Liliana cu prilejul soluționării unui litigiu de asigurări sociale.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 instituie o discriminare a persoanelor cărora li se aplică indicele de corecție prevăzut de acest text de lege în raport cu persoanele ale căror pensii au fost calculate în anii 2011, 2012 și în perioada 1-22 ianuarie 2013, cărora li s-a aplicat indicele de corecție calculat în baza art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Consideră că în perioada 22 ianuarie- 31 decembrie 2013 și în anii 2014 și 2015 acest indice nu a fost calculat potrivit aceluiași algoritm, ci a fost stabilit la un nivel inferior celui care ar fi rezultat din aplicarea formulei prevăzute de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, consideră că sunt încălcate art. 15 alin. (1) și art. 20 din Constituție, precum și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 7. În ceea ce privește dispozițiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă arată că sintagma „poate suspenda executarea“ este contrară art. 20 și art. 52 din Constituție, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât a plătit cauțiune și taxă judiciară de timbru pentru judecarea contestației la executare și suspendarea executării silite, dar instanța de judecată nu a dispus suspendarea executării.8. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016 și Decizia nr. 114 din 1 februarie 2011, consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției.9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.10. Guvernul apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens amintește că, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Constituție, așa cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia nr. 223 din 13 martie 2007, „legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora, având în vedere nevoia de a asigura un nivel de trai decent și dreptul la protecție socială, dar și posibilitățile economico-financiare existente în diferite intervale de timp. În același timp, cuantumul pensiei nu trebuie să fie neapărat proporțional cu valoarea contribuției la fondul de asigurări sociale, pentru că această contribuție nu constituie un depozit ce urmează a fi restituit, iar pensia și celelalte drepturi de asigurări sociale se acordă în conformitate cu principiile subsidiarității și ale solidarității sociale.“ De asemenea invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, în sensul constituționalității art. 19 din Legea nr. 340/2013.11. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă arată că din motivarea formulată de autoarea acestei excepții reiese că, în realitate, sunt avute în vedere dispozițiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Cu privire la critica raportată la dreptul de acces liber la justiție amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 cu privire la competența exclusivă a legiuitorului de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. De asemenea menționează cele reținute de Curtea Constituțională în materia contestării la executare prin Decizia nr. 160 din 30 mai 2002 și Decizia nr. 346 din 18 septembrie 2003. 12. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale și amintește Decizia nr. 351 din 24 mai 2016 prin care Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea art. 19 din Legea nr. 340/2013.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, și dispozițiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate referitoare la acest din urmă text de lege, Curtea constată că autoarea excepției vizează, în realitate, dispozițiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 19 din Legea nr. 340/2013: „În anul 2014 indicele de corecție prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,07.“;– Art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.“ 16. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea susține că sunt încălcate prevederile art. 6 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la procesul echitabil și interzicerea discriminării.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 constatând constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, paragrafele 15 și 16, Curtea a reținut, în esență, că, „deși art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecție (raportul dintre 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - și anume câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an.“ Prin urmare, în funcție de acești factori, legiuitorul are posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecție aplicabilă într-un anumit an.18. Tot prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, paragraful 17, Curtea a arătat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, și a invocat în acest sens Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008.19. Analizând, în continuare, criticile de neconstituționalitate vizând dispozițiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că articolul de lege menționat reglementează condițiile legale în care se poate solicita suspendarea executării. Potrivit art. 719 alin. (1) teza a doua alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, această cerere se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată și este condiționată de plata unei cauțiuni, calculată la valoarea obiectului contestației. Suspendarea executării nu operează automat, prin simpla formulare a cererii și plata cauțiunii, așa cum susține autorul excepției, ci este supusă analizei instanței de judecată, care o va dispune atunci când apreciază că există motive temeinice, așa cum prevede art. 719 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă. În acest sens, prin Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, paragraful 16, Curtea Constituțională a statuat că „plata cauțiunii nu constituie o condiție de admisibilitate a contestației la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite“ și a apreciat că „instituirea acestei obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție“.20. Doar cu titlu de excepție, dispozițiile art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă dispun că „Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă: 1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu; 2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță; 3. debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.“ 21. Autoarea excepției consideră că textul de lege criticat îi încalcă dreptul de acces liber la justiție, întrucât nu instituie suspendarea automată a executării, ca urmare a cererii și plății cauțiunii, cererea de suspendare fiind supusă analizei instanței de judecată. Or, față de această critică Curtea reține că accesul liber la justiție presupune dreptul persoanei de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Acest drept, ocrotit atât de prevederile art. 21 din Constitutie, cât și de prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu exclude însă, ci, din contră, impune o analiză a instanței de judecată, ca organ prin care se realizează actul de justiție, așa cum dispune art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, aprecierea de către instanța de judecată a temeiniciei motivelor pentru care se solicită suspendarea executării nu sunt contrare dreptului de acces liber la justiție, ci reprezintă o expresie a acestui drept fundamental. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Teodoriu Liliana în Dosarul nr. 2.390/40/2016 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 și ale art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea ----
| EMITENT |
| Valer Dorneanu | - președinte | |
| Marian Enache | - judecător | |
| Petre Lăzăroiu | - judecător | |
| Mircea Ștefan Minea | - judecător | |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător | |
| Livia Doina Stanciu | - judecător | |
| Simona-Maya Teodoroiu | - judecător | |
| Varga Attila | - judecător | |
| Patricia Marilena Ionea | - magistrat-asistent | |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 25 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.390/40/2016, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 și ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Teodoriu Liliana cu prilejul soluționării unui litigiu de asigurări sociale.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 instituie o discriminare a persoanelor cărora li se aplică indicele de corecție prevăzut de acest text de lege în raport cu persoanele ale căror pensii au fost calculate în anii 2011, 2012 și în perioada 1-22 ianuarie 2013, cărora li s-a aplicat indicele de corecție calculat în baza art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Consideră că în perioada 22 ianuarie- 31 decembrie 2013 și în anii 2014 și 2015 acest indice nu a fost calculat potrivit aceluiași algoritm, ci a fost stabilit la un nivel inferior celui care ar fi rezultat din aplicarea formulei prevăzute de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, consideră că sunt încălcate art. 15 alin. (1) și art. 20 din Constituție, precum și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 7. În ceea ce privește dispozițiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă arată că sintagma „poate suspenda executarea“ este contrară art. 20 și art. 52 din Constituție, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât a plătit cauțiune și taxă judiciară de timbru pentru judecarea contestației la executare și suspendarea executării silite, dar instanța de judecată nu a dispus suspendarea executării.8. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016 și Decizia nr. 114 din 1 februarie 2011, consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției.9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.10. Guvernul apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens amintește că, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Constituție, așa cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia nr. 223 din 13 martie 2007, „legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora, având în vedere nevoia de a asigura un nivel de trai decent și dreptul la protecție socială, dar și posibilitățile economico-financiare existente în diferite intervale de timp. În același timp, cuantumul pensiei nu trebuie să fie neapărat proporțional cu valoarea contribuției la fondul de asigurări sociale, pentru că această contribuție nu constituie un depozit ce urmează a fi restituit, iar pensia și celelalte drepturi de asigurări sociale se acordă în conformitate cu principiile subsidiarității și ale solidarității sociale.“ De asemenea invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, în sensul constituționalității art. 19 din Legea nr. 340/2013.11. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă arată că din motivarea formulată de autoarea acestei excepții reiese că, în realitate, sunt avute în vedere dispozițiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Cu privire la critica raportată la dreptul de acces liber la justiție amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 cu privire la competența exclusivă a legiuitorului de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. De asemenea menționează cele reținute de Curtea Constituțională în materia contestării la executare prin Decizia nr. 160 din 30 mai 2002 și Decizia nr. 346 din 18 septembrie 2003. 12. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale și amintește Decizia nr. 351 din 24 mai 2016 prin care Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea art. 19 din Legea nr. 340/2013.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, și dispozițiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate referitoare la acest din urmă text de lege, Curtea constată că autoarea excepției vizează, în realitate, dispozițiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 19 din Legea nr. 340/2013: „În anul 2014 indicele de corecție prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,07.“;– Art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.“ 16. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea susține că sunt încălcate prevederile art. 6 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la procesul echitabil și interzicerea discriminării.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 constatând constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, paragrafele 15 și 16, Curtea a reținut, în esență, că, „deși art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecție (raportul dintre 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - și anume câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an.“ Prin urmare, în funcție de acești factori, legiuitorul are posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecție aplicabilă într-un anumit an.18. Tot prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, paragraful 17, Curtea a arătat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, și a invocat în acest sens Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008.19. Analizând, în continuare, criticile de neconstituționalitate vizând dispozițiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că articolul de lege menționat reglementează condițiile legale în care se poate solicita suspendarea executării. Potrivit art. 719 alin. (1) teza a doua alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, această cerere se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată și este condiționată de plata unei cauțiuni, calculată la valoarea obiectului contestației. Suspendarea executării nu operează automat, prin simpla formulare a cererii și plata cauțiunii, așa cum susține autorul excepției, ci este supusă analizei instanței de judecată, care o va dispune atunci când apreciază că există motive temeinice, așa cum prevede art. 719 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă. În acest sens, prin Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, paragraful 16, Curtea Constituțională a statuat că „plata cauțiunii nu constituie o condiție de admisibilitate a contestației la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite“ și a apreciat că „instituirea acestei obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție“.20. Doar cu titlu de excepție, dispozițiile art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă dispun că „Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă: 1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu; 2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță; 3. debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.“ 21. Autoarea excepției consideră că textul de lege criticat îi încalcă dreptul de acces liber la justiție, întrucât nu instituie suspendarea automată a executării, ca urmare a cererii și plății cauțiunii, cererea de suspendare fiind supusă analizei instanței de judecată. Or, față de această critică Curtea reține că accesul liber la justiție presupune dreptul persoanei de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Acest drept, ocrotit atât de prevederile art. 21 din Constitutie, cât și de prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu exclude însă, ci, din contră, impune o analiză a instanței de judecată, ca organ prin care se realizează actul de justiție, așa cum dispune art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, aprecierea de către instanța de judecată a temeiniciei motivelor pentru care se solicită suspendarea executării nu sunt contrare dreptului de acces liber la justiție, ci reprezintă o expresie a acestui drept fundamental. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Teodoriu Liliana în Dosarul nr. 2.390/40/2016 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 și ale art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea ----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari