LEGE nr. 293 din 3 decembrie 2018privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1042 din 7 decembrie 2018
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Capitolul I Dispoziții generale + Secţiunea 1 Scop, obiective și domeniul de aplicare + Articolul 1(1) Pentru a avansa în direcția atingerii nivelurilor de calitate a aerului care nu conduc la un impact negativ semnificativ asupra sănătății umane și mediului și la unele riscuri aduse acestora, prezenta lege stabilește:a) angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_x), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5);b) obligația elaborării, adoptării și punerii în aplicare a unui program național de control al poluării atmosferice, denumit în continuare PNCPA;c) obligația privind monitorizarea și raportarea emisiilor și a impactului poluanților prevăzuți la lit. a) și al altor poluanți prevăzuți în anexa nr. 1.(2) Prevederile prezentei legi contribuie la realizarea:a) obiectivelor privind calitatea aerului prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, și a progreselor către realizarea obiectivului pe termen lung al Uniunii Europene de atingere a nivelurilor de calitate a aerului în conformitate cu orientările privind calitatea aerului, publicate de Organizația Mondială a Sănătății;b) obiectivelor Uniunii Europene în materie de biodiversitate și ecosisteme, în conformitate cu cel de-al 7-lea Program de acțiune pentru mediu;c) consolidării sinergiilor între politica privind calitatea aerului și alte politici relevante ale Uniunii Europene, în special privind schimbările climatice și energia. + Articolul 2(1) Prezenta lege se aplică emisiilor de poluanți prevăzuți în anexa nr. 1, rezultate din toate sursele de emisii, de pe teritoriul național, din zona economică exclusivă a României și din zonele de control al poluării.(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) monitorizarea și raportarea emisiilor de poluanți proveniți din sursele aferente zonei economice exclusive a României și zonelor de control al poluării se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, și ale Legii nr. 269/2006 pentru aderarea României la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferinței părților la MARPOL 73/78, la Londra la 26 septembrie 1997. + Secţiunea a 2-a Termeni și expresii + Articolul 3În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) emisie - eliberarea în atmosferă a unei substanțe dintr-o sursă punctuală sau difuză;b) emisii antropice - emisii atmosferice de poluanți asociate cu activitățile umane;c) precursori ai ozonului - oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, metan și monoxid de carbon;d) obiective privind calitatea aerului - obligațiile pentru calitatea aerului privind valorile-limită, valorile-țintă și concentrația de expunere prevăzute în Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare;e) dioxid de sulf (SO_2) - toți compușii sulfului exprimați ca dioxid de sulf, inclusiv trioxid de sulf (SO_3), acid sulfuric (H_2SO_4) și compuși cu conținut de sulf redus precum hidrogenul sulfurat (H_2S), mercaptanii și sulfur de dimetil;f) oxizi de azot (NO_x) - monoxidul de azot și dioxidul de azot, exprimați ca dioxid de azot;g) compuși organici volatili nemetanici (COV_nm) - toți compușii organici, alții decât metanul, care pot produce oxidanți fotochimici printr-o reacție cu oxizii de azot, în prezența luminii solare;h) particule fine în suspensie (PM_2,5) - particule cu un diametru aerodinamic egal sau mai mic de 2,5 micrometri sau μm;i) negru de fum - particule în suspensie carbonoase care absorb lumina;j) angajament național de reducere a emisiilor - obligația României de a reduce emisiile unei substanțe; acesta precizează reducerea minimă a emisiilor ce trebuie atinsă în anul calendaristic țintă exprimată ca procent din totalul emisiilor eliberate în anul de referință 2005;k) ciclu de aterizare și decolare - un ciclu care include rularea la sol la plecare și la sosire, decolarea, ascensiunea, apropierea, aterizarea și toate celelalte activități de aviație care se desfășoară la o altitudine sub 3000 de picioare;l) trafic maritim internațional - navigația pe mare și în ape de coastă cu nave înregistrate sub orice pavilion, cu excepția navelor de pescuit, care pleacă de pe teritoriul unei țări și sosesc pe teritoriul unei alte țări;m) zonă de control al poluării - o zonă maritimă de cel mult 200 de mile marine de la linia de bază de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, stabilită la nivel național pentru prevenirea, reducerea și controlul poluării provenite de la nave, în conformitate cu normele și standardele internaționale aplicabile;n) legislația Uniunii Europene de control al poluării atmosferice la sursă - legislația Uniunii Europene care are drept obiectiv reducerea emisiilor poluanților atmosferici care intră sub incidența prezentei legi, prin luarea de măsuri de atenuare la sursă. + Capitolul II Obligații și responsabilități + Secţiunea 1 Angajamentele naționale de reducere a emisiilor + Articolul 4(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în colaborare cu autoritățile publice centrale cu responsabilități în domeniile: economie, energie, sănătate, agricultură și dezvoltare rurală, sanitar-veterinar și siguranța alimentelor, dezvoltare regională și administrație publică, transporturi, ape și păduri, stabilesc măsuri de reducere a emisiilor antropice naționale anuale de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5), prin elaborarea și adoptarea PNCPA în conformitate cu prevederile art. 11, astfel încât să nu se depășească angajamentele naționale de reducere a emisiilor antropice anuale de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5) prevăzute în anexa nr. 2.(2) Angajamentele naționale de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5) se aplică începând cu anul 2020 până în anul 2029, respectiv din anul 2030 și după acesta.(3) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1) și (2), prin elaborarea și adoptarea PNCPA în conformitate cu prevederile art. 11, autoritățile publice centrale prevăzute la alin. (1) stabilesc și măsurile necesare pentru a limita emisiile antropice de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie până în anul 2025.(4) Nivelurile indicative ale emisiilor pentru anul 2025 se stabilesc prin intermediul unei traiectorii de reducere liniare între nivelurile de emisii definite de angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru anul 2020 și nivelurile de emisii definite de angajamentele de reducere a emisiilor pentru anul 2030.(5) Dacă este mai eficient din punct de vedere economic sau tehnic se poate urma o traiectorie nonliniară privind reducerea emisiilor, cu condiția ca, începând din anul 2025, această traiectorie să devină treptat convergentă cu traiectoria de reducere liniară și să nu afecteze niciun angajament de reducere a emisiilor pentru anul 2030. Traiectoria de reducere nonliniară și motivele pentru a urma această traiectorie se stabilesc în PNCPA, elaborat în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și care se transmite Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) și (2).(6) În situația în care emisiile preconizate pentru anul 2025 nu pot fi limitate în conformitate cu traiectoria de reducere stabilită în cadrul programului prevăzut la art. 11 alin. (1), autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului explică, în următorul raport informativ de inventariere care urmează a fi transmis Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (3) și (4), motivele pentru această abatere și măsurile care ar readuce nivelurile de emisii la respectiva traiectorie.(7) Pentru respectarea prevederilor alin. (1)-(6), următoarele emisii nu sunt luate în considerare:a) emisiile de la aeronave rezultate în afara ciclului de aterizare și decolare;b) emisiile din traficul maritim internațional;c) emisiile de oxizi de azot și compuși organici volatili nemetanici din activitățile prevăzute în categoriile 3B, referitoare la gestionarea gunoiului de grajd, și 3D, referitoare la solurile agricole din Nomenclatorul pentru raportare - NFR -, versiunea din anul 2014, dezvoltat sub Convenția asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, ratificată prin Legea nr. 8/1991, denumită în continuare Convenția LRTAP. + Secţiunea a 2-a Mecanisme de flexibilitate + Articolul 5(1) În cazul în care prin aplicarea unor metode îmbunătățite de inventariere a emisiilor, actualizate potrivit cunoștințelor științifice, angajamentele naționale de reducere a emisiilor, prevăzute în anexa nr. 2, nu sunt respectate, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului elaborează, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4, partea a 4-a, inventarele naționale de emisii anuale ajustate pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie, cu informarea autorității publice centrale pentru protecția mediului.(2) Autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului transmite autorității publice centrale pentru protecția mediului, până la data de 1 februarie a anului în care s-a constatat nerespectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor, prevăzute în anexa nr. 2, inventarul național sau inventarele naționale de emisii anuale ajustate pentru poluantul sau poluanții pentru care s-a constatat nerespectarea angajamentului național sau a angajamentelor naționale de reducere.(3) Autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului include în raportul informativ de inventariere, elaborat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (5), justificările prevăzute în anexa nr. 4, partea a 4-a, care au stat la baza ajustării inventarului național sau a inventarelor naționale pentru poluantul sau poluanții pentru care s-a constatat nerespectarea angajamentului național sau a angajamentelor naționale de reducere, și îl înaintează autorității publice centrale pentru protecția mediului, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3).(4) Pentru a stabili dacă condițiile specifice prevăzute în anexa nr. 4, partea a 4-a, sunt respectate, angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 sunt considerate ca fiind cele stabilite la 4 mai 2012, prin amendamentele aduse Protocolului Convenției LRTAP, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, adoptate prin deciziile 2012/1 și 2012/2 ale Organismului executiv al Convenției LRTAP.(5) Începând cu anul 2025, în cazul în care există diferențe semnificative privind factorii de emisie sau metodologiile utilizate pentru determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice față de cei preconizați în urma punerii în aplicare a unei norme sau a unui standard în conformitate cu legislația Uniunii Europene de control al poluării atmosferice la sursă, în temeiul prevederilor anexei nr. 4, partea a 4-a, pct. 1 lit. d), subpct. (ii) și (iii), se aplică următoarele condiții suplimentare ajustărilor:a) autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în baza informațiilor și a justificărilor furnizate de către autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului și autoritatea publică centrală de inspecție și control în domeniul protecției mediului, luând în considerare concluziile programelor naționale de inspecție și de aplicare a legislației Uniunii Europene de control al poluării atmosferice la sursă prin care se monitorizează eficiența implementării acesteia, demonstrează că diferențele semnificative privind factorii de emisie nu rezultă din punerea în aplicare sau asigurarea respectării legislației respective la nivel național;b) autoritatea publică centrală pentru protecția mediului a informat Comisia Europeană cu privire la diferența semnificativă privind factorii de emisie, care analizează necesitatea unor acțiuni suplimentare. + Articolul 6(1) În cazul în care, într-un anumit an, din cauza unei ierni deosebit de reci sau a unei veri deosebit de secetoase, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului, prin elaborarea inventarului național de emisii, constată că nu se pot respecta angajamentele naționale de reducere a emisiilor, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului calculează media emisiilor anuale naționale pentru anul în cauză, pentru anul anterior și pentru anul următor.(2) Se consideră că angajamentele naționale de reducere a emisiilor sunt respectate cu condiția ca media prevăzută la alin. (1) să nu depășească nivelul anual al emisiilor la nivel național determinat de angajamentul de reducere. + Articolul 7(1) În cazul în care angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți atmosferici, prevăzute în anexa nr. 2, sunt stabilite la un nivel mai strict decât reducerea eficientă din punctul de vedere al costurilor prevăzută în raportul nr. 16 elaborat de Institutul Internațional de Analiză a Sistemelor Aplicate - IIASA în sprijinul Comisiei Europene în timpul revizuirii Strategiei tematice privind poluarea atmosferică, publicat pe pagina de internet a IIASA, și se constată că într-un anumit an, la nivel național, nu se poate respecta angajamentul de reducere a emisiilor după punerea în aplicare a tuturor măsurilor eficiente din punctul de vedere al costurilor, se consideră că se respectă angajamentul de reducere a emisiilor pe o perioadă de maximum cinci ani, cu condiția ca pentru fiecare dintre acei ani să se compenseze nerespectarea respectivă printr-o reducere echivalentă a emisiilor altui poluant prevăzut în anexa nr. 2, reducerea echivalentă fiind estimată conform raportului nr. 15 elaborat de IIASA.(2) În cazul în care autoritatea publică centrală pentru protecția mediului împreună cu autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului constată nerespectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți atmosferici, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului convoacă celelalte autorități publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) pentru a evalua încadrarea conform prevederilor alin. (1), inclusiv prin autoritățile din subordinea sau în coordonarea acestora, pe domeniul lor de competență din punctul de vedere al responsabilităților specifice pe sectoarele de activitate generatoare de emisii de poluanți atmosferici. + Articolul 8(1) Se consideră că sunt respectate obligațiile prevăzute la art. 4 pentru o perioadă de maximum 3 ani în situația în care nerespectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru poluanții relevanți rezultă dintr-o întrerupere bruscă și excepțională sau din pierderea capacității în sistemul de furnizare sau producție a energiei și/sau căldurii care, din motive obiective, nu ar fi putut fi prevăzută și dacă se îndeplinesc următoarele condiții:a) se demonstrează că la nivel național s-au depus toate eforturile în vederea asigurării respectării, inclusiv aplicarea de noi măsuri și politici, și se continuă să se depună eforturi pentru ca perioada de nerespectare să fie cât mai scurtă posibil; șib) se demonstrează că aplicarea unor măsuri și politici suplimentare față de cele prevăzute la lit. a) ar genera costuri disproporționate, ar periclita în mod substanțial securitatea energetică națională sau ar prezenta un risc considerabil de insuficiență energetică pentru o parte semnificativă a populației.(2) Autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul energetic informează autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în ceea ce privește prezentarea justificărilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) cu privire la orice întrerupere bruscă și excepțională sau pierdere a capacității în sistemul de furnizare ori producție a energiei și/sau căldurii care din motive obiective nu au putut fi prevăzute.(3) Informarea privind cazurile prevăzute la alin. (2) se transmite în termen de 5 zile lucrătoare de la constatarea acestora. + Articolul 9(1) În funcție de datele și informațiile furnizate de autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul energetic, conform prevederilor art. 8 alin. (2), de autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului și autoritatea publică centrală de inspecție și control în domeniul protecției mediului, conform prevederilor art. 5 alin. (1) și alin. (5) lit. a), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează Comisia Europeană până la data de 15 februarie a anului de raportare în cauză cu privire la intenția de a aplica prevederile art. 5, 6, 7 sau 8.(2) Informarea prevăzută la alin. (1) include un raport privind poluanții și sectoarele de activitate vizate și, în cazul în care sunt disponibile, informații privind amploarea impactului asupra inventarelor naționale de emisii. + Articolul 10(1) Comisia Europeană, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu (AEM), analizează și evaluează dacă utilizarea oricăruia dintre mecanismele de flexibilitate pentru un anumit an îndeplinește condițiile specifice prevăzute la art. 5 și în anexa nr. 4, partea a 4-a, sau, după caz, la art. 6, 7 sau 8.(2) În cazul în care Comisia Europeană consideră că utilizarea unui anumit mecanism de flexibilitate utilizat la nivel național nu este în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la art. 5 și în anexa nr. 4, partea a 4-a, sau la art. 6, 7 sau 8, după caz, adoptă o decizie în termen de 9 luni de la data primirii raportului specific prevăzut la art. 13 alin. (6), prin care informează autoritatea publică centrală pentru protecția mediului că utilizarea respectivului mecanism de flexibilitate nu poate fi acceptată și enunță motivele pentru respectivul refuz.(3) În cazul în care Comisia Europeană nu ridică obiecții în termen de 9 luni de la data primirii raportului specific prevăzut la art. 13 alin. (6) se consideră că utilizarea respectivului mecanism de flexibilitate este valabilă și acceptată pentru anul respectiv. + Secţiunea a 3-a Programul național de control al poluării atmosferice + Articolul 11(1) În aplicarea prevederilor art. 4 privind limitarea emisiilor antropice anuale și pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute la art. 1 alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului coordonează elaborarea și punerea în aplicare, împreună cu celelalte autorități publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1), a PNCPA în conformitate cu prevederile anexei nr. 3, partea I.(2) PNCPA se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului.(3) În elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a PNCPA, autoritățile publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) au următoarele obligații:a) evaluează gradul de probabilitate ca sursele naționale de emisie să aibă un impact asupra calității aerului la nivel național și al statelor membre învecinate utilizând, după caz, studii a căror elaborare este asigurată de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în colaborare cu autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului, care au la bază date și metodologii elaborate de Programul european de monitorizare și evaluare, denumit EMEP, în conformitate cu Protocolul Convenției LRTAP cu privire la finanțarea pe termen lung a Programului comun de monitorizare continuă și evaluare a transportului poluanților atmosferici pe distanțe lungi în Europa;b) iau în considerare necesitatea de a reduce emisiile de poluanți atmosferici pentru îndeplinirea obiectivelor de calitate a aerului la nivel național și ale statelor membre învecinate, după caz, având în vedere rezultatele evaluării și gestionării calității aerului conform prevederilor Legii nr. 104/2011, cu modificările ulterioare;c) acordă prioritate măsurilor de reducere a emisiilor de negru de fum, atunci când adoptă măsuri pentru a-și duce la îndeplinire angajamentele naționale de reducere a emisiilor de particule fine în suspensie;d) asigură corelarea cu alte planuri și programe relevante stabilite în conformitate cu cerințele prevăzute de legislația națională sau a Uniunii Europene.(4) În vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor, PNCPA conține măsurile de reducere a emisiilor stabilite ca fiind obligatorii în anexa nr. 3, partea a 2-a, lit. A, pct. 1 și 3 și lit. C și, după caz, măsurile de reducere a emisiilor stabilite ca fiind opționale în anexa nr. 3, partea a 2-a, lit. A, pct. 2, 4 și 5 și lit. B pct. 1 și 2 sau măsuri cu efect de atenuare echivalent, dacă aceste măsuri se impun pentru respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor.(5) PNCPA se actualizează prin hotărâre a Guvernului o dată la 4 ani sau ori de câte ori este necesar.(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (5), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului împreună cu celelalte autorități publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) actualizează politicile și măsurile de reducere a emisiilor incluse în PNCPA în termen de 18 luni de la transmiterea către Comisia Europeană a ultimului inventar național de emisii sau a prognozelor naționale de emisii dacă, în conformitate cu datele transmise, obligațiile prevăzute la art. 4 nu sunt respectate ori dacă există risc de nerespectare. + Articolul 12(1) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin structura tehnică de specialitate care coordonează elaborarea PNCPA, consultă publicul și autoritățile competente care, prin natura responsabilităților specifice în materie de mediu pe care le au în domeniul poluării atmosferice, al calității aerului și al gestionării acesteia la toate nivelurile, ar putea fi interesate de proiectul PNCPA, de punerea în aplicare a acestuia și de orice actualizare semnificativă efectuată înainte de finalizarea programului.(2) Dacă se identifică un posibil impact negativ semnificativ asupra mediului în context transfrontalier a măsurilor incluse în PNCPA, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului efectuează consultări transfrontaliere. + Secţiunea a 4-a Inventarele și prognozele naționale de emisii și raportul informativ de inventariere + Articolul 13(1) Centrul de evaluare a calității aerului din cadrul autorității publice centrale cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului elaborează și actualizează anual inventarele naționale de emisii pentru poluanții prevăzuți în tabelul A din anexa nr. 1, în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă.(2) Centrul de evaluare a calității aerului elaborează și actualizează anual, în funcție de existența datelor și informațiilor, inventarele naționale de emisii pentru poluanții prevăzuți în tabelul B din anexa nr. 1, în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă.(3) Centrul de evaluare a calității aerului transmite spre avizare autorității publice centrale pentru protecția mediului:a) până la data de 1 februarie a fiecărui an, inventarele prevăzute la alin. (1) și, după caz, inventarele prevăzute la alin. (2);b) până la data de 1 martie a fiecărui an, raportul informativ de inventariere prevăzut la alin. (5).(4) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului coordonează elaborarea și actualizarea, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii, astfel:a) din 4 în 4 ani, a inventarelor naționale de emisii dezagregate spațial și inventarelor privind sursele punctuale de mari dimensiuni, pentru poluanții prevăzuți în tabelul C din anexa nr. 1, în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă;b) din 2 în 2 ani, a prognozelor naționale de emisii pentru poluanții prevăzuți în tabelul C din anexa nr. 1, în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă.(5) Centrul de evaluare a calității aerului elaborează anual raportul informativ de inventariere, care însoțește inventarele și prognozele naționale de emisii prevăzute la alin. (1), (2) și (4), în conformitate cu cerințele stabilite în tabelul D din anexa nr. 1.(6) În cazul în care la nivel național se optează pentru aplicarea unuia dintre mecanismele de flexibilitate prevăzute la art. 5, 6, 7 sau 8, Centrul de evaluare a calității aerului include în raportul informativ de inventariere aferent anului-țintă informațiile care demonstrează că utilizarea mecanismului respectiv îndeplinește condițiile specifice prevăzute la art. 5 și în anexa nr. 4, partea a 4-a, sau, după caz, la art. 6, 7 sau 8.(7) Elaborarea și actualizarea inventarelor naționale de emisii de poluanți atmosferici, inclusiv, dacă este cazul, a inventarelor naționale de emisii ajustate, a prognozelor de emisii, a inventarelor naționale de emisii dezagregate spațial, a inventarelor privind sursele punctuale de mari dimensiuni și a raportului informativ de inventariere care le însoțește se realizează în conformitate cu metodologiile prevăzute în anexa nr. 4. + Secţiunea a 5-a Monitorizarea impactului poluării atmosferice + Articolul 14(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și autoritatea publică centrală din domeniul apelor și pădurilor colaborează în vederea asigurării monitorizării impactului negativ al poluării atmosferice asupra ecosistemelor acvatice, pe baza unei abordări cost-eficiență și bazate pe risc.(2) Monitorizarea impactului negativ al poluării atmosferice asupra ecosistemelor acvatice din punctul de vedere al efectului de acidifiere, eutrofizare și formare a ozonului troposferic, pe baza unei rețele de puncte de monitorizare reprezentativă pentru tipurile de habitate de apă dulce, naturale și seminaturale existente la nivel național, se stabilește în cadrul rețelei de monitoring al corpurilor de apă de suprafață instituită în conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare și rezultatele evaluării și gestionării calității aerului înconjurător, conform prevederilor Legii nr. 104/2011, cu modificările ulterioare.(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în colaborare cu autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul cercetării și inovării, prin institutele de cercetare din coordonare, respectiv Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“ și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, asigură, inclusiv prin realizarea de studii, monitorizarea impactului negativ al poluării atmosferice asupra ecosistemelor terestre, pe baza unei rețele de puncte de monitorizare care este reprezentativă pentru tipurile de ecosisteme forestiere existente la nivel național, adoptând o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor și bazată pe risc, luând în considerare și rezultatele evaluării și gestionării calității aerului înconjurător, conform prevederilor Legii nr. 104/2011, cu modificările ulterioare.(4) Autoritățile prevăzute la alin. (1) și (3) își coordonează acțiunile cu alte programe de monitorizare instituite în temeiul legislației Uniunii Europene aplicate la nivel național, inclusiv cu prevederile Legii nr. 104/2011, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, cu prevederile Convenției LRTAP și ale protocoalelor acesteia, ratificate de România prin Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelorConvenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 și la Gothenburg la 1 decembrie 1999, cu modificările ulterioare, iar acolo unde este necesar, utilizează date colectate în cadrul acestor programe.(5) Pentru respectarea prevederilor alin. (1) și (3) pot fi utilizați indicatorii opționali de monitorizare a impactului poluării atmosferice prevăzuți în anexa nr. 5 sau alți indicatori din cadrul rețelei de monitoring a apelor, stabiliți ca relevanți de către autoritățile prevăzute la alin. (1) pentru ecosistemele acvatice, respectiv alți indicatori stabiliți ca relevanți de către autoritățile prevăzute la alin. (3) pentru ecosistemele terestre de la nivel național.(6) La colectarea și raportarea indicatorilor prevăzuți în anexa nr. 5 se pot utiliza metodologiile prevăzute în Convenția LRTAP și manualele acesteia pentru programele internaționale de cooperare. + Secţiunea a 6-a Obligații de raportare + Articolul 15(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene primul PNCPA până la data de 1 aprilie 2019.(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene PNCPA actualizat în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) în termen de 2 luni de la data adoptării PNCPA actualizat.(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu, în conformitate cu datele de raportare stabilite în anexa nr. 1, inventarele naționale de emisii, prognozele naționale de emisii, inventarele naționale de emisii dezagregate spațial, inventarele privind sursele punctuale de mari dimensiuni și raportul informativ de inventariere, prevăzute la art. 13 alin. (1)-(5).(4) Raportarea prevăzută la alin. (3) este în concordanță cu raportarea către Secretariatul Convenției LRTAP.(5) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu informațiile prevăzute la art. 14, după cum urmează:a) la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 1 iulie 2022 și ulterior, din 4 în 4 ani, amplasarea punctelor de monitorizare și indicatorii asociați utilizați pentru monitorizarea impactului poluării atmosferice, conform prevederilor art. 14; șib) până la data de 1 iulie 2019 și ulterior, din 4 în 4 ani, datele de monitorizare prevăzute la art. 14. + Capitolul III Accesul la informații și aspecte de cooperare + Secţiunea 1 Accesul la informații + Articolul 16În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările ulterioare, și pentru asigurarea diseminării sistematice și active către public:a) autoritatea publică centrală pentru protecția mediului publică pe pagina proprie de internet PNCPA, prevăzut la art. 11, și, după caz, actualizările acestuia, prognozele naționale de emisii elaborate conform art. 13 alin. (4) și rapoartele și informațiile suplimentare transmise Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 15;b) autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului publică pe pagina proprie de internet inventarele naționale de emisii și, după caz, inventarele naționale de emisii ajustate și raportul informativ de inventariere. + Secţiunea a 2-a Cooperarea cu țările terțe și coordonarea în cadrul organizațiilor internaționale + Articolul 17Fără a aduce atingere prevederilor art. 218 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene TFUE, ratificat prin Legea nr. 13/2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, România cooperează, după caz, bilateral sau multilateral, cu țări terțe și cu organizații relevante, cum sunt Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, Organizația Maritimă Internațională și Organizația Internațională pentru Aviație Civilă, inclusiv prin schimbul de informații privind cercetarea și dezvoltarea științifică și tehnică, în vederea perfecționării mijloacelor care facilitează reducerea emisiilor. + Capitolul IV Sancțiuni + Articolul 18Contravențiile și sancțiunile pentru nerespectarea măsurilor de reducere a emisiilor incluse în PNCPA se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 11 alin. (2). + Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale + Articolul 19(1) Plafoanele naționale de emisie pentru dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_x), compuși organici volatili (COV) și amoniac (NH_3), prevăzute în anexa II la Protocolul din 1 decembrie 1999 al Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003, se aplică până la data de 31 decembrie 2019.(2) Autoritățile publice teritoriale de protecție a mediului stabilesc măsuri astfel încât emisiile naționale anuale de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_x), compuși organici volatili (COV) și amoniac (NH_3) să se limiteze la cantități care să nu depășească plafoanele naționale de emisie prevăzute la alin. (1).(3) În aplicarea prevederilor alin. (2), autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea actelor de reglementare stabilește, acolo unde condițiile locale de mediu le impun, valori-limită de emisie și măsuri mai restrictive pentru titularii activităților ce constituie surse de poluare cu dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_x), compuși organici volatili (COV) și amoniac (NH_3).(4) Până la data de 31 decembrie 2019, prevederile art. 5 alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plafoanele naționale de emisie din anexa II la protocolul prevăzut la alin. (1).(5) Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul se modifică în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. + Articolul 20La data intrării în vigoare a prezentei legi, Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, se abrogă. + Articolul 21(1) Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta lege.(2) Anexele nr. 1-5 se actualizează prin hotărâre a Guvernului în funcție de adaptările la progresul tehnic, în conformitate cu procedura prevăzută de legislația europeană în domeniu.*Prezenta lege transpune Directiva (UE) 2016/2.284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 344 din 17 decembrie 2016.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCU
PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANUBucurești, 3 decembrie 2018.Nr. 293. + Anexa nr. 1
MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA EMISIILOR ATMOSFERICE
Tabel A
Cerințele de raportare anuală a emisiilor, prevăzute la art. 13 alin. (1)
^(1) Emisiile naturale se raportează în conformitate cu metodologiile prevăzute în Convenția LRTAP și cu Ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor de poluanți atmosferici. Acestea nu se includ în totalurile naționale, ci se raportează separat.^(2) Nomenclatorul pentru raportare (NFR) furnizat de Convenția LRTAP.^(3) Cd (cadmiu), Hg (mercur), Pb (plumb).^(4) POP (poluanți organici persistenți).^(5) HAP (hidrocarburi aromatice policiclice).^(6) PCB (bifenili policlorurați).^(7) HCB (hexaclorbenzen).^(8) „PM_10“ înseamnă particule cu un diametru aerodinamic mai mic sau egal cu 10 micrometri (μm).^(9) Retransmiterile de date în urma unor erori se efectuează în termen de cel mult patru săptămâni și includ o explicație clară a modificărilor operate.
Tabel B
Cerințele de raportare anuală a emisiilor, prevăzute la art. 13 alin. (2)
^(1) Emisiile naturale se raportează în conformitate cu metodologiile prevăzute în Convenția LRTAP și cu Ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor de poluanți atmosferici. Acestea nu se includ în totalurile naționale, ci se raportează separat.^(2) As (arsenic), Cr (crom), Cu (cupru), Ni (nichel), Se (seleniu), Zn (zinc).^(3) TPS (totalul particulelor în suspensie).
Tabel C
Cerințele de raportare privind emisiile și prognozele, prevăzute la art. 13 alin. (4)
^(1) Retransmiterile de date în urma unor erori se efectuează în termen de 4 săptămâni și includ o explicație clară a modificărilor operate.
Tabel D
Raportarea anuală a cerințelor privind raportul informativ de inventariere, prevăzute la art. 13 alin. (5)
+
Anexa nr. 2
ANGAJAMENTELE NAȚIONALE DE REDUCERE A EMISIILOR + Tabelul AAngajamentele de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO_2), de oxizi de azot (NO_X) și de compuși organici volatili nemetanici (COV_nm). Angajamentele de reducere a emisiilor au anul 2005 drept an de referință și, pentru transportul rutier, se aplică emisiilor calculate pe baza combustibililor vânduți.
+
Tabelul BAngajamentele de reducere a emisiilor de amoniac (NH_3) și de particule fine în suspensie (PM_2,5). Angajamentele de reducere a emisiilor au anul 2005 drept an de referință și, pentru transportul rutier, se aplică emisiilor calculate pe baza combustibililor vânduți.
+
Anexa nr. 3
CONȚINUTUL
Programului național de control al poluării atmosferice - PNCPA + PARTEA 1 Conținutul minim al PNCPA1. PNCPA, prevăzut la art. 11, 12 și 15, cuprinde cel puțin următoarele elemente:a) cadrul politicii naționale privind calitatea aerului și poluarea, în contextul căruia s-a elaborat programul, inclusiv:(i) prioritățile de politică și relația acestora cu prioritățile stabilite în alte domenii de politică relevante, inclusiv schimbările climatice și, după caz, agricultura, industria și transporturile;(ii) responsabilitățile atribuite autorităților naționale, regionale și locale;(iii) progresele înregistrate de politicile și măsurile actuale în ceea ce privește reducerea emisiilor și îmbunătățirea calității aerului, precum și gradul de respectare a obligațiilor naționale și ale Uniunii Europene;(iv) evoluția ulterioară preconizată, presupunând că nu se aduce nicio modificare politicilor și măsurilor deja adoptate;b) opțiunile de politică avute în vedere pentru respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 și după 2030, precum și nivelurile intermediare de emisii stabilite pentru 2025 și pentru contribuția la îmbunătățirea în continuare a calității aerului, precum și analiza acestora, inclusiv metoda de analiză; dacă sunt disponibile, efectele individuale sau combinate ale politicilor și măsurilor privind reducerea emisiilor, calitatea aerului și mediul, precum și incertitudinile aferente;c) măsurile și politicile selectate pentru adoptare, inclusiv un calendar de adoptare, de punere în aplicare și de revizuire, precum și autoritățile competente responsabile;d) după caz, o explicație a motivelor pentru care nivelurile indicative de emisii pentru 2025 nu pot fi atinse fără măsuri care generează costuri disproporționale;e) după caz, o consemnare a utilizării mecanismelor de flexibilitate prevăzute la art. 5, 6, 7 sau 8 și a oricăror consecințe asupra mediului generate de respectiva utilizare;f) o evaluare a modului în care politicile și măsurile selectate asigură coerența cu planurile și programele stabilite în alte domenii de politică relevante.2. Actualizările PNCPA prevăzute la art. 11, 12 și 15 includ cel puțin:a) o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului, reducerea emisiilor și reducerea concentrațiilor;b) orice modificare semnificativă în ceea ce privește contextul politic, evaluările, programul sau calendarul de punere în aplicare a acestora. + PARTEA a 2-a Măsuri de reducere a emisiilor prevăzute la art. 11 alin. (4)În elaborarea PNCPA, autoritățile prevăzute la art. 4 alin. (1) iau în considerare documentul orientativ privind amoniacul (NH_3) și fac trimitere la cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu prevederile Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare.A. Măsuri pentru controlul emisiilor de amoniac (NH_3)1. Luând în considerare Codul-cadru de bune practici agricole pentru reducerea emisiilor de amoniac, adoptat în 2014 de Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite, autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală stabilește un Cod național consultativ de bune practici agricole pentru controlul emisiilor de amoniac care cuprinde cel puțin următoarele elemente:a) gestionarea azotului, luând în considerare întregul ciclu al azotului;b) strategiile de hrănire a șeptelului;c) tehnicile de împrăștiere a gunoiului de grajd, cu emisii reduse;d) sistemele de depozitare a gunoiului de grajd, cu emisii reduse;e) sistemele de adăpostire a animalelor, cu emisii reduse;f) posibilitățile de limitare a emisiilor de amoniac provenite din utilizarea îngrășămintelor minerale.2. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală pot stabili, prin studiu, un buget național pentru azot destinat monitorizării modificărilor intervenite în pierderile totale de azot reactiv din agricultură, inclusiv amoniac, oxid de azot, amoniu, nitrați și nitriți, pe baza principiilor stabilite în documentul orientativ al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite privind bugetele pentru azot^1.^1 Decizia 2012/10, ECE/EB.AIR/113/Add 1.3. Autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală ia măsurile necesare pentru interzicerea utilizării îngrășămintelor pe bază de carbonat de amoniu și poate lua măsurile necesare reducerii emisiilor de amoniac provenite din îngrășămintele anorganice, prin următoarele metode:a) înlocuirea îngrășămintelor pe bază de uree cu îngrășăminte pe bază de nitrat de amoniu;b) în cazul în care se aplică în continuare îngrășăminte pe bază de uree, utilizarea unor metode despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 30% în comparație cu utilizarea metodei de referință, astfel cum este specificată în documentul orientativ privind amoniacul;c) promovarea înlocuirii îngrășămintelor anorganice cu îngrășăminte organice și, în cazul în care se aplică în continuare îngrășăminte anorganice, împrăștierea acestora în conformitate cu necesitățile previzibile ale culturii sau pășunii în cauză în ceea ce privește azotul și fosforul, luându-se în considerare și conținutul de nutrienți existent în sol și nutrienții proveniți din alte tipuri de îngrășăminte.4. În elaborarea PNCPA, autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală poate include măsuri de reducere a emisiilor de amoniac provenite din gunoiul de grajd, prin utilizarea următoarelor metode:a) reducerea emisiilor generate de aplicarea gunoiului de grajd lichid și solid pe terenuri arabile și pășuni, utilizând metode care reduc emisiile cu cel puțin 30% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul și în următoarele condiții:(i) împrăștierea gunoiului de grajd lichid și solid în conformitate cu necesitățile previzibile ale culturii sau pășunii în cauză în ceea ce privește azotul și fosforul, luându-se în considerare și conținutul de nutrienți existent în sol și nutrienții proveniți din alte tipuri de îngrășăminte;(ii) neîmprăștierea gunoiului de grajd solid și lichid atunci când terenul în cauză este saturat cu apă, inundat, înghețat sau acoperit cu zăpadă;(iii) aplicarea gunoiului de grajd lichid pe pășuni se face cu un distribuitor cu bandă, un distribuitor cu papuc tractat sau prin injectare la suprafață ori în adâncime;(iv) încorporarea gunoiului de grajd solid și lichid împrăștiat pe teren arabil în sol în patru ore de la împrăștiere;b) reducerea emisiilor rezultate din depozitarea gunoiului de grajd în afara adăposturilor pentru animale, prin următoarele metode:(i) pentru depozitele de gunoi de grajd lichid construite după data de 1 ianuarie 2022 se utilizează sisteme sau tehnici de depozitare cu nivel scăzut de emisii, despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 60% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul, iar pentru depozitele existente cu cel puțin 40%;(ii) acoperirea depozitelor de gunoi de grajd solid;(iii) asigurarea faptului că fermele dispun de o capacitate suficientă de depozitare a gunoiului de grajd, pentru a împrăștia gunoiul de grajd numai în perioadele adecvate pentru creșterea culturilor;c) reducerea emisiilor generate de adăposturile pentru animale, prin utilizarea unor sisteme despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 20% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul;d) reducerea emisiilor rezultate din gunoiul de grajd, prin utilizarea unor strategii de hrănire cu conținut redus de proteine, despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 10% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul.5. În elaborarea PNCPA, autoritatea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor poate include măsuri de reducere a emisiilor de amoniac provenite din fermentația enterică a furajelor, prin utilizarea următoarelor metodelor de reducere a emisiilor rezultate din gunoiul de grajd, utilizând strategii de hrănire cu conținut redus de proteine, care reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 10% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul.B. Măsuri de reducere a emisiilor pentru controlul emisiilor de particule fine în suspensie și de negru de fum1. Fără a se aduce atingere anexei nr. 2 cu privire la ecocondiționalitate la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului^2, prin adoptarea PNCPA, autoritățile prevăzute la art. 4 pot interzice arderea în câmp deschis a reziduurilor și a deșeurilor de recolte agricole și a reziduurilor forestiere, dacă această măsură se impune pentru respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor.Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin structurile din subordine, monitorizează și asigură implementarea oricărei interdicții puse în aplicare în conformitate cu cele menționate mai sus. Orice derogare de la această interdicție se limitează la programele preventive de evitare a incendiilor de vegetație necontrolate, de control al organismelor dăunătoare sau de protejare a biodiversității.^2 Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).2. Autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală poate stabili un Cod național consultativ de bune practici agricole pentru gestionarea adecvată a reziduurilor din recolte, pe baza următoarelor metode:a) îmbunătățirea structurii solului prin încorporarea reziduurilor din recolte;b) îmbunătățirea tehnicilor de încorporare a reziduurilor din recolte;c) utilizarea alternativă a reziduurilor din recolte;d) îmbunătățirea stării nutrienților și a structurii solului prin încorporarea gunoiului de grajd în conformitate cu cerințele pentru o creștere optimă a plantelor, evitându-se astfel incinerarea gunoiului de grajd, respectiv gunoiul de fermă și așternutul de paie.C. Prevenirea efectelor asupra micilor exploatații agricoleLa adoptarea măsurilor prezentate la lit. A și B, autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală se asigură că efectele asupra micilor exploatații agricole și a microîntreprinderilor agricole sunt întru totul luate în considerare.Autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală poate, de exemplu, să scutească micile exploatații agricole și microîntreprinderile de măsurile respective, în cazul în care este posibil și oportun, având în vedere angajamentele de reducere aplicabile. + Anexa nr. 4
METODOLOGIILE
pentru pregătirea și actualizarea inventarelor și a prognozelor naționale de emisii,
a raportului informativ de inventariere și a inventarelor naționale
de emisii ajustate prevăzute la art. 5-10 și 13Pentru poluanții prevăzuți în anexa nr. 1, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului elaborează inventarele naționale de emisii, inventarele naționale de emisii ajustate, acolo unde este relevant, și raportul informativ de inventariere, iar autoritatea publică centrală pentru protecția mediului asigură elaborarea prognozelor naționale de emisii, inventarelor naționale de emisii dezagregate spațial și a inventarelor privind sursele punctuale de mari dimensiuni, utilizând metodologiile adoptate de părțile la Convenția LRTAP, respectiv Orientările de raportare EMEP, și utilizează Ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor de poluanți atmosferici la care se face referire în metodologiile respective. În plus, în conformitate cu aceleași orientări, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului pregătește informații suplimentare, în special date privind activitatea, necesare pentru evaluarea inventarelor naționale de emisii și a prognozelor.Recurgerea la Orientările de raportare EMEP nu aduce atingere modalităților suplimentare specificate în prezenta anexă și cerințelor privind nomenclatura pentru raportare, seriile cronologice și datele de raportare prevăzute în anexa nr. 1. + PARTEA 1 Inventarele naționale anuale de emisii1. Inventarele naționale de emisii sunt transparente, coerente, comparabile, complete și exacte.2. Emisiile din principalele categorii identificate se calculează în conformitate cu metodologiile definite în Ghidul EMEP/AEM și cu scopul de a utiliza o metodologie detaliată de nivelul 2 sau mai înalt.Pentru stabilirea inventarelor naționale de emisii, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului poate utiliza alte metodologii compatibile, bazate pe date științifice, în cazul în care metodologiile respective produc estimări mai exacte decât metodologiile implicite prevăzute în Ghidul EMEP/AEM.3. Pentru emisiile provenite din transporturi, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului calculează și raportează emisiile în concordanță cu bilanțurile energetice naționale raportate către Eurostat.4. Emisiile provenite din transporturile rutiere se calculează și se raportează pe baza combustibililor vânduți la nivel național. În plus, în elaborarea inventarului național de emisii, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului, în vederea raportării suplimentare, poate calcula emisiile generate de transporturile rutiere și pe baza combustibililor utilizați sau a kilometrilor parcurși pe teritoriul național.5. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului raportează emisiile naționale anuale exprimate în unitatea aplicabilă specificată în modelul de raportare NFR al Convenției LRTAP. + PARTEA a 2-a Prognozele naționale de emisii1. Prognozele naționale de emisii sunt transparente, coerente, comparabile, complete și exacte, iar informațiile raportate includ cel puțin următoarele:a) identificarea clară a politicilor și a măsurilor adoptate și planificate incluse în estimările respective;b) după caz, rezultatele analizei de sensibilitate efectuate pentru estimări;c) descrierea metodologiilor, a modelelor, a ipotezelor de bază și a parametrilor principali de intrare și de ieșire.2. Prognozele de emisii sunt realizate și agregate pentru sectoarele-sursă în cauză. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului se asigură că prognozele naționale de emisii elaborate conform art. 13 alin. (4) furnizează o prognoză „cu măsuri“, care include măsurile adoptate, și, în cazul în care este relevant, o prognoză „cu măsuri suplimentare“, care include măsurile planificate, pentru fiecare poluant, în conformitate cu orientările stabilite în Ghidul EMEP/AEM.3. Prognozele naționale de emisii sunt în concordanță cu inventarul național anual de emisii pentru anul x-3, unde x reprezintă anul în care se elaborează prognozele de emisii, și cu prognozele raportate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului^3.^3 Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13). + PARTEA a 3-a Raportul informativ de inventariereRaportul informativ de inventariere este pregătit în conformitate cu Orientările de raportare EMEP și se elaborează utilizând formatul pentru raportul de inventariere inclus în acestea. Raportul de inventariere include cel puțin următoarele informații:a) descrierile, referințele și sursele de informații cu privire la metodologiile specifice, ipotezele, factorii de emisie și datele de activitate, precum și motivele pentru care au fost selectate;b) descrierea principalelor categorii naționale de surse de emisii;c) informații privind incertitudinile, asigurarea calității și verificarea;d) descrierea procedurilor instituționale pentru pregătirea inventarului;e) recalculări și îmbunătățiri planificate;f) în cazul în care este relevant, informații privind utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute la art. 5, 6, 7 sau 8, dacă este cazul;g) în cazul în care este relevant, informații privind motivele pentru abaterea de la traiectoria de reducere stabilită în conformitate cu art. 4 alin. (3)-(6), precum și măsurile pentru a readuce la respectiva traiectorie, dacă este cazul;h) un rezumat. + PARTEA a 4-a Ajustarea inventarelor naționale de emisii1. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului include în propunerea sa către Comisia Europeană privind ajustarea inventarului național de emisii, în conformitate cu art. 5, cel puțin următoarele documente justificative, furnizate de către autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3):a) dovada faptului că angajamentele naționale de reducere a emisiilor sunt depășite;b) dovezi privind măsura în care ajustarea inventarului de emisii reduce depășirea și contribuie la respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor în cauză;c) o estimare referitoare la posibilitatea și la momentul îndeplinirii angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pe baza prognozelor naționale de emisii fără ajustare;d) dovezi că ajustarea este în concordanță cu una sau mai multe dintre următoarele trei circumstanțe. Se poate face trimitere, după caz, la ajustări anterioare relevante:(i) în cazul unor noi categorii de surse de emisii:– dovada faptului că noua categorie de surse de emisii este recunoscută în literatura de specialitate și/sau în Ghidul EMEP/AEM;– dovada faptului că această categorie de surse nu a fost inclusă în inventarul național de emisii, istoric relevant la data când s-a stabilit angajamentul de reducere a emisiilor;– dovada faptului că emisiile provenite de la o nouă categorie de surse pot împiedica un stat membru să își îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor, susținută de o descriere detaliată a metodologiei, a datelor și a factorilor de emisie utilizați pentru a ajunge la această concluzie;(ii) în cazul unor factori de emisie semnificativ diferiți care sunt utilizați la determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice:– descrierea factorilor de emisie inițiali, inclusiv o descriere detaliată a datelor științifice pe baza cărora s-a obținut factorul de emisie;– dovada faptului că factorii de emisie inițiali au fost utilizați la determinarea reducerilor de emisii la momentul stabilirii acestora;– descrierea factorilor de emisie actualizați, inclusiv informații detaliate privind datele științifice pe baza cărora s-a obținut factorul de emisie;– comparația estimărilor de emisii efectuate folosind factorii de emisie inițiali și actualizați, care să demonstreze că modificarea factorilor de emisie poate împiedica un stat membru să își îndeplinească angajamentele de reducere;– motivele pentru a decide dacă modificările factorilor de emisie sunt semnificative;(iii) în cazul unor metodologii semnificativ diferite care sunt utilizate la determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice:– descrierea metodologiei inițiale folosite, inclusiv informații detaliate privind datele științifice pe baza cărora s-a obținut factorul de emisie;– dovada faptului că metodologia inițială a fost utilizată la determinarea reducerilor de emisii la momentul stabilirii acestora;– descrierea metodologiei actualizate folosite, inclusiv o descriere detaliată a datelor științifice sau a referințelor care au stat la baza obținerii sale;– comparația estimărilor de emisii efectuate folosind metodologiile inițiale și actualizate, care să demonstreze că modificarea metodologiei poate împiedica un stat membru să își îndeplinească angajamentele de reducere;– raționamentul care a stat la baza deciziei dacă modificarea metodologiei este semnificativă.2. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului poate prezenta aceleași informații justificative pentru procedurile de ajustare bazate pe condiții prealabile similare, cu condiția prezentării informațiilor necesare, astfel cum sunt prevăzute la punctul 1.3. Autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului recalculează emisiile ajustate, pentru a asigura, în măsura în care este posibil, coerența seriilor cronologice pentru fiecare an de la aplicarea ajustării sau, după caz, a ajustărilor. + Anexa nr. 5
INDICATORI OPȚIONALI
pentru monitorizarea impactului poluării atmosferice prevăzuți la art. 14a) Pentru ecosistemele de apă dulce: determinarea proporțiilor daunelor biologice, inclusiv la nivelul receptorilor sensibili, respectiv microfite, macrofite și diatomee, și pierderea stocurilor de pește sau a nevertebratelor:– indicatorul principal: capacitatea de neutralizare a acizilor (ANC) și indicatorii secundari: aciditatea - (pH), sulfații dizolvați (SO_4), nitrații (NO_3) și carbonul organic dizolvat;– frecvența prelevării de eșantioane: de la o dată pe an pentru lacuri, în timpul schimbului de apă din toamnă, la o dată pe lună pentru izvoare.b) Pentru ecosistemele terestre: evaluarea acidității solului, pierderea nutrienților din sol, starea și echilibrul azotului, precum și pierderea biodiversității:(i) indicatorul principal - aciditatea solului: fracțiunile schimbabile de cationi bazici, respectiv saturația în baze și aluminiul schimbabil din soluri;– frecvența prelevării de eșantioane: o dată la zece ani; indicatorii secundari: pH, sulfații, nitrații, cationii bazici, concentrațiile de aluminiu din soluțiile de sol;– frecvența prelevării de eșantioane: în fiecare an, în cazul în care prezintă relevanță;(ii) indicatorul principal: levigarea nitraților din sol, respectiv NO_3, levigare;– frecvența prelevării de eșantioane: în fiecare an;(iii) indicatorul principal: raportul carbon-azot (C/N) și indicatorul secundar: cantitatea totală de azot din sol (N_tot);– frecvența prelevării de eșantioane: o dată la zece ani;(iv) indicatorul principal: balanța de nutrienți din frunziș (N/P, N/K, N/Mg);– frecvența prelevării de eșantioane: o dată la patru ani.c) Pentru ecosistemele terestre: evaluarea daunelor produse de ozon asupra creșterii vegetației și asupra biodiversității:(i) indicatorul principal: creșterea vegetației și daunele asupra frunzișului și indicatorul secundar: fluxul de carbon (C_flux);– frecvența prelevării de eșantioane: în fiecare an;(ii) indicatorul principal: depășirea nivelurilor critice bazate pe flux;– frecvența prelevării de eșantioane: în fiecare an în timpul perioadei de vegetație.-----
| EMITENT |
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Capitolul I Dispoziții generale + Secţiunea 1 Scop, obiective și domeniul de aplicare + Articolul 1(1) Pentru a avansa în direcția atingerii nivelurilor de calitate a aerului care nu conduc la un impact negativ semnificativ asupra sănătății umane și mediului și la unele riscuri aduse acestora, prezenta lege stabilește:a) angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_x), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5);b) obligația elaborării, adoptării și punerii în aplicare a unui program național de control al poluării atmosferice, denumit în continuare PNCPA;c) obligația privind monitorizarea și raportarea emisiilor și a impactului poluanților prevăzuți la lit. a) și al altor poluanți prevăzuți în anexa nr. 1.(2) Prevederile prezentei legi contribuie la realizarea:a) obiectivelor privind calitatea aerului prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, și a progreselor către realizarea obiectivului pe termen lung al Uniunii Europene de atingere a nivelurilor de calitate a aerului în conformitate cu orientările privind calitatea aerului, publicate de Organizația Mondială a Sănătății;b) obiectivelor Uniunii Europene în materie de biodiversitate și ecosisteme, în conformitate cu cel de-al 7-lea Program de acțiune pentru mediu;c) consolidării sinergiilor între politica privind calitatea aerului și alte politici relevante ale Uniunii Europene, în special privind schimbările climatice și energia. + Articolul 2(1) Prezenta lege se aplică emisiilor de poluanți prevăzuți în anexa nr. 1, rezultate din toate sursele de emisii, de pe teritoriul național, din zona economică exclusivă a României și din zonele de control al poluării.(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) monitorizarea și raportarea emisiilor de poluanți proveniți din sursele aferente zonei economice exclusive a României și zonelor de control al poluării se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, și ale Legii nr. 269/2006 pentru aderarea României la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferinței părților la MARPOL 73/78, la Londra la 26 septembrie 1997. + Secţiunea a 2-a Termeni și expresii + Articolul 3În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) emisie - eliberarea în atmosferă a unei substanțe dintr-o sursă punctuală sau difuză;b) emisii antropice - emisii atmosferice de poluanți asociate cu activitățile umane;c) precursori ai ozonului - oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, metan și monoxid de carbon;d) obiective privind calitatea aerului - obligațiile pentru calitatea aerului privind valorile-limită, valorile-țintă și concentrația de expunere prevăzute în Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare;e) dioxid de sulf (SO_2) - toți compușii sulfului exprimați ca dioxid de sulf, inclusiv trioxid de sulf (SO_3), acid sulfuric (H_2SO_4) și compuși cu conținut de sulf redus precum hidrogenul sulfurat (H_2S), mercaptanii și sulfur de dimetil;f) oxizi de azot (NO_x) - monoxidul de azot și dioxidul de azot, exprimați ca dioxid de azot;g) compuși organici volatili nemetanici (COV_nm) - toți compușii organici, alții decât metanul, care pot produce oxidanți fotochimici printr-o reacție cu oxizii de azot, în prezența luminii solare;h) particule fine în suspensie (PM_2,5) - particule cu un diametru aerodinamic egal sau mai mic de 2,5 micrometri sau μm;i) negru de fum - particule în suspensie carbonoase care absorb lumina;j) angajament național de reducere a emisiilor - obligația României de a reduce emisiile unei substanțe; acesta precizează reducerea minimă a emisiilor ce trebuie atinsă în anul calendaristic țintă exprimată ca procent din totalul emisiilor eliberate în anul de referință 2005;k) ciclu de aterizare și decolare - un ciclu care include rularea la sol la plecare și la sosire, decolarea, ascensiunea, apropierea, aterizarea și toate celelalte activități de aviație care se desfășoară la o altitudine sub 3000 de picioare;l) trafic maritim internațional - navigația pe mare și în ape de coastă cu nave înregistrate sub orice pavilion, cu excepția navelor de pescuit, care pleacă de pe teritoriul unei țări și sosesc pe teritoriul unei alte țări;m) zonă de control al poluării - o zonă maritimă de cel mult 200 de mile marine de la linia de bază de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, stabilită la nivel național pentru prevenirea, reducerea și controlul poluării provenite de la nave, în conformitate cu normele și standardele internaționale aplicabile;n) legislația Uniunii Europene de control al poluării atmosferice la sursă - legislația Uniunii Europene care are drept obiectiv reducerea emisiilor poluanților atmosferici care intră sub incidența prezentei legi, prin luarea de măsuri de atenuare la sursă. + Capitolul II Obligații și responsabilități + Secţiunea 1 Angajamentele naționale de reducere a emisiilor + Articolul 4(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în colaborare cu autoritățile publice centrale cu responsabilități în domeniile: economie, energie, sănătate, agricultură și dezvoltare rurală, sanitar-veterinar și siguranța alimentelor, dezvoltare regională și administrație publică, transporturi, ape și păduri, stabilesc măsuri de reducere a emisiilor antropice naționale anuale de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5), prin elaborarea și adoptarea PNCPA în conformitate cu prevederile art. 11, astfel încât să nu se depășească angajamentele naționale de reducere a emisiilor antropice anuale de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5) prevăzute în anexa nr. 2.(2) Angajamentele naționale de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili nemetanici (COV_nm), amoniac (NH_3) și particule fine în suspensie (PM_2,5) se aplică începând cu anul 2020 până în anul 2029, respectiv din anul 2030 și după acesta.(3) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1) și (2), prin elaborarea și adoptarea PNCPA în conformitate cu prevederile art. 11, autoritățile publice centrale prevăzute la alin. (1) stabilesc și măsurile necesare pentru a limita emisiile antropice de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie până în anul 2025.(4) Nivelurile indicative ale emisiilor pentru anul 2025 se stabilesc prin intermediul unei traiectorii de reducere liniare între nivelurile de emisii definite de angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru anul 2020 și nivelurile de emisii definite de angajamentele de reducere a emisiilor pentru anul 2030.(5) Dacă este mai eficient din punct de vedere economic sau tehnic se poate urma o traiectorie nonliniară privind reducerea emisiilor, cu condiția ca, începând din anul 2025, această traiectorie să devină treptat convergentă cu traiectoria de reducere liniară și să nu afecteze niciun angajament de reducere a emisiilor pentru anul 2030. Traiectoria de reducere nonliniară și motivele pentru a urma această traiectorie se stabilesc în PNCPA, elaborat în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și care se transmite Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) și (2).(6) În situația în care emisiile preconizate pentru anul 2025 nu pot fi limitate în conformitate cu traiectoria de reducere stabilită în cadrul programului prevăzut la art. 11 alin. (1), autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului explică, în următorul raport informativ de inventariere care urmează a fi transmis Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (3) și (4), motivele pentru această abatere și măsurile care ar readuce nivelurile de emisii la respectiva traiectorie.(7) Pentru respectarea prevederilor alin. (1)-(6), următoarele emisii nu sunt luate în considerare:a) emisiile de la aeronave rezultate în afara ciclului de aterizare și decolare;b) emisiile din traficul maritim internațional;c) emisiile de oxizi de azot și compuși organici volatili nemetanici din activitățile prevăzute în categoriile 3B, referitoare la gestionarea gunoiului de grajd, și 3D, referitoare la solurile agricole din Nomenclatorul pentru raportare - NFR -, versiunea din anul 2014, dezvoltat sub Convenția asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, ratificată prin Legea nr. 8/1991, denumită în continuare Convenția LRTAP. + Secţiunea a 2-a Mecanisme de flexibilitate + Articolul 5(1) În cazul în care prin aplicarea unor metode îmbunătățite de inventariere a emisiilor, actualizate potrivit cunoștințelor științifice, angajamentele naționale de reducere a emisiilor, prevăzute în anexa nr. 2, nu sunt respectate, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului elaborează, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4, partea a 4-a, inventarele naționale de emisii anuale ajustate pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie, cu informarea autorității publice centrale pentru protecția mediului.(2) Autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului transmite autorității publice centrale pentru protecția mediului, până la data de 1 februarie a anului în care s-a constatat nerespectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor, prevăzute în anexa nr. 2, inventarul național sau inventarele naționale de emisii anuale ajustate pentru poluantul sau poluanții pentru care s-a constatat nerespectarea angajamentului național sau a angajamentelor naționale de reducere.(3) Autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului include în raportul informativ de inventariere, elaborat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (5), justificările prevăzute în anexa nr. 4, partea a 4-a, care au stat la baza ajustării inventarului național sau a inventarelor naționale pentru poluantul sau poluanții pentru care s-a constatat nerespectarea angajamentului național sau a angajamentelor naționale de reducere, și îl înaintează autorității publice centrale pentru protecția mediului, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3).(4) Pentru a stabili dacă condițiile specifice prevăzute în anexa nr. 4, partea a 4-a, sunt respectate, angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 sunt considerate ca fiind cele stabilite la 4 mai 2012, prin amendamentele aduse Protocolului Convenției LRTAP, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, adoptate prin deciziile 2012/1 și 2012/2 ale Organismului executiv al Convenției LRTAP.(5) Începând cu anul 2025, în cazul în care există diferențe semnificative privind factorii de emisie sau metodologiile utilizate pentru determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice față de cei preconizați în urma punerii în aplicare a unei norme sau a unui standard în conformitate cu legislația Uniunii Europene de control al poluării atmosferice la sursă, în temeiul prevederilor anexei nr. 4, partea a 4-a, pct. 1 lit. d), subpct. (ii) și (iii), se aplică următoarele condiții suplimentare ajustărilor:a) autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în baza informațiilor și a justificărilor furnizate de către autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului și autoritatea publică centrală de inspecție și control în domeniul protecției mediului, luând în considerare concluziile programelor naționale de inspecție și de aplicare a legislației Uniunii Europene de control al poluării atmosferice la sursă prin care se monitorizează eficiența implementării acesteia, demonstrează că diferențele semnificative privind factorii de emisie nu rezultă din punerea în aplicare sau asigurarea respectării legislației respective la nivel național;b) autoritatea publică centrală pentru protecția mediului a informat Comisia Europeană cu privire la diferența semnificativă privind factorii de emisie, care analizează necesitatea unor acțiuni suplimentare. + Articolul 6(1) În cazul în care, într-un anumit an, din cauza unei ierni deosebit de reci sau a unei veri deosebit de secetoase, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului, prin elaborarea inventarului național de emisii, constată că nu se pot respecta angajamentele naționale de reducere a emisiilor, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului calculează media emisiilor anuale naționale pentru anul în cauză, pentru anul anterior și pentru anul următor.(2) Se consideră că angajamentele naționale de reducere a emisiilor sunt respectate cu condiția ca media prevăzută la alin. (1) să nu depășească nivelul anual al emisiilor la nivel național determinat de angajamentul de reducere. + Articolul 7(1) În cazul în care angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți atmosferici, prevăzute în anexa nr. 2, sunt stabilite la un nivel mai strict decât reducerea eficientă din punctul de vedere al costurilor prevăzută în raportul nr. 16 elaborat de Institutul Internațional de Analiză a Sistemelor Aplicate - IIASA în sprijinul Comisiei Europene în timpul revizuirii Strategiei tematice privind poluarea atmosferică, publicat pe pagina de internet a IIASA, și se constată că într-un anumit an, la nivel național, nu se poate respecta angajamentul de reducere a emisiilor după punerea în aplicare a tuturor măsurilor eficiente din punctul de vedere al costurilor, se consideră că se respectă angajamentul de reducere a emisiilor pe o perioadă de maximum cinci ani, cu condiția ca pentru fiecare dintre acei ani să se compenseze nerespectarea respectivă printr-o reducere echivalentă a emisiilor altui poluant prevăzut în anexa nr. 2, reducerea echivalentă fiind estimată conform raportului nr. 15 elaborat de IIASA.(2) În cazul în care autoritatea publică centrală pentru protecția mediului împreună cu autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului constată nerespectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți atmosferici, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului convoacă celelalte autorități publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) pentru a evalua încadrarea conform prevederilor alin. (1), inclusiv prin autoritățile din subordinea sau în coordonarea acestora, pe domeniul lor de competență din punctul de vedere al responsabilităților specifice pe sectoarele de activitate generatoare de emisii de poluanți atmosferici. + Articolul 8(1) Se consideră că sunt respectate obligațiile prevăzute la art. 4 pentru o perioadă de maximum 3 ani în situația în care nerespectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru poluanții relevanți rezultă dintr-o întrerupere bruscă și excepțională sau din pierderea capacității în sistemul de furnizare sau producție a energiei și/sau căldurii care, din motive obiective, nu ar fi putut fi prevăzută și dacă se îndeplinesc următoarele condiții:a) se demonstrează că la nivel național s-au depus toate eforturile în vederea asigurării respectării, inclusiv aplicarea de noi măsuri și politici, și se continuă să se depună eforturi pentru ca perioada de nerespectare să fie cât mai scurtă posibil; șib) se demonstrează că aplicarea unor măsuri și politici suplimentare față de cele prevăzute la lit. a) ar genera costuri disproporționate, ar periclita în mod substanțial securitatea energetică națională sau ar prezenta un risc considerabil de insuficiență energetică pentru o parte semnificativă a populației.(2) Autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul energetic informează autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în ceea ce privește prezentarea justificărilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) cu privire la orice întrerupere bruscă și excepțională sau pierdere a capacității în sistemul de furnizare ori producție a energiei și/sau căldurii care din motive obiective nu au putut fi prevăzute.(3) Informarea privind cazurile prevăzute la alin. (2) se transmite în termen de 5 zile lucrătoare de la constatarea acestora. + Articolul 9(1) În funcție de datele și informațiile furnizate de autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul energetic, conform prevederilor art. 8 alin. (2), de autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului și autoritatea publică centrală de inspecție și control în domeniul protecției mediului, conform prevederilor art. 5 alin. (1) și alin. (5) lit. a), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează Comisia Europeană până la data de 15 februarie a anului de raportare în cauză cu privire la intenția de a aplica prevederile art. 5, 6, 7 sau 8.(2) Informarea prevăzută la alin. (1) include un raport privind poluanții și sectoarele de activitate vizate și, în cazul în care sunt disponibile, informații privind amploarea impactului asupra inventarelor naționale de emisii. + Articolul 10(1) Comisia Europeană, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu (AEM), analizează și evaluează dacă utilizarea oricăruia dintre mecanismele de flexibilitate pentru un anumit an îndeplinește condițiile specifice prevăzute la art. 5 și în anexa nr. 4, partea a 4-a, sau, după caz, la art. 6, 7 sau 8.(2) În cazul în care Comisia Europeană consideră că utilizarea unui anumit mecanism de flexibilitate utilizat la nivel național nu este în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la art. 5 și în anexa nr. 4, partea a 4-a, sau la art. 6, 7 sau 8, după caz, adoptă o decizie în termen de 9 luni de la data primirii raportului specific prevăzut la art. 13 alin. (6), prin care informează autoritatea publică centrală pentru protecția mediului că utilizarea respectivului mecanism de flexibilitate nu poate fi acceptată și enunță motivele pentru respectivul refuz.(3) În cazul în care Comisia Europeană nu ridică obiecții în termen de 9 luni de la data primirii raportului specific prevăzut la art. 13 alin. (6) se consideră că utilizarea respectivului mecanism de flexibilitate este valabilă și acceptată pentru anul respectiv. + Secţiunea a 3-a Programul național de control al poluării atmosferice + Articolul 11(1) În aplicarea prevederilor art. 4 privind limitarea emisiilor antropice anuale și pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute la art. 1 alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului coordonează elaborarea și punerea în aplicare, împreună cu celelalte autorități publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1), a PNCPA în conformitate cu prevederile anexei nr. 3, partea I.(2) PNCPA se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului.(3) În elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a PNCPA, autoritățile publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) au următoarele obligații:a) evaluează gradul de probabilitate ca sursele naționale de emisie să aibă un impact asupra calității aerului la nivel național și al statelor membre învecinate utilizând, după caz, studii a căror elaborare este asigurată de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în colaborare cu autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului, care au la bază date și metodologii elaborate de Programul european de monitorizare și evaluare, denumit EMEP, în conformitate cu Protocolul Convenției LRTAP cu privire la finanțarea pe termen lung a Programului comun de monitorizare continuă și evaluare a transportului poluanților atmosferici pe distanțe lungi în Europa;b) iau în considerare necesitatea de a reduce emisiile de poluanți atmosferici pentru îndeplinirea obiectivelor de calitate a aerului la nivel național și ale statelor membre învecinate, după caz, având în vedere rezultatele evaluării și gestionării calității aerului conform prevederilor Legii nr. 104/2011, cu modificările ulterioare;c) acordă prioritate măsurilor de reducere a emisiilor de negru de fum, atunci când adoptă măsuri pentru a-și duce la îndeplinire angajamentele naționale de reducere a emisiilor de particule fine în suspensie;d) asigură corelarea cu alte planuri și programe relevante stabilite în conformitate cu cerințele prevăzute de legislația națională sau a Uniunii Europene.(4) În vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor, PNCPA conține măsurile de reducere a emisiilor stabilite ca fiind obligatorii în anexa nr. 3, partea a 2-a, lit. A, pct. 1 și 3 și lit. C și, după caz, măsurile de reducere a emisiilor stabilite ca fiind opționale în anexa nr. 3, partea a 2-a, lit. A, pct. 2, 4 și 5 și lit. B pct. 1 și 2 sau măsuri cu efect de atenuare echivalent, dacă aceste măsuri se impun pentru respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor.(5) PNCPA se actualizează prin hotărâre a Guvernului o dată la 4 ani sau ori de câte ori este necesar.(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (5), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului împreună cu celelalte autorități publice centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) actualizează politicile și măsurile de reducere a emisiilor incluse în PNCPA în termen de 18 luni de la transmiterea către Comisia Europeană a ultimului inventar național de emisii sau a prognozelor naționale de emisii dacă, în conformitate cu datele transmise, obligațiile prevăzute la art. 4 nu sunt respectate ori dacă există risc de nerespectare. + Articolul 12(1) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin structura tehnică de specialitate care coordonează elaborarea PNCPA, consultă publicul și autoritățile competente care, prin natura responsabilităților specifice în materie de mediu pe care le au în domeniul poluării atmosferice, al calității aerului și al gestionării acesteia la toate nivelurile, ar putea fi interesate de proiectul PNCPA, de punerea în aplicare a acestuia și de orice actualizare semnificativă efectuată înainte de finalizarea programului.(2) Dacă se identifică un posibil impact negativ semnificativ asupra mediului în context transfrontalier a măsurilor incluse în PNCPA, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului efectuează consultări transfrontaliere. + Secţiunea a 4-a Inventarele și prognozele naționale de emisii și raportul informativ de inventariere + Articolul 13(1) Centrul de evaluare a calității aerului din cadrul autorității publice centrale cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului elaborează și actualizează anual inventarele naționale de emisii pentru poluanții prevăzuți în tabelul A din anexa nr. 1, în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă.(2) Centrul de evaluare a calității aerului elaborează și actualizează anual, în funcție de existența datelor și informațiilor, inventarele naționale de emisii pentru poluanții prevăzuți în tabelul B din anexa nr. 1, în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă.(3) Centrul de evaluare a calității aerului transmite spre avizare autorității publice centrale pentru protecția mediului:a) până la data de 1 februarie a fiecărui an, inventarele prevăzute la alin. (1) și, după caz, inventarele prevăzute la alin. (2);b) până la data de 1 martie a fiecărui an, raportul informativ de inventariere prevăzut la alin. (5).(4) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului coordonează elaborarea și actualizarea, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii, astfel:a) din 4 în 4 ani, a inventarelor naționale de emisii dezagregate spațial și inventarelor privind sursele punctuale de mari dimensiuni, pentru poluanții prevăzuți în tabelul C din anexa nr. 1, în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă;b) din 2 în 2 ani, a prognozelor naționale de emisii pentru poluanții prevăzuți în tabelul C din anexa nr. 1, în conformitate cu cerințele stabilite în această anexă.(5) Centrul de evaluare a calității aerului elaborează anual raportul informativ de inventariere, care însoțește inventarele și prognozele naționale de emisii prevăzute la alin. (1), (2) și (4), în conformitate cu cerințele stabilite în tabelul D din anexa nr. 1.(6) În cazul în care la nivel național se optează pentru aplicarea unuia dintre mecanismele de flexibilitate prevăzute la art. 5, 6, 7 sau 8, Centrul de evaluare a calității aerului include în raportul informativ de inventariere aferent anului-țintă informațiile care demonstrează că utilizarea mecanismului respectiv îndeplinește condițiile specifice prevăzute la art. 5 și în anexa nr. 4, partea a 4-a, sau, după caz, la art. 6, 7 sau 8.(7) Elaborarea și actualizarea inventarelor naționale de emisii de poluanți atmosferici, inclusiv, dacă este cazul, a inventarelor naționale de emisii ajustate, a prognozelor de emisii, a inventarelor naționale de emisii dezagregate spațial, a inventarelor privind sursele punctuale de mari dimensiuni și a raportului informativ de inventariere care le însoțește se realizează în conformitate cu metodologiile prevăzute în anexa nr. 4. + Secţiunea a 5-a Monitorizarea impactului poluării atmosferice + Articolul 14(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și autoritatea publică centrală din domeniul apelor și pădurilor colaborează în vederea asigurării monitorizării impactului negativ al poluării atmosferice asupra ecosistemelor acvatice, pe baza unei abordări cost-eficiență și bazate pe risc.(2) Monitorizarea impactului negativ al poluării atmosferice asupra ecosistemelor acvatice din punctul de vedere al efectului de acidifiere, eutrofizare și formare a ozonului troposferic, pe baza unei rețele de puncte de monitorizare reprezentativă pentru tipurile de habitate de apă dulce, naturale și seminaturale existente la nivel național, se stabilește în cadrul rețelei de monitoring al corpurilor de apă de suprafață instituită în conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare și rezultatele evaluării și gestionării calității aerului înconjurător, conform prevederilor Legii nr. 104/2011, cu modificările ulterioare.(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în colaborare cu autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul cercetării și inovării, prin institutele de cercetare din coordonare, respectiv Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“ și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, asigură, inclusiv prin realizarea de studii, monitorizarea impactului negativ al poluării atmosferice asupra ecosistemelor terestre, pe baza unei rețele de puncte de monitorizare care este reprezentativă pentru tipurile de ecosisteme forestiere existente la nivel național, adoptând o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor și bazată pe risc, luând în considerare și rezultatele evaluării și gestionării calității aerului înconjurător, conform prevederilor Legii nr. 104/2011, cu modificările ulterioare.(4) Autoritățile prevăzute la alin. (1) și (3) își coordonează acțiunile cu alte programe de monitorizare instituite în temeiul legislației Uniunii Europene aplicate la nivel național, inclusiv cu prevederile Legii nr. 104/2011, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, cu prevederile Convenției LRTAP și ale protocoalelor acesteia, ratificate de România prin Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelorConvenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 și la Gothenburg la 1 decembrie 1999, cu modificările ulterioare, iar acolo unde este necesar, utilizează date colectate în cadrul acestor programe.(5) Pentru respectarea prevederilor alin. (1) și (3) pot fi utilizați indicatorii opționali de monitorizare a impactului poluării atmosferice prevăzuți în anexa nr. 5 sau alți indicatori din cadrul rețelei de monitoring a apelor, stabiliți ca relevanți de către autoritățile prevăzute la alin. (1) pentru ecosistemele acvatice, respectiv alți indicatori stabiliți ca relevanți de către autoritățile prevăzute la alin. (3) pentru ecosistemele terestre de la nivel național.(6) La colectarea și raportarea indicatorilor prevăzuți în anexa nr. 5 se pot utiliza metodologiile prevăzute în Convenția LRTAP și manualele acesteia pentru programele internaționale de cooperare. + Secţiunea a 6-a Obligații de raportare + Articolul 15(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene primul PNCPA până la data de 1 aprilie 2019.(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene PNCPA actualizat în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) în termen de 2 luni de la data adoptării PNCPA actualizat.(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu, în conformitate cu datele de raportare stabilite în anexa nr. 1, inventarele naționale de emisii, prognozele naționale de emisii, inventarele naționale de emisii dezagregate spațial, inventarele privind sursele punctuale de mari dimensiuni și raportul informativ de inventariere, prevăzute la art. 13 alin. (1)-(5).(4) Raportarea prevăzută la alin. (3) este în concordanță cu raportarea către Secretariatul Convenției LRTAP.(5) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu informațiile prevăzute la art. 14, după cum urmează:a) la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 1 iulie 2022 și ulterior, din 4 în 4 ani, amplasarea punctelor de monitorizare și indicatorii asociați utilizați pentru monitorizarea impactului poluării atmosferice, conform prevederilor art. 14; șib) până la data de 1 iulie 2019 și ulterior, din 4 în 4 ani, datele de monitorizare prevăzute la art. 14. + Capitolul III Accesul la informații și aspecte de cooperare + Secţiunea 1 Accesul la informații + Articolul 16În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările ulterioare, și pentru asigurarea diseminării sistematice și active către public:a) autoritatea publică centrală pentru protecția mediului publică pe pagina proprie de internet PNCPA, prevăzut la art. 11, și, după caz, actualizările acestuia, prognozele naționale de emisii elaborate conform art. 13 alin. (4) și rapoartele și informațiile suplimentare transmise Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 15;b) autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului publică pe pagina proprie de internet inventarele naționale de emisii și, după caz, inventarele naționale de emisii ajustate și raportul informativ de inventariere. + Secţiunea a 2-a Cooperarea cu țările terțe și coordonarea în cadrul organizațiilor internaționale + Articolul 17Fără a aduce atingere prevederilor art. 218 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene TFUE, ratificat prin Legea nr. 13/2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, România cooperează, după caz, bilateral sau multilateral, cu țări terțe și cu organizații relevante, cum sunt Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, Organizația Maritimă Internațională și Organizația Internațională pentru Aviație Civilă, inclusiv prin schimbul de informații privind cercetarea și dezvoltarea științifică și tehnică, în vederea perfecționării mijloacelor care facilitează reducerea emisiilor. + Capitolul IV Sancțiuni + Articolul 18Contravențiile și sancțiunile pentru nerespectarea măsurilor de reducere a emisiilor incluse în PNCPA se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 11 alin. (2). + Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale + Articolul 19(1) Plafoanele naționale de emisie pentru dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_x), compuși organici volatili (COV) și amoniac (NH_3), prevăzute în anexa II la Protocolul din 1 decembrie 1999 al Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003, se aplică până la data de 31 decembrie 2019.(2) Autoritățile publice teritoriale de protecție a mediului stabilesc măsuri astfel încât emisiile naționale anuale de dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_x), compuși organici volatili (COV) și amoniac (NH_3) să se limiteze la cantități care să nu depășească plafoanele naționale de emisie prevăzute la alin. (1).(3) În aplicarea prevederilor alin. (2), autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea actelor de reglementare stabilește, acolo unde condițiile locale de mediu le impun, valori-limită de emisie și măsuri mai restrictive pentru titularii activităților ce constituie surse de poluare cu dioxid de sulf (SO_2), oxizi de azot (NO_x), compuși organici volatili (COV) și amoniac (NH_3).(4) Până la data de 31 decembrie 2019, prevederile art. 5 alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plafoanele naționale de emisie din anexa II la protocolul prevăzut la alin. (1).(5) Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul se modifică în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. + Articolul 20La data intrării în vigoare a prezentei legi, Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, se abrogă. + Articolul 21(1) Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta lege.(2) Anexele nr. 1-5 se actualizează prin hotărâre a Guvernului în funcție de adaptările la progresul tehnic, în conformitate cu procedura prevăzută de legislația europeană în domeniu.*Prezenta lege transpune Directiva (UE) 2016/2.284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 344 din 17 decembrie 2016.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCU
PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANUBucurești, 3 decembrie 2018.Nr. 293. + Anexa nr. 1
MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA EMISIILOR ATMOSFERICE
Tabel A
Cerințele de raportare anuală a emisiilor, prevăzute la art. 13 alin. (1)
| Element | Poluanți | Serii cronologice | Data de raportare |
| Totalul emisiilor naționale pe categorii de surse ^(1)NFR ^(2) | - SO_2, NO_X, COV_nm, NH_3, CO- metale grele (Cd, Hg, Pb)^(3)- POP^(4) [totalul HAP^(5), benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno(1,2,3-cd)piren, dioxine/furani, PCB^(6), HCB^(7)] | Anual, din 1990 până în anul de raportare minus 2(X – 2) | 15 februarie ^(9) |
| Totalul emisiilor naționale pe categorii de surse NFR^(2) | - PM_2,5, PM_10^(8), precum și, dacă este disponibil, negru de fum | Anual, din 2000 până în anul de raportare minus 2(X – 2) | 15 februarie^(9) |
Tabel B
Cerințele de raportare anuală a emisiilor, prevăzute la art. 13 alin. (2)
| Element | Poluanți | Serii cronologice | Data de raportare |
| Totalul emisiilor naționale pe categorii de surse NFR^(1) | - metale grele (As, Cr, Cu, Ni, Se și Zn și compușii acestora)^(2)- TPS^(3) | Anual, din 1990 (2000 pentru TPS) până în anul de raportare minus 2(X – 2) | 15 februarie |
Tabel C
Cerințele de raportare privind emisiile și prognozele, prevăzute la art. 13 alin. (4)
| Element | Poluanți | Serii cronologice | Data de raportare |
| Datele naționale privind emisiile pe categorii de surse, sub formă de matrice (GNFR) | - SO_2, NO_X, COV_nm, CO, NH_3, PM_10, PM_2,5- metale grele (Cd, Hg, Pb)- POP (HAP total, HCB, PCB, dioxine/furani)- negru de fum (dacă există) | Din 4 în 4 ani pentru anul de raportare minus 2 (X – 2) începând cu anul 2017, potrivit reglementărilor în vigoare emise în anul respectiv, actualizate prin prezenta lege | 1 mai^(1) |
| Sursele punctuale de mari dimensiuni, pe categorii de surse (GNFR) | - SO_2, NO_X, COV_nm, CO, NH_3, PM_10, PM_2,5- metale grele (Cd, Hg, Pb)- POP (HAP total, HCB, PCB, dioxine/furani)- negru de fum (dacă există) | Din 4 în 4 ani pentru anul de raportare minus 2 (X – 2) începând cu anul 2017, potrivit reglementărilor în vigoare emise în anul respectiv, actualizate prin prezenta lege | 1 mai^(1) |
| Emisiile prognozate, pe categorii NFR agregate | - SO_2, NO_X, NH_3, COV_nm, PM_2,5, precum și, dacă este disponibil, negru de fum | Din 2 în 2 ani, acoperind anii de prognoză 2020, 2025, 2030 și, dacă sunt disponibili, 2040 și 2050 începând cu anul 2017, potrivit reglementărilor în vigoare emise în anul respectiv, actualizate prin prezenta lege | 15 martie |
Tabel D
Raportarea anuală a cerințelor privind raportul informativ de inventariere, prevăzute la art. 13 alin. (5)
| Element | Poluanți | Serii cronologice | Data de raportare |
| Raportul informativ de inventariere | - SO_2, NO_X, COV_nm, NH_3, CO, PM_2,5, PM_10- metale grele (Cd, Hg, Pb) și negru de fum- POP [HAP total, benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno(1,2,3-cd)piren, dioxine/furani, PCB, HCB]- dacă sunt disponibile, metale grele (As, Cr, Cu, Ni, Se și Zn și compușii acestora) și TPS | Toți anii (astfel cum se indică în tabelele A, B și C) | 15 martie |
ANGAJAMENTELE NAȚIONALE DE REDUCERE A EMISIILOR + Tabelul AAngajamentele de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO_2), de oxizi de azot (NO_X) și de compuși organici volatili nemetanici (COV_nm). Angajamentele de reducere a emisiilor au anul 2005 drept an de referință și, pentru transportul rutier, se aplică emisiilor calculate pe baza combustibililor vânduți.
| Statul membru | Reducerea emisiilor de SO_2 comparativ cu anul 2005 | Reducerea emisiilor de NO_X comparativ cu anul 2005 | Reducerea emisiilor de COV_nm comparativ cu anul 2005 | ||||||
| Pentru orice an din perioada 2020-2029 | Pentru anul 2030 și orice an după anul 2030 | Pentru orice an din perioada 2020-2029 | Pentru anul 2030 și orice an după anul 2030 | Pentru orice an din perioada 2020-2029 | Pentru anul 2030 și orice an după anul 2030 | ||||
| România | 77% | 88% | 45% | 60% | 25% | 45% | |||
| Statul membru | Reducerea emisiilor de NH_3 comparativ cu anul 2005 | Reducerea emisiilor de PM_2,5 comparativ cu anul 2005 | ||||
| Pentru orice an din perioada 2020-2029 | Pentru anul 2030 și orice an după anul 2030 | Pentru orice an din perioada 2020-2029 | Pentru anul 2030 și orice an după anul 2030 | |||
| România | 13% | 25% | 28% | 58% | ||
CONȚINUTUL
Programului național de control al poluării atmosferice - PNCPA + PARTEA 1 Conținutul minim al PNCPA1. PNCPA, prevăzut la art. 11, 12 și 15, cuprinde cel puțin următoarele elemente:a) cadrul politicii naționale privind calitatea aerului și poluarea, în contextul căruia s-a elaborat programul, inclusiv:(i) prioritățile de politică și relația acestora cu prioritățile stabilite în alte domenii de politică relevante, inclusiv schimbările climatice și, după caz, agricultura, industria și transporturile;(ii) responsabilitățile atribuite autorităților naționale, regionale și locale;(iii) progresele înregistrate de politicile și măsurile actuale în ceea ce privește reducerea emisiilor și îmbunătățirea calității aerului, precum și gradul de respectare a obligațiilor naționale și ale Uniunii Europene;(iv) evoluția ulterioară preconizată, presupunând că nu se aduce nicio modificare politicilor și măsurilor deja adoptate;b) opțiunile de politică avute în vedere pentru respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 și după 2030, precum și nivelurile intermediare de emisii stabilite pentru 2025 și pentru contribuția la îmbunătățirea în continuare a calității aerului, precum și analiza acestora, inclusiv metoda de analiză; dacă sunt disponibile, efectele individuale sau combinate ale politicilor și măsurilor privind reducerea emisiilor, calitatea aerului și mediul, precum și incertitudinile aferente;c) măsurile și politicile selectate pentru adoptare, inclusiv un calendar de adoptare, de punere în aplicare și de revizuire, precum și autoritățile competente responsabile;d) după caz, o explicație a motivelor pentru care nivelurile indicative de emisii pentru 2025 nu pot fi atinse fără măsuri care generează costuri disproporționale;e) după caz, o consemnare a utilizării mecanismelor de flexibilitate prevăzute la art. 5, 6, 7 sau 8 și a oricăror consecințe asupra mediului generate de respectiva utilizare;f) o evaluare a modului în care politicile și măsurile selectate asigură coerența cu planurile și programele stabilite în alte domenii de politică relevante.2. Actualizările PNCPA prevăzute la art. 11, 12 și 15 includ cel puțin:a) o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului, reducerea emisiilor și reducerea concentrațiilor;b) orice modificare semnificativă în ceea ce privește contextul politic, evaluările, programul sau calendarul de punere în aplicare a acestora. + PARTEA a 2-a Măsuri de reducere a emisiilor prevăzute la art. 11 alin. (4)În elaborarea PNCPA, autoritățile prevăzute la art. 4 alin. (1) iau în considerare documentul orientativ privind amoniacul (NH_3) și fac trimitere la cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu prevederile Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare.A. Măsuri pentru controlul emisiilor de amoniac (NH_3)1. Luând în considerare Codul-cadru de bune practici agricole pentru reducerea emisiilor de amoniac, adoptat în 2014 de Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite, autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală stabilește un Cod național consultativ de bune practici agricole pentru controlul emisiilor de amoniac care cuprinde cel puțin următoarele elemente:a) gestionarea azotului, luând în considerare întregul ciclu al azotului;b) strategiile de hrănire a șeptelului;c) tehnicile de împrăștiere a gunoiului de grajd, cu emisii reduse;d) sistemele de depozitare a gunoiului de grajd, cu emisii reduse;e) sistemele de adăpostire a animalelor, cu emisii reduse;f) posibilitățile de limitare a emisiilor de amoniac provenite din utilizarea îngrășămintelor minerale.2. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală pot stabili, prin studiu, un buget național pentru azot destinat monitorizării modificărilor intervenite în pierderile totale de azot reactiv din agricultură, inclusiv amoniac, oxid de azot, amoniu, nitrați și nitriți, pe baza principiilor stabilite în documentul orientativ al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite privind bugetele pentru azot^1.^1 Decizia 2012/10, ECE/EB.AIR/113/Add 1.3. Autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală ia măsurile necesare pentru interzicerea utilizării îngrășămintelor pe bază de carbonat de amoniu și poate lua măsurile necesare reducerii emisiilor de amoniac provenite din îngrășămintele anorganice, prin următoarele metode:a) înlocuirea îngrășămintelor pe bază de uree cu îngrășăminte pe bază de nitrat de amoniu;b) în cazul în care se aplică în continuare îngrășăminte pe bază de uree, utilizarea unor metode despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 30% în comparație cu utilizarea metodei de referință, astfel cum este specificată în documentul orientativ privind amoniacul;c) promovarea înlocuirii îngrășămintelor anorganice cu îngrășăminte organice și, în cazul în care se aplică în continuare îngrășăminte anorganice, împrăștierea acestora în conformitate cu necesitățile previzibile ale culturii sau pășunii în cauză în ceea ce privește azotul și fosforul, luându-se în considerare și conținutul de nutrienți existent în sol și nutrienții proveniți din alte tipuri de îngrășăminte.4. În elaborarea PNCPA, autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală poate include măsuri de reducere a emisiilor de amoniac provenite din gunoiul de grajd, prin utilizarea următoarelor metode:a) reducerea emisiilor generate de aplicarea gunoiului de grajd lichid și solid pe terenuri arabile și pășuni, utilizând metode care reduc emisiile cu cel puțin 30% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul și în următoarele condiții:(i) împrăștierea gunoiului de grajd lichid și solid în conformitate cu necesitățile previzibile ale culturii sau pășunii în cauză în ceea ce privește azotul și fosforul, luându-se în considerare și conținutul de nutrienți existent în sol și nutrienții proveniți din alte tipuri de îngrășăminte;(ii) neîmprăștierea gunoiului de grajd solid și lichid atunci când terenul în cauză este saturat cu apă, inundat, înghețat sau acoperit cu zăpadă;(iii) aplicarea gunoiului de grajd lichid pe pășuni se face cu un distribuitor cu bandă, un distribuitor cu papuc tractat sau prin injectare la suprafață ori în adâncime;(iv) încorporarea gunoiului de grajd solid și lichid împrăștiat pe teren arabil în sol în patru ore de la împrăștiere;b) reducerea emisiilor rezultate din depozitarea gunoiului de grajd în afara adăposturilor pentru animale, prin următoarele metode:(i) pentru depozitele de gunoi de grajd lichid construite după data de 1 ianuarie 2022 se utilizează sisteme sau tehnici de depozitare cu nivel scăzut de emisii, despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 60% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul, iar pentru depozitele existente cu cel puțin 40%;(ii) acoperirea depozitelor de gunoi de grajd solid;(iii) asigurarea faptului că fermele dispun de o capacitate suficientă de depozitare a gunoiului de grajd, pentru a împrăștia gunoiul de grajd numai în perioadele adecvate pentru creșterea culturilor;c) reducerea emisiilor generate de adăposturile pentru animale, prin utilizarea unor sisteme despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 20% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul;d) reducerea emisiilor rezultate din gunoiul de grajd, prin utilizarea unor strategii de hrănire cu conținut redus de proteine, despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 10% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul.5. În elaborarea PNCPA, autoritatea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor poate include măsuri de reducere a emisiilor de amoniac provenite din fermentația enterică a furajelor, prin utilizarea următoarelor metodelor de reducere a emisiilor rezultate din gunoiul de grajd, utilizând strategii de hrănire cu conținut redus de proteine, care reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 10% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul.B. Măsuri de reducere a emisiilor pentru controlul emisiilor de particule fine în suspensie și de negru de fum1. Fără a se aduce atingere anexei nr. 2 cu privire la ecocondiționalitate la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului^2, prin adoptarea PNCPA, autoritățile prevăzute la art. 4 pot interzice arderea în câmp deschis a reziduurilor și a deșeurilor de recolte agricole și a reziduurilor forestiere, dacă această măsură se impune pentru respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor.Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin structurile din subordine, monitorizează și asigură implementarea oricărei interdicții puse în aplicare în conformitate cu cele menționate mai sus. Orice derogare de la această interdicție se limitează la programele preventive de evitare a incendiilor de vegetație necontrolate, de control al organismelor dăunătoare sau de protejare a biodiversității.^2 Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).2. Autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală poate stabili un Cod național consultativ de bune practici agricole pentru gestionarea adecvată a reziduurilor din recolte, pe baza următoarelor metode:a) îmbunătățirea structurii solului prin încorporarea reziduurilor din recolte;b) îmbunătățirea tehnicilor de încorporare a reziduurilor din recolte;c) utilizarea alternativă a reziduurilor din recolte;d) îmbunătățirea stării nutrienților și a structurii solului prin încorporarea gunoiului de grajd în conformitate cu cerințele pentru o creștere optimă a plantelor, evitându-se astfel incinerarea gunoiului de grajd, respectiv gunoiul de fermă și așternutul de paie.C. Prevenirea efectelor asupra micilor exploatații agricoleLa adoptarea măsurilor prezentate la lit. A și B, autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală se asigură că efectele asupra micilor exploatații agricole și a microîntreprinderilor agricole sunt întru totul luate în considerare.Autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală poate, de exemplu, să scutească micile exploatații agricole și microîntreprinderile de măsurile respective, în cazul în care este posibil și oportun, având în vedere angajamentele de reducere aplicabile. + Anexa nr. 4
METODOLOGIILE
pentru pregătirea și actualizarea inventarelor și a prognozelor naționale de emisii,
a raportului informativ de inventariere și a inventarelor naționale
de emisii ajustate prevăzute la art. 5-10 și 13Pentru poluanții prevăzuți în anexa nr. 1, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului elaborează inventarele naționale de emisii, inventarele naționale de emisii ajustate, acolo unde este relevant, și raportul informativ de inventariere, iar autoritatea publică centrală pentru protecția mediului asigură elaborarea prognozelor naționale de emisii, inventarelor naționale de emisii dezagregate spațial și a inventarelor privind sursele punctuale de mari dimensiuni, utilizând metodologiile adoptate de părțile la Convenția LRTAP, respectiv Orientările de raportare EMEP, și utilizează Ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor de poluanți atmosferici la care se face referire în metodologiile respective. În plus, în conformitate cu aceleași orientări, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului pregătește informații suplimentare, în special date privind activitatea, necesare pentru evaluarea inventarelor naționale de emisii și a prognozelor.Recurgerea la Orientările de raportare EMEP nu aduce atingere modalităților suplimentare specificate în prezenta anexă și cerințelor privind nomenclatura pentru raportare, seriile cronologice și datele de raportare prevăzute în anexa nr. 1. + PARTEA 1 Inventarele naționale anuale de emisii1. Inventarele naționale de emisii sunt transparente, coerente, comparabile, complete și exacte.2. Emisiile din principalele categorii identificate se calculează în conformitate cu metodologiile definite în Ghidul EMEP/AEM și cu scopul de a utiliza o metodologie detaliată de nivelul 2 sau mai înalt.Pentru stabilirea inventarelor naționale de emisii, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului poate utiliza alte metodologii compatibile, bazate pe date științifice, în cazul în care metodologiile respective produc estimări mai exacte decât metodologiile implicite prevăzute în Ghidul EMEP/AEM.3. Pentru emisiile provenite din transporturi, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului calculează și raportează emisiile în concordanță cu bilanțurile energetice naționale raportate către Eurostat.4. Emisiile provenite din transporturile rutiere se calculează și se raportează pe baza combustibililor vânduți la nivel național. În plus, în elaborarea inventarului național de emisii, autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului, în vederea raportării suplimentare, poate calcula emisiile generate de transporturile rutiere și pe baza combustibililor utilizați sau a kilometrilor parcurși pe teritoriul național.5. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului raportează emisiile naționale anuale exprimate în unitatea aplicabilă specificată în modelul de raportare NFR al Convenției LRTAP. + PARTEA a 2-a Prognozele naționale de emisii1. Prognozele naționale de emisii sunt transparente, coerente, comparabile, complete și exacte, iar informațiile raportate includ cel puțin următoarele:a) identificarea clară a politicilor și a măsurilor adoptate și planificate incluse în estimările respective;b) după caz, rezultatele analizei de sensibilitate efectuate pentru estimări;c) descrierea metodologiilor, a modelelor, a ipotezelor de bază și a parametrilor principali de intrare și de ieșire.2. Prognozele de emisii sunt realizate și agregate pentru sectoarele-sursă în cauză. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului se asigură că prognozele naționale de emisii elaborate conform art. 13 alin. (4) furnizează o prognoză „cu măsuri“, care include măsurile adoptate, și, în cazul în care este relevant, o prognoză „cu măsuri suplimentare“, care include măsurile planificate, pentru fiecare poluant, în conformitate cu orientările stabilite în Ghidul EMEP/AEM.3. Prognozele naționale de emisii sunt în concordanță cu inventarul național anual de emisii pentru anul x-3, unde x reprezintă anul în care se elaborează prognozele de emisii, și cu prognozele raportate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului^3.^3 Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13). + PARTEA a 3-a Raportul informativ de inventariereRaportul informativ de inventariere este pregătit în conformitate cu Orientările de raportare EMEP și se elaborează utilizând formatul pentru raportul de inventariere inclus în acestea. Raportul de inventariere include cel puțin următoarele informații:a) descrierile, referințele și sursele de informații cu privire la metodologiile specifice, ipotezele, factorii de emisie și datele de activitate, precum și motivele pentru care au fost selectate;b) descrierea principalelor categorii naționale de surse de emisii;c) informații privind incertitudinile, asigurarea calității și verificarea;d) descrierea procedurilor instituționale pentru pregătirea inventarului;e) recalculări și îmbunătățiri planificate;f) în cazul în care este relevant, informații privind utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute la art. 5, 6, 7 sau 8, dacă este cazul;g) în cazul în care este relevant, informații privind motivele pentru abaterea de la traiectoria de reducere stabilită în conformitate cu art. 4 alin. (3)-(6), precum și măsurile pentru a readuce la respectiva traiectorie, dacă este cazul;h) un rezumat. + PARTEA a 4-a Ajustarea inventarelor naționale de emisii1. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului include în propunerea sa către Comisia Europeană privind ajustarea inventarului național de emisii, în conformitate cu art. 5, cel puțin următoarele documente justificative, furnizate de către autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3):a) dovada faptului că angajamentele naționale de reducere a emisiilor sunt depășite;b) dovezi privind măsura în care ajustarea inventarului de emisii reduce depășirea și contribuie la respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor în cauză;c) o estimare referitoare la posibilitatea și la momentul îndeplinirii angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pe baza prognozelor naționale de emisii fără ajustare;d) dovezi că ajustarea este în concordanță cu una sau mai multe dintre următoarele trei circumstanțe. Se poate face trimitere, după caz, la ajustări anterioare relevante:(i) în cazul unor noi categorii de surse de emisii:– dovada faptului că noua categorie de surse de emisii este recunoscută în literatura de specialitate și/sau în Ghidul EMEP/AEM;– dovada faptului că această categorie de surse nu a fost inclusă în inventarul național de emisii, istoric relevant la data când s-a stabilit angajamentul de reducere a emisiilor;– dovada faptului că emisiile provenite de la o nouă categorie de surse pot împiedica un stat membru să își îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor, susținută de o descriere detaliată a metodologiei, a datelor și a factorilor de emisie utilizați pentru a ajunge la această concluzie;(ii) în cazul unor factori de emisie semnificativ diferiți care sunt utilizați la determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice:– descrierea factorilor de emisie inițiali, inclusiv o descriere detaliată a datelor științifice pe baza cărora s-a obținut factorul de emisie;– dovada faptului că factorii de emisie inițiali au fost utilizați la determinarea reducerilor de emisii la momentul stabilirii acestora;– descrierea factorilor de emisie actualizați, inclusiv informații detaliate privind datele științifice pe baza cărora s-a obținut factorul de emisie;– comparația estimărilor de emisii efectuate folosind factorii de emisie inițiali și actualizați, care să demonstreze că modificarea factorilor de emisie poate împiedica un stat membru să își îndeplinească angajamentele de reducere;– motivele pentru a decide dacă modificările factorilor de emisie sunt semnificative;(iii) în cazul unor metodologii semnificativ diferite care sunt utilizate la determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice:– descrierea metodologiei inițiale folosite, inclusiv informații detaliate privind datele științifice pe baza cărora s-a obținut factorul de emisie;– dovada faptului că metodologia inițială a fost utilizată la determinarea reducerilor de emisii la momentul stabilirii acestora;– descrierea metodologiei actualizate folosite, inclusiv o descriere detaliată a datelor științifice sau a referințelor care au stat la baza obținerii sale;– comparația estimărilor de emisii efectuate folosind metodologiile inițiale și actualizate, care să demonstreze că modificarea metodologiei poate împiedica un stat membru să își îndeplinească angajamentele de reducere;– raționamentul care a stat la baza deciziei dacă modificarea metodologiei este semnificativă.2. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului poate prezenta aceleași informații justificative pentru procedurile de ajustare bazate pe condiții prealabile similare, cu condiția prezentării informațiilor necesare, astfel cum sunt prevăzute la punctul 1.3. Autoritatea publică centrală cu competențe în implementarea politicilor și legislației în domeniul protecției mediului recalculează emisiile ajustate, pentru a asigura, în măsura în care este posibil, coerența seriilor cronologice pentru fiecare an de la aplicarea ajustării sau, după caz, a ajustărilor. + Anexa nr. 5
INDICATORI OPȚIONALI
pentru monitorizarea impactului poluării atmosferice prevăzuți la art. 14a) Pentru ecosistemele de apă dulce: determinarea proporțiilor daunelor biologice, inclusiv la nivelul receptorilor sensibili, respectiv microfite, macrofite și diatomee, și pierderea stocurilor de pește sau a nevertebratelor:– indicatorul principal: capacitatea de neutralizare a acizilor (ANC) și indicatorii secundari: aciditatea - (pH), sulfații dizolvați (SO_4), nitrații (NO_3) și carbonul organic dizolvat;– frecvența prelevării de eșantioane: de la o dată pe an pentru lacuri, în timpul schimbului de apă din toamnă, la o dată pe lună pentru izvoare.b) Pentru ecosistemele terestre: evaluarea acidității solului, pierderea nutrienților din sol, starea și echilibrul azotului, precum și pierderea biodiversității:(i) indicatorul principal - aciditatea solului: fracțiunile schimbabile de cationi bazici, respectiv saturația în baze și aluminiul schimbabil din soluri;– frecvența prelevării de eșantioane: o dată la zece ani; indicatorii secundari: pH, sulfații, nitrații, cationii bazici, concentrațiile de aluminiu din soluțiile de sol;– frecvența prelevării de eșantioane: în fiecare an, în cazul în care prezintă relevanță;(ii) indicatorul principal: levigarea nitraților din sol, respectiv NO_3, levigare;– frecvența prelevării de eșantioane: în fiecare an;(iii) indicatorul principal: raportul carbon-azot (C/N) și indicatorul secundar: cantitatea totală de azot din sol (N_tot);– frecvența prelevării de eșantioane: o dată la zece ani;(iv) indicatorul principal: balanța de nutrienți din frunziș (N/P, N/K, N/Mg);– frecvența prelevării de eșantioane: o dată la patru ani.c) Pentru ecosistemele terestre: evaluarea daunelor produse de ozon asupra creșterii vegetației și asupra biodiversității:(i) indicatorul principal: creșterea vegetației și daunele asupra frunzișului și indicatorul secundar: fluxul de carbon (C_flux);– frecvența prelevării de eșantioane: în fiecare an;(ii) indicatorul principal: depășirea nivelurilor critice bazate pe flux;– frecvența prelevării de eșantioane: în fiecare an în timpul perioadei de vegetație.-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari